Apa n arhitectur. Rolul Bailor in viata publica. Urbanism stud. arh.

Blaj-Brezeanu Nicolae-Ionut

Universitatea Spiru Haret Facultatea de Arhitectura si

ARGUMENT

Nimic n lume nu este att de moale i de maleabil c i apa. Cu toate acestea ea erodeaz ceea ce este dur i puternic i nimic nu o poate nvinge, dei oricine o poate cuceri. Ceea ce este flexibil i maleabil cucerete ceea ce este puternic, iar ceea ce este moale nvinge ceea ce este dur. Toat lumea tie lucrul acesta dar nimeni nu indrazneste s triasc n baza acestui lucru (Lao Tse, filozof chinez, 2500 de ani in urma.)

Din cele mai vechi timpuri oamenii i-au pus pro lema or!aniz"rii spa#iului pu lic, i mai ales a definirii spa#iului privat $n raport cu cel pu lic. Diverse criterii au fost folosite pentru a decide unde se situeaz" limita dintre pu lic i privat, printre care eneficiarii unui anumit un sau serviciu, i capacitatea acestora de a crea competi#ie pe pia#". %ceste idei mai mult politice dec&t altceva, au influen#at semnificativ construc#ia spa#iilor locuite i arhitectura ur an". 'n sens lar!, aceast" lucrare se va uita la rolul pe care apa $l are $n arhitectur", iar $n particular la cum arhitectura "ilor termale a evoluat $n raport cu defini#ia raportului pu lic ( privat. %stfel, lucrarea de fa#" va prezenta mai $nt&i calit"#ile !enerale ale apei, apoi modele de "i termale de-a lun!ul timpului i le!"tura cu proiecutul de diplom".

Apa n arhitectur. Rolul Bailor in viata publica. Urbanism stud. arh. Blaj-Brezeanu Nicolae-Ionut

Universitatea Spiru Haret Facultatea de Arhitectura si

Introducere 'n )recia %ntic" ideea de cet"#ean era definit" strict de capacitatea unui "r at de a participa la via#a pu lic", iar participarea $n via#a pu lic" se f"cea prin prezen#a $n %!or". 'n *oma %ntic", participarea de ran! $nalt la via#a politic" era e+tins" prin prezen#a $n "ile pu lice romane. 'n timp ce pentru !recii antici "ile pu lice erau le!ate strict de i!ien", pentru romani acestea erau un spa#iu cu semnifica#ie politic". ,dat" cu intensificarea procesului de ur anizare, "ile pu lice fie ele de descenden#" roman", !receasc", otoman" sau ruseasc", au $nceput s" -oace un rol cheie $n politicile de s"n"tate pu lic", ideea de . aie pu lic"/, indiferent de calit"#ile apei folosite, fiind acaparat" complet de spa#iul pu lic. 0aralel, ideea de i!ien" se privatizeaz"1 dezvoltarea infrastructurii failiteaz" acest proces. 2"ile private, ca i comoditate particular" a caselor ur!heze, erau un indicator al statusului socio-economic, i de ce nu, al capacit"#ii de participare la via#a pu lic", dar $ncetaser" s" fie un mi-loc pentru aceasta. 3deea de i!ien" corporal" com inat" cu tehnicile arhitecturale care s" corespund" tr"s"turilor particulare ale apei r"m&ne privat", $n timp ce utilizarea unor resurse pu lice aduce limita pu lic ( pivat din nou $n aten#ie. 4mer!en#a ideii de 50% ca loc pu lic $n care sunt oferite servicii de $n!ri-ire corporal" privat" impune noi restric#ii arhitecturale. 'n aceast" lucrare vor fi prezentate c&teva e+emple de astfel de 50%-uri cu ap" termal", men#ion&nd i c&teva din tehnicile implementate pentru a pune $n valoare spa#iul !eo!rafic i !eolo!ic al sitului ales.

CAPITOLUL I
2

Apa n arhitectur. Rolul Bailor in viata publica. Urbanism stud. arh. Blaj-Brezeanu Nicolae-Ionut

