Franta Situata in Europa Occidentala, Franta are o suprafata de 547.026 km, respectiv 551.602 km inlu and si insula !

orsica si o populatie de 5".400.000 de locuitori. !apitala Frantei este orasul Paris. Situat in partea central nordica a tarii, pe fluviul Sena, in aval de confluienta acestuia cu #arna, $arisul are o suprafata de 1450 km si mai este numit si% #arele $aris%. Fondat pe insula &le'de'!ite ( in forma de )arca * ase are a tri)ului celtic al parisilor, apoi dupa cucerirea +aliei de catre !aesar (52 i,r.* oras roman ( -utetia parisiorum, $arisia *, $arisul devine in 50" capitala re.atului franc al lui !lovis. /iua nationala a Frantei este 14 iulie 0 aniversarea caderii 1astiliei 017"2. #oneda nationala este francul 3 100 centimes. 4enitul national la finele anului 2 000 era de 12 420 dolari 5 locuitor. Franta are o lar.a iesire atat la Oceanul 6tlantic, cat si la #area #editerana. 7armurile sale sunt putin crestate si, in unele locuri, 8oase si nisipoaase. &n afara de limitele maritime, Franta are si opt vecini terestri9 -u:em)ur. (;'E*, +ermania si Elvetia ( E *, &talia si #onaco ( S'E *,#area #editerana, Spania si 6ndora ( S *, Oceanul 6tlantic ( 4 *. Frantei ii apartine si insula !orsica din #area #editerana. <elieful Frantei este de voltat pe structuri =ercinice (unde e:ista podisuri, munti, 8osi' care sunt erodati' si campii* si alpine (6lpii si $irineii*.

7reapta podisurilor si campiilor 0situata in 8umatatea nordica a Frantei ' cuprinde, printre altele9 #asivul !entral (#assif !entral* cu inltimi vulcanice ( $u> de Sanc> 01.""6 m, $lom) du !antal 01."5" m, $u> de ?ome' 1.4"5 m*, incon8urat de suprafete mai 8oase, su) 1.000 m, lar. valurite (#arc=e, -imou'sin* si continuate spre S'E de culmile !evennes ( altitudine ma:ima 1.702 m ce domina valea lar.a a fluviului <=one. #asivul 6rmonican ( #assif 6rmonicain* =ercinic in partea de ;'4 ( 1reta.ne, ;ormandie*.$odisul 6rdeni ( 6rdennes* situat in partea de ;'E, la .ranita cu 1el.ia. $e teritoriul Frantei se distin. doua mari drepte de relief9 unele mai 8oase, in 8umatatea nordica, de podis si campie si altele mai inalte, montane, mai ales in sud'vest si sud'est. <elieful este de voltat pe structuri =ercinice si alpine.7reapta podisurilor si campiilor cuprinde #asivul !entral, #asivul 6rmorican, $odisul 6rdeni, 1a inul pari ian si campiile litorale.7reapta muntoasa include #untii 6lpi, @ura si $irinei.

