Tematica pentru proba scris: 1. Recrutarea i selecia personalului. 2. Comunicarea organizaional. 3. Conducerea n organizaii. Teoria contingentei (Fiedler).

Teoria rutei spre o iecti! ("ouse). #eaderul participati! i trans$ormaional. %. &ecizia. 'odelul decidentului raional (per$ect !s. limitat). (rocesul decizional de grup. Te)nici de m untire a procesului decizional. *. 'oti!aia. Teorii ale moti!aiei. Tipuri de moti!aie. Relaia moti!aie+satis$acie

Comportamentul organizational
1.1.Comportamentul, a$irmatii si concepte Comportamentul este categoria $undamentala a psi)ologiei sociale- el $iind de$init ca, racordul dintre situatia in care este plasata persoana si raspunsul persoanei la situatie- con.unctia intre conditia imediata+psi)ica- su iecti!a a raspunsului si cauza lui e/terna- o iecti!a si sinteza intre psi)ologia concreta a omului si cerintele sociale decurgand din status si rol. (rin comportament in genere se intelege ansam lul de actiuni ale $iintelor (indi!izi si grupuri) orientate spre sastis$acerea unor tre uinte sau spre realizarea unor anumite scopuri. Tre uintele la om se proiecteaza in !iitor- su $orma scopurilor si se mani$esta ca interese. Comportamentul uman e- in una masura- centrat pe interese si directionat spre realizarea lui. Tre uintele- interesele- scopurileidealurile- etc. se constituie in ceea ce se numeste moti!atie- $enomen care marc)eaza $oarte puternic comportamentul uman. 0ntensitatea- amplitudinea si durata reactiilor comportamentale sunt direct proportionale cu puterea moti!atiei persoanei si a colecti!itatilor. (ersoanele si colecti!itatile puternic moti!ate des$asoara actiuni intense- de mare amplitudine si durata e$iciente. &upa cum persoanele si colecti!itatile sla moti!ate !or declansa reactii comportamentale sla e- ine$iciente de scurta durata si de mica amplitudine. 0n stransa legatura cu aceasta relatie- comportamentul isi mareste per$ormanta in conditii de cointeresare si competitie. Comportamentul uman e orientat spre satis$acerea curiozitatii prin actiune si cunoastere. Curiozitatea de noutate- constituie un mo il $oarte puternic de per$ectionare si de autoper$ectionare a omului- si a colecti!itatilor umane. #.de 1roglie213 a$irma, 45esecata dorinta de a cunoaste si ucuria suprema de a intelege au $acut intotdeauna parte din marile $orte care orienteaza e$orturile inteligentei omenesti. 6le sunt onoarea speciei noastre- ele sunt acelea care au permis putin cate putin omului ca!ernelor sa de!ina omul sec.77. 8ceasta dorinta de a intelege si aceasta dragoste de a cunoaste sunt caracteristicile esentiale ale spiritului uman9 ele ii con$era pe supra$ata planetei noastre o superioritate pe care calculatoarele electronice cu toata precizia si rapiditatea uimitoare cu care stiu sa e$ectueze calculele care li se cernu sunt in stare sa i+o rapeasca. 8r $i o groaznica decadere pentru specia umana de a nu mai pastra aceste tendinte innascute care au stat la originea tuturor progreselor sale.4 Comportamentul uman implica o latura intelectuala- structurala- intentionala si una emotionala si poate $i desc)is si apt de per$ectionare sau inc)is stereotipizat. C)elcea a$irma ca comportamentul uman e dependent in una masura de atitudini. 8ctele (actiunile)in acord cu atitudinile- conser!a comportamentul- in timp ce acelesi acte- in dezacord cu atitudinile conduc la sc)im area comportamentului. :c)im area comportamentului in ine sau in rau presupune mai intai sc)im area sistemului de atitudini.

