Asocia#ia de Psihoterapii Cognitive $i Comportamentale din Romnia

INTERVEN!II COGNITIVCOMPORTAMENTALE N TERAPIA DE CUPLU "I A FAMILIEI

Amfiana Gherman Psiholog clinician. Psihoterapeut specialist Doctor in psihologie

AmanaGherman@gmail.com

Principii generale n terapia cognitiv-comportamental% a problemelor de cuplu

43% din cupluri divor&eaz% n primii 15 ani de c%s%torie, iar probabilitatea de a e'ua 'i n cazul unei a doua c%s%torii fiind 'i mai mare (Bramlett 'i Mosher, 2002) Aproximativ jum%tate din vizitele f%cute de pacien&i la cabinetele psihoterapeu&ilor se datoreaz% problemelor de cuplu 'i de familie dintre consumatorii de psihoterapie, cei ce au participat la terapie de familie au fost cel mai pu&in satisf%cu&i (Seligman, 1995)
!

Explica#ii?

Modelul ABC comportamental

Controlul stimulilor! Angajamentul! Planificarea activit"#ilor

Antecedente

Comportament

Consecinte

nt"riri! Pedepse! Extinc#ia! Pauza! Contractul

Modelul ABC cognitiv

Eveniment prezent, trecut sau imaginat

Filtre de percep!ie/ interpretare a evenimentelor

Reac!ii:"
!

Realitatea extern% se reflect% prin filtrul personal

Emo!ii" Comportamente" Fiziologice

Tipuri de gnduri
Inferen#e cu privire la realitate Evalu%ri cu semnifica#ie personal% Scheme cognitive

Schemele cognitive
Schemele implic% elemente organizate ale reac&iilor 'i experien&ei trecute ce formeaz% un set relativ logic 'i persistent de cuno'tin&e, capabil s% ghideze percep&ia 'i evalu%rile urm%toare Potrivit lui Young, terapia focalizat% pe schem% combin% elemente din curentele cognitiv-comportamentale, teoriile ata'amentului, structurii globale, rela&iilor obiect, constructiviste 'i psihoanalitice, ntr-un model de tratament bogat 'i conceptual unificator. (Young et al., 2003) - sistem de psihoterapie aplicabil indivizilor cu tulbur%ri de personalitate. Cnd se aplic% pe cupluri 'i familii, terapia abordeaz% temele principale care reflect% dinamicile rela&iei. Ajut% pacien&ii s% n&eleag% conflictul 'i tiparele de interac&iune disfunc&ional% ce contribuie la problemele rela&iei.

Scheme cognitive care pot influen#a rela#iile

Teama de abandon/ instabilitate. Rela#iile cu ceilal#i sunt percepute ca fiind instabile. Persoanele cu aceasta tr%s%tur% mai accentuat% au senza#ia c% persoanele importante din via#a lor nu vor continua s% fie acolo pentru ei (ex. vor muri sau vor fi p%r%si#i pentru cineva mai bun). Nencrederea n ceilal#i. Convingerea c% cei din jur i vor r%ni, umili, min#i, n$ela, tr%da dac% li se ofer% posibilitatea s% o fac%. Deprivarea emo#ional%. Convingerea c% nevoile proprii de conexiune emo#ional% cu ceilal#i nu vor fi adecvat satisf%cute (ex, nevoia de afec#iune, de a fi ascultat $i n#eles, nevoia de protec#ie sau de a se baza pe cineva).

Sentimentul de inferioritate/ ru$ine. Senza#ia de a fi mai pu#in valoros, r%u, viciat, bun de nimic $i convingerea c% ceilal#i ar manifesta respingere dac% i-ar vedea adev%rata fa#%. Izolare social%. Sentimentul de a fi diferit/%, de a nu se putea integra n grupuri sociale. Dependen#a. Sentimentul de a nu reu$i rezolvarea responsabilit%#ilor zilnice f%r% ajutorul celorlal#i (decizii practice, financiare, activit%#i noi, etc.). Teama de a nu fi r%nit/% fizic (accidente, crime, catastrofe naturale), de a nu se mboln%vi, de a nu nnebuni (pierderea controlului emo#ional $i mental).

Sentimentul de superioritate. Credin#a c% persoana este ndrept%#it% la circumstan#e speciale (regulile majorit%#ii nu i se aplic% de fiecare dat%) pentru c% are anumite calit%#i care o deosebesc de ceilal#i. Accent pus pe succes, faim%, putere. Uneori lips% de empatie fa#% de ceilal#i. Auto-control diminuat. Dificult%#i n a controla frustrarea inerent% pentru realizarea ac#iunilor necesare atingerii obiectivelor proprii. Reglarea deficitar% a propriilor emo#ii $i impulsuri. Evitarea conflictelor, disconfortului sau a responsabilit%#ii. Subjugare. A fi sub controlului celorlal#i pentru c% persoana se simte constrns%, de team% s% nu piard% afec#iunea sau suportul altora (si/sau teama de r%zbunare, sau teama de a nu fi p%r%sit/%). Poate ap%rea reprimarea dorin#elor $i a nevoilor proprii sau reprimarea emo#iilor (n special furia). Apar comportamente pasiv-agresive, izbucniri de furie, simptome somatice sau retragerea temporar% a afec#iunii fa#% de ceilal#i.

Nevoia de aprobare. Dorin#a de ob#inere a recunoa$terii sau valid%rii din partea celorlal#i pentru a se sim#i valoros/oas%, n siguran#%. Stima de sine este dependent% de reac#iile celorlal#i $i nu de p%rerile proprii. Uneori apare o preocupare excesiv% fa#% de statut social, bani sau succes $i prin urmare se pot lua decizii neautentice/ nesatisf%c%toare, pentru a ob#ine aprecierea celorlal#i.
!

Pesimism, negativism. Focalizarea pe aspectele negative ale vie#ii (ex., durere, pierderi, dezam%giri, conflicte, tr%dare, etc) $i minimalizarea aspectelor pozitive. A$tept%ri frecvente ca lucrurile s% mearg% prost n multe domenii din via#a personal% $i profesional%. Teama intens% de a nu face gre$eli, de a nu pierde totul, de a nu fi umilit/%. ngrijor%ri, indecizii frecvente.

Standarde rigide, criticism crescut. Credin#a c% trebuie ndeplinite standarde (interne) foarte nalte, de obicei pentru a evita ru$inea sau lipsa de aprobare din partea celorlal#i. Sentimentul de presiune continu% $i critica exagerat% a propriei persoane $i/sau a celorlal#i. Se manifest% prin perfec#ionism (nevoia de a face lucrurile perfect, aten#ie foarte mare la detalii, subevaluarea nivelului de performan#%), reguli rigide (morale, sociale, religioase) $i preocuparea exagerat% fa#% de timp $i eficien#%. E$ec. Convingerea c% persoana nu va reu$i sistematic n mai multe arii ale vie#ii (de ex, $coal%, carier%, rela#ii), c% este inferior/oar% celorlal#i (ex., mai pu#in atractiv/%, inteligent/%, talentat/%).

Auto-sacrificiul in favoarea celorlal#i. ndeplinirea nevoilor celorlal#i prin amnarea propriilor recompense, pentru a-i scuti pe ceilal#i de durere sau pentru a avea o imagine mai bun% n ochii proprii sau a celorlal#i. Sensibilitate foarte accentuat% la suferin#a celorlal#i. Pot ap%rea resentimente ca urmare a faptului c% propriile nevoi nu sunt satisf%cute.
!

Inhibi#ia emo#ional%. Re#inerea de la ac#iuni, discu#ii sau exprimarea spontan% a sentimentelor, de multe ori pentru a nu fi criticat sau nu a pierde controlul asupra impulsurilor. Cele mai comune situa#ii pot fi: inhibi#ia furiei, a afec#iunii $i emo#iilor pozitive, focalizarea pe ra#ionalitate $i ignorarea sentimentelor.

Diminuarea sinelui. Implicarea n rela#ii cu persoane semnificative (ex. unul dintre p%rin#i) n detrimentul dezvolt%rii depline a propriei individualit%#i. Sentimentul de a fuziona cu ceilal#i $i de a nu avea o imagine clar% a propriei identit%#i sau direc#ii.
!

Focalizarea pe pedeaps%. Convingerea c% oamenii ar trebui pedepsi#i foarte dur pentru gre$elile pe care le fac. Tendin#a de a fi furios/oas% $i intolerant/% cu ceilal#i (inclusiv cu propria persoan%) care nu ndeplinesc anumite standarde. Dificultatea de a ierta altora sau sie$i anumite gre$eli, de a accepta imperfec#iunea uman% sau de a considera circumstan#ele atenuante.

Erori n interpretarea realit%#ii

Inferen&a arbitrar%. A trage concluzii n lipsa dovezilor, de exemplu, p%rin&ii a c%ror adolescent% ajunge acas% cu o jum%tate de or% mai trziu dect ora stabilit% ajung la concluzia, Sigur, iar%'i face ceva!

!
Abstrac&iunea selectiv%. Informa&ia este luat% n afara contextului, 'i anumite detalii sunt eviden&iate n timp ce alte informa&ii importante sunt ignorate. De exemplu, un b%rbat a c%rui so&ie i r%spunde ntreb%rilor cu un singur cuvnt deduce, Este furioas% pe mine.

!
Suprageneralizarea. Un incident izolat sau dou% pot servi drept o reprezentare a situa&iilor similare, care au sau nu o leg%tur%. De exemplu, atunci cnd un p%rinte refuz% cererea copilului s%u de a ie'i cu prietenii, copilul conclude, Nu m% la'i s% fac niciodat% nimic.

Personalizare. Evenimentele externe sunt atribuite propriei persoane n cazul n care dovezile sunt insuficiente pentru a ajunge la o concluzie. De exemplu, o femeie care 'i vede so&ul c% mai adaug% sare n mncare crede, Nu-i place cum g%tesc.