Universitatea Spiru Haret Facultatea de Arhitectura si

1. APA generaliti 6ea mai des $nt&lnit" su stan#" pe 0"m&nt, este apa. 4a face parte din via#a noastr" $n fiecare clip". 6antitatea de ap" care e+ist" acum pe 0"m&nt este aceeai ca i la $nceputuri, c&nd lumea a luat fiin#" i s-a materializat $n ceea ce este ast"zi. 'n 5f&nta 5criptur" apa este mai mult dec&t o su stan#" fizic". 4ste un anumit concept. 3ar acel concept este le!at $ntr-un mod foarte special de ideea de via#". %pa a fost studiat" pe lar!. 4ste inecunoscut faptul c" apa are propriet"#i fizicochimice neo inuite, comparativ cu alte lichide. 7ici un savant nu a fost capa il s" e+plice de ce densitatea apei crete su punctul de $n!he# i scade deasupra acestuia. ,rice su stan#" se contracta c&nd este r"cit", dar apa realizeaz" e+act opusul8 se dilat". 'n trecutul $ndep"rtat, oamenii au $nv"#at s" e+ploateze aceast" proprietate unic". Locuitorii 7ordului $ndep"rtat o inuiau s" disloce piatr" pentru e+ploatare turn&nd apa $n cr"p"turi i crevase $nainte de venirea $n!he#ului. 'n sud, oamenii o inuiau s" introduc" pene de lemn $n cr"p"turile din piatr" i apoi le udau cu apa. ,dat" cu umflarea acestora, piatra se sp"r!ea. 9ult mai t&rziu savan#ii au sta ilit c" apa din pori i capilare este capa il" se creeze presiuni enorme. 'ntr-o s"m&n#a, de e+emplu, presiunea atin!e :00 atmosfere $n momentul !ermin"rii. De aceea, o plant" care $ncol#ete poate s" str"pun!" asfaltul cu uurin#". %pa are o molecul" mic". 4ste foarte specific ca aceste propriet"#i s" apar#in" apei1 nu e+ist" alte molecule care s" ai " toate aceste anomalii la un loc. Dac" chiar i una dintre aceste anomalii ar lipsi, via#a $ns"i nu ar e+ist" pe planet". ;iecare dintre propriet"#ile apei este unic" i nu se potrivete cu uurin#" $n ansam lul le!ilor !neral acceptate ale fizicii. <tiin#a nu a reuit $nc" s" r"spund" la $ntre are8 de ce apa este sin!ura su stan#" de pe planet" care poate fi su trei st"ri8 lichida, solida, vapori=/. /De ce are acea tensiune dintre toate lichidele=/. /De ce este cel mai puternic solvent de pe 0amant=/ /6um poate sa se ridice prin trunchiurile unor copaci !i!antici sfid&nd le!ea !ravita#iei opunandu-se la presiuni de zeci de admosfere=/. %m f"cut un mare pas, pentru c" aceast" realizare este urmat" de dorinta de a afla ceva.

Apa n arhitectur. Rolul Bailor in viata publica. Urbanism stud. arh. Blaj-Brezeanu Nicolae-Ionut

Universitatea Spiru Haret Facultatea de Arhitectura si

%pa are memorie, e+perimentele ralizate $n multe #"ri din $ntrea!a lume au ar"tat c" apa recep#ioneaz" i $nre!istreaz" orice influen#a e+terioar", amintindu-i tot ceea ce se petrece $n spa#iul care o $ncon-oar". ,rice su stan#" care vine $n contact cu apa $i las" amprenta $n structura acesteia. 5tr"moii notrii au intuit aceast" proprietate atunci c&nd foloseau vase de ar!int pentru a transforma apa o inuit" $n apa vindec"toare. 0"m&ntul nostru este un rezervor !i!antic de apa, $n care s-au n"scut toate formele de via#", i fiecare lucru viu este el $nsui, la modul esen#ial, un rezervor de apa. 6u a-utorul tehnolo!iei moderne putem a-un!e departe $n spa#iul cosmic, primul lucru pe care-l c"ut"m este apa. 7u e+ist" via#" pe 0"m&nt f"r" apa. >na dintre marile $ntre "ri, $n caz c" ar e+ista via#" asem"n"toare cu cea de pe 0"m&nt pe alte planete, este dac" aceasta este de asemenea azat" pe prezen#a apei. 4+ist" opinii puternice c" primele or!anisme vii au ap"rut $n apa i numai cu mult mai t&rziu aceste or!anisme s-au dezvoltat astfel $nc&t s" poat" tr"i afar" din apa. 7u este deloc o coinciden#a faptul c" primele versete din 2i lie vor esc despre apa, acolo unde se vor ete despre crearea lumii, vie#ii i a omului. Toate acestea au de-a face cu apa, la modul esen#ial. %a cum toate sculpturile care nu au fost $nc" create sunt prezente $n lut, aa i ima!inile tuturor or!anismelor viitoare au fost prezente $n apa. %pa nu a f"cut altceva dec&t s" aduc" la via#" o concep#ie pre-e+istenta. 'ns" orice proces are nevoie de un impuls. 'n#elep#ii din vremurile str"vechi credeau c" impulsul pentru apari#ia vie#ii a fost o sc&nteie divin", primordial". %ceast" sc&nteie a impre!nat $n apa secven#a dezvolt"rii viitoare. 'ntre!ul curs al evolu#iei ne ofer" dovezi $n spri-inul acestui lucru. ;iecare specie de fiin#" vie, de la cea mai simpl" acterie p&n" la mamifere s-a str"duit propria ei perfec#iune. 0ro a il nu descoperi niciodat" procesul e+act prin care a fost creat atomul. 6ine a com inat cu cine ce propor#ii, spre e+emplu, 6oranul spune ca a -ucat un anumit rol aici, prin intermediul lui Dumnezeu. ;iecare s"mant", fiecare em rion $i $ncepe via#a $n mod e+clusiv $n ap". Lichidul amniotic -oac" un rol important $n dezvoltarea si conservarea em rionului. %pa $ncon-ur"toare este cea care, precum un computer universal, reveleaz" orice pro!ram

Apa n arhitectur. Rolul Bailor in viata publica. Urbanism stud. arh. Blaj-Brezeanu Nicolae-Ionut

Universitatea Spiru Haret Facultatea de Arhitectura si

iolo!ic i tot apa este sin!urul lucru care poate schim a. ;"c&ndu-si loc c"tre suprafa#" prin minerale i minereuri, apa asimileaz" vir ratiile solului i informa#ia despre caracteristicile sale iolo!ice i ener!etice specifice. >niversul a fost creat de c"tre a solut, de c"tre sursa care a produs $ntrea!a e+isten#" i toate manifest"rile ei fizice. 6u to#ii avem $n noi o parte din apa ,ceanului 0rimordial. ;iecare cuv&nt al nostru este precum un strop de apa. >n mediu al !&ndului, o surs" de informa#ie.

