Motivaia este ceea ce te face s porneti. Liliana Obinuina este ceea ce te face s continui.

Psihologie (Jim Rohn)

Tirinescu Iulia Anul I,Sem. II,

Motivaia
Motivaia este un concept fundamental n psihologie i, n general n tiinele despre om, e!prim"nd faptul c# la $a%a conduitei umane se afl# ntotdeauna un ansam$lu de mo$iluri & tre$uine, tendine, afecte, interese, intenii, idealuri & care susin reali%area anumitor aciuni, fapte, atitudini'. Mo$ilurile enumerate repre%int# condiii interne, interpuse ntre stimulii mediului i reaciile organismului, mediind, cer"nd, ntrein"nd un comportament sau altul. Motivaia se restructurea%# i se a(ustea%# continuu, n concordan# cu funcia psihic# pe care o serve te, inclu%"nd n componena sa o multitudine de varia$ile fi%iologice, psihologice i socio)culturale. Av"nd n vedere acestea, motivaia apare ca ca factor integrator i e!plicativ al celor mai variate fenomene psihosociale* statusuri i roluri, aspiraii i performane, relaii interpersonale, a diverselor fenomene de grup +coe%iunea, conformismul, autoritatea, influena, prestigiul, etc.,. Motivaia desemnea%# ansam$lul factorilor care declanea%# activitatea omului, o orientea%# selectiv c#tre anumite scopuri i o susine energetic. Motivaia cuprinde totalitatea elementelor stimulative interne at"t a tre$uinelor, impulsurilor de ordin fi%iologic c"t i a unor formaiuni mai comple!e do$"ndite n cursul vietii ca tre$uine secundare, interese, aspiraii, convingeri, idealuri. Prin motivaie nelegem totalitatea mobilurilor interne ale conduitei, fie c sunt nnscute sau dobndite, contientizate sau necontientizate, simple trebuine fiziolo ice sau idealuri abstracte. A cunoate motivaia unei persoane echivalea%# cu g#sirea r#spunsului la ntre$area ,,de ce-- nteprinde o activitate. .#spunsul este dificil, deoarece cau%ele declanatoare sunt multiple i nu se pot reduce la stimulii e!terni. Activitatea, reaciile sunt declanate i de cau%e interne. Motivul este numele generic al oric#rei componente a motivaiei fiind definit ca fenomen psihic ce ndeplinete dou# funcii* declanea%#, direcionea%# i susine energetic activitatea i o funcie de direcionare a conduitei. /n psihologie se disting 0 mari a$ord#ri ale motivaiei* 1irecia homeostatic#* la $a%a motivaiei st# principiul echili$rului $iologic & organismele tind s# i menin# starea de echili$ru constant n raport cu modific#rile mediului. 1e%echili$rele nseamn# aparitia unor tre$uine, nevoi provocate fie de o lips#, fie de un surplus. 2!emplu* foamea, setea. 1irecia non)homeostatic#* motivaiile sociale, de afirmare a personalit#ii, de control, de a cerceta, de a te distra, de a conduce masina etc. & diverse tre$uine care apar pe parcursul vieii, fiind produsul e!perienei. Structura intern a motivaiei 3omponentele motivaiei sunt cunoscute su$ denumirea generic# de factori motivaionali, de motive sau tre$uine. 1intre aceste componente, n literatura de specialitate sunt menionate* tre$uina, impulsul, dorina, intenia, scopul, aspiraia i idealul.