!
Gndire dihotomic%. Experien&ele sunt codificate n alb sau negru, un total succes sau un total e'ec. Acest lucru este cunoscut 'i sub numele de gndire alb sau negru. De exemplu, atunci cnd un so& reorganizeaz% un dulap iar so&ia sa contest% pozi&ionarea unuia dintre lucruri, so&ul se gnde'te n sinea sa, Nu este niciodat% mul&umit% de ceea ce fac.

!
Etichetarea. Identitatea unei persoane este prezentat% pe baza defectelor 'i gre'elilor f%cute n trecut, iar acestea sunt l%sate s% o defineasc%. De exemplu, gre'eli consecutive sau continue n prepararea mesei, o so&ie se gnde'te, Nu sunt bun% de nimic, n loc s% recunoasc% ct de minor% este gre'eala sa.

Vedere n tunel. Uneori partenerii de cuplu v%d doar ceea ce vor s% vad% sau ceea ce este n concordan&% cu starea lor de spirit. Un b%rbat care este de p%rere c% so&ia sa face oricum numai ce vrea o poate acuza c% ia o decizie bazat% numai pe motive egoiste.

!
Explica&ii eronate. Acesta este un tip de gndire pe care partenerii l dezvolt% n perioadele de stres, presupunnd automat c% so&ul sau so&ia are un motiv alternativ negativ n spatele inten&iei sale. De exemplu, o femeie 'i spune, Este foarte dr%g%stos deoarece vrea o favoare din parte mea.

!
Citirea gndurilor. Acesta este darul magic prin care po&i s% &i dai seama la ce se gnde'te o alt% persoan% f%r% a avea nevoie de ajutorul comunic%rii verbale. Unii so&i ajung s% pun% inten&ii ru'inoase unul pe seama celuilalt. De exemplu un b%rbat se gnde'te n sinea sa, (tiu ce i trece prin minte; crede c% nu $tiu ce pl%nuie$te.

Dac% ceva e cerut, nu mai e veritabil?

Distorsiunea consta n credin&a c% un lucru trebuie s% fie ntodeauna spontan pentru a fi veritabil. O parte din facilitarea unei rela&ii s%n%toase este reprezentat% de abilitatea partenerilor de a-'i spune nevoile chiar dac% asta nseamn% s% fie structurat% ca o coregrafie.

Diferen#e n exprimarea emo#iilor

Pe lng% modul n care un individ tr%ie'te emo&iile, m%sura 'i modalitatea prin care el sau ea le exprim% fa&% de al&ii poate afecta semnificativ calitatea rela&iei de cuplu 'i familie. In timp ce unele persoane 'i reprim% exprimarea, altele 'i exprim% sentimentele n mod necenzurat. Posibili factori n exprimarea nereglat% a emo&iilor pot fi experien&ele din trecut...

Diferen#e de gen
Nu este deloc neobi'nuit ca femeile s% se simt% mai confortabil dect b%rba&ii cu privire la exprimarea emo&iilor 'i importan&a pe care le-o acord% (Brizendine, 2006). Prin urmare, credin&ele legate de modul n care ar trebui exprimate emo&iile sunt foarte importante n rela&ii. In plus, mai exist% 'i problema lipsei abilit%&ii adecvate de exprimare a acelor emo&ii pentru anumi&i indivizi, mai ales dac% nu au f%cut acest lucru n trecut. Incapacitatea de a intra n contact cu propriile emo&ii, cu ceea ce tr%iesc n acel moment 'i ncorporarea acestor senza&ii interne ntr-o afi'are extern%, toate acestea pot nsemna un adev%rat handicap pentru unii b%rba&i.

Spirala negativit%#ii
Gottman (1994) a ajuns la concluzia c% o dispozi&ie negativ% ini&iaz% proces%ri cognitive negative, care duc apoi la o orientare selectiv% asupra evenimentelor negative. Pornind de la aceast% orientare a aten&iei, se dezvolt% interpret%ri negative care duc la expectan&e negative legate de viitorul rela#iei. Dispozi&ia negativ% are tendin&a s% influen&eze memoria prin distorsionarea interpret%rilor 'i aducerea aminte a unor situa&ii sau evenimente negative. Spirala negativit%#ii n care intr% multe cupluri 'i familii atunci cnd trec printr-o perioad% cu dificult%&i emo&ionale, i poate predispune la a-'i aduce aminte de interac&iunile negative care au avut loc n detrimentul celor pozitive.

Abordarea cognitiv-comportamental% n terapia familiilor

Cerin&ele ntr-un cuplu sau ntr-o familie pot deriva din trei surse majore: (1) caracteristicile fiec%rui membru (de ex. o familie trebuie s% fac% fa&% depresiei unui membru), (2) dinamica rela&iei (de ex. membrii unui cuplu trebuie s% rezolve sau s% se adapteze la diferen&ele existente n nevoile amndurora de exemplu, atunci cnd unul este axat pe realiz%ri 'i carier% iar cel%lalt se concentreaz% pe apropiere 'i intimitate) 'i (3) caracteristicile mediului interpersonal (de ex. rude nevoia'e, un 'ef exigent) 'i al celui fizic (de ex. violen&a n cartier sau izolare rural%).

Interpretarea gre$elilor celuilalt

Scuze contextuale? Sau trasatura de caracter?

Standarde. Valori

Teoria schimbului social

Homens (1961) Costurile vs beneficiile relatiei

"Contul" experien#elor pozitive

John Gottman a descris schimbul marital sub forma modelului contului bancar, n care investi&iile pozitive f%cute n timp sus&in cuplul n cazul non-reciprocit%&ii situa&ionale (Gottman, Notarius, Gonso 'i Markman, 1976). Aceste rezultate servesc drept fundament n ncurajarea cuplurilor de a cre'te rata schimbului comportamental pozitiv, n timp ce scade rata schimbului comportamental negativ.

Scheme despre rela#ii

Indivizii men&in dou% seturi separate de scheme despre familii: (1) o schem% a familiei cu privire la experien&ele pe care leau tr%it p%rin&ii n familiile lor 'i (2) scheme cu privire la familii n general, sau ceea ce Schwebel 'i Fine (1994) denumesc o teorie personal% a vie&ii de familie. Experien&ele 'i percep&iile fiec%rei persoane deriv% din contribu&ia pe care a avut-o familia sa n formarea unei p%r&i din schema pe care o are despre familia curent%. Aceast% schem% este, de asemenea, influen&at% de evenimentele care au loc n cadrul rela&iilor de familie curente.

Familia de provenien&% a fiec%rui partener dintr-o rela&ie joac% un rol crucial n formarea schemei curente mp%rt%'it% de familie (Dattilio, 1993, 1998, 2001). Credin&ele dezvoltate n cadrul familiei fiec%rei persoane pot fi, fie con'tiente, fie dincolo de con'tientizare, 'i indiferent dac% sunt sau nu exprimate n mod explicit, ele contribuie la schema de familie comun%. De multe ori, schemele legate de rela&ii nu sunt clar formulate n mintea unui individ, dar exist% sub forma unor concepte vagi a ceea ce sunt sau ce ar trebui s% fie (Beck, 1988; Epstein 'i Baucom, 2002)

Aspecte neurobiologice ale rela#iilor

Creierul emo#ional
Daniel Siegel (1999) acord% o foarte mare aten&ie sistemului limbic al creierului, care are o loca&ie central% 'i este format din regiuni precum cortexul frontal orbital, cingulata anterioar% 'i amigdala. Aceste zone joac% un rol important n coordonarea activit%&ilor structurilor nalte 'i joase ale creierului iar unii cercet%tori sunt de p%rere c% mediaz% emo&iile, motiva&iile 'i comportamentul orientat spre un scop. De fapt, sistemul limbic a fost de multe ori numit creierul emo&ional (Atkinson, 2005).

Diferen#e biologice de gen

Cercet%rile au ar%tat c% sistemele limbice ale femeilor difer% de cele ale b%rba&ilor, o posibil% explica&ie la faptul c% ele plng mai u'or sau 'i arat% emo&iile n mod diferit (Siegel, 1999). La femei conexiunile ntre centrele emo&ionale ale creierului sunt mai active 'i mai extinse (Cahill, 2003) Ar putea explica de ce reprezentantele sexului frumos 'i amintesc, n mod tipic, evenimentele emo&ionale, precum certurile, mult mai clar 'i le re&in mai mult dect b%rba&ii.

Amigdala...
Amigdala r%spunde la reprezentarea vizual% ini&ial% (de ex., un cine care latr%) trimi&nd semnale c%tre acelea'i, sau mai vechi, straturi ale sistemului de procesare vizual% 'i activnd apoi sistemele aten&ionale 'i perceptuale ale creierului (Siegel, 1999). Amigdala poate aten&iona rapid sistemul perceptual n ceea ce prive'te o interpretare gre'it% a unui stimul (de ex., periculos versus sigur). Tot acest proces are loc n cteva secunde, f%r% a fi nevoie de con'tientizare.

Amigdala...
O persoan% care a fost crescut% ntr-un c%min cu un p%rinte abuziv devine &inta unui abuz fizic 'i psihic frecvent din partea partenerului s%u, aceast% persoan% putnd deveni foarte vulnerabil% din punct de vedere psihic prin amigdal%. Prin urmare, orice conflict ce apare n situa&iile de familie 'i care seam%n% cu abuzul suferit n timpul copil%riei, va fi automat activat de c%tre amigdal%. Acest lucru va avea loc n ciuda tipurilor de interven&ie de mediere cognitiv%, comportamental% sau emo&ional%. De fapt, n func&ie de intensitatea 'i magnitudinea primului abuz, e posibil ca amigdala s% fi fost programat% fiziologic s% r%spund% n cazul unei reac&ii pripite sau maniere hipersensibile, datorit% preg%tirii chimiei corpului dealungul anilor.

Cogni#ie vs emo#ie?
Descoperirea neocortexului a alimentat asump&ia conform c%reia gndirea trebuie s% predomine emo&ia 'i are o influen&% major% asupra comportamentului uman. In mod specific, neocortexul le permite fiin&elor umane s% articuleze 'i s% se implice n gnduri simbolice, dar 'i n gndirea abstract% categoric%. A'adar, s-a presupus c% aceast% zon% a creierului era responsabil% pentru o mare parte a organiz%rii experien&ei umane. In consecin&%, dac% aceast% afirma&ie este corect%, ar trebui s% ne a'tept%m s% vedem mai multe conexiuni neuronale de la creierul gndirii la creierul emo&ional, spre deosebire de situa&ia opus% (Atkinson, 2005).