Apa n arhitectur. Rolul Bailor in viata publica. Urbanism stud. arh. Blaj-Brezeanu Nicolae-Ionut

Universitatea Spiru Haret Facultatea de Arhitectura si

CAPITOLUL II
1. A a !n ar"itectur

%cum patru sute de ani. 5en no *i?@u, un intelept maestru Aen -aponez a proiectat o !r"din" de ceai $n v&rful unei st&nci de pe malul oceanului, ad"u!&nd la dramtismul crea#iei sale. 'n ciuda vederii spectaculoase, maestrul a proiectat un perete de plante pe partea dinspre ocean a !r"dinii, iar $n fa#a peretelui o piatr" unde vizitatorii se puteau sp"la pe m&ini, un o icei foarte important $n ritualul -aponez al ceaiului. Deasupra olului, printre frunze, a l"sat s" se $ntrevad" spectacolul oceanului. %ceast" core!rafie !enial" pemitea celor care se aplecau s"-i spele m&inile s" fure pentru c&teva secunde o uc"#ic" din vederea care le fusese ascuns" de maestru. %stfel, !r"dina de ceai era o e+perien#" simpl", dar foarte profund" a diferen#ei dintre cantitatea de ap" redus" folosit" de vizitatori pentru a-i sp"la m&inile, i infinitul ocenaului, e+presie a rela#iei umile dintre parte i $ntre!, descris" de 5en no *i?@u ca8 >n strop de ap" aici, %colo, $ntre copaci ( 9areaB )r"din" proiectat" de acesta a disp"rut de mult, dar le!enda lui *i?@u a persistat prin $nv"#"mintele pe care ni le-a l"sat8 pu#in" ap", valorificat" printr-un desi!n plin de semnifica#ii, toat" apa din lume poate fi rememorat". 5impl" i familiar", i totui surprinz"tor de comple+", apa este e+trem de atr"!"toare. 5untem tenta#i s" ne uit"m la un r&u care cur!e pe su un pod, s" ne uit"m la un fir de ap" care se scru!e pe o supraf#" de marmur" i s" ascult"m ore $n ir sunetul valurilor pe malul m"rii. De la !r"dini de ceai pierdute la f&nt&nile colorate ale hotelurilor moderne, am continuat s" folosim apa pentru a dezvolta mediile $n care tr"im. 6heia $n#ele!erii semnifica#iei apei este a $n#ele!e arhitectura apei ( ce le!i fizice !uverneaz" comportamentul ei, cum lichidul ac#ioneaz" i interac#ionez" cu sim#urile noastre, i mai mult, cum sim olismul s"u se rela#ioneaz" cu noi, oamenii. Dincolo de
"

Apa n arhitectur. Rolul Bailor in viata publica. Urbanism stud. arh. Blaj-Brezeanu Nicolae-Ionut

Universitatea Spiru Haret Facultatea de Arhitectura si

structura sa chimic", apa este o poveste. ,ric&nd arhitec#ii sau desi!ner-ii includ apa $n cre#iile lor, pot da peste un cuf"r de comori plin cu tr"s"turi chimice ale apei, le!ende i ale!orii care s" pun" $n valoare crea#ia lor. %socierile pe care le facem cu apa au fost modelate de str"moii notri, astfel $nc&t trecerea timpului $m o!"#ete sim olismul lor, iar $n#elepciunea colectiv" adau!" memoriei lor. 0ropriet"#ile apei, aa cum apare ea $n arhitectur" sunt inviola ile, din moment ce sunt restric#ionate de limite naturale. 6omple+itatea comportamentului fizic al apei nu poate fi e+plicat" complet prin ecua#ii i cunoaterea propriet"#ilor sale, dar este esen#ial" pentru crearea unui desi!n eficient. %pa pur" este inodor", incolor" i insipit". Din punct de vedere chimic, este un o+id al hidro!enului care acoper" dou" treimi din suprafa#a 0"m&ntului, din care dou" treimi este $n calotele !laciare. %pa din atmosfer", apele de suprafa#" i apele su terane sunt factori critici ai modului $n care func#ioneaz" planeta noastr". %pa $n!he#" la ,C 6 i trece $n stare !azoas" la D00C 6, aceste temperaturi se re!leaz" $n func#ie de creterea sau sc"derea presiunii. %pa se distin!e de celelalte lichide prin multiplicarea volumului s"u de DD ori dup" $n!he#are1 $n stare lichid", apa este aproape incompresi il". 4+ist" dou" for#e care modific" suprafa#a apei8 adeziunea, sau atrac#ia dintre moleculelor i alte materiale, i coeziunea, atrac#ia dintre moleculele de ap". 9ilioane de molecule formeaz" suprafa#a apei su forma tensiunii care formeaz" $ntotdeauna cea mai mic" suprafa#" posi il" pentru un corp plin cu ap". 6&nd apa se mic", dinamica sa este controlat" de un sistem compe+ de for#e i ener!ii. 5pa@-urile, pic"turile de ap", sunt reprezenta#ii core!rafice cinetice. )hea#a, lichidul i a urul sunt formele apei care stau la dispozi#ia desi!ner-ilor1 $n aceste trei st"ri, apa se poate mica, poate fi linitit", poate cur!e, poate a uri, $n!he#a $n diverse forme, disp"rea $n cea#", c"dea, #&ni, sau ful!ui. ;orma lichid" este i cea mai utilizat", dar !hea#a solid" i a urii vaporoi sunt de asemenea frecvent $nt&lnite, av&nd $n vedere c" arhitectura este parte a unui mediu care e prezent constant. De fapt, un catalo! pictorial cu fenomene ale apei ar necesita aproape toate peisa-ele din lume, pentru a fi complet. 3ma!inea t"cut" a lacurile nordice reflect" cerul ca i cum ar fi o!linzi ale zeilor. 2ancuri de cea#" se ridic" peste v&rfurile st&ncilor de pe coasta irlandez", pentru a-i continua drumul peste dealurile i v"ile 3rlandei ca nite fantome.
#