1a inul pari ian ( 1assin parisien * in partea central'nordica, cea mai mare unitate naturala a Frantei, cu relief tipic de cueste, depresiuni si suprafete structurale in est, cu o ona 8oasa, drenata de -oire si afluentii sai in sud si suprafate din creta acoperite de loess si ar.ila in nord. 1a inul aAuitanian ( 1assin aAuitain * in sud'vest, cu podisuri calcaroase in est si nord ($eri.ord, Buerc>, !=arente * si o campie nisipoasa (-andes de +asco.ne* in vest, de'a lun.ul tarmului .olfului 1isca>a. 7reapta muntoasa include9 #untii 6lpi (altitudinea ma:ima de 4"10 m pe varful #ont 1lanc,aflat pe .ranita cu &talia*, cu vai adanci si relief .laciar tipic ( .=etari, lacuri, creste ascutite,vai*, situati in partea de S'E a tarii. 6ceasta este cea mai mare inaltime de pe continentul european, cu e:ceptia #untilor !auca , de la .ranita cu 6sia. #untii $irinei, semeti si ei , se afla in sud'vestul tarii( cu altitudinea ma:ima de C.404 m in $ic dD6neto si C.C55 m pe #ont $erdu* formand un fel de id intre Franta si Spania, au o masivitate accentuata. #untii @ura, la .ranita cu Elvetia, in nordul lacului +eneva, avand pe varful !ret de la ;ei.e altitudinea de 1.72C m. #untii 4os.i, situati in estul tarii, au caracter disimetric,mai a)rupti spre campia 6lsaciei, avand altitudinea ma:ima de1.424 m pe 1allon de +ue)Eiler. !orsica 0 insula a #arii #editerane 0 a devenit parte inte.ranta a Frantei in 1.76". 6re o suprafata de ".6"0 km si 250.000 locuitori. Situata la 1"0 km in sud'estul orasului ;isa, !orsica are un relief accidentat, mai inalt in ;'4, unde inaltimea ma:ima a8un.e la 2.710 m pe varful #onte !into, iar in partea estica se afla o campie litorala fertila ($laine dD6leria*. ;umai aceasta parte, ce repre inta 2F din suprafata insulei, se cultiva cu maslini, portocali, vita'de'vie, restul fiind acoperita de paduri. !el mai mare oras, principal port, este 1astia cu 20.000 locuitori, dar capitala traditionala se afla pe coasta sud'vestica a insulei in orasul 68accio. !orsica este cea mai intinsa insula a Frantei si cea de'a patra ca intindere din #area #editerana. +eo.rafic si cultural este mult mai aproape de &talia decat de Franta. #icul oras +irolata este situat intr'un .olf stramt apartinand vestului insulei. !lima Frantei este temperata, cu nuante determinate de cele doua fatade maritime (mediteraneana si atlantica* si de orientarea reliefului. 6stfel, clima temperat'oceanica din ona litorala atlantica se caracteri ea a prin veri racoroase, ierni )lande si precipitatii )o.ate. Spre interiorul tarii, iernile sunt mai fri.uroase, iar precipitatiile, ce cad mai ales vara , sunt mai sca ute. &n sud, Franta se afla su) influenta climatului su)tropical circumscris litoralului #arii #editerane, cu veri uscate, fier)inti si ierni )lande, ploioase. Gneori aici )at mistralul si tramontul, vanturi reci ce pot compromite culturile de citrice. ;ivelul precipitatiilor in ona occidentala este de peste "00 mm, in est numai in unele locuri atin.e 600 mm, iar in munti, unde clima este mai rece, precipitatiile sunt de peste 1.000 mm, care in mare parte cad iarna su) forma de apada . <eteaua =idro.rafica este densa si orientata spre patru intinderi marine9 ' Oceanul 6tlantic 0-oire (1.012 km*, +aronne (650 km*, ?ardo.ne (472 km * ' #area #anecii ' Seine (776 km* cu afluentii sai #oselle (550 km * si #arne ( 525 km * ' #area #editerana ' <=onul ("12 km din care 552 km pe teritoriul Frantei* ' #area ;ordului ' <=inul ( 125 km pe teritoriul Frantei * si afluentul sau #euse ( 250 km *. $e teritoriul Frantei e:ista si numeroase lacuri din care cele mai cunoscute sunt9 -eman 5 +eneva la .ranita cu Elvetia ( 5"2 km *, 1our.et ( 44 km *, +randlieu si dD6nnec>. 6pele Frantei sunt le.ate intre ele prin canale navi.a)ile in lun.ime totala de 4.600 km . &n afara apelor enumerate mai sus, mai e:ista si ape su)terane, dintre care cele mai cunoscute sunt apele arte iene, al caror nume provine de la numele provinciei 6rtois. ?atorita intinderii sale considera)ile, in Franta se intalneste o ve.etatie variata. Situate mai ales in muntii 6lpi, @ura si 4os.i, padurile de foioase ( fa., ste8ar * si de conifere, ocupa peste un sfert din teritoriul Frantei. &n landele nisipoase din S'4 se de volta paduri de pin, iar in insula !orsica este este dominant maAuisul mediteranean. Fauna este relativ )o.ata9 pasari (flamin.o,e.rete, fluierari 0 in !amar.ue *, ursi ( in $irinei *, vulturi, marmote, i)e:, mufloni (in !orsica *. &n afara faunei auto=tone au mai climati ate capra nea.ra, cer)ul sika ( 8apone *, muflonul corsican. 6cestea traiesc in li)ertate, in padurile Frantei, dar si in parcuri si re ervatii naturale cum ar fi 9 parcul -a 4anoise, fondat in 126C, cu o suprafata de 52."C2 =a H parcul $>renees Orientales, fondat in 1267 si avand o suprafata de 46.000 =a si $ort !ros infiintat in 126C cu 6"5 =a. &n Franta e:ista 21 re ervatii nationale de vanatoare ( !=am)ord 0 fondata in 1257 cu 5.450 =a, 1urrus 0 fondata in 1264 cu 4.C"7 =a, -es 1au.et, in Savoia, fondata in 1255 cu 4.070 =a*, 2 re ervatiicine.etice de interes national si 25 de re ervatii speciale sau particulare, intre care !amar.ue in delta <=one'ului ( f.122" 02.C66 =a * si -es Sept &sles ( f. 1212 cu "2 =a * si C2 de re ervatii forestiere de stat

. Franta este divi atI din punct de vedere adminisatrativ Jn 26 de re.iuni9 22 se .Isesc Jn cadrul Frantei metropolitane (21 situate Jn partea continentalI plus !orsica*, iar patru sunt re.iuni de peste mIri. 6ceste 26 de re.iuni se su)divid Jn 100 de departamente fiecare avKnd asociat un cod ce Jndeplineste o serie de functii administrative, spre e:emplu primele cifre din codul postal, parte a numerelor de Jnmatriculare, etc. $atru dintre aceste departamente, departamentele de peste mIri, sunt simultan re.iuni de peste mIri dar sunt parte inte.rantI a Frantai si a Gniunii Europene. ?epartamentele se su)divid si ele Jn C42 de arondismente alcItuite din 4.0C5 de cantoane si C6.6"2 de comune. 