Creierul emo&ional domin% organizarea func&ion%rii umane...

Cercet%ri recente indic% faptul c% acele conexiuni neuronale de la sistemele emo&ionale la sistemele cognitive par a fi mai puternice dect conexiunile de la sistemele cognitive la cele emo&ionale (LeDoux, 1996). LeDoux a descoperit c% proiec&iile neuronale de la sistemele creierului emo&ional (sistemul limbic) are conexiuni cu aproape toate celelalte p%r&i ale creierului 'i influen&eaz% fiecare faz% a proces%rii cognitive. Totu'i, nu toate procesele cognitive se proiecteaz% centrilor emo&ionali.

Creierul emo&ional domin% organizarea func&ion%rii umane...

LeDoux a introdus ideea conform c%reia emo&ia poate n mod clar 'i n mod principal s% influen&eze lucrurile pe care se focalizeaz% indivizii prin intermediul interpret%rilor lor a ceea ce percep.
!

Ideea este sus&inut% mai departe 'i de constatarea c% emo&iile sunt legate n mod inherent de mecanismele evaluare - arousal n ambele emisfere ale creierului 'i influen&eaz% toate aspectele cogni&iei, variind de la percep&ie la luarea de decizii (Siegel, 1999).

Memoria emo#ional%...

LeDoux (1994, 2000) a dus mai departe aceast% descoperire explicnd modul n care creierul formeaz% amintiri legate de evenimentele emo&ionale pe care o persoan% le tr%ie'te n via&a sa, denumind-o memorie emo&ional%. Aceste lucruri sunt importante n munca cu un cuplu sau o familie, n special datorit% faptului c% memoria emo&ional% pare s% reprezinte o mare parte din nucleul conflictelor acestora.

Teoria neurobiologic% a iubirii

Helen Fisher

Atrac#ia, iubirea, ata$amentul

3 sisteme neurofiziologice diferite Atrac#ia fizic% (dorin#a sexual%) testosteron si estrogen. Hipotalamusul si amigdala

ndr%gostirea
- nivel de energie crescut, obsesii, urm%rirea, protejarea subiectului iubirii. Activitate crescut% a dopaminei n centrii pl%cerii/ recompensei - dor, dorinta sexual% Suprimarea activit%#ii serotoninei - obsesii Mecanism consumator de energie!!! Nu poate fi men#inut pe termen lung (12-18 luni) Adictie? Zone cerebrale similar activate Faza de curtare.

Ata$amentul
Parteneriat pe termen mai lung Sentimente de siguran#%, uniune, apartenen#%, calm, suport social si emo#ional Construirea unei familii Oxitocin% $i vasopresin%

Sistem motiva#ional primar

Datele neurobiologice sugereaz% c% iubirea romantic% nu este pur $i simplu o emotie, ci o nevoie de baz% a oamenilor 1) Persisten#% n timp. (Emo#iile sunt mai trec%toare) 2) Focalizarea pe o persoan% anume. (Emo#iile nu sunt a$a specifice) 3) Nu are o expresie facial% specific% 4) Foarte greu de controlat (ex setea, foamea) 5) Asociat% cu activitate dopaminergic% crescut%

Fazele respingerii romantice

1) Protest. Activitate motiva#ional% intens% pt a-l rec$tiga pe cel%lalt (prelungirea activ%rii neuronilor care a$teapt% recompensa; aceasta va fi perceput% ca mai intens%) Furia fa#% de abandon. Ajut% la a relu a mai repede c%ut%rile Antagonismul iubirii nu e ura, ci indiferenta

Fazele respingerii romantice

2) Resemnarea, disperarea Reducerea activit%#ii dopaminei Apatia. Semnalizeaza nevoia suportului social. Stimuleaz% insight-ul Durerea. Se activeaz% zone similare cu cele din durerea fizic% B%rba#ii reac#ioneaz% violent de 4 ori mai mult dect femeile (suicid, urm%rire, atac fizic), iar femeile au $anse mai mari s% men#in% obsesiile $i rumina#ia.

Evaluarea compatibilit%#ii partenerilor n func#ie de tr%s%turi biologice

4 tipuri de personalitate, in func#ie de activitatea a 2 hormoni sexuali (testosteron si estrogen) $i 2 neurotransmi#%tori (dopamina $i seronotina)

Explorator
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

Nu sunt deloc de acord! Nu sunt de acord! 0 1

De acord! 2

Foarte de acord! 3

Situatiile impredictibile ma entuziasmeaza Fac lucrurile sub impulsul momentului Ma plictisesc cand trebuie sa fac aceleasi lucruri obisnuite Am o gama foarte larga de interese Sunt mai optimist/a decat majoritatea oamenilor Sunt mai creativ/a decat majoritatea oamenilor Intotdeauna caut experiente noi Intotdeauna fac lucruri noi Sunt mai entuziast/a decat majoritatea oamenilor Sunt dispus/a sa imi asum riscuri pentru a face ceea ce imi doresc Devin nelinistit/a, agitat/a daca trebuie sa stau in casa, chiar si un interval scurt de timp Prietenii mei ar spune ca sunt foarte curios

12 13

Am mai multa energie decat majoritatea oamenilor 14 In timpul meu liber, imi place sa am libertatea sa aleg sa fac orice este distractiv

Constructor
1 2

Nu sunt deloc de acord! Nu sunt de acord! 0 1

De acord! 2

Foarte de acord! 3

Cred ca obiceiurile consecvente mentin viata ordonata si relaxanta Iau in considerare de mai multe ori ecare optiune in amanunt inainte de a face un plan Oamenii ar trebui sa se comporte potrivit standardelor stabilite de conduita Imi place sa planic cu mult timp inainte In general, cred ca este important sa se respecte regulile A avea grija de lucrurile mele este o prioritate pentru mine Prietenii si familia mea ar spune ca am valori traditionale Am tendinta de a meticulos/oasa in indatoririle mele Am tendinta de a precaut/a, dar nu temator/oare Oamenii ar trebui sa se comporte corect din punct de vedere moral Respectul autoritatii este important Prefer sa am prieteni loiali decat interesanti Obiceiurile deja stabilite trebuie sa e respectate si pastrate Imi place sa lucrez la o singura sarcina pana cand termin, decat sa fac mai multe lucruri deodata.

3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14

Director
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Nu sunt deloc de acord! Nu sunt de acord! 0 1

De acord! 2

Foarte de acord! 3

Inteleg usor echipamentele electronice sau tehnice complexe Imi plac conversatiile competitive/ care ma provoaca intelectual Ma intereseaza regulile si algoritmii care guverneaza sistemele Sunt mai analitic/a si logic/a decat majoritatea oamenilor Urmaresc de obicei subiecte intelectuale consecvent si in amanunt Sunt capabil/a sa rezolv probleme fara sa las emotiile sa ma inuenteze Imi place sa imi dau seama cum functioneaza lucrurile Sunt realist/a, calculat/a Dezbaterile sunt o modalitate buna de a-mi masura intelectul cu ceilalti Nu am probleme in a lua o decizie, chiar si atunci cand mi se prezinta mai multe alternative care par la fel de bune Atunci cand imi cumpar ceva nou (de ex., camera foto, computer, masina, etc), imi place sa stiu toate functiile pe care le are Imi place sa evit nuantele si sa spun exact ce cred Cred ca este important sa u direct/a Atunci cand iau o decizie, ma rezum la fapte si nu ma las inuentat de sentimentele celorlalti

11

12 13 14

Negociator
1 2 3 4 5 6

Nu sunt deloc de acord! Nu sunt de acord! 0 1

De acord! 2

Foarte de acord! 3

Imi place sa stiu nevoile si emotiile cele mai profunde ale prietenilor mei In relatii, apreciez foarte mult apropierea emotionala profunda In ciuda logicii, imi ascult intuitia atunci cand trebuie sa iau decizii importante De multe ori ma surprind visand cu ochii deschisi Ma pot razgandi usor Dupa ce ma uit la un lm emotionant, inca ma simt miscat/a de acesta si cateva ore mai tarziu Imi imaginez detaliat atat scenarii pozitive, cat si negative care mi se pot intampla Sunt foarte sensibil/a la sentimentele si nevoile celorlalti De multe ori ma surprind pierdut/a in propriile ganduri in cursul unei zile Traiesc emotiile mai intens decat majoritatea oamenilor Am o imaginatie bogata Atunci cand ma "trezesc" dupa un vis cu ochii deschisi, imi ia cateva minute sa ma trezesc la realitate Atunci cand citesc, imi place atunci cand autorul face o digresiune pentru a spune ceva frumos sau cu semnicatie deosebita Sunt foarte empatic/a

7 8 9 10 11 12

13

14

Dopamina...
26% din populatie Tipul "explorator" are tendinta de a se baza pe impulsul sau entuziasmul sau de moment. Oamenii de acest tip sunt cei in cautare de senzatii noi sau tari, de experiente cat mai interesante. Sunt foarte spontani, impredictibili, nu le plac rutinele si activitatile repetitive. Sunt entuziasti, optimisti, nerabdatori, au o minte deschisa la nou. Sunt oricand gata de aventura, de a experimenta.

Serotonina...
28.6% Oamenii din tipologia "constructor" au valori traditionale clare, ancorate, precise dupa care se conduc in cele mai multe situatii. Tin la respectarea obiceiurilor sociale prestabilite. Familia este o prioritate majora pentru ei. Aceste persoane cauta stabilitatea pentru ei si pentru cei apropiati. Sunt lideri buni, atenti la ceilalti. Fac tot posibilul sa mentina relatiile sociale pe care le au, fiind de multe ori elementul de legatura din grupurile lor. Au tendinta de a fi foarte pragmatici, sceptici la nou, putin expresivi, politicosi.