Teoria relatiilor umane a dominat domenii de studiu al comportamentului organizational pana prin anii *; ai sec. 77. Reprezentantii acestei orientari sunt psi)ologul <eorge 6lton 'a=o si altii. 8cestia au studiat relatiile dintre conditiile de munca si producti!itate. &upa mai multi ani de e/perimente ei au demonstrat ca nici deteriorarea- nici im unatatirea conditiilor de munca nu au a!ut un e$ect semni$icati! asupra producti!itatii. Rezultatele cercetarilor !izau importanta considerarii atitudinilor si sentimentelor muncitorilor in conte/tele de munca in care sunt integrati. (romo!and aceasta e/plicatie- cercetatorii au semnalat necesitatea considerarii apartenentei muncitorului la grupul sau grupurile de munca- apartenenta ce il determina sa actioneze intr+o solidaritate naturala cu colegii sai. :+a apreciat ca indi!idul nu reactioneaza neaparat numai la stimulente economice. 6l este produsul sentimentelor personale si al implicarii emotionale. 8st$el- ca urmare a rezultatelor cercetarilor si interpretarilor a aparut necesitatea inlocuirii conceptului ta=lorist de --om economic-- (om moti!at in primul rand de interese economice) cu cel de --om social-- (om moti!at in primul rand de relatiile cu semenii sai). 8ceasta noua !iziune asupra comportamentului uman a condus in una masura la sc)im area perspecti!ei manageriale traditionale de intelegere si interpretare a organizatiilor si comportamentului organizational. 0n sens larg- comportamentul este reactie totala a unui organism- prin care el raspunde la o situatie traita- in $unctie de stimularile mediului si de tensiunile sale interne si ale carui miscari succesi!e sunt orientate intr+o directie semni$icati!a. 0n sistemul #e>in- comportamentul este reactia la orice sc)im are- la orice miscare a persoanei in spatiul ei de !iata. 1e)a!ioristii (mai ales ?atson) au acordat comportamentului un rol deose it implicandu+l in reactia : (stimul)+ R (raspuns). &e asemenea tot ?atson a semnalat deose irea dintre comportament si conduita- idee preluata de (.@anet. A atentie deose ita s+a acordat comportamentului in munca- multe cercetari stiinti$ice a!and drept o iect de studiu comportamentul organizational. Concept organizational (ana a a.unge adulti- cu totii am acumulat o considera ila e/perienta directa in legatura cu comportamentul uman- organizatiile si comportamentul in organizatii. 0nca de la nastere ne 4comportam4 in organizatia in$ormala a $amiliei sau in organizatii $ormale ca scoli- colegii si locuri de munca. 'area ma.oritate am reusit sa $acem $ata cu succes pro!ocarilor pe care ni le+au pus aceste organizatii. 'ai tarziu- in calitate de consumatori ai produselorsiser!iciilor produse de organizatii- am a!ut posi ilitatea sa o ser!amalte comportamente care se pare ca duc la o e/ecutie e$icace (cum ar $i restaurantul 'c &onaldBs tipic) sau nee$icace (cum ar $i sistemul de organizare a cursurilor dintr+o uni!ersitate tipica). 0n s$arsit- e/perienta indirecta in$luenteaza puternic parerile noastre despre natura muncii si organizatiilor. &esi oamenii se azeaza pe unul simt in $iecare zi- unul simt poate conduce la contradictii curioase. Csurinta cu care oamenii pot genera raspunsuri contradictorii sugereaza ca 4 unul simt4 se dez!olta prin e/perienta nesistematica si incompleta asupra comportamentului organizational. 6secul unului simt general de a ne asigura in$ormatii cu ade!arat utile ne sugereaza ca ar tre ui sa $acem cu $oarte mare atentie deose irea dintre opiniile despre comportamentul organizational si comportamentul real ce apare in organizatii. &elimitari conceptuale Argan si 1ateman223 (1DEF) propun cea mai una sinteza a di!erselor si !ariatelor perspecti!e a de$inirii notiunii de comportament organizational. Con$orm lor- comportamentul organizational ar putea