Apa n arhitectur. Rolul Bailor in viata publica. Urbanism stud. arh. Blaj-Brezeanu Nicolae-Ionut

Universitatea Spiru Haret Facultatea de Arhitectura si

0loile cad peste oraele Toscanei pentru a le transforma $n mira-e ude de pasteluri. 'n Eaponia, apa transpir" din artere termale vulcanice $n "i situate la doi pai de straturi de z"pad" i !hea#". 6hiar dac" fizica i chimia dicteaz" comportamentul apei peste tot $n lume, calit"#ile o!ate ale apei sunt determinate de mediul $n care aceasta se !"sete pentru a servi ca surs" de inspira#ie arhitec#ilor. De pe vremea *omei %ntice, apa a contri uit la $m un"t"#irea proiect"rii cl"dirilor, intensific&nd semnifica#ia i impactul proiect"rii lor. 7ero a fost unul din primii $mp"ra#i ai *omei care a le!at apa de arhitectur" la scar" lar!", dei nu aa i-a c&ti!at popularitatea. 5uetonius a descris !r"dinile 6ase de %ur ca av&nd .o piscin" enorm", mai mult ca o mare, dec&t o piscin", care era $ncon-urat" de cl"diri care p"reau orae $n sine/. Lacul era clar privit ca fiind cea mai e+trava!ant" tr"s"tur" a %rea Domus, construit" aproape $n mi-locul *omei dup" marele incendiu. 'ntrea!a construc#ie era at&t de displ"cut", $nc&t dup" sinuciderea lui 7ero, succesorii s"i au distrus orice semne ar fi r"mas $n urma domniei sale odioase, iar piscina este "nuit" a fi locul unde s-a construit 6olosseumul. 6a i lacul, !r"dina lui 7ero tre uie s" fi avut cu si!uran#" izvoare i plante ornamentale, din moment ce o mare parte din ea era datorat" .unei rusticit"#i false ( lemne aici, spa#ii deschise i vederi dincolo/. Tacitus a fost un critic sever al artificiilor arhitec#ilor i in!inerilor lui 7ero, ca i 5everus i 6eler, care dipl"ceau de asemenea orice amena-are natural" care nu era creat" natural. *omanii au inventat amena-area !r"dinilor, i au perfec#ionat le!"tura dintre arhitectura natural" artificial" i real. 6l"dirile romane erau prin defini#ie asociate cu apa, st"t"toare sau cur!"toare, spre deose ire de !recii antici, c"rora le lipseau cunotin#ele de in!inerie ale romanilor. %pa i in!ineria erau inte!rate $n cultura roman"8 preotul cu ran!u cel mai ridicat era numit 0ontife+ 9a+imus, adic" cel mai mare constructor de poduri, omul care f"cea le!"turi $ntre malurile apelor. 2"ile, cu volumul lor uria, erau $n centrul vie#ii pu lice. >n cet"#ean roman o!at includea $n construc#ia villei sale un n@mphaeum8 o f&nt&n" i azine dedicate zeilor apei i izvoare (n@mphe). 0&n" i $n case romane relativ modeste, apa -uca un rol inet!rat, pentru atriu, cu impliviumul s"u central (piscin" cu ap" c"z"toare), a fost la $nceput folosit ca un spa#iu de intrare. 5u complivium
$

Apa n arhitectur. Rolul Bailor in viata publica. Urbanism stud. arh. Blaj-Brezeanu Nicolae-Ionut