Trebuina n forma sa activ4 este un act de semnali%are a modific#rilor care intervin n sistemul organic i n sistemul personalit#ii. Tre$uina semnali%ea%# cerinele de reechili$rare su$ forma unor st#ri i im$olduri specifice. Psihologul american A.Maslo5 organi%ea%# tre$uinele ntr)o structur# cunoscut# su$ denumirea de piramida trebuintelor. Pornind de la $a%#, cele 6 categorii de tre$uine ale piramidei sunt* Trebuine fiziologice; Trebuine de securitate; Trebuine legate de apartenen; Trebuine de apreciere i stim, cognitive, estetice; Trebuine de autorealizare i valorificare a potenialului propriu. Impulsul const# n apariia unei e!cita$ilit#i accentuate a centrilor nervoi corespun%#tori, proces care este provocat de deficitul de su$stane din organism. 1e regul# impulsul precede tre$uina, dar aceasta se reali%ea%# tocmai datorit# apariiei lui. Psihologic, impulsul este tr#it ca o stare de activare, de preg#tire a aciunii. Tre$uina i impulsul alc#tuiesc o unitate, fiind dou# laturi ale aceluiai fenomen. Dorina este e!presia psihologic# a tre$uinei contienti%ate. /n general, orientea%# individul spre scop, dar ntre dorin# i scop se interpune un interval de timp, un ansam$lu de mi(loace. 7amenii pot controla voluntar selecia, mplinirea sau reprimarea dorinelor. 7 form# de manifestare a dorinei este intenia. Aceasta marchea%# orientarea motivului spre scopuri sau proiecte. Se refer# la ceea ce su$iectul dorete s# fac#. 2!ist# intenii imediate +de a aprocura un curs, i intenii pe termen lung + de a termina facultatea,. 7 alt# form# a dorinei este tendina de a aciona. Tre$uinele sunt limitate iar dorinele sunt evident mai numeroase, pentru c# fiecare tre$uin# poate fii satisf#cut# de o gam# mai larg# de o$iecte8situaii. 7dat# cristali%ate dorinele, ceea ce era antecedent a(unge s# fie proiectat n viitor, ca o$iect al aspiraiei. Intenia marchea%# trecerea de la motive spre scopuri sau proiecte, indic"nd cristali%area aspectului direcional al motivului. Scopul se reg#sete n o$iectivul, n ceea ce)i propune s# o$in4 su$iectul i este prefigurarea mintal# a re%ultatului, a efectului dorit. 1ac# scopul propus nu a fost atins, intenia nu s)a reali%at, tensiunea psihic# nu se stinge, ci se menine su$ form# de impuls pentru continuarea preocup#rii de pro$lem#. Acceptarea unei sarcini impune intenia de a o duce p"n# la cap#t, chiar dac# pe parcurs intervine indicaia de a nu o mai continua. Aspiraia este n#%uina spre scopuri ce dep#esc condiiile la care a a(uns su$iectul. Spectrul de aspiraii ca i modurile de satisfacere a acestora sunt prefigurate social. Idealul i are originea n sistemul de valori al persoanei sau grupului, prefigur"nd un scop final al aciunii lor. Idealul presupune o opiune valoric# de perspectiv#, care cap#t# e!presie n programul de via# al individului. Clasificarea motivelor Trebuine primare secundare