$i de$init in trei moduri, a)Comportamentul organizational ca un set de $enomene psi)osociale. :esizind insa $aptul ca o asemenea de$initie este mult prea larga si deci nespeci$ica- e/istand pericolul de a suprapune comportamentele organizationale peste cele psi)osociale. Argan si 1ateman $ac o serie de precizari menite a circumscrie mai ine speci$icul notiunii respecti!e. 8st$el- ei arata ca este comportament organizational numai cel suscitat sau $acilitat de organizatie sau de di$eritele aspecte ale organizatiei. Comportamentul organizational este doar cel cauzat- determinat- aparut ca rezultat al proceselor organizationale. 0n $ine- este comportament organizational cel caruia mem rii organizatiei ii atri uie rele!anta comportamental+organizationala. 8ceasta ultima precizare are o deose ita importanta deoarece sugereaza ca insisi $enomenele si comportamentele psi)oindi!iduale pot sa apara in calitate de comportamente organizationale daca mem rii organizatiei le percep ca atare sau le atri uie !aloare organizationala. )Comportamentul organizational ca arie- o iect de studiu descris si e/plicat ca o serie de concepte si teorii- in!estigat cu metode speci$ice- supus in!estigarii si generalizarii.&in aceasta perspecti!aprincipala pro lema care se pune este aceea a e!aluarii comportamentului organizational- a descoperirii si utilizarii unui ansam lu coerent de criterii e!aluati!e. Argan si 1ateman- atrag atentia asupra $aptului ca aceste criterii e!aluati!e tre uie sa $ie criterii de e$icienta (producti!itate- pro$itino!are- adaptare la sc)im are) si criterii de ine$acere umana (satis$actie- dez!oltare personalasanatate psi)ica si $izica etc.). c)Comportamentul organizational ca un centru de interes pentru di$erite grupuri.8ceasta acceptiune !rea sa arate !aloarea si utilitatea comportamentului organizational- el ne$iind semni$icati! in sine sau doar pentru sine- ci prezentand interes si pentru altii sau pentru alte grupuri. &e e/emplu, comportamentele scolare ale ele!ilor prezinta interes nu doar pentru ei- ci si pentru alte comunitaticum ar $i cea a pro$esorilor- parintilor- managerilor etc. 'ai e/tins- comportamentul organizational apare ca un centru de interes pentru indi!id- pentru corpul managerial- actionari- medii concurentegu!ern etc. 1.2. &e$initii ale comportamentului organizational @o)ns233 (1DDE) a$irma ca, 4comportamentul organizational se re$era la atitudinile si comportamentele indi!izilor si grupurilor in organizatie.4 'c :)ane si Gon <lino>2%3 (2;;;) a$irma ca, 4comportamentul organizational este studiul a ceea ce gandesc oamenii- simt si $ac in conte/te organizationale.4 <reen erg si 1aron2*3 (1DD3) staruie mai mult asupra interpretarii comportamentului organizational ca o disciplina academica- ast$el, 4campul comportamentului organizational pri!este cunoasterea tuturor aspectelor comportamentale in situatii organizationale prin studiul sistematic al indi!idului- grupului si proceselor organizationale- scopul primar al acestei cunoasteri $iind o tinerea e$icientei organizationale si unastarii persoanei.4 Hlate2F3 (2;;%) sustinea ca comportamentul organizational inseamna din punct de !edere psi)ologicansam lul reactiilor adaptati!e ale indi!idului sau grupului- mani$estarile glo ale ale acti!itatii psi)ice indi!iduale sau grupului organizational. 8ceste reactii si mani$estari sunt $ie direct o ser!a ile- $ie indirect in$erate9 si intr+un caz si in altul insa- ele pot $i in$luentate si diri.ate. :tructura comportamentala a unei organizatii da seama de periodicitatea producerii aceluiasi

