Activitatile fizice, gimnastica medical

sunt extrem de necesare, si adesea neglijate in cazul copilulului cu autism:cu cat se dezvolta mai mult capacitatea coordonarii motrice cu atat mai mult se realizeaza premizele unei dezvoltari intelectuale care sa puna in valoare intregul potential. Motricitatea este coordonata de la nivel cerebral, dar si dezvoltarea cerebrala este influentata de dezvoltarea coordonarii motrice; creierul fiind oxigenat mai mult bineinteles va functiona la alti parametri; pe fondul unei familii hiperprotective si a lipsei de miscare o buna parte dintre copii cu autism sunt obezi sau supraponderali activitatea fizica va contribui la mentinerea unui indice de greutate aflat in apropierea normalitatii; exercitiul fizic rezolva problemele legate de constipatie; copilul hiperkinetic isi consuma energia in mod util prin activitate coordonata de adult fapt care va avea drept consecinta o crestere a capacitatii de atentie si astfel la masa de lucru vor fi mai eficienti; nivelul autoagresivitatii si heteroagresivitatii va scadea in urma eliminarii de energie si tensiune prin exercitiu fizic activitatile fizice sunt mai atractive decat activitatile la masa de lucru somnul se imbunatateste ; inotul este f recomandat ( toate grupele de muschi sunt activate iar ei sunt atrasi de apa

Analiza comportamental n situaiile de criz

!atorit" comportamentelor problem" interac#iunea $i terapia persoanelor cu autism este %ngreunat" sau chiar imposibil". &ceasta arat" c" este imperios necesar ca modificarea acestor comportamente, %n sensul diminu"rii $i %nlocuirea cu alte comportamente adecvate,s" se realizeze %nc" din preterapie. 'ercet"rile efectuate de(a lungul timpului de profesioni$tii %n terapia comportamental" $i din experien#a practic" cu copii cu autism s(a demonstrat c" cele mai eficiente tehnici de scimbare a comportamentului sunt cele din terapia comportamental". )oate comportamentele, fie pozitive sau negative, sunt %nv"#ate din experien#a anumitor evenimente care preced comportamentul respectiv (antecedent $i care urmeaz" imediat comportamentului (consecin#" . *a copilul cu autism pot aparea cele mai variate $i ciudate comportamente problema. +ot fi comportamente(problem" extreme: #ipatul, aruncatul sau spartul obiectelor, mu$catul m,inilor, lovituri, trasul de par sau forme mai ciudate precum hiperventila#ia sau crizele de apnee (#inutul respira#iei .

-n cadrul comportamentelor problem" sunt incluse si autostimul"rile, stereotipiile, comportamentele obsesive care de$i nu sunt periculoase creeaz" subiectului un obstacol %n dezvoltare, %nv"#are $i socializare. 'opiii cu autism sunt absorbi#i de jocuri autostimulante care %i %mpiedic" s" reac#ioneze la ceea ce se %nt,mpl" %n jurul lor $i la cererile celorlal#i, sau se pot angaja %ntr(o activitate obsesiv" din care dac" sunt intrerup#i pot declan$a crize de furie. -n categoria comportamentelor problem" sunt incluse $i ecolalia (imediat" sau intarziat" $i respira#ia gre$it"; acestea doua fiind la r,ndul lor destul de dificil de controlat. &tunci c,nd ne confrunt"m cu un comportament problem", %nainte de a ac#iona asupra lui trebuie s" facem analiza func#ional" a comportamentului. .ste aproape imposibil s" intervenim asupra unui comportament(problem" daca nu s(a %n#eles de ce persoana se comport" astfel. !e cele mai multe ori comportamentele problem" exercit" o fun#tie de comunicare pentru subiect. 'opilul se foloseste de aceste comportamente pentru a comunica ceva celorlal#i, pentru a atinge obiectivele de control asupra comportamentului celorlal#i $i asupra mediului. /u toate comportamentele problem" se pot interpreta prin aceasta dinamica. dar, totu$i consider"m ca aceste comportamente problem" sunt func#ionale pentru subiect $i pot fi eliminate %n cazul substituirii cu alte comportamente adaptative av,nd aceea$i valoare func#ional". ',nd facem analiza func#ional" trebuie s" not"m frecven#a comportamentului respectiv, intensitatea cu care se manifest", persoanele %n prezen#a c"rora apare $i s" urm"rim modelul:

&/).'.!./) ( situa#ia %n care a aparut comportamentul respectiv (unde era copilul, cu cine, ce facea copilul sau ce i s(a cerut s" fac", dac" a fost interupt din vreo activitate etc ; '0M+01)&M./) ( descrierea exact" a comportamentului (a #ipat, a #ipat $i s(a mu$cat de incheietura m,ini, a lovit cu mana, a tras de par ; cu c,t datele sunt mai clare cu at,t comportamentul va fi mai bine %n#eles; '0/2.'3/4& ( ce s(a %ntamplat imediat dup" apari#ia comportamentului problem" (ex. copilul a %nceput s" #ipe pentru c" vrea o juc"rie iar mama i(a dat jucaria respectiv" .

)rebuie s" ob#inem informa#ii $i asupra dinamicii care men#ine activ acel comportament:

ce func#ie %ndepline$te (comunicativ" sau autostimulant" ; ce comportamente alternative pozitive ar putea fi folosite de subiect pentru a %ndeplini acelea$i func#ii.

)rebuie s" #inem cont de un lucru foarte important ( o singur" manifestare a comportamentului problem" nu ne poate spune totul despre el. .ste absolut necesar s" se adune date despre situa#iile %n care apare $i consecin#ele care au urmat pentru a determina cauzele $i func#iile comportamentului respectiv. .xemplu de comportament problem"; cum este %nt"rit de consecin#a primit" $i cum trebuie ac#ionat pentru a duce la extinc#ia lui. 'omportament:crizele de tipat

&ntecedent: copilului i se cere s" %ncheie o activitate placut" pentru a merge la lec#ii 'omportament: copilul face o criz" de #ipat 'onsecin#a: il mai l"sam s" se joace pu#in ca s" se lini$teasc" .5.')6*: va %nv"#a c" poate evita lec#iile dac" #ip" $i cu timpul va fi din ce in ce mai greu s"(l oprim din #ipat. Modul corect de a ne comporta cu acest tip de reac#ie este ca %n momentul %n care #ip" s"(l oprim din activitatea pe care o face $i s" mergem la lec#ii. /u facem nici o referire la plans sau #ipat ci ne purtam ca $i cum nu am auzi ca plange laudandu(l pentru c,t de 7frumos te(ai jucat mai devreme dar acum trebuie sa mergem la lec#ii7. /ef"c,nd nici o referire la comportamentul problem" acesta va disparea prin extinc#ie pentru c" nu a existat nimic care s"(l %nt"reasc". +entru a putea preveni acest tip de reac#ie este foarte bine s" anun#"m copilul din timp ( te mai las 8 minute, apoi trebuie s" mergem la lec#ii. -n cazul copiilor cu autism putem preveni multe reac#ii nepl"cute dac" %i inform"m din timp c,t mai au la dispozitie pentru activitatearespectiv". &cela$i comportament poate avea func#ii diferite la fiecare copil %n parte, de aceea nu putem interveni la to#i %n acela$i mod. )rebuie s" analiz"m de ce se poart" copilul a$a "nainte s" intervenim asupra comportamentului. 6n copil poate s" #ipe pentru c" vrea aten#ie iar altul pentru c" vrea s" fie l"sat %n pace; %n fiecare situa#ie se va interveni %n mod diferit.