7rei comune, $aris, ->on si #arsilia sunt su)divi ate la rKndul lor Jn arondismente municipale. <e.iunile, departamentele, si comunele sunt cunoscute drept LcolectivitIti teritorialeL (collectivitMs territoriales*, detinJnd ca atare consiliu si e:ecutiv propriu, Jn timp ce arondisementele si cantoanele sunt doar divi iuni administrative. $e lKn.I cele 26 de re.iuni si 100 de departamente, <epu)lica France I este alcItuitI si din cinci colectivitati de peste mIri, din care ;oua !aledonie are un statut special, si trei teritorii speciale nelocuite. !olectivitItile si teritoriile de peste mare sunt pIrti ale <epu)licii France e, dar nu fac parte din GE. 7eritoriile din $acific continuI sI foloseascI francul !F$, al cIrui valoare este raportatI la euro. Nn contrast, cele patru re.iuni si departamente de peste mIri, foloseau francul france , iar acum folosesc moneda euro. Franta mai are su) control un numIr de insule nelocuite Jn Oceanul &ndian si Jn Oceanul $acific9 1assas da &ndia, !lipperton, Europa, +lorioso, @uan de ;ova, 7romelin ?esi are un numar insemnat de locuitori 0 5" 400 000 ' , datorita suprafetei intinse, densitatea populatiei nu este mare, fiind de apro:imativ 105 loc5 km. !ele mai mari concentrari de populatie si, implicit, densitati ridicate, se inre.istrea a in re.iunea pari iana, in nordul tarii, in 6lsacia si pe litoralul mediteranean. $opulatia este formata din france i in marea ma8oritate, .ermani in 6lsacia si -orena, italieni in !orsica si 6lpii #aritimi, )asci in $irinei, )retoni in 1reta.ne. Se mai intalnesc spanioli, al.erieni, portu.=e i, iu.oslavi, marocani, turci, sene.ale i, tunisieni, numarul emi.rantilor ridicandu'se la apro:imativ "F din totalul populatiei. <ata natalitatii este de 1C,CF , iar cea a mortalitatii de 2F . Franta este una din cele mai de voltate tari ale Europei si ale lumii. Ea are o industrie foarte diversificata, de inalta te=nolo.ie in special in domeniul aero'nauticii, productiei ener.iei nucleare ( prodictia de electricitate este

asi.urata 75F de catre centrele nucleare *. Foloseste ener.ia mareelor, a soarelui, =idro'centralele din 6lpi, $irinei si #asivul !entral. &ndustria c=imica, a medicamen'telor, a materialului rulant, a otelului, te:tila, constructii navale, siderur.ica ( -orena *, metalur.ica neferoasa ( aluminiu *, manufactura, parfumuri, porte'lanuri ( vestitele portelanuri de Sevre *, sticla si cristaluri, im)racaminte (=aute couture*, )i8uterii, sunt numai cateva din ramurile industriale ce au dus faima Frantei in intrea.a lume. ?easemenea, Franta este o mare putere a.ricola , ocupand locul & in Europa la cereale ( .rau, or , porum), sfecla de a=ar si cartofi * si locul && pe .lo) la stru.uri si vinuri ( se cultiva in sud , !=ampa.ne, 1our.o.ne, re.iunea 1ordeau: *. !resterea animalelor ( )ovine, porcine, ovine * ocupa o pondere de 5CF din valoarea productiei a.ricole, la care participa in mare masura si pescuitul e:trem de de voltat in ona litorala a 6tlanticului si a #arii #anecii. <esursele minerale ale Frantei sunt9 fier ( -orena, #asivul !entral *, )au:ita ( 6lpii France i, $irinei *, car)une superior in $odisul 6rdeni, .a metan. ?esi variate, aceste resurse au productii modeste sau in scadere deaceea Franta apelea a la importul de materii prime semifa)ricate. ?e'a lun.ul Frantei intalnim mai multe forme de reli.ie si anume catolicism ( 20F din populatie *, protestantism, islamism, mo aism. !apitala Frantei este orasul $aris. Situat in partea central nordica a tarii, pe fluviul Sena, in aval de confluienta acestuia cu #arna, $arisul are o suprafata de 1450 km si mai este numit si% #arele $aris%. Fondat pe insula &le'de'!ite ( in forma de )arca * ase are a tri)ului celtic al parisilor, apoi dupa cucerirea +aliei de catre !aesar (52 i,r.