comportament al unei persoane sau de similaritatile comportamentale intiate de persoane ce apartin aceleiasi categorii. Comportamentul organizational se particularizeaza in mediile organizationale in $unctie de di$eritele tipuri de acti!itati in care este implicat indi!idul sau grupul. 6/ista- ast$el de comportamente de conducere decizionale- participationale. &e asemenea- particularizarea comportamentului organizational are loc si in $unctie de interrelatiile in care sunt angrenati indi!izii sau grupurile. 0n $inecomportamentul organizational se indi!ualizeaza si prin $inalitatea lui- care poate $i adaptati!a sau dimpotri!a- dezadaptati!a- de sustinere si promo!are a noului sau de rezistenta si opunere la nou. Fizionomia speci$ica a comportamentului organizational- ca si modi$icarea lui pot $i ine puse in e!identa o data cu trecerea unui indi!id de la un ni!el ierar)ic la altul in cadrul aceleiasi organizatii sau o data cu trecerea lui dintr+o organizatie in alta. &omeniul comportamentului organizational are un numar de scopuri unanim acceptate. Cele mai importante dintre acestea pre!ad e/plicarea si determinarea comportamentului care apar in organizatii. &upa @o)ns (1DDE) psi)ologia organizational+manageriala are trei mari sarcini in raport cu comportamentul organizational- si anume, a)8nticiparea comportamentului organizational9 )6/plicarea comportamentului organizational9 c)Conducerea (controlul) sau diri.area comportamentului organizational. Comportamentul organizational este interesat in mod special in a determina de ce oamenii sunt mai mult sau mai putin moti!ati- satis$acuti sau )otarati sa demisioneze. Comportamentul organizational se re$era la modul in care organizatiile pot supra!ietui si se pot adapta la sc)im are. &omeniul comportamentului organizational se re$era la toate atitudinile si comportamentele indi!izilor in grupuri- in organizatii. Cei care studiaza comportamentul organizational sunt interesati de atitudinile oamenilor- cit sunt de dedicati scopurilor organizatiei- sau cat de mult spri.ina promo!area $emeilor sau a minoritatilor in posturi de conducere. Comportamente ca ino!areacooperarea- con$lictul- resemnarea sau caderile etice sunt arii importante de studiu pentru comportamentul organizational. 1.3.Teoriile comportamentului organizational Teoria resurselor umane. Reprezentantii orientarii teoriei resurselor umane sunt, 8rgiris- 'iIet si 'c<regor. Consecintele orientarii spre dez!oltarea conceptului de resurse umane- care constituie o importanta discontinuitate in acti!itatea cogniti!a pri!ind teoriile organizatiei- se dez!aluie si in plan managerial. :+a introdus conceptul de management participati! si a e/istat o preocupare insistenta pentru introducerea practicilor participati!e- din dorinta ca resursele umane dintr+o organizatie sa $ie utilizate e$icient. Cnele din practicile participati!e se re$era la im ogatirea muncii- acceptarea autocontroluluila ni!elul ec)ipelor de munca- managementul prin o iecti!e- participarea e$ecti!a in organizarea acti!itatilor lucrati!e in mod concret a managerului. A alta consecinta a dez!oltarii conceptului de resurse umane se re$era la necesitatea corelarii e$orturilor superiorilor si su ordonatilor pentru rezol!area responsa ilitatilor impuse de structura