De ce apare un comportament problem?

A. Copilul obine stimuli sociali sau materiali pozitivi (NTRITOR POZITI !
.ste sus#inut pozitiv (prin comportamentul problem" de alte persoane care se apropie de el, %i vorbesc, %l ating, %l blocheaz", %l consoleaz", %l ceart" (cearta poate fi un stimul pozitiv pentru un copil care este ignorat mult timp . .xemple:

'opilul %ncepe s" pl,ng" sau s" #ipe atunci c,nd vrea aten#ie $i mama vine $i %l ia %n bra#e; va %nv"#a c" atunci c,nd vrea s" fie luat %n bra#e trebuie s" #ipe sau s" pl,ng". 'opilul vrea un dulce iar mama %i spune c" nu mai prime$te pentru c" deja a m,ncat unul iar el %ncepe s" #ipe, %n cele din urm" mama cedeaz" $i %i mai d" ; va %nv"#a c" poate s"(i manipuleze pe cei din jur pentru a ob#ine ce vrea..

+rin acest tip de comportament copilul caut" s" ob#ina aten#ia sau ceva ce %$i dore$te. !ac" astfel de comportamente vor fi ignorate ele vor disp"rea prin extinc$ie pentru c" nu a existat nimic care s" le %nt"reasc".

". Copilul reu#e#te s$ evite o situaie perceput$ ca aversiv$ ( NTRITOR N%&ATI !.

'omportamentul problem" este %ncurajat negativ %n m"sura %n care o situa#ie nepl"cut" %nceteaz" sau se reduce. 'opilul poate tr"i sentimente de nelini$te, fric", plictiseal", frustrare,

oboseal", sentiment de incapacitate; adoptand un comportament problem", astfel de tr"iri se reduc sau dispar cu totul, deoarece cel care exercita o presiune asupra subiectului %$i schimb" orientarea $i reduce fluxul s"u de stimuli care produc discomfort copilului. 2" ne g,ndim de exemplu la un copil care se afl" la gradini#" $i este solicitat de educatoare s" r"spund" %n mod repetat la fel ca $i ceilal#i copii copilul adopt" comportamentul de a se mu$ca de m,ini; ca $i consecin#" educatoarea nu %l mai solicit" pentru a evita comportamentul nepl"cut. +rin reac#ia educatoarei comportamentul problem" va fi %nt"rit iar copilul va %nv"#a s"(l foloseasc" pentru a evita situa#iile %n care este solicitat s" r"spund". -n aceste dou" func#ii ale comportamentului problem", efectul produs este extern, este ceva ce se produce %n mediu $i %n rela#iile cu ceilal#i.

C. %'ectul obinut este (e natur$ intern$) e'ect stimulatoriu senzorial.

&6)02)3M6*&1. ( 'opilul emite comportamente care %i produc %n mod automat senza#ii pl"cute de tip kinestezic (leg"nat, %nv"rtit , tactil (frecarea degetelor unele de celelalte, lovirea palmelor de corp , olfactiv (mirositul diferitelor obiecte , auditiv (fo$nitul unei h,rtii , gustativ (b"gatul obiectelor %n gur" . .ste mai usor de intervenit asupra primelor dou" ( & si 9 pentru c" acestea sunt %nt"rite de consecin#ele externe pe care le prime$te copilul; dac" %i oferim alt" consecin#" comportamentul va disp"rea prin extinc#ie $i este mult mai u$or s"(l %nlocuim cu un comportament adaptativ; %n schimb este foarte greu de intervenit asupra celui de(al treilea tip de comportament problem" pentru c" este %nt"rit prin %ns"$i pl"cerea senzorial" pe care o produce. & fost demonstrat c" dac" subiectul se g"se$te %ntr(o situa#ie de inactivitate, f"r" implicare direct", cu frecven#e sc"zute de input senzorial, cre$te mult probabilitatea de emitere a unor comportamente(problem" autostimulante, care %n acest caz ar avea o func#ie homeostatica, $i anume de autoreglare a fluxului de stimuli la intrarea in 2istemul /ervos 'entral. !ar comportamentul(problem" poate servi $i la reducerea unui flux prea puternic de input. !e exemplu s" ne g,ndim la un copil autist aflat %n grupuri numeroase de persoane care vorbesc cu voce tare $i #ip" pe un fond muzical. /u trebuie s" ne focaliz"m exclusiv asupra descre$terii unui comportament; trebuie s" ne g,ndim %n acela$i timp ce comportament dezirabil %i poate lua locul $i s"(l %nv"#"m pe copil noul comportament. !e exemplu dac" copilul love$te pentru a ob#ine aten#ia, este important s" elimin"m lovitul $i s"(l %nv"#am pe copil moduri adecvate de a atrage aten#ia. -n loc s" loveasc" poate s" spun" 7uit"(te, te rog7, 7ajut"(m"7 sau s" bat" u$or pe um"r. !ac" nu %l %nv"#"m cum s" %nlocuiasc" acel comportament cu unul adecvat copilul poate s" opreasc" acel comportament problem" $i s" dezvolte un nou comportament problem" care s" indeplineasc" acea$i func#ie ca $i cel ini#ial. 2" lu"m pu#in exemplul de mai sus ( dac" %l oprim din lovit atunci c"nd vrea aten#ie dar nu %l %nv"#"m un mod alternativ de a atrage aten#ia copilul poate s" inceap" s" #ipe pentru a atrage aten#ia $i vom avea un nou comportament problem".