Testosteronul...
16.3% (24.8% B, 9.7%F) Persoanele cu un stil de personalitate "directorial" se bazeaza foarte mult pe logica si rationament. Atunci cand isi propun un obiectiv, sunt foarte ambitiosi si fac tot ce le sta in puteri sa si-l indeplineasca. Le place sa spuna lucrurilor pe nume si sa fie directi, ceea ce lezeaza de multe ori alte orgolii. Nu au rabdare sa isi piarda vremea cu lucruri care nu sunt direct legate de planurile si obiectivele lor. Inteleg foarte usor functionarea tehnica a diverselor aparate si masini; le place sa descopere algoritmii si regulile de functionare ale diferitelor sisteme. Sunt deschisi la idei noi, insa abordarea lor este pragmatica si stiintifica, nu idealista

Estrogenul
29.1% (24% B, 35.8% F) Persoanele de tip "negociator" se bazeaza foarte mult pe intuitia lor si pare ca au un al "saselea simt". Le plac foarte mult subiectele filosofice si meditative si au abilitatea de a privi un aspect prin foarte multe unghiuri si a-l diseca in multe fire. "Negociatorii" sunt foarte expresivi din punct de vedere emotional, empatici, romantici, grijulii. Au cea mai idealizanta perspectiva asupra iubirii si prefera sa fie singuri decat intr-o relatie nesatisfacatoare. De cele mai multe ori isi cauta sufletul pereche. A fi in profunda legatura cu altii si a fi parte din viata lor este valoarea fundamentala in viata pentru negociatori. De aceea, ei nu investesc intr-o relatie de prietenie sau romantica daca nu reusesc sa simta o implicare emotionala comuna.

Aspecte ale ata$amentului adultului

Bowlby, Ainsworth, et al.

Leg%turile de ata'ament sunt caracterizate de patru comportamente de baz%: (1) c%utarea unei persoane care s% fie aproape; (2) comportament de refugiu; (3) distres de separare 'i (4) comportament securizant (Bowlby, 1969, 1973). Bowlby era de p%rere c% aceste comportamente fundamentale devin cel mai evidente atunci cnd o persoan% observ% confortul 'i siguran&a pe care so&ii le extrag, unul de la cel%lalt, mai ales n timpul perioadelor de stres.

Stiluri de ata$ament
Potrivit lui Mary Ainsworth (1967), copiii 'i folosesc figura de ata'ament (de obicei mama) ca 'i o baz% de siguran&% pentru explorare. Atunci cnd un copil se simte amenin&at, el se va ndrepta c%tre persoana care l ngrije'te pentru protec&ie 'i confort. In strategia de evitare copilul tinde s% 'i inhibe comportamentul de c%utare a ata'ametului, 'i n strategia de nesiguran#% copilul se aga&% de mama sa 'i evit% explorarea (Nichols 'i Schwartz, 2008, p.108).

!
Stilul de ata'ament apar&ine conexiunilor ntre cogni&ie, emo&ii, comportament 'i psihologie, care se dezvolt% ca parte a repertoriului individului n rela&ii. Stilurile de ata'ament apar devreme n via&%, bazate pe rela&iile noastre cu p%rin&ii sau cu persoanele care ne ngrijesc, 'i sunt transferate mai trziu, ns% reformulate, odat% ce ne implic%m n rela&ii romantice.

Hazan 'i Shaver (1987) au sugerat c% adul&ii 'i formeaz% ata'amentele dup% parteneri sau so&i 'i, ulterior, dezvolt% un model intern al unei rela&ii romantice mature. Bartholomew 'i Horowitz (1991) au extins dezvoltarea teoriei de baz%, 'i au sugerat c% aceste stiluri de ata'ament mature sunt caracterizate de procese de gndire, ce fac parte din principiile fundamentale ale unei credin&e sau scheme; p%rerea unei persoane c% este demn% sau nedemn% de iubire sau intimitate 'i p%rerea unei persoane c% ceilal&i sunt de ncredere sau persoane pe care nu te po&i baza.

Bartholomew 'i Horowitz (1991) au mp%r&it conceptul n patru stiluri de ata'ament: 1. Securizant o persoan% se vede demn% de ncredere, permi&ndu-'i s% se simt% n largul s%u n intimitate 'i autonomie. 2. Anxios/nesigur men&inerea unei p%reri negative despre sine, dar o p%rere pozitiv% despre ceilal&i, cauznd o foarte mare implicare din partea unei persoane n rela&iile apropiate 'i o dependen&% fa&% de al&ii pentru a-'i sim&i valoarea personal%. 3. Evitant o p%rere negativ% att despre sine ct 'i despre ceilal&i, cauzndu-i unei persoane un sentiment de team% fa&% de intimitate 'i de evitare a rela&iilor cu alte persoane. 4. Mixt men&inerea unei p%reri pozitive fa&% de propria persoan%, dar o p%rere negativ% despre ceilal&i, cauznd evitarea rela&iilor cu ceilal&i 'i preferin&a de a r%mne independent 'i p%strarea distan&ei fa&% de rela&iile intime.

Literatura despre terapia cognitiv% (Beck, 2002; Young, Klosko 'i Weishaar, 2003) a accentuat faptul c% schemele dezadaptative cu privire la ata'ament 'i rela&ii afective care se dezvolt% devreme n nucleulfamilial au tendin&a s% fie schemele cele mai puternice 'i rezistente la schimbare. Acestea sunt, de obicei, nt%rite de experien&ele de via&% ulterioare. De aceea, orice evaluare a experien&elor din frageda copil%rie este important% pentru a n&elege problemele deregl%rii emo&ionale 'i ata'amentului. Formarea timpurie a credin&elor n ceea ce prive'te abandonarea 'i lipsa dragostei se afl% n punctul central al rezisten&ei 'i al e'ecului n formarea unei leg%turi sau simularea emo&iilor ntr-o rela&ie.

De multe ori ma ingrijorez ca partenerul/a meu/mea nu o sa ma mai iubeasca Imi este usor sa u afectos/afectoasa cu partenerul/a meu/mea Imi este frica ca odata ce o alta persoana ajunge sa ma cunoasca cu adevarat, ei/lui nu o sa ii placa cum sunt eu de fapt De obicei ma refac repede dupa o despartire. E uimitor cum reusesc sa imi scot pur si simplu pe cineva din minte Cand nu sunt intr-o relatie ma simt inconfortabil si incomplet Imi este greu sa imi sustin emotional partenerul/a cand el/ea este suparat/a Cand partenerul meu este plecat, imi este teama ca el/ea ar putea deveni interesat de altcineva Ma simt confortabil sa depind de partenerul meu/ partenera mea Independenta mea este mai importanta pentru mine decat a intr-o relatie Prefer sa nu impartasesc sentimentele mele cele mai profunde cu partenerul/a meu/mea Cand ii arat partenerului/ei ce simt, imi e teama ca nu o sa mai simta la fel pentru mine

B A

A C A

B C C

A=anxios, B=securizant, C=evitant

In general sunt multumit/a de relatiile mele sentimentale De obicei nu simt nevoia sa manifest nemultumire in relatiile mele Ma gandesc foarte mult la relatia in care sunt (sau la relatii in general) Imi este greu sa depind de partenerul meu/ partenera mea Am tendinta sa ma atasez prea repede de celalalt atunci cand incep o relatie Imi este usor sa imi exprim dorintele si nevoile partenerului/ei Uneori ma simt furios/oasa sau suparat/a pe partenerul meu/ partenera mea fara sa stiu de ce Sunt foarte sensibila la schimbarile de dispozitie ale partenerului/ei Cred ca majoritatea oamenilor sunt in esenta sinceri si te poti baza pe ei Prefer experientele sexuale fara a intr-o relatie serioasa, decat cu un singur partener intr-o relatie stabila Ma simt confortabil sa imi impartasesc gandurile si sentimentele profunde cu partenerul meu/ partenera mea Ma ingrijorez ca daca partenerul meu/ partenera mea ma paraseste, nu o sa mai gasesc pe altcineva

B B A C A B C

A B C

Ma enerveaza cand celalalt se apropie prea mult de mine In timpul unui conict am tendinta sa spun sau sa fac lucruri pe care mai tarziu le-as putea regreta, decat sa actionez rational O singura cearta cu partenerul/a nu ma face de obicei sa pun sub semnul intrebarii toata relatia Partenerii mei/ partenerele mele de obicei vor sa u mai apropiat/a decat ma simt confortabil Ma ingrijorez ca nu sunt destul de atractiv/a Uneori ceilalti ma vad ca plictisitor/oare pentru ca nu creez multe certuri in relatie Imi e dor de partener cand suntem la distanta, insa cand suntem impreuna, simt nevoia de a evada Cand nu sunt de acord cu cineva, ma simt confortabil sa imi expun parerea Nu imi place deloc sa simt ca alti oameni depind de mine Daca cineva de care sunt interesat/a se uita si dupa alti oameni, simt o urma de gelozie, dar e trecatoare

C A

A B

B C B

Daca cineva de care sunt interesat/a se uita si dupa alti oameni, ma simt usurat/a pentru ca asta inseamna ca nu vrea exclusivitate Daca observ ca cineva de care sunt interesat/a se uita si dupa alti oameni, ma simt deprimat/a Daca cineva cu care am inceput o relatie incepe sa se poarte rece sau distant, ma intreb ce se intampla, dar ma gandesc ca probabil nu are legatura cu mine Daca cineva cu care am inceput o relatie incepe sa se poarte rece sau distant, voi indifent si probabil ma voi simti usurat Daca cineva cu care am inceput o relatie incepe sa se poarte rece sau distant, ma voi ingrijora ca am facut ceva rau Daca partenerul/a vrea sa se desparta de mine, fac tot ce pot sa ii arat ce pierde; putina gelozie nu strica Daca dupa o relatie de cateva luni partenerul/a vrea sa se desparta de mine, as suferi la inceput, dar as trece peste asta Uneori cand obtin ce vreau intr-o relatie, nu mai sunt sigur pe ce imi doresc de fapt Nu am o problema in a mentine contactul cu fostul/fosta, stric platonic. La urma urmei avem multe in comun