Universitatea Spiru Haret Facultatea de Arhitectura si

(deschiderea care l"sa ploaia s" intre), implivium-ul era mai mult dec&t o cistern", pentru c" ima!inea cerului era captat" de asemenea, iar lumina era reflectat" $n afar", $nspre acoperi i camerele dimpre-ur. %pa, luminozitatea, volumul i structura erau le!ate $ntre ele. #. I$ lica#iile a ei 7u le-a mai fost dat s" fie aa niciodat" pentru urm"torii o mie de ani dup" c"derea 3mperiului ,ccidental, dei sensi ilitatea a continuat $n lume ara " unde tehnicile in!inereti acvatice au fost dezvoltate pentru a crea e+traordinarele !r"dini de la %lham ra la Ta- 9ahal. *enaterea italian" a reinventat apeductul i, totodat" minunile de ap" le!ate de !r"dini. 'n#ele!erea a re$nviat din puterea uimitoare a ima!ina#iei $n secolul FG3 la Gilla dH4ste unde -eturile de ap", spra@-urile i cascadele $n numeroase forme, aparent natural i clar artificial. 'n -osul dealului care demonstreaz" at&t de poetic proasp"ta redescoperire a tehnicii hidraulicii, se !"sete un pasa- linitit, unde iazuri de pete $n forme p"trate reflect" cerul. 5unt precursorii unui nou tip de sensi ilitate o e+presie a unui nou tip de le!"tur" dintre umanitate i natur", analizat" cu !enialitate de Gincent 5cull@ care spune c" .'n !r"dinile italiene apa este cadoul minunat pe care $l face p"m&ntul1 $n !r"dinile fran#uzeti, apa devine $n principal mediul optic prin care cerul e reflectat/. 5cull@ descrie marele canal de la Gersailles ca locul unde .privirea noastr" se mut" rapid pe covorul verde, dar c&nd d" de ap", z oar" de-a dreptul. 7u mai ader", dar alunec" ( alunec" pe ap" $n cerul care este reflectat $n ea ... creierul uman, condus mai departe de privirea uman" pe care Descartes o analizeaz" at&t de uman conduce lumea, $n sf&rit/. 'n contrast a solut cu apa ca demonstra#ie a puterii cosmice a *e!elui 5oare este s"r "torirea acestui element de divertisment. 6hiar i 0lin@ s-a ucurat de c&t de .-uc"u"/ poate fi apa, de e+emplu $n construc#ia unei "nci cur ate de marmur" din !r"dina sa toscan" din care .apa #&nete din scaune ca i cum -etul ar fi produs de
%

ine, modeleaz"

fiecare centimetru de spa#iu p&n" la orizont, i implicit, dincolo de el. >n a solutism

Apa n arhitectur. Rolul Bailor in viata publica. Urbanism stud. arh. Blaj-Brezeanu Nicolae-Ionut

Universitatea Spiru Haret Facultatea de Arhitectura si

!reutatea oamenilor care se aeaz" pe ea1 aceasta este o cistern" $nvelit" $ntr-un azin de marmur" lefuit" care este controlat" de un dispozitiv ascuns care e construit astfel $nc&t s" fie $ntotdeauna plin f"r" s" inunde. , f&nt&n" situat" opus de anc" prinde -eturile de ap", arunc&ndu-le sus $n aer astfel $nc&t cade din nou $n azin, unde este -ucat" $nc" o dat"./ 0lin@ i oaspe#ii s"i s-au aezat pe canapeaua de marmur" cu farfuriile uoare de cina plutind deasupra azinului, ca i cum ar fi fost "rci sau p"s"ri. 5ensul mai ro ust al distrac#iei $n *enatere a fost produs de sc!erzi i giuoc!i d"a#ua. %ceste -ocuri de ap" au variat de la f&nt&ni ad&nci de c&#iva metri la -eturi delicate de ap" care se a at surprinz"tor asupra oaspe#ilor $n !r"dinile construite D00 de ani mai t&rziu.

1&

Apa n arhitectur. Rolul Bailor in viata publica. Urbanism stud. arh. Blaj-Brezeanu Nicolae-Ionut

Universitatea Spiru Haret Facultatea de Arhitectura si

CAPITOLUL III 1. %PA introducere Termenul de 50% este asociat de !enere cu tratamentele alneoclimaterice.

Denumirea sa provine din numele unei sta#iuni alneare el!iene (50%) care dateaz" $nc" din perioada 3mperiului *oman. %ceast" sta#iune este situat" $n apropierea !rani#ei cu )ermania, $n vecin"tatea mun#ilor %rdeni. *e!iunea Galonia din 2el!ia fiind una dintre cele mai vechi i mai cunoscute sta#iuni alneare din 4uropa. 6uv&ntul .50%/ $i are ori!inile i $n antichitate prin cele ra e+clama#ie a $mp"ratului rom&n 7ero .5anitas 0er %IuamB/ (5"n"tate prin apa). %ceast" e+clama#ie reliefeaz" practica din cele mai vechi timpuri i credin#a oamenilor $n utilizarea comple+" a apei termale la diferite presiuni i temperaturi. %pa termal" cu anumite concentra#ii de s"ruri minerale se folosea la8 duuri cu rol de masa-, imapchetari de plante i "i, $notul $n piscin" cu rol curativ i tonic, accelerarea proceselor meta olice, $m un"t"#irea sistemului imunitar natural pentru cur"#area epidermei, deto+ifierea or!anismului. 0rin aceste pro!rame cu rol recreativ se $m un"t"#ete tonusul i capacitatea de micare dar mai ales se o #ine o stare de rela+are at&t fizic" c&t i psihic".

