1. Ce este o natiune? Sub titlul Quest-ce quune Nation? (Ce este o natiune?

), Ernest Renan a sustinut o conferinta la Sorbona in 1882 in care incercase entru intiia oara sa la!ureasca sensul conce tului "e natiune "in "i#erse ers ecti#e. Socotit asta$i un te%t !a&or al istoriei i"eii nationale in 'ranta1, el este "eo otri#a un re er entru inter retarea "iferitelor acce tiuni ale conce tului "e natiune in culturile euro ene. (a$ut rin ris!a totalitaris!elor secolului al ))-lea, Quest-ce quune Nation? contine un !esa& #i$ionar, aratin" cu! *funestele erori+ ter!inolo,ice ot ,enera !ari tra,e"ii. -in ers ecti#a culturii olitice a Euro ei Centrale, "e Su"-Est si "e Est, te%tul are rele#anta in !asura in care su,erea$a ca in a!intitele $one a fost i!bratisata o alta acce tiune istorica a conce tului "e natiune co! arati# cu aceea cunoscuta in 'ranta, .n,lia, /lan"a. Conferinta lui Renan oate contribui la obser#area orientarilor "octrinare confu$e ale trecutului si ale re$entului0 !a ,in"esc !ai ales la acele culturi in care continua sa se atribuie sensul "e natiune unor ,ru uri etno,rafice. Scris sub influenta ra$boiului franco-,er!an "in 1812, Questce quune Nation? a fost rece"at "e stu"iul intitulat 3a ,uerre entre la 'rance et l.lle!a,ne (Ra$boiul intre 'ranta si 4er!ania)2. (oi anali$a !esa&ul lui Renan cu ,in"ul "e a su,era i! ortanta te!ei atit "in unctul "e #e"ere al constructiei Euro ei unite, cit si "in acela al inte,rarii fostelor state co!uniste in roiectata fe"eratie euro eana. Care este obser#atia care sta la ba$a anali$ei lui Renan? Natiunea este o *i"ee clara in a arenta, "ar care oate "e#eni ericuloasa rin ,resita intele,ere+. 'or!ele "e e%istenta u!ana au fost foarte #ariate in istorie, ele ne utin" fi confun"ate unele cu altele fara a crea serioase incon#eniente in intele,erea trecutului si a re$entului. -e il"a, cetatile .tena si S arta au a#ut o or,ani$are "istincta in ra ort cu autono!iile statale in ,enul 'rantei si .n,liei5 !arile a,lo!eratii u!ane "e ti ul C6inei, E,i tului sau #ec6iului 7abilon au fost "iferite "e 8! eriul carolin,ian, reunin" !ai !ulte tari5 co!unitatile fara atrie 9 cu! au fost acelea e#reiesti in antic6itatea tir$ie si in E#ul :e"iu 9 si-au re#en"icat i"entitatea rin reli,ie, ceea ce le-a creat un statut "iferit co! arati# cu o ulatiile unor confe"eratii recu! El#etia. Ernest Renan o erea$a "istinctii in functie "e for!ele "e coa,ulare social- olitica, el aratin" ca nu oate fi folosita o sin,ura u!brela entru toate i"entitatile, nu ot fi su ra use erioa"ele istorice si nu oate fi asi!ilata i"eea "e co!unitate reli,ioasa, lin,#istica sau rasiala cu aceea "e natiune. *.ntic6itatea clasica a a#ut re ublici si re,alitati !unici ale, confe"eratii si re ublici locale, i! erii5 ea nu a a#ut natiuni in sensul in care le intele,e! noi e acestea; .tena, S arta, Si"on, <=r sint !ici centre "e un a"!irabil atriotis!, "ar acestea sint toto"ata cetati cu un teritoriu relati# restrins. 8nainte "e absorbtia lor in i! eriul ro!an, 4alia, S ania, 8talia re re$entau ansa!bluri "e o ulatii a"esea le,ate intre ele, "ar fara institutii centrale, fara "inastii. 8! eriul asirian, i! eriul ersan, i! eriul lui .le%an"ru nu au fost atrii. Nu au e%istat nicio"ata atrioti asirieni5 i! eriul ersan a fost o #asta feu"alitate. Nici o natiune nu isi re#en"ica ori,inile sale "e la colosala a#entura a lui .le%an"ru, alt!interi bo,ata in consecinte entru istoria ,enerala a ci#ili$atiei. 8! eriul ro!an a fost !ai a roa e "e a "e#eni o atrie; 'usese o !are asociatie a acii si ci#ili$atiei, sinoni!a cu or"inul. 8n ulti!a erioa"a a i! eriului s-a nascut la ni#elul sufletelor ele#ate, al reotilor lu!inati, al carturarilor, un a"e#arat senti!ent al > acii ro!ane?