* oras roman ( -utetia parisiorum, $arisia *, $arisul devine in 50" capitala re.atului franc al lui !lovis. &n 2"7 statutului de capitala i se adau.a si acela de principal centru economic, politic si cultural al Frantei medievale si moderne,istoria $arisului se identifica cu cea a tarii9 revolutiile din 17"2, 1"C0, 1"4", !omuna din 1"71. $arisul concentre a 50F din activitatea comerciala si financiara a tarii si peste 25F din industria Frantei, caci aici se produc automo)ile, avioane, articole electrote=nice, tractoare,medicamente, parfumuri, confectii, incaltaminte, mo)ila fina, etc. $arisul este cel mai mare nod de comunicatii, avand 25 ma.istrale rutiere si 11 feroviare, C aeroporturi internationale (Orl>, -e 1our.et, !=arles de +aulle*, iar pe Sena se practica un activ trafic de marfuri. $ari ienii folosesc metroul inca din 1200. !apitala Frantei este si o adevarata metropola a culturii caci aici isi desfasoara activitatea 1C universitati, % !olle.e de FranceO( fondat in 15C0 *, 6cademia France a ( fondata in 16C5 *, asociatii si societati stiintifice si culturale, 4" de mari )i)lioteci, 45 mari mu ee (%-ouvreO, %!arnavaletO, %#usee de lD6rt #oderneO*, peste 60 de teatre , !atedrala ;otre'?ame ( sec. 12'1C *, 1iserica Saint Eustac=e, $alatul El>see (sec. 1" * 6rcul de triumf (1"0" *, ?ome des &nva' lides ( sec.1 * cu mormantul lui ;apoleon &, 7urnul Eiffel ( 1""2 *, Opera (1"62' 1"74*, !entrul cultural%+eor.e $ompidouO( 1eau)our.' 1C46 0 1406 *,)a i'lica Sacre'!oeur. ?upa toata aceasta insiruire ne dam seama cata dreptate a'vea poetul Eustac=e ?esc=amps, autorul celor doua 1alade pentru preaslavirea $arisului, cand spunea 9 #aretia fara seaman, minunatele ei monumente de arta si ar=itectura, palatele si catedralele amintind istoria )uciumata, ase area .eo.rafica, au facut din Franta o tara deose)it de cautata de vi itatori, astfel incat turismul are o contri)utie insemnata la venitul Frantei, anual aducand la )u.et miliarde de dolari. Si in plan turistic, $arisul se situea a pe primul loc. !onstruita in secolele 12 0 1C in lea.anul primitiv al orasului si renovata complet in sec. 6l P&P lea, !at=edrale ;otre'?ame, mai pastre a inca ceva din vec=iul spirit. %?oamnaO din istoria catedralei a fost o O fecioara nea.raO, sim)ol al fertilitatii. !ladirea este o capodopera a artei .otice. Spirala centrala ("2 m este mar'.inita de doua turnuri patrate.4i itatorii pot urca sa vada 1ourdon'ul, clopotul de alama de 16 tone pe care il tra.ea cocosatul Buasimodo in romanul lui 4ictor ,u.o, ;otre'?ame de $aris. &ntre turnuri se intinde o .alerie lun.a, iar dedesu)tul ei <o eta, cu un diametru de 2 m, formand o aureola deasupra sta'tuii Fecioarei #aria. Fereastra se continua in sus, de'a lun.ul +aleriei <e.ilor, cele 2" de statui ale re.ilor &ndiei si &sraelului decapitate in timpul revolutiei #ai pot fi vi ionate cele trei porti ale )isericii ;otre'?ame 9 $oarta fecioarei, $oarta 8udecatii si $oarta Sfintei 6na. Fiecare este acoperita cu sculpturi comple:e relatand scene )i)lice si din vietile sfintilor.