$#uadome spa in %angenfeld

6iviliza#ia modern" a redescoperit aceast" .arta/, folosindu-se de evolu#ia tehnolo!ic" a fructificat aceste principii terapeutice naturale care readuc omului
11

Apa n arhitectur. Rolul Bailor in viata publica. Urbanism stud. arh. Blaj-Brezeanu Nicolae-Ionut

Universitatea Spiru Haret Facultatea de Arhitectura si

contemporan rela+area i

ucuriile simple. Datorit" stimulilor senzoriali i .lucrarea/

acestora prin aromo, cromo, vi ro i presoterapie, omul este a-utat s" scape de pro lemele sale cotidiene s" se re!"seasc" cu mediul natural, ener!izandu-se i echili r&ndu-se $n acelai timp. 'n anul 200:, conform unui studiu al %socia#iei 3nterna#ionale 5pa, doar $n spa#iul 9"rii 2ritanii e+istau apro+imativ D2000 de astfel de centre de recreere i recuperare, num"rul lor cresc&nd cu D2J anual datorit" cererii tot mai ridicate. De aici putem deduce relativ uor o mare varietate de moduri $n care po#i eneficia de serviciile spa8 $n func#ie de durat", de specific, de loc etc. diversificarea spa-urilor a dus practic la diversificare serviciilor pe care acestea le ofer". %sta se practic" un amestec $ntre tratamentele clasice (tradi#ionale, care i-au dovedit de-a lun!ul timpului eficacitatea) i tehnici noi descoperite care necesit" un echipament sofisticat. Termenul de .spa/ a evoluat de la cel uzual la cel care implic" anumite schim "ri $n stilul de via#"8 consulta#ii medicale, e+erci#ii fizice, m&ncare s"n"toas", controlul stresului, dezvoltare spiritual" etc.. 6entrele .spa/ te atra! nu doar prin enefiicile pe care le ofer" ci i prin senza#ia, prin armonia, prin admosfera, desin!-ul interior care $l $nt&lneti aici. 5pa-urile sunt create pentru a#i pune $n valoare sim#urile at&t senzoriale c&t i personale, sunt concepute pentru a oferi pl"cere, iar sunetul i ima!inea sunt esen#iale. 'n lumea modern" se inceraca prin pro!ramul de .spa/ unificarea celor trei p"r#i esen#iale alea omului8 mintea, sufletul i trupul, iar aici vor im despre o arhitectur" spiritual", o arhitectur" i un desi!n $n care apa -oac" un rol deose it de important. 5e creaz" astfel un mediu $n care toate sim#urile sunt solicitate, se sta ilete o traiectorie prin diferite spa#ii contrastante (mare, luminos - mic, intim1 drept, un!hiular (spa#iu cur ). 6lientul nu tre uie s" fie a!asat de eventualele lucruri ce nu corespund cu lumea care i s-a creat, el tre uie s" r"m&n" $n calmitatea i rela+area total" pe care a !asito $ntr-un spa.

#. Cultul &'ailor( in di)er*e ci)ili+atii

12

Apa n arhitectur. Rolul Bailor in viata publica. Urbanism stud. arh. Blaj-Brezeanu Nicolae-Ionut

Universitatea Spiru Haret Facultatea de Arhitectura si

;"r" $ndoial", apa izvoarelor i lacurilor termale a fost folosit" de localnici cu sute de ani $n urm", datorit" propriet"#ilor at&t terapeutice c&t i de rela+are. Lipsa de documente scrise, face ca timpul e+act al realiz"rii primului edificiu destinat "ii s" nu poat" fi determinat. #.1 Egi tul antic 6alitatea terapeutic" a apei a fost descoprit" de c"tre e!ipteni acum 2000 de ani i.Kr. cand se $nre!istreaz" prima documentare a unei c"zi de aie rudimentar" (un recipient cu apa $n care se scufundau pietre fier iti, $nc"lzind astfel apa din el). 4!iptul fiind primul ora care ar fi dat natere acestui cult a "ii, cunoscut fiind faptul c" re!in" 6leopatra se $m "ia $n lapte pentru a-i p"stra frumuse#ea. #.# I$ eriul ro$an 2"ile pu lice, pentru romani, reprezint" pro!ramul de arhitectur" cel mai $ndr"!it i mai apreciat. %ici, ei $m inau rela+area i distrac#ia cu utilitatea terapeutic" i practicile medicinale. %ceste spa#ii pu lice erau locuri de $nt&lnire, de discu#ii, de realizat afaceri, dar $n acelai timp i de tratament sau rela+are. 4ra locul $n care r"z oinicii r"ni#i $n lupte se ref"ceau $nainte de a reintra $n mi-locul societ"#ii. 5e cunostea faptul c" "ile romane au e+istat $nc" din al 2-lea secol i.Kr. i c" ini#ial erau destinate doar "r a#ilor, femeile neav&nd acces. %ici ei $m inau rela+area i disctractia cu utilitatea terapeutic" i practicile medicinale. 0rimele "i c"rora le-a fost asociat cuv&ntul latinesc . alneum/, au fost "ile private, amena-ate $n interiorul locuin#elor familiilor cu un statut social privile!iat. *estul popula#iei ce nu se ridica la acest nivel c&t i femeiile, nu aveau acces la aceste servicii din motive simple8 pentru c" nu discutau afaceri sau pro leme importante de rezolvat din via#" pu lic". 3zvoarele termale erau foarte numeroase $n zonele vulcanice din 3talia. *omanii cunoteau pl"cerea de a se $m "ia $n apa termal", recunoscandu-i efectele terapeutice. %tunci c&nd apa termal" lipsea, s-au realizat instala#ii de $nc"lzire a apei reci lu&nd
13