Dimensiunile importante ale ata$amentului

Dorin#a de apropiere $i intimitate Securizant: cald $i echilibrat Anxios: preocuparea constant% c% cel%lalt nu i r%spunde la fel la sentimente Evitant: echivaleaz% intimitatea cu pierderea autonomiei

Cum se formeaz% stilurile de ata$ament? Sensibilitatea, disponibilitatea, consisten#a cu care r%spund p%rin#ii nevoilor noastre ca $i copii Factori genetici Experien#e de via#% (ex un divor# poate modifica stilul de ata$ament)

Sistemul de ata$ament
Nevoia de a g%si figuri de ata$ament avantaje n supravie#uire!!! Siguran#%, protec#ie ntr-un mediu periculos, nesigur: 1) at. evitant (nu are rost investi#ia ntr-o persoan%) 2) vs hipervigilent fa#% de fig primar% (anxios) 3) In mediu sigur: at. securizant

Creierul nostru emo#ional s-a format n alte timpuri evolutive. Pe acesta l-am mo$tenit! Comportamentele de protest aveau sens atunci. Acum - a suna f des, a face pe cineva gelos Nici unul din stilurile de ata$ament nu este v%zut ca patologic!! Sunt modalit%#i diferite de men#inere a ata$amentului

A ne ata$a de cineva- creierele noastre emo#ionale devin interdependente! Interdependen#a e normal%, nu individualitatea! Principiul de fiecare pt el nu e func#ional! (Autosuficien#a, co-dependen#a. "Fericirea ta nu trebuie s% depind% de partenerul t%u") nainte de anii 60-70 nu se acorda aten#ie importan#ei ata$amentului p%rinte-copil!

Identificarea stilului de atasament al celuilalt. Descrieri comportamentale

Evitant
Are comportamente discordante: uneori distant, alteori vulnerabil. Uneori suna des, alteori deloc. Spune lucruri de apropiere (ex "cand ne vom muta impreuna"), insa alteori se poarta ca si cum nu ati avea un viitor ca si cuplu. Propria independenta este foarte importanta pt el/ea. Devalorizeaza interdependenta intre parteneri. Spune lucruri de genul: "am nevoie de multa independenta", "munca mea imi ia prea mult timp ca sa am loc de o relatie serioasa in viata mea", sau "nu as putea cu cineva care este total independent" Te devalorizeaza pe tine si pe alti parteneri. Povesteste despre persoane de care a fost foarte atras/a, dar dupa cateva intalniri nu i-a mai placut din cauza unei caracteristici zice. Si-a inselat un partener in trecut Tine partenerii la distanta. In relatiile anterioare a evitat sa se mute impreuna, sau prefera sa mearga acasa sa doarma, foloseste paturi separate. Prefera sa mearga in vacanta singur. Planurile de viitor sunt neclare: cand va veti intalni din nou, etc Pune foarte mare accent pe limitari in relatie: te tine la distanta de prietenii sau familia sa. Nu te invita la el, prefera sa petreaca timp la tine acasa. Are o imagine idealizata despre cum ar trebui sa functioneze o relatie. Vorbeste cu ardoare despre cum va intalni intr-o zi persoana perfecta. Idealizeaza o relatie trecuta, dar nu poate sa spuna ce nu a mers. Nu are incredere in oameni. Ii este frica ca se va prota de el/ea nanciar sau ca partenerii se vor agata de el/ea pt casatorie Are idei xe despre cum ar trebui sa functioneze o relatie si reguli rigide la care tu trebuie sa te supui. Prefera numai o anumita categorie de parteneri (cu anumite trasaturi zice). Crede ca este mai bine sa aiba ecare locuinta lui sau sa nu te casatoresti. Crede ca dupa casatorie oamenii se schimba in rau. In timpul unui conict trebuie sa evadeze sau explodeaza. Se ridica si pleaca nervos Nu isi face intentiile clare. Te lasa in ceata cu privire la sentimentele lui/ei. Nu iti spune ca te iubeste si dupa mult timp. Isi face planuri de viitor care nu te includ. Ii este greu sa vorbeasca despre relatie. Te face sa te simti prost daca intrebi despre viitorul relatiei. Daca ii spui ca ceva de deranjeaza, spune ca ii pare rau si atat. Despre anumite subiecte nu se poate discuta

Securizant
Comportamente consecvente si de incredere. Suna atunci cand spune ca va suna. Face planuri din timp si se tine de cuvant. Daca nu le poate respecta, isi cere scuze, explica si stabileste alternative. Te ia in considerare atunci cand face planuri si ia decizii. Iti cere parerea inainte. Tine cont de preferintele tale. Nu presupune ca stie el/ea mai bine Are o imagine exibila despre relatii. Nu prefera un anumit tip de parteneri. Este exibil/a. Nu face generalizari cu privire la femei sau barbati. Nu te face sa te simti prost daca intrebi incotro se indreapta relatia, chiar daca raspunsul pe care il primesti nu este cel asteptat. Iti spune daca ceva il/o deranjeaza. Nu se supara, asteptand sa ghicesti Poate sa accepte un compromis in timpul conictelor. Vrea sa stie ce te deranjeaza cu adevarat Nu ii este frica de angajament sau interdependenta in relatii Nu vede relatiile ca necesitand multa munca, este deschis/a la a incepe o noua relatie chiar si atunci cand circumstantele nu sunt ideale (ex cand munca sau studiile iau mult timp) Apropierea duce la si mai multa apropiere, nu la distantare. Dupa o discutie emotionala este acolo, nu se distanteaza. Dupa ce aveti relatii sexuale iti spune cat de mult insemni pt el/ea, nu doar cat de satisfacator a fost sexual Iti prezinta prietenii sau familia devreme. Vrea sa i parte din cercul lui/ei. S-ar putea sa nu initieze asta, dar nu refuza sa iti cunoasca prietenii sau familia ta, sau daca ii ceri, iti prezinta prietenii fara probleme Isi exprima in mod natural sentimentele. Iti spune ca te iubeste Nu se joaca. Nu calculeaza cine cand a sunat. Nu incearca sa te faca gelos/oasa

Anxios
Vrea sa petreceti foarte mult timp impreuna devreme in relatie, sa mergeti in concedii, etc. Ii place foarte mult contactul zic (tinerea de mana, saruturi, mangaieri) Isi exprima nesiguranta si teama de respingere. Pune multe intrebari despre relatiile tale din trecut, se compara cu ele. Vrea sa stie daca mai ai sentimente fata de fostii parteneri/e. Incearca mult sa iti faca pe plac. Ii este teama ca iti vei pierde interesul fata de el/ea Nu este fericit/a cand nu este intr-o relatie. Pare disperat/a sa e cu cineva. Uneori intalnirile par un interviu pt locul de partener de viata Foloseste tactici pentru a-ti mentine interesul. Te face gelos/oasa. Se preface ca nu e disponibil pt tine Ii este greu sa spuna ce il/o deranjeaza. Se asteapta sa ghicesti de ce. Se asteapta sa iti dai seama din indicii subtile ca este suparat/a Se manifesta furios daca nu se rezolva un conict. Ameninta ca pleaca. Nu spune la momentul adecvat ce il/o deranjeaza, iar apoi explodeaza cand se acumuleaza mai multe Ii este greu sa nu ia lucrurile foarte personal. Interpreteaza comportamentele tale ca lipsa de afectiune sau interes Te lasa sa stabilesti ritmul relatiei pt a nu suferi. Daca tu suni, suna. Daca spui ca ai sentimente, spune si el/ea. Ii este frica sa riste Este f preocupat de relatie. Discuta ecare detaliu cu prietenii. Suna des, trimite multe mesaje. Sau nu suna deloc si se asteapta ca tu sa suni. Ii este teama ca gesturi mici vor strica relatia, crede ca trebuie sa munceasca din greu pentru ati mentine interesul. Este suspicios ca ai putea indel. Iti verica telefonul sau mailul. Foarte vigilent legat de programul tau. Iti cauta prin lucruri

Evaluarea problemelor de cuplu $i familie

De'i faza ini&ial% a evalu%rii poate p%rea doar o investiga&ie formal%, ea ar trebui s% continue chiar pn% la finalul tratamentului, n m%sura n care terapeutul va descoperi ntotdeauna noi informa&ii despre un cuplu sau o familie, informa&ii ce pot modifica sau schimba cursul tratamentul.

O conceptualizare corect% a cazului este critic% pentru procesul ini&ial de evaluare Succesul tratamentului se bazeaz% pe acurate&ea investig%rii atente. Din acest motiv, este important s% se acorde timp formul%rii unei conceptualiz%ri exacte a situa&iei cuplului sau familiei.

Scopurile evalu%rii sunt (1) s% identifice punctele tari 'i caracteristicile problematice ale individului, ale cuplului sau familiei 'i ale mediului, (2) s% plaseze func&ionarea curent% individual% 'i cea a familiei n contextul etapei 'i schimb%rilor sale de dezvoltare, 'i (3) s% identifice aspectele cognitiv-afective 'i comportamentale ale interac&iunii de familie ce ar putea deveni &inta terapiei.

Terapeutul exploreaz% n mod sistematic cerin&ele pe care leau experimentat cuplul sau familia, bazate pe caracteristicile membrilor individuali (de ex., efectele reziduale ale abuzului din copil%rie ale unui so&), dinamica rela&iei (de ex., diferen&e nerezolvate n dorin&ele de intimitate 'i autonomie ale partenerilor), 'i mediul lor (de ex., cerin&ele dificile ale unui loc de munc% asupra timpului 'i energiei unui p%rinte/ so&). Terapeutul cere informa&ii legate 'i de resursele pe care le are familia pentru a se adapta acelor cerin&e 'i orice factori care le influen&eaz% utilizarea resurselor, cum ar fi credin&a n independen&% ce i blocheaz% pe unii oameni s% caute sau s% accepte ajutor din partea altora (Epstein 'i Baucom, 2002). Pe parcursul interviului, terapeutul adun% informa&ii legate de cogni&iile, r%spunsurile emo&ionale 'i comportamentul membrilor familiei, unul fa&% de cel%lalt.