o us 6aosului barbariei. -ar un i! eriu "e "ouas re$ece ori !ai !are ca 'ranta actuala nu utea for!a un stat in acce tiunea !o"erna+ @. Renan a#ea soli"e cunostinte asu ra uni#ersului antic, sinte$ele sale asu ra istoriei e#reilor, asu ra crestinis!ului si #ietii lui 8sus fiin" acelea care ii oferisera oca$ia "e a frec#enta o !are #arietate "e i$#oare si osibilitatea for!ularii unui "iscurs ro riu asu ra trecutului. 8l reocu ase structura statala si !e"iul social. 8l fascinasera !arile ersonalitati, i"eile fecun"e ale trecutului, "ar nicicin" o constructie !etafi$ica a istoriei. Ceea ce este i! ortant este fa tul ca autorul lui Quest-ce quune nation? a constienti$at necesitatea reinter retarii trecutului. -esi a sesi$at ca intelesul fa telor se sc6i!ba "e la o e oca la alta, el elaborase uncte "e #e"ere ce tri!it s re o "efinitie contra"ictorie a i"eii "e natiune. Ae "e-o arte, el nu a asociat i! eriul lui .le%an"ru cel :are cu i"eea "e atrie sau cu aceea "e natiune5 a facut "istinctia intre ci#ili$atia ro!ana si statul france$, intre cetatile antice si natiunile !o"erne. 8ntr-un ase!enea ara,raf area ca res in,e continuitatea intre e oca !ero#in,ienilor si :area Re#olutie 'rance$a "e la 118B. :ai !ult, a#ea sa obser#e cu te!ei ca e%istenta unei natiuni *este un lebiscit "e fiecare $i, la fel cu! e%istenta in"i#i"ului "e in"e "e er!anentele "o#e$i concrete use in slu&ba #ietii+. Ae "e alta arte, e ur!ele lui :ic6elet si Quinet, Ernest Renan sustinuse ca * re"ecesorii sint aceia care "eter!ina cine sinte!+. .ceste "oua !o"alitati "e a ri#i natiunea sint un bun e%e! lu al felului in care fusese inteleasa o o$itia intre trecut si re$ent, istorie si le,e (sau sociolo,ie), ori,ine si contract, "rea ta si stin,aC. 4ene$a a"!inistratiilor !e"ie#ale re#en"icin" teritorii este ase$ata "e autor in le,atura cu roble!a "iferentialis!ului e criterii "e nationalitate. 8n#a$ia o oarelor ,er!anice este consi"erata ca fiin" aceea care a sti!ulat a!intita "iferentiere rin contributia a"usa la a aritia aristocratiei !ilitare, i! unerea "inastiilor, sc6i!barea fon"ului raselor, i! artirea teritoriilor #ec6iului i! eriu occi"ental. -istinctia absoluta a o ulatiilor "u a reli,ie nu a !ai fost osibila e fon"ul in care atit in#in,atorul, cit si in#insul isi re#en"icasera a artenenta la crestinis!. 'a tul ca o ulatiile ,er!anice s-au a"a tat con"itiilor locului si au intrat intr-un roces "e asi!ilare este "o#e"it "e a!al,a!arile lin,#istice, res ecti#, "e coabitarea si !i%area cu locuitorii re,iunilor cucerite. *8n ofi"a #iolentelor e%tre!e+ rin care s-a caracteri$at ri!a erioa"a a cuceririlor, re$ultatul a fost a aritia statului. 8n e oca osterioara lui Du,o Ca et, statul "e#ine o realitate a"!inistrati#a in care e%istenta "iferentelor rasiale nu este a!intita "e nici un scriitor france$. -iferentele intre nobil si taran erau osibile, nu si intre ,ru uri etnice. 3a ni#elul statului france$ au fost acce tate con"itiile sociale "istincte, !oti#ate rin e"ucatia trans!isa ere"itar, rin cura& si obiceiuri. Aotri#it lui Renan, in 'ranta nici un cetatean nu stie "aca este bur,un" sau #i$i,ot rin ori,ine. Nu e%ista $ece fa!ilii care sa isi oata "e!onstra ori,inea franca, fa t ce stin&eneste toate siste!ele ,enealo,ilorE. 'eno!enul nu este i"entic in <urcia, un"e olitica "e se arare a nationalitatilor in functie "e reli,ie a con"us la ,ra#e consecinte. .utorul in#oca e%e! lele Salonicului si al S!=rnei un"e traiau cinci-sase co!unitati, fiecare a#in" a!intiri ro rii, "ar a roa e ni!ic in co!un. /r, esenta oricarei natiuni este ca in"i#i$ii au !ulte lucruri in co!un. *-eci, natiunea !o"erna este re$ultatul istoric al unei serii "e fa te care con#er,e in acelasi sens.