Apa n arhitectur. Rolul Bailor in viata publica. Urbanism stud. arh. Blaj-Brezeanu Nicolae-Ionut

Universitatea Spiru Haret Facultatea de Arhitectura si

astefel natere

aiile pu lice. ,dat" cu perfec#ionarea tehnicii de transport a aerului

cald $n diferite zone ale ansam lurilor recreative, acestea au crescut mult $n dimensiuni a-un!&nd p&n" la D2 hectare, fiind alc"tuite din "i pu lice, "i termale, piscine $n aer li er, vestiare, 5"li i spa#ii rezervate sportului (palestre), capacitate ma+im" de DL00-M00 de persoane. i lioteci, cur#i interioare, locuri de plim are, s"li de $ntruniri (fi!. D). %nsam lurile cele mai spa#ioase aveau o

&ig. '

( Terma lui )iocletian, *oma

Termele reprezentau pentru via#a citadin" a 3mperiului *oman punctul ma+im de interes, fiind cele re prin ele!an#a, frumuse#ea i o!"#ia lor. 0ardoseala s"lilor de aie era alc"tuit" fie din c"r"mizi, fie din pl"ci de piatr" (t"iate $n diferite forme, d&nd astfel natere unor motive decorative !eometrice deose it de frumoase). 0entru a scoate $n eviden#a i mai mult lu+ul de ordant al acestor "i, pardoseal" mai putea fi realizat" i
1

Apa n arhitectur. Rolul Bailor in viata publica. Urbanism stud. arh. Blaj-Brezeanu Nicolae-Ionut

Universitatea Spiru Haret Facultatea de Arhitectura si

din mozaic, reprezent&nd anumite scene din mitolo!ie, ornamente, p"s"ri sau animale ori scene conteporane. 5"lile i coridoarele erau $mpodo ite cu statui i decora#iuni rafinate din marmur" i mozaic, acoperirea lor realiz&ndu-se cu a-utorul unor tavane drepte, $n form" de lea!"n, oltite sau $n cupol" (fi!. 2)

&ig. +

( Terma provinciala, acoperire in bolta "i pu lice i private,

'n anul MM i.Kr., doar $n *oma e+istau peste DN0 de

acestea marindu-i considera il num"rul odat" cu dezvoltarea imperiului, astfel $n c&t spre sf&ritul sec. :, e+istau $n *oma DD "i pu lice i O2L "i private. Termele devin at&t de populare, $nc&t se ia decizia de a se construi apeducte ce deservesc $n mod special aprovizionarea cu apa a lor. 6ele mai vechi dar i cele mai lu+oase ansam luri arhitectonice din acele timpuri erau considerate Termele lui %rippa (2N-25 i.Kr.), Termele lui 6aracalla (2D2), Termele lui Diocletian (M05), Termele lui 6onstantin (MMN).

1!

Apa n arhitectur. Rolul Bailor in viata publica. Urbanism stud. arh. Blaj-Brezeanu Nicolae-Ionut

Universitatea Spiru Haret Facultatea de Arhitectura si

#., Grecia >nele din primele dat"ri istorice a e+isten#ei "ilor pe 6ontinentul 4uropean, a venit de la !reci. %cetia au realizat "i pu lice $n cadrul comple+elor sportive (!@mnasium) at&t pentru rela+are c&t i pentru i!iena lor corporal". 5pre deose ire de romani, !recii au avut o alt" a ordare a "ii, aceasta reprezent&nd o simpl" sp"lare dup" o zi de munc", $nainte de a se preocupa de afaceri, de o "t"lie ori de a lua parte la diverse $ntruniri din via#a citadin". 'n dezvoltarea culturii lor, apa a -ucat un rol esen#ial, av&nd semnifica#ii reli!ioase ca toat" natur" de alt fel. 9itolo!ia !reaca specific" faptul c" anumite izvoare i lacuri termale sunt inecuv&ntate de c"tre zei i posed" puteri curative $mpotriv" unor realizeaz" faciltati oli. 'n -urul acestor locuri deose ite, se alneare pentru cei care doresc s" profite de aceste propriet"#i.