$reistorie si 6ntic=itate $re enta umanI pe actualul teritoriu al Frantei datea I JncI de acum 1."00.000 de ani. ?e'a lun.ul timpului s'au de voltat o serie de culturi, printre cele mai cunoscute fiind cea de la -ascau:, fiind datatI la 15.000 de ani J.,r. ;eoliticul apare cu 7.000 de ani J.,r., iar la Jnceputul secolului al &P'lea J.,r. Jn re.iune apar .alii, un tri) de ori.ine celticI. Frontierele Frantei moderne se suprapun aproape perfect cu cele ale vec=iului teritoriu al +aliei, locuit de cItre .ali. +alia a fost cuceritI de cItre romani Jn secolul & J.,r. aici de voltKndu'se o culturI .alo'romanI prosperI ce a adus Frantei un aport important de culturI latinI. !restinismul a prins de asemenea rIdIcini Jn secolele al &&'lea si al &&&'lea d.,r. Evul #ediu timpuriu Gn secol mai tKr iu, frontiera esticI a +aliei, de'a lun.ul <inului, a fost strIpunsI de tri)uri .ermanice, Jn principal de cItre Franci, populatie de la care a derivat vec=iul nume de Francia. ?enumirea modernI, Franta, derivI din denumirea domeniului feudal al !apetienilor din 8urul $arisului. !ea mai mare parte din re.iunile care formea I Franta actualI, au fost aduse su) un conducItor unic de cItre !lovis & Jn anul 507. Glterior, re.atul franc a cunoscut mai multe de )inIri su) dinastia #erovin.ianI. !ea de'a doua dinastie francI, a urmat primei Jn secolul al 4&&&'lea JntIrind considera)il re.atul si transformKndu'l Jn timp Jntr'un imperiu a fost ?inastia !arolin.ianI. ?upI moartea lui !arol cel #are, imperiului Franc este divi at Jn C entitIti statale9 Francia orientalI, Francia occidentalI si Jntre ele efemera -ot=arin.ia. $artea orientalI corespunde entitItii statale care a devenit mai tKr iu +ermania, pe cKnd cea occidentalI corespunde Frantei. ?in anul "42, prin @urImintele de la Stras)our., datea I prima atestare a folosirii a douI lim)i diferite de o parte si de alta a <inului (.ermana si romana lin.ua, protofrance a*. 6cest te:t este considerat a cuprinde actul fondator al Frantei si al +ermaniei. ?escendentii lui !arol cel #are au condus Franta pKnI Jn anul 2"7, cKnd ,u.o !apet, ?uce de Franta si !onte de $aris, a fost ales drept re.e al Frantei si a fondat o nouI dinastie. $erioada medievalI ?escendetii celui din urmI, re.ii capetieni, au consolidat Jn mod pro.resiv statul re.al france JncepKnd cu finele secolului al P'lea, fondKnd dinastiile !apet, 4alois si 1our)on. !apetienii au condus Franta pKnI Jn 1722, cKnd <evolutia france I a pus )a ele unei repu)lici, Jntr'o perioadI de sc=im)Iri radicale Jncepute pe 14 iulie 17"2, o datI cu cIderea 1astiliei. $resti.iul international al Frantei a crescut spre sfKrsitul secolului al P&&'lea si pe parcursul secolului al P&&&'lea, antin.Knd un apo.eu Jn perioada cruciadelor, su) re.ele -udovic cel SfKnt. Nn perioada re.elui Filip && 6u.ust, re.ele Frantei Jsi Jntinde autoritatea pe Jntre. teritoriul dintre $irinei si !analul #Knecii. <I )oiul de o sutI de ani purtat Jmpotriva dinastiei $lanta.enet (si, ulterior, Jmpotriva dinastiei -ancaster* ce controlau tronul 6n.liei, a um)rit ima.inea Frantei pe plan international, conflictul luKnd sfKrsit la finele secolului al P4'lea cu victoria dinastiei 4alois, ceea ce a dus la consolidarea autoritItii re.ale care a devenit incontesta)ilI Jn secolele urmItoare. <enasterea si a)solutismul Secolul al P4&'lea este marcat de dominatia Spaniei ce se uneste cu domeniile ?inastiei ,a)s)ur.ilor, conducItori ai SfKntului &mperiu <omano'+erman. 6ceastI nouI putere intrI Jn repetate rKnduri Jn conflict cu re.ii Frantei e:istKnd succese de o parte si de alta. <I )oaiele <eli.iilor marc=ea I sfKrsitul secolului al P4&'lea si totodatI sfKrsitul dinastiei 4alois.