Fneori, unitatea a fost reali$ata "e o "inastie, cu! este ca$ul 'rantei5 alteori, "e #oluntaris!ul ro#inciilor, cu! este ca$ul /lan"ei, El#etei, 7el,iei5 citeo"ata, rintr-un s irit ,eneral care tir$iu a in#ins ca riciile feu"alitatii, asa cu! s-a inti! lat in 8talia si 4er!ania. 8ntot"eauna o rofun"a ratiune "e a fi a re$i"at la a aritia acestor for!atiuni. Noi a! #a$ut sur ri$e "intre cele !ai neaste tate, ca "e il"a unificarea 8taliei rin infrin,eri si "is aritia <urciei rin #ictorii. .ceasta entru ca 8talia este o natiune si <urcia nu este+.1 .r trebui sa insista! asu ra unor i"ei ce re$ulta "intr-o ase!enea incursiune istorica. :ai intii, sa retine! ca in Euro a occi"entala nu are loc un roces liniar "e !o"erni$are si ca tra"itiile statale !e"ie#ale &oaca un rol "e o intensitate "iferita in e!anci area se,!entelor sociale si in for!area natiunilor. . oi, este i! ortant sa tine! sea!a "e fa tul ca rocentul alfabeti$arii a contribuit la or,ani$area statala in sens !o"ern, c6iar "aca in aceasta "irectie lucrurile e#oluea$a lent sau foarte lent ina la !i&locul secolului al )8)-lea. Este #orba "e alfabeti$area in ur!a careia 9 asa cu! re!arcase istoricul Eric DobsbaG! 9 scolile si uni#ersitatile se transfor!asera in !ari ro!otoare ale nationalis!ului8. Co! le!entar obser#atiilor lui Renan, se cu#ine sa !ai nota! ca re,iunile si o ulatiile aflate in subor"inea i! eriilor turc si 6absbur,ic a#usesera o e% erienta "iferita in ra ort cu aceea a /cci"entului, anii 1822-18H8 in"icin" ri!a constienti$are a a artenentei la acelasi ,ru in te!eiul criteriilor co!unitar-lin,#istice si reli,ioase. Sa retine! ca <urcia fusese intr-a"e#ar un i! eriu si nu o natiune, ceea ce nu a re re$entat o bariera entru cultura turca in asu!area conce tului "e natiune e arcursul secolului al ))-lea. -iferentialis!ul racticat in ba$a reli,iei nici nu era atit "e !ali,n e cit fusese acela rusian e consi"erente etno-culturale. C6iar si intr-o e#aluare teoretica a feno!enelor, #a trebui sa arata! ca 8! eriul oto!an se re!arcase rintr-o toleranta fata "e "i#ersitatea reli,ioasa "in 7alcani. Este a"e#arat ca roble!a for!arii etno-natiunilor in 7alcani si a i"entificarii lor cu tra"itiile unui s atiu anu!e nu fusese incura&ata "e turci. 8nteresul Constantino olului fusese "iri&at s re conser#area structurii statal-i! eriale, lucru osibil rin e%ercitarea controlului asu ra as iratiilor olitice re,ionale. 8n al "oilea rin", 8! eriul oto!an 9 ai"o!a acelora 6absbur,ic si tarist 9 nu "iscutase olitica e%terna rin ris!a natiunii. 8"entitatea sa era uterea, intin"erea, subor"onarea o ulatiilor aflate in co! onenta. Fneori, "e il"a in ca$ul 6absbur,ilor, e!anci area si asi,urarea statutului "e cetateni e,ali in fata le,ii entru toti locuitorii "e e teritoriile coroanei 9 in"iferent "e li!ba si tra"itiile lor 9 s-a "o#e"it a fi fost o !asura eficace. Ea s-a reflectat in coabitarea relati# asnica a entitatilor cultural-lin,#istice. Ae ce criteriu se ba$ea$a "re tul national? Care este se!nul "u a care recunoaste! a artenenta unui in"i#i" sau a unui ,ru la o natiune? Ce fa te concrete ot fi in#ocate in fa#oarea se!nului "istincti# al unei natiuni? 8ntrebarile "e#enisera se"ucatoare in secolul al )8)-lea si a#eau sa fie reluate in sco uri olitice e tot arcursul secolului al ))-lea. Aentru !ulti intelectuali ras unsul era unul sin,ur0 rasa. 8n locul unor fante$iste uneri in "iscutie, anali$a lui Ernest Renan este una rationala, inte!eiata e un "e!ers critic si e ar,u!ente. 4in"itorul olitic acor"ase o atentie s eciala etnicis!ului (la #re!ea aceea ter!enul fusese folosit a roa e e%clusi# in sens rasist) in artea a "oua a celebrei sale conferinte "in 1882, fara a fi fost interesat si "e consecintele rece tarii i"eolo,iei lui (olIisc6eIultur in Euro a Centrala si "e Su"-Est. Cautin" un ras uns la