Trebuie s$ ale*em meto(a potrivit$ (e intervenie pentru 'iecare comportament +n parte

Metoda care poate duce la extinc#ia unui comportament %n cazul unui copil %n cazul altuia poate s" %nt"reasc" comportamentul problem". 'ea mai frecvent" gre$eal" f"cut" de p"rin#i $i terapeu#i este c" uneori recompenseaz" neinten#ionat un comportament problem" crez"nd c" de fapt au pedepsit copilul. !e exemplu:

6n copil %ncepe s" arunce cu juc"riile pe jos; mama vine $i %l ceart" apoi se apuca $i strange lucrurile de pe jos. 6nele comportamente ca cel de mai sus pot da satisfac#ie copilului, comportamentul poate fi %nt"rit de reac#ia mamei (a ob#inut aten#ie, mama s( a sup"rat dar tot ea a strans lucrurile . &cest tip de comportament nu ar trebui s" ne creeze nici un fel de frustrare, comportamentul copilului poate fi %nt"rit negativ de simpla expresie a fe#ei pe care o ob#ine de la ceilal#i c,nd se poart" neadecvat. Modul corect de a ac#iona este s" a$tept"m p,n" comportamentul %nceteaz" apoi %i spunem cu calm s" str,ng" lucrurile de pe jos iar dac" nu vrea sa(l promptam fizic s" o fac". -n timpul lec#iilor copilul l(a lovit pe terapeut, consecin#a a fost 7time(out7 pentru : minute (se pune un timer iar copilul este a$ezat intr(un 7loc de pedeaps"7 timp %n care nimeni nu se uit" $i nu vorbe$te cu el . &cest tip de pedeaps" poate fi potrivit" dac" comportamentul problem" apare %n timpul unei activit"#i pl"cute pentru copil, dar dac" este folosit" %n timp ce copilul era la lec#ii pentru el va deveni un %nt"ritor negativ pentru c" folosindu(se de comportamentul problem" va sc"pa pentru c,teva minute de la lec#ii.

I*norarea
!ac" nu este periculos pentru el %nsu$i sau pentru cei din jur, este bine s" ne prefacem c" acel comportament nu exist". 'opilul cu autism dezvolt" de multe ori comportamente nepotrivite pentru a atrage aten#ia. -n loc s"(i oferim aten#ie $i s"(i %nt"rim comportamentul problem" ignor"m pur $i simplu comportamentul $i a$tept"m s" apar" un comportament mai potrivit pentru ai acorda acea aten#ie, dar %n momentul %n care apare un comportament bun trebuie s" fim entuzia$ti $i s" %l l"ud"m pentru lucrul bun pe care %l face. -n felul acesta copilul %nva#" c" prime$te aten#ie doar pentru comportamentele adecvate.

Trebuie s$ 'im ateni la propriul comportament, copiii +nva$ prin imitaie

.ste foarte important modul %n care ne comportam cu copii no$tri, cu at,t mai mult dac" avem un copil cu autism caruia ii este $i a$a foarte greu s" discrimineze ce comportamente sunt acceptate $i care nu. 2" ne imaginam un p"rinte care i$i loveste copilul spun,nd 7nu este frumos s" love$ti;7 sau unul care #ip" 7nu mai #ipaaa;7. .ste de ne%n#eles pentru un copil 7de ce nu am voie s" #ip dac" mama #ip" la mine<;7 sau 7de ce eu nu am voie s" lovesc dar tata m" love$te<;7. &tunci c,nd sunt frustra#i sau sup"ra#i ei vor ac#iona $i se vor comporta la fel cum au v"zut c" se poart" ceilal#i membri ai familiei.

Capacitatea cognitiva

!atorit" faptului c" func#iile intelectuale sunt inegal retardate la copilul autist, stabilirea coeficientului de inteligen#" este irelevanta.

Cum comunic eficient cu persoanele cu autism?

+entru a fi inteleasa de persoana cu autism, comunicarea trebuie sa respecte regulile descrise in continuare. &cestea vor fi aplicate consecvent si de catre toate persoanele ce intra in contact cu autistul (toti membrii familiei, cadre didactice, terapeuti . =. Folositi propozitii scurte, pe ton ferm! (>&ndrei, deschide caietul;? /u va temeti sa folositi tonul ferm. /u va fi perceput ca fiind agresiv, nu va speria, ci va oferi siguranta. @. Fiti clari si previzibili! 2chimbarile, neclaritatile ii fac nesiguri. &cest lucru atrage dupa sine comportamente dezadaptative (auto si heteroagresivitate, stereotipii verbale . :. Utilizati transmiterea mesajului in forma vizuala (folosind obiecte la inceput, iar apoi imagini ; Mesajul este mai clar daca este si vazut si auzit, nu doar auzit. A. Acordati i cele cateva momente timp de gandire! &utistii gandesc in piese de puzzle. &u nevoie de timp sa puna piesele in ordine. &cest lucru duce la o reactie mai tarzie din partea lor. 6neori pana a face puzzle(ul poate dura saptamani. 8. !ubtitrati pentru el e"presiile faciale, numiti i emotia ce insoteste mesajul! (>. trist pentru ca a luat nota mica.? B. #egati complimentele, recompensele, incurajarile de lucruri concrete! (>9ravo, ai dansat foarte bine;? C. $ati i sarcini singulare! &cest lucru evita ca sarcina sa fie abandonata inainte de finalizare. D. %feriti i variante cand trebuie sa faca o alegere! (>Erei cuburi sau puzzle<? daca a invatat la terapie sa faca o alegere.

F. $ati i reguli, nu argumente si e"plicatii, c&iar daca intreaba '$e ce?(! /u va cere detalii sau sa ii spuneti cum ati ajuns la aceasta regula, ci mai multa claritate. (>2unt bolnav, tu speli vasele;? =G. )amaneti calm si ferm c&iar daca va supara! /u aratati acest lucru. 'and sunteti suparat, sunteti alta persoana, diferita de cea pe care o stie si care ii ofera siguranta. 2chimbarile, chiar si cele ale unei persoane, il nelinistesc. ==. *u il loviti cand greseste, nu ii vorbiti mult! /u va intelege de ce a fost lovit. /u are capacitatea de a lega pedeapsa de greseala facuta. !aca vreti sa se corecteze, retrageti recompensa. =@. Folositi un limbaj fara subintelesuri! Hlumele, ironiile, expresiile cu mai multe sensuri nu pot fi intelese si asta il deruteaza. =:. *u ii dati sarcini in forma negativa! /u ii spuneti ce sa nu faca, ci ce sa faca. (/u ii spun: >/u mai vorbi;?, ci >)aci;I)ine gura inchisa;? =A. +vitati cuvinte ca, 'imediat(, 'poate(, 'nu stiu inca(, 'un pic(! (*a intrebarea: >'and plecam<? nu raspund: >3mediat;?, ci >'and linia mare ajunge la 8;I)ermini puzzle si plecam;? =8. %coliti intrebari de forma, '-rei sa . ?(! 2unteti mai clar daca o spuneti ca pe o afirmatie. (/u spun: >Erei sa scrii<?, ci >2crie;? =B. %feriti i propozitii/comportamente sablon pentru anumite situatii! +ropozitiileIcomportamentele sablon au mereu aceeasi forma si se folosesc totdeauna cand apare situatia pentru care au fost create. (/u poate sa faca ceva singur, il invat sa spuna: >&juta(ma;?