Tre$uinele primare sunt $iologice, nn#scute, fiind nemi(locit legate de meninerea organismului, ca de e!emplu* tre$uine de hran#, de ohihn#, pulsiunea se!ual# etc. Tre$uinele secundare apar pe parcursul vieii su$ influena factorilor socio)culturali. 2memple* tre$uina de comunicare, de succes, de autoreali%are etc. 2!ist# i tre$uine funcionale ca de e!emplu tre$uina de activitate, tre$uina de e!plorare, de alternan# etc., pe $a%a c#rora se formea%# numeroase alte tre$uine secundare. tef#nescu)9oang# admite c# motivele secundare sunt amplific#ri, complic#ri graduale ale celor primare. Motivaia intrinsec!e"trinsec Motivatia intrinseca se refera la motivatia care vine din interiorul unui individ si nu din recompense e!terioare, cum ar fi $anii, cadourile sau notele de la scoala. Motivatia unui individ vine din placerea de care acesta se $ucura atunci cand duce o sarcina la $un sfarsit sau vine dintr)un sentiment de satisfactie cand lucrea%a intr)un proiect, reuseste prin propriile puteri, a(uta o persoana draga si multe altele. Motivatia e!trinseca se refera la motivatia care vine din recompensele si darurile celorlalti. :actorii motivationali sunt e!terni, su$ forma unor recompense, $ani sau note, care ofera satisfactie, recunoastere. 7 persoana cu o motivatie e!trinseca va lucra la o sarcina chiar daca nu va avea un interes profund, dar va avea in considerare toata satisfactia indeplinirii acesteia. .ecompensele pot fi minore, un simplu %am$et, dar si ma(ore, faima sau puterea. Acum ntre$area este c"t ne influenea%# motivaia n re%olvarea pro$lemelor de %i cu %i i, de ce nu, chiar i n cele ndep#rtate. ;e putem fi!a scopuri8proiecte am$iooase sau din contr#, modeste i apar cele dou# npiuni* nivelul de aspiraie i de e!pectan#. 1up# 2. <urloc=, nivelul de aspiraie este standardul pe care o persoan se ateapt i sper s!l atin ntr!o performan dat. Acesta ar fi re%ultatul pe care individul sper# s#)l o$in#, situ"ndu)se ntr)un conte!t de dorin# de autoreali%are. Pe de alt# parte, nivelul de e!pectan# ar fi re%ultatul pe care individul estimea%# c# l va o$ine, pornind de la o apreciere realist#. /n orice re%olvare de pro$leme sau sarcini de adaptare concurea%# dou# tipuri de motive imediate* dorina de succes i teama de e ec. /n ca%ul n care su$iectul se reg#se te ntr)o situaie n care i este team# de e ec, se produce supramotivarea cu efectele ei de $loca( iar re%ultatul este declinul aspiraiei. 3a i strategie de ap#rare, individul i setea%# a tept#ri mai (oase, pentru a evita decepia. Motivatia transforma fiinta umana dintr)un simplu receptacul al influentelor e!terne, in su$iect activ si selectiv, cu un determinism intern propriu in alegerea si declansarea actiunilor si comportamentelor. Posedand o structura motivationala proprie, omul se va pune intr)o du$la relatie fata de mediul e!tern* una, de independenta, constand in capacitatea lui de a actiona pe cont propriu, in a$senta unor stimuli sau solicitari e!terne> cealalta, de dependenta, constand in satisfacerea starilor de necesitate pe $a%a schim$urilor su$stantiale, energetice si informationale cu mediul am$iant. 1e aici re%ulta caracterul interactionist comple! al comportamentului si activitatii umane. Aceasta inseamna ca, indiferent unde se plasea%a initial stimulul declansator, reali%area comportamentului implica o$ligatoriu interactiunea celor doua planuri. Motivatia ne apare ca o cau%alitate e!terna transpusa in plan intern* daca o$iectul corespun%ator satisfacerii unei tre$uinte lipseste si, deci, nu are cum sa declanse%e comportamentul corespun%ator, locul sau este luat de starea de necesitate in raport cu el, actuali%ata spontan, in urma unor modificari de ordin fi%iologic sau psihologic. In acelasi timp, motivatia tre$uie considerata si ca o lege generala de organi%are si functionare a intregului sistem psihic uman, ea operand distinctia necesara intre placut si neplacut, intre util si inutil, intre $un si rau. Toate celelalte procese psihice perceptie, gandire, memorie, vointa, precum si componentele caracteriala si aptitudinala ale personalitatii sunt su$ordonate legii

motivatiei, continutul lor de%valuind semnificatia si valentele ?motivationale? ale o$iectelor si fenomenelor din (ur.

#ibliografie

@. $late Mielu , :undamentele psihologiei. 2ditia I , 2d. Aniversitar#, 0BBC 0. 3osmovici A., Psihologie general#, 2d. Polirom, @DDC E. http*88555.logopedics.info8 F. Ge%%u$tev,Serghei , Psihologia afacerilor, 2d. 2uropress 9roup, 0BBC