,enul "e intero,atii "e !ai sus, Ernest Renan era "e arere ca un conce t ca acela "e natiune in"ica se!nificatii contrare oricarei ten"inte etno,rafice. 3-a reocu at "e$a#uarea falsei "e!onstratii a intelectualilor si oliticienilor ,er!ani ai ti! ului, otri#it careia natiunea si tara s-ar inte!eia e o uritate rasiala. Era e oca in care te$a ori,inii o!ului fusese lar, o ulari$ata, in care co! aratiile "intre lu!ile barbara si !o"erna "e#enisera o reocu are "e ba$a entru toti aceia "ornici sa "esco ere ar6eti uri si sa "e!onstre$e continuitatile si asa-anu!itele "re turi istorice. Concentrarea asu ra ascen"entei nationale a fost co!binata cu "arGinis!ul, "e un"e a re$ultat ca teoriile ri#in" lantele si ani!alele trebuie a licate la in"i#i$i si la intre,i o oare. Auritatea sin,elui si su erioritatea rin cultura si ori,ini isi cisti,asera a"e ti nu!erosi in Arusia. 8ntre !oti#atiile acestei orientari ar trebui a!intite0 lu ta i! otri#a se,re,ationis!ului, conser#area cu orice ret a tra"itiilor etno-"iferentialiste si astrarea *i,ienei rasiale+ rin refu$ul oricarui a!estec "e sin,e. 8ata ce scrie Renan "es re aceasta i"eolo,ie, intre$arin" te!eiul unuia "intre #iitoarele siste!e totalitare0 *-re tul ,er!anis!ului asu ra unei ro#incii este !ai uternic "ecit "re tul locuitorilor acesteia asu ra lor insile. .sa s-a creat un "re t ri!or"ial analo, aceluia al re,ilor "e "re t "i#in. Arinci iul natiunilor a fost substituit cu acela etno,rafic. .colo este o !are eroare, entru ca, "aca acest rinci iu "e#ine "o!inant ci#ili$atia euro eana este ier"uta. 8n #re!e ce rinci iul natiunilor este &ust si le,iti!, "re tul ri!or"ial al raselor este stri!t si lin "e ericole entru a"e#aratul ro,res.+B (subl. !ea, (.N.) 8storicul are ca re er tra"itia ,in"irii olitice france$e si en,le$e "e secol al )(888-lea. Se!nificatiile atribuite conce tului "e natiune "e catre :area Re#olutie 'rance$a fusesera "iferite in co! aratie cu "e!ersul teoretic al intelectualitatii ,er!ane. Nu este entru ri!a oara cin" Renan staruie asu ra su ra#ietuirii refle%elor "e ti feu"al in cultura olitica ,er!ana. 'a tul ca ,er!anitatea este !ai i! ortanta "ecit "re tul in"i#i"ual sau ca o i"ee abstracta oate fi ri"icata la ran, "e le,e si, "eci, socotita !ai resus "ecit "orinta o ulatiei unui anu!e loc arata 6an"ica ul ,in"irii olitice in ti! ul re,i!ului lui 7is!arcI. Julturnation "e#ine o usul conce tului "e natiune in sensul sau occi"ental. 8nteresul entru conser#area stereoti urilor este #i$ibil in !ulte !e"ii aca"e!ice, literare si "e resa. 8!bratisata "e elita, te!a uritatii rasiale "e#enise atit "e o ulara in Arusia anilor E2-12 ai secolului al )8)-lea, incit orice reflectie rationala era ,reu, "aca nu i! osibil "e sustinut. :e"iile olitice oficiale o incura&asera. Aentru unii autori, rasis!ul se transfor!ase in *le,ea e"ucatiei ,er!anice+, sau in asa-$isa *fortareata a e"ucatiei ,er!anice+.12 8"eea "e rasa nu are nici o aco erire istorica atunci cin" #orbi! "es re natiuni. Euro a e#i"entia$a o e%istenta "e lun,a "urata a o ulatiilor sale. Ra"acinile istorice tri!it s re se!nificatii !ulti le, in #re!e ce li!bile si et6nos-ul nu inter#in in for!area i"entitatilor olitice. Dabitatul su,erea$a e%istenta unei ci#ili$atii, "ar nici"ecu! a unei unitati e ba$a rasiala. Criteriile etno,rafice sint ino erante in "iscutia ri#in" i"entitatea nationala, recu! si e !ar,inea oricarei te!e olitice a artinin" istoriei !o"erne si conte! orane. -aca in cetatile 4reciei antice sau in triburile /rientului a ro iat roble!a rasiala utea fi luata in consi"erare, atunci nu acelasi lucru se oate s une "es re 8! eriul ro!an. Ernest Renan sustine ca *tribul si

cetatea antica nu erau "ecit o e%tensie a fa!iliei. 8n S arta, in .tena, toti cetatenii erau inru"iti !ai !ult sau !ai utin+. Nu a#e! !oti#e sa une! la in"oiala fa tul ca realitatile o!enirii fusesera "iferite in antic6itate. 8nce in" cu 8! eriul ro!an, a a#ut loc *cea !ai a! la ru tura "e i"eea "e rasa+. 8ntin"erea, !ulti!ea o ulatiilor, nu!eroasele orase si ro#incii, recu! si coloni$arile resu unin" "e lasari ale ar!atei si ale a"!inistratiei au facut i! osibila su ra#ietuirea oa!enilor in con"itii "e i$olare. Conser#area resu uselor rase nu !ai fusese cu utinta e fon"ul e%istentei intinsei i! aratii a Ro!ei. Cu! se e% lica e%ce tionalis!ul ,er!an in conte%tul in care Euro a !e"ie#alo-!o"erna s-a inte!eiat e ci#ili$atia cos!o olita a 8! eriului ro!an si a 8! eriului carolin,ian? Sa fi re$istat 4er!ania este secole sub for!a unei co!unitati "e rasa? *Ce ilu$ieK; 'ranta este celtica, iberica, ,er!anica. 4er!ania este ,er!anica, celtica si sla#a;+ *8ntre,ul Su" a fost ,ale$. 