Comunicarea total
!efinitia comunicarii totale J acea comunicare %n care ai dreptul $i po#i utiliza toate formele de comunicare posibile:

comunicarea verbal" comunicarea non(verbal" mimic" pictograme fotografii obiecte postura sunete onomatopee

'el care transmite mesajul trebuie s" adapteze tipul de comunicare la capacit"#ile copilului si la particularitatile sale de intelegere. 'omunicarea total" conduce la dezvoltarea comunicarii verbale.

Avantajele comunicarii totale:

=. 2e adreseaz" mai multor organe de sim# : vizual, auditiv, tactil; @. )impul de receptare al mesajului este mai lung;

:. Mesajul este transmis %n form" concret"; A. Mesajul este transmis %n aceea$i form": vede acela$i pantof, aceea$i can" JK are form" constant"; 8. Mesajele vizuale insotite de exprimarea verbala sunt mai u$or de diferen#iat fata de cele exprimate doar verbal B. .ste suficient" motricitate grosier" in receptarea si transmiterea mesajului.

Atitudini de baz n comunicarea total

-nso#im comunicarea cu ajutorul obiectelor, gesturilor, pictogramelor cu exprimarea verbala. 5olosim pu#ine cuvinte pentru a face leg"tura %ntre cuv,nt $i obiect; 'opilul trebuie %nva#at s" foloseasc" obiectele, pictogramele pt a comunica cu ajutorul lor. 2" ne asigur"m c" este atent cand transmitem mesajul; 'omunicarea trebuie s" se fac" %ntr(un spa#iu potrivit, structurat (copilul s" aib" un loc al lui la masa, un loc permanent pentru orarul cu pictograme, locul unde se joac" etc ; *ini$te (%n spa#iul structurat se elimin" zgomotele ; +este tot folosim pictograme pentru a $ti copilul ce se %nt,mpl" %n fiecare zona din spatiul sau de viata; /u d"m mai multe comenzi odat"; 0ferim copilului timp pentru reac#ie dupa ce i(am dat o sarcina. 0 parte dintre copii au nevoie de : secunde timp de reactie; +rimele denumiri de obiecte invatate s" fie obiecte preferate, obiecte familiare din mediu;

*ivelele comunicarii totale

Nivel non-simbolic
'omunic"m un mesaj non(simbolic prin obiecte %nso#ite de cuvinte.

Nivel pre-simbolic

Nivel simbolic

6tilizam pictograme pentru a ar"ta o simbolistic" (ex.: pictograma cu o pas"re cu aripile deschise arat" zborul, pictograma cu un om cu m,inile pe piept $i o lum,nare arat" moartea . 3n cazul persoanelor cu autism incepem invatarea de la nivelul non(simbolic $i ajungem la nivelul simbolic.

Instrumente de comunicare i vizualizare

9relocul facem o gaur" %n pictogramele plastificate ce reprezinta obiectele preferate ale copilului $i le introducem in breloc invatandu(l pe copil sa le utilizeze pentru a solicita obiectul dorit; +lacematul ( punem pictograme cu tipuri de m,ncare preferate de copil, pe foaia de plastic de pus pe mas" pentru tac,muri, iar copilul e invatat sa solicite mancarea dorita atunci;

Orarul sau tabla cu picto*rame

&tunci c,nd termin" o activitate, copilul cu autism %ntoarce pictograma respectiv" $i trece la urm"toarea; *a copiii cu deficit sever utilizam doar @ pictograme; &vem prima dat" orar cu obiecte $i mai apoi orar cu pictograme.

Ceasul cu picto*rame

ar"t"torul mic s" fie de aceea$i culoare cu ora; ar"t"torul mare s" fie de aceea$i culoare cu minutele; la %nceput punem pu#ine pictograme $i folosim activit"#i zilnice (pr,nz, somn, joac" ; ceasul cu pictograme e folosit pentru copii cu inteligen#" flexibil".

-ulapul sau ra'tul cu picto*rame

poate fi un suport; poate fi un flanelograf; poate fi un dulap cu rafturi; de preferin#" pictogramele e bine s" fie a$ezate pe vertical", dar nu e gre$it nici pe orizontal"; pictogramele este bine sa aiba scrise pe ele $i cuv,ntul ce desemneaza obiectul reprezentat de pictograma, pentru c", %n timp, vom scoate pictogramele $i va r"m,ne doar cuv,ntul.

A*en(a cu picto*rame

2eam"n" cu una obi$nuit", dar este adaptat" pentru persoanele cu autism; *a %nceput vor fi doar pictograme, apoi pictograme L cuv,nt; Mai t,rziu introducem cifrele (orele : =. pictogram" @. pictogram" L cuv,nt :. pictogram" L cuv,nt L or".

Milele sunt scrise cu culori diferite, dar tot timpul anului se respect" culorile alese. -ntotdeauna 7luni7 va fi scris cu verde, 7mar#i7 cu ro$u, 7miercuri7 cu mov, etc. -n dreptul fiec"rei zile se vor desena buline pentru a numerota zilele s"pt"m,nii. *,ng" 7luni7 punem o bulin" (pentru ziua 3 a s"pt"m,nii , l,ng" 7mar#i7 punem dou" buline (ziua a 33(a , etc.

C. ..ul copilului cu autism sau CART%A I%/II

'artea vietii J un album %n care sunt puse %n ordine cronologic" fotografii care reprezint" stadiile vie#ii (marcheaz" evenimente importante din evolu#ia copilului ; 'apitolele sau paginile din 'artea Eietii vor fi marcate cu o anumit" culoare (ex. pag. = chenar ro$u ; 5iecare pagin" va avea un titlu:

pag.= ( .6 (copilul evenimente importante din viata copilului, chenar ro$u; pag.@ 5&M3*3& M.& membrii familiei %n poze separate sub care sunt scrise numele acestora, chenar portocaliu; pag.: 16!.*. M.*. poze L nume, chenar galben; pag.A E.'3/33 M.3 fotografii L nume, chenar de alt" culoare; pag.8 '0*.H33 M.3 fotografii L nume, chenar de alt" culoare; pag.B ( institu#iile importante %n care a fost copilul: gr"dini#", $coala, spital, cabinetul terapeutului, diferite loca#ii %n care merge frecvent poz" L denumire; pagin" marcat" cu verde; pag.C ( pagina ce marcheaz" schimb"rile pe plan fizic (poze cu copilul bebelu$, st,nd %n $ezut, merg,nd %n patru labe, merg,nd %n picioare, merg,nd la gr"dini#", la $coal", poze %n care este surprins" varia#ia de greutate dac" a sl"bit sau s(a %ngr"$at %ntre timp, apari#ia pilozit"#ii, etc. chenar albastru; pag.D ( pagin" ce con#ine poze pentru explicarea no#iunilor de sexualitate ( chenar albastru deschis; pag.F ( pagin" marcat" cu negru ce cuprinde persoanele apropiate copilului, dar care au murit

Cercul social

persoana cu autism se afl" %n centru; %n cercul apropiat pozei autistului sunt puse pozele cu membrii familiei; %n urm"torul cerc vor fi persoane cu care intr" des %n contact (%nv"#"torul, terapeutul, vecinul cu care se joac" zilnic copilul, colegul de banc", etc.