Scale
Scala DAS (Dyadic Adjustment Scale Spanier, 1976), inventarul MSI - revizuit (Marital Satisfaction Inventory Snyder 'i Aikman, 1999), scala FES (Family Environment Scale Moos 'i Moo1986), instrumentul FAD (Family Assessment Device Epstein, Baldwin 'i Bishop, 1983) 'i inventarul SRFI (Self-Report Family Inventory Beavers, Hampson 'i Hulgus, 1985).

Consultarea cu fosti terapeuti de cuplu/ familie sau individuali

Inventarul FBI (Family Beliefs Inventory) al lui Roehling 'i Robin (1986) evalueaz% credin&ele nerealiste pe care le pot avea adolescen&ii 'i p%rin&ii lor unul fa&% de cel%lalt. Forma care se adreseaz% p%rin&ilor evalueaz% credin&ele precum: (1) dac% adolescen&ilor li se acord% prea mult% libertate, ace'tia se vor comporta n moduri care le vor distruge viitorul, (2) p%rin&ii merit% supunere absolut% din partea copiilor lor, (3) comportamentul adolescen&ilor ar trebui s% fie perfect, (4) adolescen&ii se comport% dinadins r%ut%cios fa&% de p%rin&i, (5) p%rin&ii sunt condamnabili pentru problemele comportamentale ale copiilor lor 'i (6) p%rin&ii trebuie s% c'tige aprobarea copiilor pentru metodele de educare. Forma care se adreseaz% adolescen&ilor include subscale care evalueaz% credin&e precum: (1) regulile 'i cerin&ele p%rin&ilor vor ruina via&a adolescentului, (2) regulile p%rin&ilor nu sunt corecte, (3) adolescen&ii ar trebui s% aib% ct% autonomie 'i doresc 'i (4) p%rin&ii ar trebui s% c'tige aprobarea copiilor pentru metodele de educare.

Scala FES (Family Environment Scale) (Moos 'i Moos, 1986) 'i scalele FACES-III (Family Adaptability and Cohesion Evaluation Scales-III) (Olson, Portner 'i Lavee, 1985), evalueaz% percep&iile globale ale membrilor familiei legate de caracteristici familiale precum coeziunea, rezolvarea de probleme, calitatea comunic%rii, claritatea rolurilor, exprimarea emo&ional% 'i valorile. Alte scale, inventarul FILEC (Family Inventory of Life Events and Changes) (McCubbin, Patterson 'i Wilson, 1985), scalele FCOPES (Family Crisis-Oriented Personal Evaluation Scales) (McCubbin, Larsen 'i Olsen, 1985) 'i inventarul FOI (Family Origin Inventory) (Stuart, 1995), asigur% evalu%ri mult mai profesionale a func&ion%rii familiei (de ex., percep&iile membrilor legate de anumi&i stresori 'i strategiile de coping ale familiei).

Stabilirea planului terapeutic

Terapeutul 'i mp%rt%'e'te n mod continuu gndurile 'i impresiile fa&% de clien&i 'i, mpreun% cu ei, dezvolt% interven&ii destinate abord%rii problemelor lor. Dup% ce adun% informa&iile din interviuri, chestionare 'i observ%ri ale comportamentelor, terapeutul le ofer% clien&ilor un sumar concis al paternurilor ap%rute, incluznd (1) punctele lor forte, (2) ngrijor%rile lor principale curente, (3) cerin&ele vie&ii sau stresorii care au produs probleme de adaptare pentru cuplu sau familie 'i (4) tipare constructive sau problematice la nivel macro n interac&iunile care par s% le influen&eze problemele din prezent.

Ulterior etapei de evaluare, un clinician va dori s% stabileasc% un plan terapeutic structurat care s% poat% fi modificat pe m%sur% ce tratamentul progreseaz%.
!

Prin identificarea scopurilor relevante ce trebuiesc abordate, listarea obiectivelor specifice 'i a interven&iilor stabilite pot fi considerate un fel de hart% dup% care trebuie s% se ghideze clinicianul pe parcursul tratamentului.

Tehnici cognitivcomportamentale specifice

John Gottman & co.

Seatle "love Lab"

Cercetari John Gottman & colab. - din anii 70 M%sur%tori fiziologice, comportamentale, chestionare; urm%rirea a peste 700 de cupluri pe termen lung (pn% la 14 ani) Dupa analiza unei discu#ii n contradictoriu timp de 5 minute, se poate prezice deznodamntul rela#iei cu o probabilitate de ~90%

De ce s% v% mbun%t%#i#i rela#ia?
"ansele de a divor#a sunt mai mari de 50% "ansele ca o a doua c%snicie s% se termine sunt estimate cu 10% mai mari decat prima O c%snicie nefericit% cre$te $ansele partenerilor de a se mboln%vi cu ~35% (Lois Verbrugge & James House, Univ. Michigan) $i "scurteaz% via#a" cu aprox 4 ani. Nu $tim ce ce apar aceste diferen#e ntre persoanele n rela#ii satisf%c%toare $i persoanele n rela#ii nefericite

Posibile explica#ii: - n rela#iile nefericite stresul fiziologic $i mental/ emo#ional este mai mare (tensiune vascular% crescut%, rata cardiac% crescut%, sc%derea eficien#ei sistemului imunitar) (Compara#ii ntre cuplurile n rela#ii fericite $i nefericite) - n rela#iile unde exist% o doza mare de ostilitate $i niveluri ridicate ale stresului, copiii mp%rt%$esc acest efect (probleme comportamentale, emo#ionale, $colare peste ani) NU e in#elept s% stai intr-o c%snicie proast% pentru copii! E mai bun un divor# pa$nic dect un r%zboi n c%snicie (Din p%cate divor#urile pa$nice sunt rare $i copiii care trec printr-un divor# au pe termen lung dificult%#i similare cu cei ai c%ror p%rin#i au o c%snicie conflictual%)

Mituri despre c%snicie

1. Comunicarea eficient% e TOTUL 2. Dac% ai o problem% emo#ional% sau de personalitate nu po#i fi un partener bun 3. Trebuie s% ave#i interese comune

....
4. Ce face unul dintre parteneri trebuie s% fac% $i cel%lalt (a #ine "scorul") 5. Trebuie s% spui mereu TOT ce sim#i $i ce gnde$ti (s% existe $i certuri) 6. C%sniciile se destram% pentru c% unul din parteneri "calc% strmb" 7. B%rba#ii n$eal% mai mult

Ce otr%ve$te o rela#ie?

Predictorii desp%r#irii...

nceputul dur al discu#iei

(De cele mai multe ori partenera e cea care aduce n discu#ie subiectele dificile... Femeile au o toleran#% mai bun% a stresului, emo#iilor negative) Un nceput dur al discu#iei (critic%, sarcasm, dispre#) prezice un rezultat nemul#umitor pentru AMBII parteneri Este indicat s% se reia discu#ia cu o alt% ocazie sau dup% o perioad% de "calmare"

Criticile
Diferen#a dintre o observa#ie $i o critic% (focalizarea pe comportamentul specific versus pe o caracteristic% a partenerului) .... + "ce-i cu tine???!!" Surse: un partener care nu r%spunde la observa#ii; tendin#a de auto-critic% exagerat% (Distorsiune cognitiv%)

Dispre#ul
Verbal (acuze, insulte, ntreb%ri care ncep cu "de ce"..., "tu mereu/niciodata") Expresii faciale, gesturi Sarcasm, cinism

Ap%rarea/ Contra-atacul
Lipsa de asumare par#ial% a responsabilit%#ii pentru conflictul existent Implicatia: doar cel%lalt partener e de vin% ("dac% ar face x... $i eu a$ face y")

Retragerea
Este folosit% mai des de b%rba#i - 85% (reac#iile lor fiziologice n timpul conflictului sunt mai intense $i dureaz% mai mult timp dup%) Apare mai tarziu n cursul unei rela#ii dup% adncirea spiralei interac#iunilor negative E un mecanism de protec#ie contra avalan$ei de emo#ii negative. In timp apare distan#area emo#ional% de cel%lalt

Dac% cel pu#in unul din parteneri simte n rela#ie o surs% major% de stres (cu modific%rile fiziologice aferente), pn% la urm% se va retrage din rela#ie n timpul n care este resim#it% avalan$a de emo#ii negative, creierul nu mai poate folosi circuitele care se ocup% de ra#iune si auto-control; orice discu#ie n aceast% stare nu poate avea o finalitate pozitiv% R%spuns fiziologic de ap%rare sau atac

ncerc%ri de reconciliere e$uate

"Steagul de pace": Scade nivelul distresului emo#ional Permite implicarea ra#iunii, auto-controlului mpiedic% exagerarea $i generalizarea conflictului

!
n rela#ii semnificativ afectate, semnalele de pace nu sunt observate/auzite Poate reface efectele devastatoare ale "otr%vii" Predictor foarte puternic pentru rela#iile stabile

Amintiri negative
"Rescrierea" istoriei rela#iei n termeni negativi Dificultatea de a-$i aminti detalii ale nceputurilor Deta$are emo#ional% de amintiri

Interpret%rile comportamentelor celuilalt

n rela#iile fericite o gre$eal% a celuilalt este atribuit% unei circumstan#e specifice Versus Unor tr%s%turi negative de caracter ale celuilalt

Distan#area emo#ional% de rela#ie

La suprafa#% poate p%rea c% cei doi discut% calm si rezonabil, ns% calmul e dat de lipsa implic%rii emo#ionale n aceast% faz% e mai probabil s% apar% rela#ii extra-conjugale (acestea sunt simptomul unei c%snicii pe moarte, nu cauza)

Cum se poate repara o rela#ie?

Ce fac oamenii care au c%snicii fericite?

....
Funda#ia = prietenie!!!

1. Cunoa$te-l pe cel%lalt $i las%-te cunoscut

Men#inerea la curent cu via#a de zi cu zi a celuilalt!