6)ia cu venirea lui ,enric al &4'lea si -udovic al P&&&'lea cu ministrul sIu <ic=elieu, Franta a reusit sI iasI din conul sIu de um)rI (164" si 1652*. $erioada care a urmat a fost cea mai fastI din istoria acestei tIri. ?e la re.ele -udovic al P&4' lea la ;apoleon 1onaparte (1652'1"15*, Franta a dominat scena internationalI pe plan militar, diplomatic si cultural. 6ceastI perioadI este marcatI si de de)utul &mperiului !olonial France , dar datoritI ne=otIrKrii re.elui -udovic al P4' lea Franta nu reuseste sI Jsi impunI suprematia Jn anumite re.iuni ale .lo)ului, Jn detrimentul &mperiului 1ritanic. <evolutia si $rimul &mperiu ?ificultItile financiare, refu ul reformelor si conditiile de viatI precare ale poporului au condus la <evolutia France I Jntre 17"2 si 1722. 6cest episod naste Jn primul rKnd ?eclaratia drepturilor omului si ale cetIteanului si duce la promovarea idealurilor de li)ertate, e.alitate si fraternitate. #onar=ia a)solutistI a luat sfKrsit fiind JnlocuitI de una parlamentarI la C' 14 septem)rie 17"2 care la rKndul ei s'a Jnc=eiat la 10 au.ust 1722. $rima <epu)licI a luat fiintI la 21 septem)rie 1722, prin editarea !onstitutiei anului & avJnd la conducere un .uvern revolutionar. -a 22 au.ust 1725 !onstitutia celui de'al &&&'lea an a instaurat ?irectoratul, Jnlocuit prin !onstitutia celui de' al 4&&&'lea an, 1C decem)rie 1722 de cItre !onsulat. $e 1" mai 1"04, Jn cel de'al P&&'lea an al repu)licii, a luat fiintI primul &mperiu su) conducerea lui ;apoleon 1onaparte. 6cesta, Jn urma campaniilor sale militare a reusit sI controle e cea mai mare parte din Europa, puterea fiindu'i JnsI diminuatI de rI )oaiele purtate cu #area 1ritanie, $rusia, 6ustria si <usia. Episodul se Jnc=eie Jn anul 1"15 cu revenirea pe tron a 1ur)onilor. Secolul P&P <evolutia din 1"C0 ilustratI de Eu.Qne ?elacroi: Jn -i)ertatea conducKnd poporul Nn ciuda unei tentative de monar=ie constitutionalI odatI cu restaurarea monar=iei Jn 1"15, tensiunile acumulate Jn timpul domniilor lui -udovic al P4&&&'lea si apoi Jn timpul lui !arol al P'lea au condus la <evolutia din 1"C0 Jn urma cIreia -udovic'Filip &, dintr'o ramurI inferioarI a familiei 1ur)onilor, a fost instaurat ca nou monar= si era sustinut de )ur.=e ie. Opo itia din partea suporterilor ramurii principale a familiei 1ur)onilor, a 1onapartistilor si a repu)licanilor a dus la <evolutia france I de la 1"4" ce a instaurat un re.im pre idential, a doua repu)licI france I. Nn data de 2 decem)rie 1"51, presedintele repu)licii, -ouis';apolMon 1onaparte, nepotul lui ;apoleon 1onaparte, or.ani ea I o loviturI de stat Jn urma cIreia este numit JmpIrat su) titlul de ;apoleon al &&&'lea. Nn timpul celui de'al doilea imperiu, Franta cunoaste o de voltare industrialI puternicI, )a atI pe o economie li)eralI. Nn planul politicii e:terne, Franta Jsi asi.urI sustinearea din partea <e.atului Gnit Jn urma <I )oiului !rimeii ce Ji permite sI Jsi alipeascI re.iuni din $iemont (;isa si Savoia*. Nn ciuda acestui fapt, unele actiuni ale re.imului Ji aduc numerosi opo anti interni si e:terni, iar deci ia de a se an.a8a Jntr'un rI )oi contra $rusiei, Jn 1"70, a dus la cIderea &mperiului Jn urma 1ItIliei de la Sedan. $ierderea re.iunilor 6lsacia si -orena precum si numeroasele indemnitIti cerute de cItre nou formatul &mperiu +erman au creat un resentiment national puternic. 