Timpul r$mas p0n$ la un eveniment

se utilizeaza pentru a se explica copilului c,t timp mai este p,n" la un eveniment anume; ( atunci c,nd, spre exemplu, copilul %ntreab" %n mod repetat c,nd este ziua lui, iar p,n" la aniversare mai sunt patru zile, se a$eaz" l,ng" patul acestuia cinci pictograme:

pe m"sur" ce se consum" o zi, copilul %ntoarce pictograma corespunz"toare zilei respective.

Principiile vizualizrii
Eizualizarea J comunicarea unui mesaj %n mod vizual. =. 'opilul cu autism trebuie s" %nve#e semnifica#ia mijlocului de comunicare $i vizualizare. @. 0feri#i ajutor individualizat; :. 'onduce(#i copilul cu autism spre instrumentul de comunicare si vizualizare;

A. 5i#i perseveren#i ( controla#i frica de e$ec ; 8. 3nstrumentul de comunicare si vizualizare trebuie individualizat. B. *ocul instrumentului trebuie s" fie unul vizibil, accesibil copilului, %ntr(un loc disponibil. C. 3nstrumentul de comunicare si vizualizare va fi numit printr(un singur termen, care va fi folosit de to#i membrii familiei autistului. D. )ermeni comuni utilizarea unor termeni cunoscu#i de c"tre copil $i utiliza#i de c"tre to#i cei care intr" %n contact cu copilul. F. Modific"rile %n orarul cu pictograme se fac seara, pentru a doua zi. =G. 'onsecven#" toat" lumea, zilnic, trebuie s" foloseasc" instrumentul de comunicare si vizualizare. ==. 0bserva#i reac#iile persoanei cu autism %n momentul %n care utilizeaz" instrumentul, pentru a %n#elege dac" acesta e potrivit pentru el. 3nstrumentul de comunicare $i vizualizare se poate adapta %n func#ie de reac#iile copilului. =@. 6tiliza#i instrumentul de comunicare si vizualizare permanent; =:. 1ealizati programul cu pictograme pentru o durata de timp c,t poate %n#elege copilul (de la program cu @ pictograme (K program pentru toat" ziua . =A. *a multi copii trebuiesc %ntoarse pictogramele ce reprezinta activitatile ce le(au terminat de facut. =8. !ac" apar modific"ri %n programul zilei, semnala#i(le %n program, dar f"r" a abuza de acest principiu. =B. 2orta#i pictogramele %n ordine alfabetic" sau pe domenii. 5iecare categorie de pictograme trebuie s" fie pe o anumit" culoare. .xemplu: pictogramele cu emo#ii intr" %n aceea$i categorie: o o se lipe$te pe un carton o coal" de h,rtie ro$ie pictogramele ce apartin unei categorii se vor lipi pe carton, peste care s(a lipit coala ro$ie, apoi se vor decupa.astfel incat pe marginile fiecarei pictograme s" r"m,n" un chenar ro$u de =cm

o o

obiectele din cas" pot fi toate pe un chenar albastru, animalele pot avea un chenar verde, etc.

Cum #tim (ac$ instrumentul (e comunicare #i vizualizare este e'icient1

1"spunz,nd la urm"toarele %ntreb"ri: o o o o o .ste instrumentul folosit destul de consecvent< -n#elege copilul cu autism rostul, func#ia instrumentului< 'e informa#ie se ofer"< 3nstrumentul este adaptat nivelului $i structurii copilului< 2unt oferite prea multe sau prea pu#ine informa#ii (pictograme utilizate < 3nstrumentul st" %ntr(un loc accesibil<

3nstrumentul este realizat suficient de individualizat<

Obiectivele pro ramului cu picto rame:

-iminuarea st$rii (e nesi*uran$
activit"#ile ce urmeaz" devin previzibile

-ezvoltarea in(epen(enei) autonomiei

dependen#a fa#" de adult va fi inlocuita de dependenta de orarul cu pictograme

-ezvoltarea 'le2ibilit$ii
activit"#ile din programul cu pictograme nu se vor desfasura %n aceea$i ordine zilnic. *a %nceput ordinea e strict", dar treptat se schimb" ordinea %ntre ele.

Idei reite despre pro ramul cu picto rame:

3. Pro*ramul cu picto*rame e cel mai bun la pentru copii cu autism.
o o nu trebuie s" generaliz"m, pentru c" nu e necesar s"(l folosim la to#i. la unii copii e nevoie de program cu obiecte, iar altii pot utiliza un program scris

4. Toate evenimentele (intr.o zi trebuie marcate cu picto*rame.

o nu toate evenimentele, pentru c" persoanele cu autism tr"iesc, in general, %n prezent, nu sunt framantate de trecut si nu(si fac griji cu privire la viitor. Marc"m doar activit"#ile ce trebuie executate,cele introiectate nu le punem, iar cele relaxante le putem folosi ca recompens".

5. P$rintele) e(ucatorul 6ot$r$#te +n totalitate coninutul pro*ramului cu picto*rame.

o o o la %nceput programul va fi realizat de adult, iar treptat va fi angrenat $i copilul %n alc"tuirea programului. pentru a alege activit"#i, %i ar"t"m copilului dou" pictograme cu doua activitati din care el va alege. !aca el poate sa se implice in realizarea programului inseamna ca el se implica %n administrarea propriei vie#i.

7. Activitatea 6ot$r0t$ trebuie realizat$ +n mo( obli*atoriu.

o +ot exista exceptii si se poate modifica programul, dar cu copilul de fa#".

8. Zilele arat$ cam la 'el.

o o p,n" %nva#" activit"#ile de rutin" vom men#ine un orar fix, iar apoi se vor face schimb"ri. activit"#ile se pot face %n ordine diferit"

9. Toi copii bene'iciaz$ (e acela#i pro*ram cu picto*rame +ntr.o clas$

o o e ineficient in cazul copiilor cu autism . programul trebuie individualizat pentru fiecare copil.