2. Exprimarea sentimentelor de afec#iune $i admira#ie

O rela#ie este vie cnd fiecare dintre parteneri simte apreciere $i respect pentru cel%lalt F%r% aceast% baz% o rela#ie nu se poate salva! Cum $i amintesc cei doi trecutul? Cum poate fi crescut% aprecierea $i respectul partenerilor n cuplu? (Exercitii de corectare. Distorsiunilor cognitive)

3. ndrepta#i-v% nspre cel%lalt, nu nafar%

Momente mici de conexiune/afec#iune zilnic%: a fi ascultat, n#eles, observat, considerat important, sus#inut, etc Conversa#ia de la finalul zilei trebuie s% ajute la reducerea stresului de peste zi, nu la intensificarea lui

La finalul zilei...
Care este intervalul cel mai bun pentru amndoi? (20-30 min) Nu e un moment n care s% vorbi#i despre rela#ie! Scopul este reducerea stresului de peste zi la amndoi Ascultare activ%, exprimarea empatiei

1. Fiecare partener vorbe$te despre cum a fost ziua jum%tate din timp 2. Nu oferi#i sfaturi dac% nu vi se cer! Partenerul vrea s% fie ascultat $i sus#inut, nu vrea s%-i rezolva#i problemele 3. Fi#i sincer preocupa#i de cel%lalt 4. Exprima#i n#elegere/ empatie 5. Lua#i partea partenerului! Fi#i de aceea$i parte a baricadei 6. Exprima#i-v% afec#iunea

Funda#ia = prietenie!!!
!

Romantism, pasiune, o via#% intim% satisf%c%toare

4. mp%r#i#i "puterea"/ controlul

Accepta#i influen#a partenerului atunci cnd lua#i decizii (O dificultate mai mare pentru b%rba#i?) Luarea n considerare a perspectivei celuilalt (se va sim#i important, apreciat; $anse mai mici de certuri dure) nt%rirea prieteniei dintre parteneri Femeile sunt mai orientate nspre a discuta despre emo#ii dect b%rba#ii. Rela#ii de prietenie mai profunde Cine nu se las% influen#at, nu poate avea o influen#% real% asupra celuilalt

5. Abordarea eficient% a problemelor

Exprimarea accept%rii personalit%#ii partenerului Exprimarea n#elegerii. Nu putem l%sa pe cineva s% ne influen#eze dac% nu ne sim#im n#ele$i! Dac% cel%lalt se simte criticat, neapreciat, ncepe s% se apere $i, evident, nu mai accept% influen#a noastr%

Negocierea problemelor rezolvabile

1. Aduce#i problema n discu#ie cu calm (un nceput dur nu rezolv% nimic) 2. Oferi#i $i primi#i semnale de pace 3. Lini$ti#i-v% singuri $i reciproc 4. Fi#i deschi$i la compromisuri 5. Fi#i toleran#i cu neajunsurile celuilalt (Oferim aceea$i polite#e/ n#elegere ca unei cuno$tin#e; persoana drag% nou% merit% att!)

nceputul discu#iei
Majoritatea discu#iilor se termin% pe aceea$i not% pe care ncep Observa#i un comportament specific, nu nvinui#i sau critica#i Spune#i cum a#i vrea s% fie lucrurile, nu ce NU v% convine. Fi#i clari n exprimare Spune#i "te rog", "mul#umesc" Oferi#i aprecieri atunci cnd se ntmpl% ce v% dori#i Nu l%sa#i s% se adune nemul#umirile

Semnale de pace
"Am exagerat. mi pare r%u" "Cum a$ putea ndrepta lucrurile?" "Las%-m% s% reformulez" "Sunt par#ial de acord cu ce spui" "Hai s% facem un compromis" "V%d $i perspectiva ta" "Hai s% ne oprim pu#in $i s% luam o pauz%" "M% simt cople$it!" * orice alt semnal de pace pe care l stabilesc partenerii mpreun%"

Lini$ti#i-v%
Dac% sunte#i n stare de alert% fiziologic%, ra#iunea nu mai are loc Tehnic% de relaxare Activitate pl%cut% - minim 20 minute ncerca#i s% v% calma#i partenerul (ex masaj) Dac% partenerul v% asociaz% cu relaxare $i nu cu stres, rela#ia va fi mai satisf%c%toare

Negocia#i...
Compromisurile func#ioneaz% dac% pa$ii anteriori sunt ndeplini#i Care sunt aspectele fundamentale pt fiecare din parteneri? Care sunt aspectele fa#% de care se pot face compromisuri? Care este t%rmul comun? Obiectivele comune? Cum se pot mbina aspectele fundamentale ale fiec%ruia?

Toleran#% la neajunsurile celuilalt

"Dac% tu ai fi mai...." n loc s% ne lans%m ntr-o campanie de schimbare a celuilalt, pornim cu acceptare O rela#ie / c%snicie ar trebui s% fie un port n calea furtunii, nu o alt% furtun%

Tipuri de probleme

Stresul de zi cu zi
Obiectiv: rela#ia trebuie s% fie un loc de detensionare, suport Ambii parteneri lucreaz% mai mult dect nainte... Este recomandat un interval de detensionare pt fiecare partener Apoi timp special pentru a-$i povesti ziua $i a ob#ine suport

Rela#ia cu p%rin#ii/socrii
Obiectiv: stabilirea sentimentului de "noi", de solidaritate a partenerilor So#ul/so#ia trebuie s% aib% ntietate fa#% de p%rin#i A nu tolera critici din partea p%rin#ilor asupra partenerului

Bani
Obiectiv: a stabili un echilibru ntre pl%cere/libertate $i siguran#%/putere Care este semnifica#ia banilor pentru fiecare partener?

Sex
Obiectiv: apreciere $i acceptare fundamental% de c%tre cel%lalt Surs% major% de a sim#i respingere, durere Comunicarea direct% este vag%, imprecis%, evitat% Exprima#i ce v% place, ce v-ar pl%cea s% se ntmple Focalizarea trebuie s% fie pe aspectele pl%cute $i pe cum lucrurile pot fi $i mai bune E normal s% existe varietate $i diversitate n intensitate, pl%cere, intimitate, durat%

Activit%#i casnice
Obiectiv: crearea unui sentiment de corectitudine $i de spirit de echip% B%rba#ii au tendin#a de a supra-estima cantitatea de munc% pe care o fac n cas% Femeile i cic%lesc - ei fac $i mai pu#in n rela#iile n care b%rba#ii sunt mai implica#i n activit%#ile casnice, via#a sexual% este mai satisf%c%toare pentru ambii (Mai ales dac% so#ia nu trebuie s% le tot reaminteasc%)

6. Acceptarea problemelor care nu se pot rezolva

Atunci cnd alegi un partener, alegi inevitabil $i un set de probleme perpetue Important e s% fii con$tient de ce probleme alegi $i dac% po#i tr%i cu ele pe termen lung Subminarea rela#iei apare atunci cnd se discut% interminabil despre ele, f%r% a n#elege $i perspectiva celuilalt, f%r% a-l accepta $i aprecia cu tot cu aceste "neajunsuri" Cel%lalt devine inamicul, apare deta$area emo#ional%

Vise, dorin#e, valori profunde

Ce semnifica#ie are problema pt fiecare dintre parteneri? - Banii? Modul in care se ia cina? Ordinea? Activit%#ile n familie? n#elegere $i respect pt semnifica#ia visului celuilalt Care sunt visele ascunse?

Detectivi de vise...
Primul pas: ascultare, n#elegerea semnifica#iei pt cel%lalt. Cadrul trebuie s% fie de siguran#%! Sunt vise dragi, esen#iale pt identitatea celuilalt Partenerul trebuie ncurajat s% ne spun% versiunea lui Prima etap% este pur $i simplu s% n#elegem, nu s% rezolv%m problema

Cel care vorbe$te...

Spune povestea visului $i ce nseamn% pentru el, de ce e important ... ca $i cum ar povesti cuiva neutru F%r% cenzur%. Ce p%rere va avea partenerul e mai pu#in important acum Nu e momentul de repro$uri sau critic% Focalizarea este pe sine

Cel care ascult%

Suspend% judecata Ascult% ca un prieten bun E greu pt c% visul partenerului se izbe$te de un vis drag al celuilalt Scopul e de a n#elege, nu de a rezolva problema Un prim pas ar fi acceptarea partenerului!! Uneori cuplul va face ac#iuni concrete pentru a sus#ine acest vis, alteori nu

Obiective
De cele mai multe ori conflictul nu poate fi "rezolvat" Se pot face pa$i sau compromisuri mici de ambele p%r#i Important% e n#elegerea $i acceptarea. Cel%lalt e un prieten, cu vise diferite, nu un du$man Eroarea major%: visul celuilalt este luat ca atac personal. Fiecare se simte mai pu#in iubit sau mai pu#in important Discutarea ariilor esen#iale pt fiecare $i a ariilor n care se poate face un compromis

....
Se stabile$te o solu#ie temporar% care s% ia n considerare aspectele esen#iale pentru amndoi, iar dup% o vreme se evalueaz% func#ionalitatea ei

7. Sentimentul unui sens mpreun%

Crearea unei pove$ti despre voi mp%rt%$irea sensului vie#ii Cunoa$terea valorilor fundamentale ale celuilalt. Aprecirea lor Ritualuri ale cuplului Activit%#i mp%rt%$ite mpreun% Viziunea despre rolurile din familie Obiectivele n via#%

Semne de avertizare a problemelor n rela#ie

Eu/ partenerul: - am fost iritabili - am sim#it distan#% emo#ional% fa#% de cel%lalt - au fost multe tensiuni ntre noi - m-am sim#it singur - nu $tiu ce gnde$te / nu $tie ce gndesc - am fost stresa#i $i ne-a influen#at rela#ia

- a$ vrea s% fim mai apropia#i - am vrut s% fiu mai mult singur - nu am comunicat foarte bine - ne-am certat mult mai des - au fost conflicte mari legate de lucruri nesemnificative - ne-am r%nit reciproc - nu ne-am bucurat foarte mult de compania celuilalt

Probleme speciale

Provoc%ri care apar la na$terea primului copil

"Na$terea unui copil este ca o bomb% care explodeaz% n rela#ie, iar apoi nimic nu mai e la fel. Lucrurile nu sunt nici mai bune, nici mai rele, ci sunt pur $i simplu diferite..."

