Teorii Existenialiste n Asistena Social

-existentialismul

filosofic european (M. Buber, M. Heidegger, S. Kierkegaard, G. Marcel, J. P. Sartre, Fr. Nietzsche, A. Camus, P. Tillich, N. Berdiaev, Miguel de Unamuno, Ortega y Gasset)
-psihologie,

teologie, dramaturgie i mitologie. O filosofie a disperrii cauzat de atmosfera de deziluzie i haos de dup cel de-al doilea rzboi mondial. - Reprezentai: V. Frankl, R. May, O. Rank, M. Boss, L. Binswanger

Patru teme majore sunt prezente n filosofia existenialist:

-stresul

generat de libertatea i de unicitatea persoanei, suferinei ca fiind parte necesar a vieii,

-recunoaterea -implicarea

n realitatea imediat ca modalitate de cunoatere a propriei identiti, - o via disciplinat, spontan, contemplativ i acional.

Concepte fundamentale:

Anxietatea existenial
- este pozitiva deoarece constientizam faptul ca existenta este limitata iar individul este singurul responsabil de scopul si directia propriei vieti

Impasul existential

- situatie limit, de criza ce duce la ingustarea libertatii interioare, la neputinta creativa si la diminuarea autocontrolului, la pierderea spontaneitatii si la prabusirea devenirii. Deziluzia i suferina - datorit experimentrii sentimentelor de singurtate i neputin

Libertatea alegerii - clientul decide cu privire la propria via - o via autentic, pozitiv, spontan sau din contr o via plictisitoare. - are libertatea de a alege, de a se rzgndi, etc. Necesitatea dialogului i a implicrii - persoana nu se poate dezvolta n singurtate ci doar n relaie cu ceilali, prin apartenena la un grup social.

Analiza Existenial (L. Biswanger, 1942)

Existenta subiectului este formata din trei lumi:

a).Umwelt (lumea nonpersonala, mediul biologic); b).Mitwelt (lumea fiintelor, mediul social); c).Eigenwelt (lumea privata, a propriului eu, relatia cu sinele si propria identitate).

-asistentul

social este un partener de dialog, isi impartaseste propriile emotii, sentimente, valori, experiente de viata, teluri personale.
-visele

nu sunt interpretate, clientul fiind chiar incurajat sa viseze (J.L.Moreno). - cei mai potriviti subiecti pentru acest tip de interventie sunt cei cu un IQ peste medie, inteligenti si cu capacitate de verbalizare a emotiilor.

Logoterapia (V. Frankl)

-

descoperirea sensului existential/latura spirituala a existentei

cautarea si descoperirea sensului vietii,

eliminarea crizelor existentiale si a impasurilor,

- mesajul fundamental este: "credinta neconditionata intr-un sens neconditionat" (V. Frankl)

Tehnici si proceduri
-imposibil

de stabilit anumite tehnici specifice deoarece existentialismul este mai mult o orientare catre altii, o "atitudine" (R. May) pe care o adopti fata de alte persoane
-flexibilitate

in utilizarea tehnicilor, acestea fiind alese de la caz la

caz - dialogul existential

D. Polkinghorne - plan de actiune in analiza existentiala: 1. Explorarea eului: o examinare a celor patru dimensiuni ale vietii clientului: lumea naturala, lumea publica, lumea privata si lumea ideala. "care este parerea ta despre acest lucru?"; "cum vezi tu asta?"; "ce inseamna asta pentru tine?"; "care este experienta ta in acest domeniu?"; "ce ai facut tu pentru asta?"; "cum raspunzi la acest lucru?", "cum te afecteaza asta pe tine?", etc.

2. Schimbarea directiei vietii: - se analizeaz/evalueaz toate alternativele posibile pentru a selecta varianta optim.

3. Manifestarea noii vieti: se implementeaza si manifesta noul sistem axiologic. Se stabilesc modalitatile de valorizare si punere in actiune a talentelor clientului, a abilitatilor si deprinderilor personale.

G. Corey (1991) propune focalizarea dialogului existential pe cateva teme mari ale conditiei umane: a. Examinarea problemelor maritale: se investigheaza relatia cu partenerul de viata, cu familia nucleara si extinsa. b. Stabilirea unui nou sistem axiologic: vechile valori care l-au condus la impas existential sunt inlocuite cu altele noi care ii confera autenticitate si libertate.

c. Tratarea anxietatii: se analizeaza cauzele anxietatii. Daca anxietatea este resimtita ca un fapt negativ, terapeutul, in schimb, o vede ca pe o posibilitate de schimbare. Acesta trebuie incurajat sa ia decizia pentru schimbare si sa-si asume responsabilitatea alegerii.

d. Explorarea sensului mortii: datorita anxietatii multi clienti resimt o iminenta apropiere a mortii. Subiectul trebuie ajutat sa-si evalueze sensul si calitatea vietii si sa experimenteze sentimentul mortii.