organizatiei si acti!itatile de munca- adica realizarea $inalitatii pentru care organizatia a $ost constituita. 8ceste doua consecinte rezol!a di$erentierea conceptuala- dar si $undamentala intre conceptul de relatii umane si conceptul de resurse umane. (rimii sustineau necesitatea implicarii oamenilor in acti!itatile rutiniere ale muncii- inclusi! in scopul determinarii sentimentelor personale. Cltimii doreau practicile participati!e ca modalitati de determinare a anga.amentului real al oamenilor in organizatie si in realizarea personala. Con$orm acestei teorii- din perspecti!a manageriala- asteptarea era ca prin o tinerea loialitatii si anga.amentului si totodata prin descatusarea din practicile organizationale traditionale- ar creste sansele $olosirii e$iciente a resurselor umane. Ca urmare- pro lematica situatiei oamenilor in organizatiile pro$esionale- primeste o noua interpretare in studiile e$ectuate de Remsis Ritc)er. 8nalizand comportamentul conducatorilor- el distinge 3 stiluri de conducere, 0)stilul e/ploatati!+autoritar + conducatorul se azeaza pe $rica produsa de amenintari- iar comunicarea este unilaterala. 0ntre el si condusi nu se dez!olta raporturi de incredere si stimadeoarece cei condusi considera ca nu sunt spri.initi9 00)stilul ine!oitor+autoritar + conducerea cere supunere- dar $oloseste recompense- iar in$ormatia de la cei condusi la conducator este limitata la aspectele pe care conducatorul le considera utile9 000)stilul participati! + conducatorul stimuleaza participarea grupului la cautarea posi ilitatilor de ameliorare a rezultatelor si a conditiilor de munca- precum si comunicarea corecta in am ele sensuri. Ritc)er sustine ca pentru a $i e$icient- conducatorul tre uie sa isi modi$ice comportamentul in $unctie de asteptarile si pregatirea celor care lucreaza- iar organizatia tre uie sa creeze atmos$era si conditiile care sa+i stimuleze pe conducatori sa adopte atitudini adec!ate !alorii si asteptarilor celor condusi. (erspecti!a desc)isa de teoria resurselor umane in intelegrea si interpretarea relatiilor dintre oameni si organizatii a contri uit la stimularea unui mare numar de alte cercetari dedicate pro lematicii conducerii- moti!atiei si satis$actiei in munca- proceselor de sc)im are organizationala etc. Arganizatia in$luenteaza comportamentul uman in aceeasi masura in care acesta modeleaza procesele organizationale. Ca atare- organizatia poate $i pri!ita atat ca !aria ila independenta cat si ca !aria ila dependenta. Teoria resurselor umna epoate $i considerata piatra de temelie in constituirea domeniului de studiu al comportamentului organizational. 0ntre anii 1D*J si 1DF;- datorita acumularilor su stantiale o tinute in planul cercetarii teoreotice si practice- perspecti!a comportamentului organizational a.unsese sa+si castige de.a un statut remarca il pe scena analizei organizationale. 0n constituirea domeniului comportamentului organizational un rol esential a a!ut prelegerea cu titlul 4Fata umana a intreprinderii4 sustinuta de 'c<regor in cadrul celei de+a cincea con$erinte ani!ersare a :colii de 'anagement 0ndustrial din cadrul 0nstitutului de Te)nologie 'assac)usetts- in aprilie 1D*J. &e $apt- 4Fata umana a intreprinderii4 este prima lucrare in care sunt e/puse in modul cel mai con!ingator supozitiile de aza ale perspecti!ei comportamentului organizational. (ropunandu+si sa identi$ice principalele optiuni ale managementului din perspecti!a intelegerii naturii umane- 'c<regor de$ineste doua 4$iloso$ii4 sau conceptii manageriale ce ar g)ida modul de raportare al conducatorilor la oameni, teoria 7 si teoria K. Teoria 7.Con!ingerile manageriale con$orm carora comportamentul su ordonat tre uie modi$icatcontrolat si directionat sunt, a)Aamenii o isnuiti sunt prin natura lor- indolenti- lipsiti de am itie-