67% din cupluri resimt o sc%dere semnificativ% a satisfac#iei maritale dup% na$terea primului copil Ce se ntmpl% cu restul de 33%?? - continu% s% $tie ce se ntmpl% n via#a fiec%ruia (Alyson Shapiro, studiu pe 50 de cupluri) - sentimentul propriei identit%#i al mamelor se schimb%; dac% partenerii nu se implic% n aceast% metamorfoza pot descoperi o alt% persoan% lng% ei Nemul#umirea ncepe de multe ori de la mame $i apoi se "transmite" $i la ta#i

- Ta#ii au tendin#a de a se retrage pentru c% nu n#eleg uneori universul mam% copil - Mama este de multe ori prea obosit%, solicitat% pentru a-$i implica activ partenerul - So#ul se a$teapt% ca so#ia s% ramn% la fel, ea se a$teapt% ca el s% n#eleag% "de la sine" prin ce trece ea - Tat%l se poate sim#i de multe ori nstr%inat. $i vrea so#ia napoi - Vechea ordine a lucrurilor nu poate fi restabilit%. So#ul trebuie s%-$i urmeze so#ia n aceast% nou% lume

Ce s% face#i?
Asigura#i-v% c% a#i construit o baz% solid% a prieteniei NAINTE de venirea copilului Mamelor, l%sa#i ta#ii s% ngrijeasc% copilul n stilul lor. Evita#i atitudinea de "expert", criticile $i indica#iile Altfel, ei se vor retrage din ce n ce mai mult, se vor sim#i incompeten#i $i exclu$i Includerea tat%lui n experien#a al%ptatului

Ce s% face#i?
ncuraja#i tat%l s% cunoasc% copilul $i s% se joace cu el Stabili#i timp doar pentru voi doi mpreun% Tat%l are nevoie de aten#ie, s% simt% ca este important n via#a so#iei, dorit, apreciat Mama are nevoie de o pauz% din cnd n cnd - doar pt ea

Infidelitatea...

....
25% din barbati si 15% din femei (Laumann et al, 1994) 30-50% din ambele sexe (Gangestad & Thornhill, 1997)

Rec$tigarea ncrederii este foarte dificil% Nu toate rela#iile trebuie salvate Dac% partenerul care a tr%dat este ambivalent fa#% a se intoarce la partenerul ini#ial, nu are rost ncercarea Astfel de probleme nu se rezolv% prin "munc% de convingere" De multe ori partenerul tr%dat este att de zguduit, nct nu mai $tie cine e cel%lalt $i reevalueaz% ntreaga rela#ie

Simptome PTSD la cel tr%dat Cum stabilim dac% o rela#ie merit% salvat%? Gottman Assessment of Future Betrayal 1 chestionar pt fiecare partener - unul din parteneri manifest% dispre# - cel care a tr%dat trebuie s% pun% rela#ia pe primul loc

Ce sa NU facem!
Sa nu se discute/ proceseze trauma De multe ori li se sugereaza din exterior s% "uite" ce s-a ntmplat si s% mearg% mai departe Partenerul tr%dat trebuie s% n#eleag% de ce a ap%rut infidelitatea $i de ce partenerul a decis s% se rentoarc%!!

Ce sa NU facem!
1. Este mai bine s% nu vorbe$ti despre traum% 2. Amndoi sunte#i responsabili pt infidelitate. Cu siguran#% $i partenerul tr%dat a f%cut ceva care a dus la asta 3. Nu e a$a de r%u dac% s-a ntmplat cu o prostituat% 4. Trebuie s% ier#i partenerul care a gre$it ca s% pute#i progresa 5. Doar Credin#a voastr% v% va ajuta s% treceti prin asta

Ce sa NU facem!
6. Exprimarea emo#iilor negative trebuie oprit% pt ca l va ndep%rta $i mai tare pe partenerul infidel 7. Rela#ia trebuie salvat% cu orice pre# 8. SAU: rela#ia nu poate fi de fapt salvat% pt ca nimeni nu se poate recupera din asta 9. Femeile trebuie s% accepte ca "a$a sunt b%rba#ii" 10. Nu e a$a mare lucru. Faci prea mult caz din asta.

Ce sa NU facem!
11. Gr%birea persoanei tr%date s% ierte intr-un anumit timp 12. Dac% s-a ntmplat de mult, nu mai conteaz% 13. Dac% persoana tr%dat% ar fi facut x sau y, nu s-ar fi ntmplat 14. Aventurile de o noapte nu conteaz% 15. Dac% cel care a tradat nu a avut sentimente pt cealalt% persoan%, atunci nu se consider% tr%dare 16. Dac% nu a fost sex, nu se pune

Vindecarea dup% infidelitate

!

1. Repararea suferin#ei provocate

Gottman 75% succes Cel care a tr%dat trebuie s% nteleag% reac#iile celuilalt, s% aib% r%bdare, s% dea timp S% nu l invinuiasc% pe cel%lalt Cel care a tr%dat trebuie s% $i asume ntreaga responsabilitate f%r% scuze sau blamare Mai trziu cei doi vor construi o rela#ie nou%, ns% acum partenerul tr%dat are nevoie de foarte multe reasigur%ri Cel tr%dat trebuie s% deschida u$a spre iertare, s% lucreze mpreun% cu cel%lalt

n prezen#a terapeutului trebuie oferite informa#ii despre infidelitate, orice are nevoie cel%lalt s% $tie Exceptie: NU se recomand% oferirea de detalii sexuale!! Cel care a tr%dat trebuie s% fie transparent fa#% de via#a lui. Orice are nevoie celalalt s% $tie! Aceast% invadare a intimit%#ii e necesar% pt re-creerea ncrederii Contactul cu persoanele care au leg%tur% cu infidelitatea trebuie rupt Trebuie s% n#eleag% de ce a avut loc infidelitatea $i de ce cel care a tr%dat vrea s% se ntoarc% Stabilirea faptului c% o alt% infidelitate va nsemna ncheierea rela#iei pt totdeauna (cost f mare pt o alta abatere) Partenerul tr%dat ncepe s% ierte...

2. Armonizarea partenerilor
Construirea unei rela#ii noi Restabilirea angajamentului reciproc Ob#inerea de suport social din partea familiei si apropia#ilor Reconstruirea celor 7 etape nva#% s% cear% ce au nevoie, s% asculte

3. Ata$amentul
Reluarea intimit%#ii sexuale Men#inerea noii rela#ii pe termen lung

Probleme sexuale

Pb sexuale sau de comunicare?

Discutarea despre satisfac#ie sau preferin#e sexuale este foarte dificil% Apropierea emo#ional% este interdependent% de apropierea sexual% Dificult%#i dup% na$terea unui copil! (Doar 33% dintre cupluri sunt mul#umite. Factor: timp n care $i mp%rt%$eau experien#ele) Problema nu const% n nv%#area unor tehnici sexuale, ci n puterea prieteniei dintre cei doi $i din a considera activitatea sexual% o prioritate.

....
A-l vedea pe cel%lalt ca unic $i de nenlocuit. Exprimarea aprecierii. De ce e att de greu de discutat despre sex? Nu ar trebui segregate angajamentul de rela#ia sexual%!

Cnd nu se mai poate salva o rela#ie?

Predictori ai despartirii. Rescrierea trecutului n termeni negativi

1. Afec#iune $i respect. Vs raceala si dispret 2. Noi vs eu (focalizarea pe individualitate vs cuplu). Sentimentul de a fi amndoi implica#i n evenimente. Valori, credin#e comune. Mndrie fa#% de rela#ie 3. Having detailed love maps of each other. Vs. Povestirea trecutului este generic%, nu particularizat%

4. Mndrie fa#% de cum au f%cut fa#% problemelor, cum rela#ia a devenit mai puternic% Vs. O istorie nestructurat% a unui $ir de probleme care le-a subminat rela#ia ncet 5. Dezamagire vs satisfac#ie fa#% de cum credeau c% va fi rela#ia Vs. Exprimarea cinismului fa#% de angajamentul pe termen lung n general In aceast% faz% interven#iile au pu#ine $anse de succes. Orice comportament pozitiv al celuilalt este interpretat cu cinism ca o excep#ie

Cum s%-#i revii dup% o desp%r#ire?

Oamenii n rela#ii nesatisf%c%toare au $anse mult mai mari s% se mboln%veasc% $i tr%iesc mai pu#in B%rba#ii sunt mai afecta#i dect femeile (ex boli cardiovasculare) "i femeile resimt simptome psihice $i somatice Dac% femeia se simte n siguran#%, ambii parteneri sunt influen#a#i pozitiv. Nu e valabil $i invers Explica#ii: oxitocina $i vasopresina au roluri de reducere a stresului/calmare

Ce e mai r%u: o rela#ie nefericit% sau singur%tatea? Singur%tatea are efecte $i mai devastatoare dect o c%snicie nefericit%! Este important% men#inerea unor contacte sociale suportive $i deschiderea spre alte rela#ii Trebuie nv%#ate strategii de a recunoa$te persoanele potrivite $i a de a putea fi iara$i vulnerabil $i deschis ntr-o alt% rela#ie

Oamenii care au tendin#a de a avea ncredere mai mare n al#ii $i de a le oferi beneficii, primesc mai mult napoi dect cei care au pu#in% ncredere! Asta nu nseamn% c% li se va r%spunde ntotdeauna pe m%sur%, dar balan#a va fi de mai multe ori poztiv%! Este important ns% s% po#i detecta cnd cineva

Calit%#i ale unei persoane care are $anse mari de a fi de ncredere: 1. Onestitate fa#% de tine sau de al#ii (f%r% scuze!) 2. Transparen#% (invita#ia de a cunoa$te prieteni, familie, #i mp%rt%$e$te pb cotidiene, #i spune cum $i petrece timpul) 3. Responsabilitate. De ncredere. $i #ine cuvntul 4. Moralitate 5. Dovada c% este de partea ta. i pas% de binele t%u

Informa#ia aduce putere $i puterea implic% o mai mare responsabilitate....

n primul $i n ultimul rnd.... Ave#i compasiune $i n#elegere fa#% de propria persoan%!