Ce este autismul ?
&utismul este un sindrom, o tulburare invaziv", pervaziv" (engl. (profund" a dezvolt"rii, care are aspecte clinice diferite. &utismul nu este o ramur", o manifestare, a schizofreniei. )ulbur"rile sunt de origine biochimic" $i produc o disfunc#ionalitate cerebral", disfunc#ionalitate %n preluareaIprelucrarea mesajelor primite de creier, ceea ce duce la izolarea autistului.

Debutul autismului :

%nc" de la na$tere sunt semne ale unei dezvolt"ri anormale; %n cele mai multe dintre cazuri, dezvoltarea este normal" p,n" %n jurul v,rstei de @ ani @ ani $i jum"tate, dup" care apare autismul (se pierd toate 7achizi#iile7 de p,n" atunci de limbaj, de comunicare, etc. .

!e regula, diagnosticul nu trebuie stabilit mai devreme de : ani deoarece este riscant, poate fi confundat cu intarzierea mintala. 2tatisticile arat" c" propor#ia este de o fat" la A b"ie#i care sunt afecta#i de autism. 5etelor %n schimb, le este specific 2indromul 1.)), care face parte din categoria tulbur"rilor pervazive, invazive, profunde ale dezvolt"rii.

!ituri despre autism

&utismul apare %n familiile cu p"rin#i >reci?; &utismul apare %n #"ri industrializate, cu societ"#i >reci? din punct de vedere afectiv; &utismul apare %n anumite grupuri sociale, de exemplu, numai de intelectuali sau numai de muncitori; &utismul nu este determinat de disfunc#ionalit"#i la nivelul creierului; 'opilul manifest" rea(voin#" %n a vorbi; &utistul este %nchis %n lumea sa interioar", care este populat" de fantezii %nfrico$"toare; &utismul este determinat de o ad,nc" depresie $i este corelat cu o dotare peste medie;

"e este# cum se mani$est autismul ?

Anomalii +n autism +n relaia cu obiectele #i persoanele

copilul cu autism stabile$te rar contactul vizual (sau chiar deloc cu obiecte $iIsau persoane; fixa#iile sunt specifice copiilor cu autism;

copilul cu autism poate fi anxios, nelini$tit, nervos, agasat atunci c,nd este solicitat de ceilal#i pentru c" nu %ntelege ce trebuie s" fac", reac#ioneaz" aparte pentru c" are dificult"#i de preluareIprelucrare a informa#iei; contactul vizual nu este utilizat c,nd vrea s" atrag" aten#ia sau c,nd trebuie s" fie el atent; %n func#ie de specificul copilului cu autism, contactul vizual poate fi realizat dupa v,rsta de D(=@ luni sau chiar dupa =G ani (; ; copilul cu autism nu are capacitatea de a se pune %n locul altuia; copiii cu autism nu %n#eleg valoarea sentimentelor, dar au propriile sentimente pe care %ns" nu le pot exprima din cauza afec#iunii cerebrale, nu sunt niste introverti#i; nu utilizeaz" jocul interactiv, nu imit"; copiii cu autism au stereotipii (mecanism previzibil prin care %$i provoac" stimuli pe care(i pot controla; se ata$eaz" de obiecte neobi$nuite; nu au ini#iativ" proprie, %ns" o parte dintre ei pot fi %nv"#a#i s" ini#ieze singuri; la schimb"rile din mediul %nconjur"tor, o parte dintre ace$tia sunt nervo$i, anxio$i.

:enzorio . motricitatea +n autism

toate func#iile senzoriale pot fi afectate %n cazul copiilor cu autism; scra$nesc din din#i, %$i provoac" stimuli vizuali (mi$carea ma$inii pe podea timp %ndelungat, reclame )E, videoclipuri, muzic", lucruri str"lucitoare (flac"ra, bec, staniol, etc. , %$i balanseaz" corpul; %n func#ie de copil, activitatea motorie spontan" poate fi redus" sau crescut"; pot avea anomalii alimentare (m"n,nc" alimente acre (l"m,i sau iu#i (ceap"; prefer" m"ncare de o anumit" culoare numai alb", nu le plac alimentele ro$ii, etc.; desfac sandNich(ul $i m"n,nc" separat p,inea de con#inut; desfac biscui#ii cu crem" $i m"n,nc" numai crema de pe ei;nu m"n,nc" m,ncare g"tit" ; unii copii cu autism sunt deranja#i de zgomote ne%nsemnate, pe c,nd, zgomote puternice nu(i afecteaz"; unii copii cu autism sunt distra$i de o raz" de lumin" care intr" pe fereastr".

Comunicare #i limba; +n autism

copiii cu autism sunt verbali $i non(verbali; copiii cu autism care nu au probleme de limbaj au probleme la nivelul comunic"rii $i intercomunic"rii; persoanele cu autism au dublu handicap: autism $i %nt,rziere mintal" (nu este factor determinant %n diagnosticarea autismului ; %nf"#i$area autistului este, de multe ori, inexpresiv", %ns" nu trebuie generalizat; interpreteaz" ceea ce se %ntampl" %n jurul lor %n mod inadecvat; c,nd limbajul exist", tonul, intensitatea, intona#ia acestuia sunt anormale, %ns" %n grade diferite de la unul la altul; reac#ioneaz" pavlovian: reproduc la persoana a 33(a vorbind despre sine (Om"n,nci? %n loc de Om"n,nc?, Ovrei la toalet"? %n loc de Ovreau la toalet"?, O#i(e sete? %n loc de Omi( e sete?, etc. .

%moiile +n autism

copiii cu autism au emo#ii, dar nu $tiu s" $i le manifeste; pot pl,nge sau r,de bizar; pot sa nu pl,ng" atunci c,nd se lovesc.

<unciile intelectuale +n autism

statistic, DGP dintre copiii cu autism au %nt,rziere mintal" u$oar" sau sever"; pot excela %n ceea ce prive$te o performan#" de la nivel spa#ial, video $i de memorie (%nva#a titluri de c"r#i de la o anumit" editur", calendare, date de referin#" %n sport, etc. ; aten#ia poate fi %mbun"ta#it" prin implicarea %n ac#iuni care le fac placere.

0reterapia la copilul cu autism

+reterapia la interven#ia %n autism are caracter obligatoriu./u vom avea c,stig %n interac#iunea $i lucrul cu acest copil dac" nu am reu$it %n preterapie s" luam controlul asupra copilului.