8ntre,ul Est, ince in" "e la Elba, este sla#.+11 Renan este incre"intat ca *"iscutiile "es re rase sint inter!inabile si aceasta entru ca istoricii filolo,i si antro olo,ii fi$iolo,isti au luat cu#intul in "oua sensuri cu totul "iferite. Aentru antro olo,i, "e e%e! lu, rasa are acelasi sens ca in $oolo,ie5 ea in"ica o "escen"enta reala, o ori,ine rin sin,e. /r, stu"iul li!bilor si istoriei nu ne con"uce la aceleasi "i#i$iuni ca acelea fi$iolo,ice+.12 /bser#atia are cu atit !ai "e!na "e luat in consi"erare cu cit ea este facuta in e oca in care rasis!ul cisti,ase o enor!a si! atie la ni#elul elitei si ince ea sa fie a"!irat "e !ase. 8n acor" cu autorul te%tului Ce este o natiune?, #oi s une ca istoria Euro ei arata in ri!ul rin" o su!a "e interese sociale si olitice i"entice, o in"elun,ata lu ta entru afir!area ersonalitatii u!ane, o interferenta a tra"itiilor reli,ioase si culturale si siste!e ase!anatoare "e or,ani$are co!unitarstatala. Ea este un "e o$itar "e !arturii u!ane "i#erse si con#er,ente toto"ata, "ar si un teritoriu e care nu l-au ocolit conflictele si tra,e"iile. 8ntr-un ca itol "e"icat roble!ei unitatii euro ene si #icisitu"inilor sale, filo$oful 8saia6 7erlin subliniase fa tul ca e%ista !ulte si i! ortante si!ilaritati intre in"i#i$i, culturi, natiuni, e #ec6iul continent. -iferentele sint utine si, in ,eneral, li site "e se!nificatii rofun"e.1@ 4in"itorilor si ro a,an"istilor fanatici in sustinerea i"eii "e natiune rin sin,e li se oate ras un"e ca cea !ai i! ortanta trasatura co!una a naturii u!ane 9 in"iferent "e li!ba #orbita, reli,ia racticata, culoarea ielii, ori,inea sociala si ase$area istorico-,eo,rafica 9 este facultatea nu!ita ratiune. .ceasta il face ca abil e osesorul ei sa intelea,a a"e#arul in sens teoretic si ractic al #ietii. Ernest Renan in#ocase o su!a "e ar,u!ente "e bun si!t 9 o facuse la ni#elul stiintelor sociale conte! orane lui 9 in res in,erea absur"ului "e!ers s eculati# istoric, filolo,ic si filo$ofic al ro!antis!ului ,er!an. *Ceea ce nu!i! filolo,ic si istoric rasa ,er!anica este in !o" si,ur o fa!ilie "istincta in s ecia u!ana. -ar este ea o fa!ilie in sens antro olo,ic? Nu, in !o" si,ur. . aritia in"i#i"ualitatii ,er!ane in istorie "atea$a "in secolele re!er,atoare lui 8sus C6ristos. Se are ca ,er!anii nu erau reocu ati "e un teritoriu la #re!ea aceea. 8nainte "e aceasta ei se to isera i! reuna cu sla#ii in !area !asa in"istincta a scitilor, fara a a#ea o in"i#i"ualitate a lor. Fn en,le$ este cu a"e#arat un rototi in ansa!blul u!anitatii. /r, acest rototi e care il nu!i! i! ro riu rasa an,lo-sa%ona nu este nici bretonul "in ti! ul lui Caesar, nici an,lo-sa%onul Den,ist, nici "ane$ul Jnut, nici nor!an"ul Lil6el! Cuceritorul5 este re$ultatul tuturor acestora. Constiinta instincti#a care a re$i"at constructia 6artii euro ene nu a tinut "eloc sea!a "e rasa si ri!ele

natiuni ale Euro ei au fost natiuni re$ultate in !o" esential "in a!estecul "e sin,e... 'a tul rasei, ca ital la ori,ini, intot"eauna a ier"ut "in i! ortanta sa. 8storia u!ana "ifera esential "e $oolo,ie+.1H -e un"e i$#orisera su o$itiile ri#in" ori,inea ura a unui (unor) ,ru M,ru uri "e oa!eni? Cu! s-a utut a&un,e la ase!enea neintele,eri intre intelectualii care in secolul lu!inilor se re#en"icasera "e la una si aceeasi ci#ili$atie? Cine au fost a"e#aratii ro!otori ai (olIs,eist-ului (s iritul con,enital al o orului, s iritul unei rase) si cu! anu!e au ro!o#at ei confu$iile "octrinare a!intite? Da!ann, 'ic6te, Der"er, intrea,a !iscare literara ,er!ana cunoscuta sub nu!ele "e Stur! un" -ran, au creat o ru tura #iolenta in ra ort cu orientarile clasicis!ului. 8n acce tiunea acestor scriitori c6eia re$ol#arii roble!ei nationale era in#entarea o orului ca for!a i"eala a unitatii. Cu!? Arin oe$ie. Der"er era "e arere ca oetul este sin,urul ca abil sa in"re te ini!a celor !ulti in "irectia in care #rea. El este un $eu e a!int. -e aici si ina la asu!area o$itiei "e #i$ionari si "e inte!eietori ai filo$ofiei (olI-ului nu a fost "ecit un as. 8"eea "e consan,#initate strabate intre, "iscursul ro!antic ,er!an "es re natiune si statulnatiune. .sa se face ca in acce tiunea culturii ,er!ane se strecoara i"ei "e ,enul0 statul cel !ai natural este acela for!at "intr-un sin,ur o or, a#in" trasaturi caracteriale ro rii, cintece ro rii, li!ba ro rie si #iata interioara s ecifica. Auris!ului (olI-ului ii este asociat uris!ul li!bii, "ator a retine ceea ce "iferentia$a. 8n <6e CrooIe" <i!ber of Du!anit=, 8saia6 7erlin sustine ca acesta a fost "ebutul nationalis!ului si c6iar al o ulis!ului, al cultului eroilor si al li"erilor, al irationalis!ului brutal.1C 8n ceea ce il ri#este e Ernest Renan, el #a$use cu oc6ii sai cu! anu!e e#oluasera i"eile ro!anticilor5 obser#ase ca li!bilor li se acor"ase o i! ortanta olitica, folosirea lor fiin" inter retata ca se!n al rasei. Fn ase!enea fals a#ea sa-i retina atentia in anali$a "e"icata li!bilor "intr-o ers ecti#a istorica. 8n acce tiunea lui, acestea nu uteau in"ica "ecit utine lucruri "es re sin,ele aceluia care le #orbeste. *8n tot ca$ul, li!bile nu se o un libertatii u!ane atunci cin" este #orba "e ale,erea fa!iliei;+.1E Consi"eratiile e%clusi#e ri#in" li!ba 9 la fel ca atentia acor"ata rasei 9 contin ericole si incon#eniente. Renan nu s-a lasat i! resionat "e incercarile "e li!itare a uni#ersului cultural rin inter!e"iul li!bilor nationale. 8nainte "e a fi o tat entru o li!ba sau alta, inainte "e a fi "obin"it inse!ne articulare "e un fel sau altul, o a artenenta la o cultura sau alta, o!ul a fost o fiinta rationala. .cest rinci iu fun"a!ental nu trebuie nicicin" aban"onat.11 'a tul ca ro a,an"a culturala re,atise o i"eolo,ie a confruntarilor 9 ca"ru in care istorio,rafia si literatura au &ucat un rol !a&or 9 l-a "eter!inat e Ernest Renan sa in#oce fa tele istoriei rintr-o e% licatie coerenta si lo,ica. Ce ute! obiecta in le,atura cu teoria istoricului si ,in"itorului olitic france$? 8n cite#a oca$ii une accent e istoriile antica si !e"ie#ala in "e!onstrarea ,ene$ei natiunii !o"erne. C6iar "aca sinte! "e acor" cu te$a ca !o"ernitatea are cite#a re ere in e ocile anterioare, ea este in rinci al re$ultatul unei ru turi in ra ort cu siste!ul feu"al. 8ntre curtile re,ale !e"ie#ale si or,anis!ele statale articulate in te!eiul intereselor econo!ice, olitice si culturale ale lu!ii ca italiste sint !ulte "iferente. 8ntre co!unitatea reli,ioasa si "e casta feu"ala si societatea !o"erna nu e%ista "ecit #a,i inru"iri. Statul con"us "e se,!entul social al nobili!ii, res ecti# "e

un re,e cu rero,ati#e "eri#ate "in "re tul istoric si "e o elita for!ata e%clusi# e cale ere"itara ro#ocase re#olta noii nobili!i in .n,lia, a starii a 888-a in 'ranta si a bur,6e$iei co!erciale in /lan"a. 'usese o re#olta i! otri#a siste!ului. 4in"irea olitica, ti olo,ia or,ani$ationala si a"!inistrati#a, le,islatia si institutiile, structurile si ierar6iile sociale, as iratiile culturale ale e#ului !o"ern arata foarte clar e%istenta unei lu!i "iferite in ra ort cu cea feu"ala. Ernest Renan consacrase un s atiu rea intins ar,u!entelor #enite "in alte ti! uri, "esi el area constient "e fa tul ca abia conte! oranii lui au for!ulat si us in a licare conce tul "e natiune !o"erna. Aroble!a a ra!as sub se!nul contro#erselor ina in $iua "e asta$i, !ai ales entru ca o arte a istoricilor re#en"ica trecutul in"e artat in le"oaria lor ri#in" e%istenta statuluinatiune. -e il"a, teoria *"uratelor lun,i+ a lui 'ernan" 7rau"el 9 reiesin" "in stu"iul feno!enelor econo!ice ale erioa"ei "e tran$itie "e la !e"ie#al la !o"ern 9 este "iscutabila atunci cin" in centrul atentiei se afla e%a!inarea institutiilor, a societatii si a ,in"irii olitice. Ea cre"itea$a te$a otri#it careia noi a! fi o si! la continuare a re"ecesorilor nostri. 8n 38"entitN "e la 'rance, 7rau"el sustine ca natiunea france$a ar fi una si aceeasi ince in" cu E#ul :e"iu. -esi se o reste cu stu"iile sale in ra,ul secolului al )8)-lea, el lasa sa se intre#a"a ca ulti!ii "oua sute "e ani nu au a"us nici o !o"ificare in ri#inta conce tului "e natiune.18 / cu rin"ere nuantata nu #a o!ite sa sublinie$e fa tul ca acolo un"e a!estecul intre rinci iile #ec6i si noi a fost osibil, acolo s-a etrecut un ,en "e continuitate intre e oci. Sa retine! insa ca este in "iscutie o continuitate care bloc6ea$a toc!ai inra"acinarea in !o"ern. :a refer la cite#a re,iuni care s-au confruntat cu un lent roces "e tran$itie "atorat toc!ai conser#atis!ului #ec6iului se,!ent olitic "o!inant. 