egoisti- pretinzand sa munceasca cat mai putin posi il9 )&in pricina a!ersiunii lor $unciare $ata de munca- oamenii tre uie constransi- controlati- diri.atiamenintati si penalizati pentru a+i determina sa munceasca in !ederea realizarii o iecti!elor organizationale9 c)(ersoana medie pre$era sa $ie diri.ata- sa e!ite responsa ilitatile si este dominata de ne!oia de securitate mai mult decat de orice altce!a. 0n spiritul teoriei 7- principiul $undamental al conducerii se re$era la indrumare si control prin e/ercitarea autoritatii. 8ceasta strategie moti!ationala isi are ratiunea in nerecunoasterea altor necesitati umane dincolode cele $iziologice si de securitate. Teoria K.8ceasta teorie este in opozitie cu teoria 7. Con$orm teoriei K- principiul $undamental al conducerii este integrare- respecti! crearea conditiilor organizationale si a mecanismelor prin care oamenii sa+si poata realiza cel mai ine propriile necesitati si scopuri- orientandu+le in acelasi timp e$orturile spre realizarea o iecti!elor organizationale. 'odalitatea cea mai e$icienta de realizare a o iecti!elor organizationale este deci aceea de a le armoniza cu necesitatile si scopurile mem rilor organizatiei. 'c<regor- la $inalul cartii care l+a $acut cele ru in lume- 4Fata umana a intreprinderii4 (1DF;)- a$irma urmatoarele, 4Faptul $undamental ca omul este capa il de a cola ora cu semenii sai intr+un grup !a supra!ietui modei si !a $i acceptat intr+o zi. 8tunci si numai atunci conducerea !a descoperi pana la ce punct a su estimat ade!aratul potential al resurselor umane.4 Teoria H.(ornind de la concluzia $ormulata de 'c<regor cu pri!ire la ene$iciile indi!iduale si organizationale ale adaptarii teoriei K- cercetatorul .aponez Auc)i (1DE1) a $ost unul din pionierii acestui tip nou de management participati! pe care l+a numit $olosind sintagma 4teoria H4.&upa el, 4Tipul H este o comunitate a egalilor care coopereaza unii cu altii pentru a realiza scopurile comune9 in loc de ierar)ie si control asupra comportamentului direct- el se azeaza pe anga.are si incredere.4&esi a!anta.ele tipului H de organizare par e/trem de atracti!e si promitatoare este e!ident ca implementarea teoriei H necesita o structura organizationala e/trem de $le/i ila si recepti!a $ata de sc)im arile din mediu si din cadrul organizatiei. Comportamentul organizational se re$era la atitudinile si comportamentele. 0ndi!izilor si grupurilor in organizatii. 0n esenta comportamentul organizational este interesant deoarece se re$era la oameni si natura umana. (si)osociologul $rancez 6r)ard Fried erg caracteriza organizatia ast$el, 4un uni!ers de sc)im uri si con$licte- un instrument de cooperare intre interese con$lictuale- o arena in care se iau decizii- un conte/t in care se intalnesc- se con$runta si se adapteaza rationalitati si comportamente multiplee!entual contradictorii sau doar o structura de .ocuri ale caror caracteristici si reguli $ormale si in$ormale canalizeaza si reglementeaza in mod simultan strategiile de putere ale di$eritilor participantiele $iind c)iar miza si produsul acestora din urma4 (6r)ard Fried erg- 1DD2- p.%;E+%;D). (si)osociologul Catalin Ham$ir de$ineste organizatia ast$el, 4grupuri de oameni care isi organizeaza si coordoneaza acti!itatea in !ederea realizarii unor $inalitati relati! clar $ormulate ca o iecti!4. 1i liogra$ie, 213 @o)ns- <. (1DDE). Comportament organizational. 6ditura 6conomica- 1ucuresti- pp.13J 223 Hlate- '. (2;;J). Tratat de psi)ologie organizational+manageriala. Gol. 00. 6ditura (olirom- 0asi- pp. 2*;+2*%

233 @o)ns- <. (1DDE). Comportament organizational. 6ditura 6conomica- 1ucuresti- pp.21; 2%3 :toica- '. (2;;3). (si)ologie organizationala. 6ditura &imitrie Cantemir- Targu+'ures- pp. 3* 2*3 Hlate- '. (2;;1). 4Coac)ing+ul + un tip e$icient de inter!entie organizationala4- in Re!ista de (si)ologie Arganizationala !ol.0- nr.2- pp. 11 2F3 Hlate- '. (2;;%). Tratat de psi)ologie organizational+manageriala !ol.0 - 6ditura (olirom- 0asi- pp. 133+13%