Interac%iunea cu copilul
+rima misiune a terapeutului este aceea de a gasi modalitatea de a interac#iona direct cu copilul. /u pornim niciodat" cu idei preconcepute $i facem tot posibilul s" nu cream o icoan" a copilului cu autism, fiecare individ este unic $i abordarea este diferit" dup" fiecare caz. Metodele de lucru sunt acelea$i dar ele trebuie corelate cu poten#ialul copilului $i c,t de grav este afectat %n sensul comportamentelor dezaptative. !eci prima etap" este cea de observare a copilului %n mediu, cum interac#ioneaz" la diver$i stimuli, $i %n special ce reac#ie are fa#" de terapeut. +rima $edin#" este de observa#ie $i provocare a copilului. )erapeutul trebuie s" aiba rolul de observator $i s" nu intervin" dec,t atunci c,nd este cazul. 3mitarea copilului %n diverse ac#iuni sau sunete este necesar" pentru a afla reac#ia lui $i va preg"ti teren pentru programele de imita#ie. )erapeutul trebuie s" foloseasc" c,t mai pu#ine cuvinte, dac" se poate deloc, fac,ndu(se apel doar la limbajul gestual, acest lucru nu va bulversa copilul iar mesajul c"tre copil este clar $i pe in#elesul lui. +ozi#ia va fi ferma, vocea va fi modelata %n func#ie de reac#iile copilului(adic" dac" avem un comportament deviant vocea $i gesturile noastre vor ar"ta dezacordul, prin ignorare sau voce ferm", dac" copilul are un comportament aproape de normal %l incurajam la fel cu vocea $i gesturile noastre . &ceast" $edin#" v" va ajuta mai t,rziu s" anticipa#i anumite reac#ii negative ale copilului. 3nterac#iona#i prin joc, antrena#i copilul %n joc, a$a ve#i capta pu#in" aten#ie $i copilul v" va re#ine figura $i vocea &ceasta este partea fericit" a situa#iei,dar ce facem c,nd avem un copil cu multiple comportamente dezaptative < )rebuie s" analizam comportamentele ,s" le urmarim,s" g"sim metodele cele mai bune pentru a le transforma fie %n activit"#i utile,fie s" g"sim comportamente cu care s" le inlocuim. &ici intervine patrea de analiz" comportamental".

&tabilirea rela%iei copil-terapeut

-n urmatoarea etap" deja ne luam rolul %n serios, $i %ncepem s" stabilim regulile jocului. 'opilul va fi pus %n scaun la masa de lucru( este bine ca la %nceput s" nu folosi#i masa %ntre dumneavoastr" $i copil, a$eza#i(o %ntr(o parte ca dvs. s" ave#i controlul fizic asupra copilului. 'e %nv"#"m copilul acum, ca dvs sunte#i terapeutul $i cel care de#ine controlul. 'opilul va fi #inut %n scaun for#at sau nu dupa caz, pre# de c,teva momente %n func#ie de copil, dup" care i se va da pauz". !ac" copilul refuz" sa stea %n scaun continu"m a$a p,n" avem rezultatul dorit, adic" copilul s" stea %n scaun pre# de =8 min. !e fiecare dat", gradual m"rim timpul de $edere %n scaun, %ncep,nd cu c,teva secunde. 'opilul fuge din scaun doar c,nd %i d"m pauz" dar nu pleac" din camer". 1eac#iile noastre sunt %n func#ie de ce face copilul, este agresiv, pl,nge, #ip", etc ignoram complet(anticipa#i reac#iile copilului agresiv , copilul s(a potolit pre# de o secund" , suntem pe faz" $i recompens"m cu vocea( 0aaa, ce cuminte... ; ne oprim imediat ce copilul a %nceput s" pl,ng" din nou. &ici copilul va %nv"#a cele doua fe#e ale terapeutului $i le va asocia cu reac#iile lui, c,nd sunt cuminte se bucur" $i m" laud", c,nd fac ur,t nu este de acord cu mine. &$a am stabilit rela#ia terapeut(copil, nu trecem mai departe p,n" copilul nu a %nv"#at c" dvs sunte#i cel care conduce.

Ob%inerea controlului asupra copilului

'um ob#inem controlul asupra copilului < +rin atitudine ferm" $i constant", nu neglij"m faptul c" va specula orice gest al nostru, care iese din tiparul de terapeut. &ceste prime etape sunt printre cele mai de pre# %n terapia care urmeaz", acum ve#i modela copilul comportamental $i a$a va lucra de acum %ncolo. &cum trebuie %nt"rit comportamentul pozitiv, mai t,rziu nu se mai poate schimba mare lucru. !e acum putem vorbi de introducerea recompensei la masa de lucru. H"sirea recompensei este o sarcin" major" pentru terapeut, oferind o motiva#ie puternic" copilului ve#i avea rezultate imediate. /u exist" copil autist cu care sa nu se poata lucra, exist" doar terapeut care nu a g"sit recompensa bun" pentru motivarea copilului. !eci g"sirea recompensei $i diversificarea ei este de mare pre# %n stabilirea regulilor de Q joc R .

"um ob%inem contactul vizual

!up" ce am stabilit primele reguli $i suntem siguri c" le( a %nv"#at $i r"spunde la gesturile noastre, iar recompensa o avem la %ndeman", $i d" rezultate, avem de facut primii pa$i %n rezolvarea problemei de aten#ie. 'opilul $tie deja c" trebuie s" stea %n scaun, este obi$nuit cu timpul pe care trebuie s" l petreac" cu terapeutul. &cum folosim recompensa imediat" pentru ob#inerea contactului vizual. +rimele exerci#ii sunt e$uate din start dar nu ne lasam cople$i#i de autism si persever"m. &cest aspect va da rezultate intr(un final. 'um facem(aici se va exemplifica cu cineva din sala , avand recompensa la indemana, o plimbam prin fa#a copilullui, aten#ia lui va fi asupra recompensei c,nd ajungem cu ea %n dreptul fe#ei noastre o mut%m in spatele capului nostru av"nd pre# de o secund" aten#ia copilului %n ochii no#trii, vom recompensa imediat, afectiv #i primar. 0 alt" abordare este imobilizarea fe#ei copilului $i captarea aten#iei pre# de o secund" ,$i recompensat imediat. +entru %nceput vom striga copilul pe nume simplu, $i recompensat verbal...9ravooo, te(ai uitat la mine ;, preg"tind teren pentru sarcina de mai t,rziu c,nd vom trece de 8 secunde, Q 6ita(te la mine ; R