8n Fcraina, ersistenta obiceiurilor feu"ale si a structurilor olitice anta,onice in secolul al )(888-lea a i! ie"icat entru !ulta #re!e !o"erni$area. .ristocratia "orise cu orice ret sa-si astre$e ri#ile,iile, astfel incit ea i,norase orientarea noului e#. Co!ertul, conflictele !ilitare si !iscarile "e o ulatie (in s ecial "ins re Rusia) au sfirsit rin a i! une noile i"ei, "ar au consacrat toto"ata si tensiunile interetnice1B. .cest e%e! lu staruie asu ra unui fel "e continuitate in sens contrar aceluia sustinut "e :ic6elet sau 7rau"el. Co! arin" teoria lui Ernest Renan cu aceea a *"uratelor lun,i+ a lui 7rau"el sint tentat sa s un ca cea sustinuta "e Renan este !ai otri#ita !ulti lelor i"entitati euro ene care asta$i incearca sa afle !ai !ult ceea ce le uneste si !ai utin ceea le "es arte. -in unctul "e #e"ere al istoriei conce tuale, te%tul Ce este o natiune? se "o#e"este a fi !ai bine articulat in ra ort cu "iscursul e aceeasi te!a al istoricilor "in fa!ilia lui 7rau"el. :ulte "intre e% licatiile lui Renan re$ista la o anali$a este ti! si aceasta entru ca a#usesera ca obiecti# e#aluarea uneia "intre !arile erori "e ,in"ire olitica "in a "oua &u!atate a secolului al )8)-lea. Se!nificatiile conce tului !o"ern "e natiune asa cu! le-a #a$ut Renan sint cu atit !ai atracti#e cu cit erorile "e inter retare "in *secolul nationalitatilor+ fusesera reactuali$ate in !ai !ulte erioa"e istorice ulterioare. Quest-ce quune Nation? tri!ite la fa te si e%e! le "in trecut, "ar ea are in #e"ere re$entarea con"itiilor in care a utut a area natiunea !o"erna si "eco"area sensului ei olitic. 8!bo,atirea "e or"in "ocu!entar "atorata cercetarilor "in ulti!a suta "e ani este i! ortanta "oar in !asura in care "esc6i"e si alte un,6iuri inter retati#e. 8storia resu une insa un !o" "e intele,ere a

fa telor, a cate,oriilor si a conce telor. Contributia intelectuala articulara asa cu! o re!arca! la Ernest Renan a a#ut si are rosturi re!arcabile in cunoasterea o$itiilor "o,!atic-obscure si in sublinierea inca acitatii unor intelectuali si oliticieni "e a ras un"e la roble!ele ti! ului. Quest-ce quune Nation? a facut cariera atit ca te%t fun"a!ental al istoriei istorio,rafiei, cit si ca re er in istoria ,in"irii olitice !o"erne. Renan se nu!ara rintre utinii ,in"itori !o"erni care au fost ca abili sa obser#e ca neintele,erea franco-,er!ana are sanse sa "e,enere$e "intr-un conflict local intr-unul continental si !on"ial. .ccentul e "iferentele "e natura conce tuala arata cit "e re#elatoare ot fi in anu!ite i! re&urari atributele acor"ate conce tului "e natiune. .nali$ate "in unctul "e #e"ere al intereselor Euro ei "e ieri si "e asta$i, stu"iile lui Renan contribuie la o !ai buna intele,ere a relatiei "intre articular si ,eneral, "intre national si transnational. :ulte ra!ase nere$ol#ate, aceste interese se refera la roble!a ec6ilibrului euro ean. .! #a$ut ca rin conce tul "e natiune !o"erna fusese inclusa o unitate a constiintei #i$ibila in ,in"ul, senti!entele si actiunile !e!brilor societatii. Conce tul a "e#enit unul re#olutionar "e in"ata ce rin el s-a inteles abolirea ri#ile,iilor feu"ale. 'a tul ca Euro a occi"entala acce tase transferul "e su#eranitate "e la re,ele "e "re t "i#in la arla!ent sau la a"unarea re re$entati#a in"ica in !o" cert ,ene$a unei alte lu!i. Cit ri#este in#entia *s iritul o orului+, ea nu reflecta o transfor!are "e natura olitica. Ea e% ri!a insa o confu$ie ter!inolo,ica "e care s-a ser#it o arte a inteli,entiei secolului al )8)-lea s re a inlocui e"a,o,ia e!anci arii "e sub ser#itutile !e"ie#ale cu o i"eolo,ie "e ,ru "oar a arent fa#orabila e!anci arii !asei. .stfel 9 in cite#a $one ale Euro ei 9 a fost relun,it !o"ul "e a ,in"i si a face olitica al elitei nobiliare feu"ale. Etnocultura ,enerin" asa nu!ita etnonatiune a fost conce tul care a ser#it a!intitei le,aturi este ti! . :o"erni$area for!ala si "oar in beneficiul unui se,!ent social "o!inant este "e!onstrata "e statisticile econo!ice, ine%istenta unei clase "e !i&loc, ersistenta analfabetis!ului in e oca in"ustriali$arii si su ra#ietuirea relatiilor feu"ale in !e"iul rural. Aro a,area falsurilor ,enealo,ice rin inter!e"iul stu"iilor istorice 9 in#ocate in acelasi sens si cu "e lin te!ei "e Ernest Renan 9 re,atise nu nu!ai o co!o"a ers ecti#a culturala, "ar si o i"eolo,ie cu ,ra#e re ercusiuni. E%cesul "e autoritate a fost folosit in nu!ele i"eii "e cate,orie sociala su ra usa, cu "re turi neli!itate "ictate "e reale sau i!a,inare ori,ini rinciare. 