6 treia <epu)licI Em)lematica 6facere ?re>fus Nn urma cIderii &mperiului or.ani area statului evoluea I cItre un re.im parlamentar cunoscut su) numele de 6 7reia <epu)licI France I. Su) aceasta Franta cucereste un vast &mperiu !olonial Jn 6frica occidentalI si ecuatorialI (#aroc, 7unisia, #ali, +uineea, #auritania, Sene.al, !oasta de fildes, #ada.ascar* si Jn &ndoc=ina. Nn urma $rimului <I )oi #ondial Franta iese victorioasI dar suferI pierderi demo.rafice si economice imense. !ri a economicI si politicI din anii 12C0 facilitea I capitularea Frantei la Jnceputul celui de al doilea rI )oi mondial Jn 1240 ce duce la di olvarea celei de a treia repu)lici si la instaurarea <e.imului de la 4ic=>, re.im fascist aliat al +ermaniei ;a iste aflat su) conducerea +eneralului $Mtain. <e.imul este contestat de cItre .uvernul Frantei li)ere din e:il la -ondra, su) conducerea .eneralului !=arles de +aulle, si re istI pKnI Jn 1244.

Franta dupI al ?oilea <I )oi #ondial RmodificareS Nn urma celui de al ?oilea <I )oi #ondial, de la 27 octom)rie 1246 intrI Jn vi.oare cea de'6 $atra <epu)licI France I fondatI dupI principiile celei de a treia repu)lici. &nsta)ilitatea .uvernamentalI datoratI re.imului puternic parlamentar cu un numIr mare de partide precum si pro)lemele din &mperiul !olonial su) forma rI )oaielor din &ndoc=ina si din 6l.eria au condus la o cri I ce a necesitat sc=im)area constitutiei. Nn ciuda aceste insta)ilitIti si a sc=im)Irilor frecvente de .uverne, Franta a manifestat o coerenI puternicI Jn ceea ce a Jnsemnat constructia europeanI, fiind printre principalii sustinItori ai !omunitItii Europene a !Ir)unelui si Otelului si apoi a 7ratatului de la <oma ce a pus )a ele $ietei !omune. ?e asemenea de voltarea industriei nucleare a permis Frantei sI desfIsoare o politicI independentI Jn anii 1260. !onstitutia celei de'a !incea <epu)lici France e din 125", redactatI su) influenta lui !=arles de +aulle pune )a ele unui sistem parlamentar ce se va dovedi mai sta)il decKt precedentul. Glterior constitutia este modificatI si puterile presedintelui sunt sporite astfel JncKt repu)lica este consideratI ca fiind semi'pre identialI. <evoltele din mai 126" au avut importante consecinte asupra situatiei social'economice si culturale din Franta. ?in anii 1250 reconcilierea si apoi cooperarea cu +ermania i'au permis Frantei sI 8oace un rol important Jn cadrul constructiei europene, aceasta, Jn ciuda respin.erii 7ratatului !onstitutional European Jn mai 2005, fiind consideratI o tarI parti anI conceptului de o Gniune EuropeanI puternic inte.ratI din punct de vedere politic. !omertul este foarte activ, Franta avand o pondere de peste 5F in comertul mondial. E:porta9 masini si utila8e, utila8e de transport, fona si otel, produse te:tile, .rau, produse petroliere, produse c=imice, metale neferoase, fructe, vin. Statuia -i)ertatii a fost initial ridicata in $aris in 1""4 ca parte a darului facut de Franta Statelor Gnite. +i.anta statuie era pe atunci neterminata si a fost transportata, pe apa, spre ;eE Tork unde a fost terminata. +enerosii pari ieni au construit o versiune de dimensiuni mai mici a statui de8a faimoase, care asta i este ase ata pe o insula de'a lun.ul Senei, lan.a 7urnul Eiffel.