"um nv%m copilul c e'ist consecin%e plcute i mai pu%in plcute

.ste foarte important de re#inut c" indiferent de v,rsta copilului $i gardul de afec#iune copilul trebuie %nv"#at c" orice ac#iune a lui va suporta o consecin#" bun" sau rea %n func#ie de ce a facut copilul. -n primele etape de %nv"#are, spre exemplu %n programul de imita#ie sau receptiv obiecte le folosim numai pentru a %nt"ri un comportament bun, adic", nu %nv"#"m copilul ca acela este un cub ci ne folosim de comanda Q '69 ; R doar pentru a ajuta copilul s" asocieze executarea comenzii cu primirea recompensei. 3l ajut"m %n acela$i timp s" %n#eleag" c" neexecutarea sarcinii duce la dezacordul meu verbal $i gestual prin Q /6 R $i c" mai t,rziu va trebui s" execute sarcina for#at(un lucru neplacut pentru el . 2arcina trebuie dus" p,na la cap"t indiferent de situa#ie. 'opilul va alege cu timpul doar partea %n care el execut" $i prime$te recompensa. 2arcinile vor fi u$oare pentru %nceput, la %ndemana copilului. 'onsecin#ele neplacute vor fi aplicate numai atunci c,nd copilul are un comportament deviant $i cel mai bine atunci c,nd vrea un lucru pe care il dore$te sau face o activitate placut". !ac" vom aplica aceast" pedeaps" c,nd el lucreaz"(face o activitate mai pu#in placut" vom int"ri un comportament problem" , dac" o vom aplica c,nd el face o activitate placut" pentru el aceasta va avea efectul dorit.

"and putem spune ca avem controlul asupra copilului :

atunci c,nd copilul este adus la mas" $i men#inut acolo pentru a lucra c,nd managementul comportamentelor dezaptative (problem" func#ioneaz" c,nd contactul vizual se ob#ine la cerere c,nd copilul indepline$te o comand" de fiecare dat" c,nd cere#i ca o sarcin" s" fie indeplinit" S sau m"car %n noua cazuri din zece copilul indepline$te sarcina $i nu doar din c,nd %n c,nd atunci c,nd vrea el.

Cum comunica persoana cu autism?

&utistii au o maniera diferita, specifica de a face totul. .i gandesc, percep, simt si comunica >altfel?. +ersoanele afectate de aceasta tulburare, manifesta, din perspectiva comunicarii, urmatoarele:

le lipseste initiativa comunicarii. +ot raspunde la intrebari daca sunt formulate clar, dar nu sunt ei cei care incep convorbirea. nu folosesc gesturi pentru a completa mesajul sau pentru a compensa lipsa limbajului verbal. expresiile faciale ce insotesc vorbirea sunt sarace. tonul, intonatia, ritmul, debitul verbal sunt 7altfel7, particulare, bizare. intelegerea mesajului este afectata. limbajul este marcat de intarzieri severe, iar daca este achizitionat, are o forma devianta.

&cesta aduna trasaturi ce atrag atentia asupra modului de vorbire al persoanelor cu autism. )rasaturile ce fac din limbajul autistilor unul diferit, sunt:

ecolaliaIa vorbi papagaliceste inseamna a repeta fara sens cuvinteIpropozitii. &ceasta imbraca mai multe forme: =. ecolalia imediata sunt repetate cele auzite imediat ce persoana care vorbea a terminat sau in timp ce aceasta vorbeste. (*a intrebarea: >Erei sa mananci dulceata<? copilul raspunde: >Erei sa mananci dulceata;I Mananci dulceata;? @. ecolalia intarziataItardiva este repetat un cuvantIpropozitie auzita in alt moment si chiar in alt loc. (*a florarie mama intreaba: >'at e buchetul de crini<?. &casa, intr(o conversatie fara legatura cu florile sau floraria, copilul repeta intrebarea pe care mama a adresat(o vanzatoarei. :. ecolalia care porneste de la cuvinte cheie se ataseaza unui enunt un cuvant ce nu se potriveste cu restul. (Mama spune: >'at e kilogramul de rosii<?, iar copilul manifestandu(si ecolalia va zice: >'at e kilogramul de creioane<?, >'at e kilogramul de cuburi<?, >'at e kilogramul de S ? A. +ersoanele cu autism pot incepe sa vorbeasca imitand ceea ce rostesc cei din jur. 6nele dintre ele se opresc aici folosind limbajul ecolalic. .xista autori ce vad dincolo de ecolalie si afirma ca aceasta modalitate de exprimare denota o puternica dorinta de a interactiona si comunica. inversiunea pronumelui in loc sa foloseasca persoana 3 (vreau, scriu utilizeaza persoana a 33(a referindu(se la el (vrei, scrii . +reluand prin imitatie vorbirea celor din jur, se exprima la persoana a 33(a. (/u va spune: >Ereau la toaleta;IEreau toaleta;? ci >Erei la toaleta;IErei toaleta;? stereotipii verbale rosteste aceleasi suneteIpropozitii in diverse situatii: cand este agitat, cand lucrurile nu sunt suficient de clare, cand se produc schimbari si este asaltat de stimuli noi sau fara un motiv anume. (unul dintre copii are o stereotipie al carei final este >Ti five;? nu pot generaliza. &ceasta incapacitate de a face generalizari, de a extinde ce a invatat si la alte situatii asemanatoare, explica de ce autistii: =. nu inteleg sarcinile date in forma negativa. /oi ne asteptam sa(si corecteze comportamentul fara sa le spunem concret ce sa faca, ci doar ce sa nu faca. (>/u alerga asa;? @. nu inteleg notiuni abstracte (vis, ideal, speranta si nici cuvinteIexpresii cu sens figurat (>.sti atat de frumos, ca imi vine sa te mananc;? :. nu inteleg fraze lungi desi cunosc sensul fiecarui cuvant ce o alcatuieste. A. nu vad ansamblul, intregul. 8. raspund gresit la intrebari. (i se arata un catel: >'e este acesta<?, raspunde: >Tam, ham;? intampina probleme in invatarea spatialitatii (peIsub, inIlanga, fataIspate, stangaIdreapta folosesc asocieri, legaturi absolute intre: persoane si obiecte, o sarcina si un moment fix, cuvinte si o persoanaIo situatie. &ceasta legatura este, in ochii nostri de persoane non(autiste, rigida si ciudata. (>'odita? este numele dat de un copil terapeutului sau in urma unei astfel de legaturi ( intre persoana si modul in care aceasta are parul aranjat vocea poate suna plictisitor, fiindca nu inteleg ce inseamna intonatia. continutul exprimat este afectat de modul autist de gandire. /u pot face fraze bune, nu le spun fluent, se balbaie oarecum, lipesc lucrurile gresit, fara logica. (>'raciun de brad?, >lup de foame? +ovestea spusa de un autist poate parea haotica. 5ara inceput siIsau fara sfarsit, cu multe detalii. 0 parte din ei cand sunt intrerupti o iau de la capat. /u pot povesti pe scurt. *e vin in minte lucruri ce nu sunt importante.