8storiile ince utului !o"erni$arii in Arusia si 4er!ania "e !ai tir$iu, 4recia, .ustro-Fn,aria, Serbia, Ro!ania, 7ul,aria sint line "e ase!enea e%e! le. 8ata "e ce stu"iile "e istorie conce tuala au o "ata !ai !ult !oti#e serioase sa atra,a atentia ca orice e% licatie cre"ibila ri#in" trecutul se ba$ea$a e cunoasterea li!bii scrise a unei e oci. Aute! sa stu"ie! foarte bine orice erioa"a istorica 9 re!arca /tto 7runner (*!aestrul istoriei constitutionale !e"ie#ale+) 9 "e in"ata ce reconstitui! li!ba&ul folosit "e oa!enii ei in #e"erea conce tuali$arii aran&a!entelor lor, entru ca !ai a oi sa tra"uce! aceste conce te in ter!inolo,ia noastra ro rie22. <6e Cat6olic Fni#ersit= of .!erica, Las6in,ton, -.C. 999999999 1. Raoul 4irar"et, Aresentation, Ernest Renan, Quest-ce quune Nation? et autres Ncrits

olitiques, 8! ri!erie Nationale E"itions, 1BBE, . 22@. 2. Ernest Renan, 3a ,uerre entre la 'rance et l.lle!a,ne, in 8"e!, Quest-ce quune Nation? et autres Ncrits olitiques, . 1E1-181. @. 8"e!, Quest-ce quune Nation?, . 22H-22C. H. Aroble!a a fost reluata "e istorio,rafia conte! orana france$a, care a a&uns la conclu$ia ca ase!enea su o$itii ri#in" relatiile "irecte "e continuitate intre "oua e oci istorice in"e artate si !ult "iferite nu stau in icioare. Fn e%e! lu il ofera inter retarile lui 'ranOois 'uret si Aierre Nora. Aina la 118B 9 obser#a Aierre Nora 9 i"eea "e natiune nu ins irase nici o soli"aritate, nici o constiinta colecti#a, nici o confi,uratie olitica. (e$i Aierre Nora, Nation, in 'ranOois 'uret, :ona /$ouf, -ictionnaire critique "e la Re#olution 'ranOaise, 'la!arion, 1B88, . 82@-82H. C. 4erar" Noiriel, <6e 'renc6 :eltin, Aot. 8!!i,ration, Citi$ens6i , an" National 8"entit=, 'orGar" b= C6arlse <ill=, <ranslate" b= 4eoffro= "e 3aforca"e, Fni#ersit= of :innesota Aress, 1BBE, .11. E. Ernest Renan, Quest-ce quune Nation?, . 228. 1. 8bi"e!, . 228-22B. 8. Eric DobsbaG!, <6e .,e of Re#olution 118B-18H8, (inta,e 7ooIs, NeG PorI, 1BBE, . 1@C. B. Ernest Renan, Quest-ce quune Nation?, . 2@1. 12. Qo6n Leiss, 8"eolo,= of -eat6. L6= t6e Dolocaust Da ene" in 4er!an=, 8#an R. -ee, Aublis6er, C6ica,o, 1BB1, . EH-1B si 82-BE. 11. Ernest Renan, Quest-ce quune Nation?, . 2@@. 12. 8bi"e!. 1@. 8saia6 7erlin, <6e CrooIe" <i!ber of Du!anit=. C6a ters in t6e Distor= of 8"eas, E"ite" b= Denr= Dar"=, Arinceton Fni#ersit= Aress, 1BB1, . 11C. 1H. Ernest Renan, Quest-ce quune Nation?, . 2@H-2@C. 1C. 8saia6 7erlin, o . cit., . 22H-22C5 #e$i si 8"e!, <6ree Critics of t6e Enli,6ten!ent, (ico, Da!ann, Der"er, E"ite" b= Denr= Dar"=, Arinceton Fni#ersit= Aress, 2222, . 221-2H2. 1E.Ernest Renan, Quest-ce quune Nation?, . 2@E. 11. 8bi"e!, .2@1. 18. (e$i in acest sens obser#atiile ertinente ale lui 4erar" Noiriel, o .cit., . @B-H1. 1B. Cf. .. -#ornic6enIo, 8storiia FIrain= 8 roble!a sre"no#eIo#oi #ostoc6nosla#iansIoi 4osu"ar#ennosti (8storia Fcrainei si roble!a !e"ie#ala a statelor est-euro ene), in (estniI SanIt-Aeterbr,sIo,o Fni#ersiteta, Seriia 20 8storiia, 8a$=Io$nanie, 3iteraturo#e"enie, 1BB@, nr.@, . 1@-2H. 22. Cf. co!entariul lui Rein6art JosellecI "in #olu!ul <6e :eanin, of Distorical <er!s an" Conce ts. NeG Stu"ies on 7e,riffs,esc6ic6te, E"ite" b= Del!ut 3e6!ann an" :artin Ric6ter, 4er!an Distorical 8nstitute Las6in,ton, -.C., /ccasional Aa er N. 1C, 1BBE, . C2-E2. <er!enul "e 7e,riffs,esc6ic6te (istoria conce telor, istoria conce tuala) "efineste acest ,en "e istorie si el a "e#enit unul consacrat ca ur!are a cercetarilor intre rinse "e un ,ru "e sa#anti ,er!ani. .ntici area se "atorea$a lui /tto 7runner, iar unerea in a licare cu re$ultate notabile a artine rofesorului Rein6art JosellecI "e la Fni#ersitatea "in 7ielefel", coor"onator (alaturi "e /tto 7runner si Lerner Con$e) al celebrului le%icon "e stiinte istorice si olitice0

4esc6ic6tlic6e 4run"be,riffe0 6istorisc6es 3e%iIon $ur olitisc6-so$ialen S rac6e in -eutsc6lan", 8 #olu!e, Stutt,art, E. Jlett, 1B12-1BB1.