5partanii au realizat $ntr-un mod rudimentar, prima aie cu a uri. 0rintre primele loca#ii $n care au fost construite . alneum/, s-a realizat la 5eran!eum, $n care camerele de "ii au fost s"pate $n st&nc" dealului din care izvoarele termale ieeau la suprafa#a. >na din camere avea pardoseal" decorata cu un mozaic reprezent&nd o atelat tras de patru c"i, o femeie cu doi c&ini, un delfin. Dei au construit multe "i, cu ornamenta#ie frumoas" care e+prim" aceastea nu au reuit s" le e!aleze $n splendoare pe cele romane. (fi!. M) o!"#ia,

&ig. ,

( -aie .recia, )elp!i

1"

Apa n arhitectur. Rolul Bailor in viata publica. Urbanism stud. arh. Blaj-Brezeanu Nicolae-Ionut

Universitatea Spiru Haret Facultatea de Arhitectura si

#.- I$ eriul A+tec Dei nu erau preocupa#i $n mod direct de dimensiunea material" a e+isten#ei omeneti, civiliza#ia azteca descoper" eneficiile "ilor cu a ur i efectul lor at&t terapeutic c&t ii cel de rela+are. 4i au devenit practic dependen#i de acest mod de rela+are astfel $nc&t fiecare locuin#a a lor era alc"tuit" din dou" corpuri de cl"dire8 una era locuin#a $n ine pe c&nd cealalt" era aia cu a ur. 9odul in!enios de functionare a acestei "i era unul destul de simplu. 5e f"cea focul $ntr-un cuptor lipit de coprul cl"dirii destinat "ii, astfel peretele se incalze trasmitand c"ldur" la interior, apoi acesta era stropit cu apa petru a se o #ine a urul. #.. I$ eriul oto$an 'n ,rientul 9i-lociu, echivalentul "ii cu a ur $l reprezint" hammam-ul, o aie care

aduce mai mult a sauna, alimentat" de aer cald continuu. %ceast" a avut un rol deose it de important $n culturile ,rientului 9i-lociu, av&nd drept $ntre uin#are loc de $nt&lnire i socializare, ritualuri de cur"#are a trupul c&t i a sufletului, av&nd elemente arhitecturale i structurale specifice. 9odul $n care se eneficiaz" de calit"#ile unui hammam, este unul tipic, care urmeaz" un anumit traseu8 prima camer" $n care se intr" este o camer" cu aer cald, care favorizeaz" transpira#ia (camer" cald")1 a dou" $nc"pere este $nc"lzit" mai
1#

Apa n arhitectur. Rolul Bailor in viata publica. Urbanism stud. arh. Blaj-Brezeanu Nicolae-Ionut

Universitatea Spiru Haret Facultatea de Arhitectura si

puternic av&nd o temperatur" ridicat" (camer" fier inte)1 urmeaz" apoi o stropire cu apa rece. Dup" ce fac o sp"lare a trupului, a ia acum pot eneficia de masa- i se retra! $ntr-o camer" special" de rela+are. Din punct de vedere arhitectural, hammam-ul com in" ritualul cur"#irii trupului, traditia "ii de a uri din centrul %siei cu func#ionalitatea i elementele structurale ale tipurilor precedente de "i din *oma, 2izan#, %natolia. 6amera fier inte (5ica?li?-ul) are c&te o f&nt&n" $n fiecare dintre cele pantru col#uri, o anca din marmur" $n mi-loc pe care se pot $ntinde ce-3 ce eneficiaz" de aceast" aie, iar acoperirea este realizat" cu un mare dom decorat cu ferestre mici d&nd impresia de semi-luna. Dac" la romani aiile erau destina doar "r a#ilor, $n imperiul otoman i femeile aveau acces, hammam-ul av&nd spa#ii separate pentru femei. 3ni#ial hammam-ul a aparaut ca o ane+" a moscheei, dar cu timpul i cu folosirea acestuia de un num"r c&t mai mare de oameni a devenit o institu#ie de ine st"t"toare. >n e+emplu $n acest sens $l reprezint" comple+ul arhitectural de tip monumental din 3stam ul, 6em erlitas Kammam realizat $n anul D5P: de arhitectul responsa il pentru construirea 9oscheei %l astre, 9imar 5itan. %lte e+emple de "i tot din 3stam ul, cele mai cunoscute sunt8 )alatasara@ Kammam i 6a!alo!lu Kammam (fi!. :).

1$

Apa n arhitectur. Rolul Bailor in viata publica. Urbanism stud. arh. Blaj-Brezeanu Nicolae-Ionut

Universitatea Spiru Haret Facultatea de Arhitectura si

&ig. /

( Cagaloglu 0amman 1 Turcia

2." /a onia

;iind o tar" cu vulcani activi, Eaponia are un num"r mare de izvoare termale de aceea o iceiul im "iatului, i!iena atat corporal" cat si spiritual" a -ucat un rol foarte
1%

Apa n arhitectur. Rolul Bailor in viata publica. Urbanism stud. arh. Blaj-Brezeanu Nicolae-Ionut

Universitatea Spiru Haret Facultatea de Arhitectura si

important de-a lun!ul secolelor asupra culturii -aponeze. 4chivalentul termelor romane sau a hammam-ul turcesc in Eaponia il reprezinta Q5ento/, aie pu lic" care avea mai mult un rol util de cat de rela+are. %ici aveau acces am ele se+e ce se im aiau intr-o sin!ura camer" mare, fiind separate de o arier" inalt" si de liinii de demarcatie. 0"rerile au fost imp"rtite in privinta acestor tip de "i comnune, datorit" nivelului de intimitate si de aceea num"rul lor dup" secolul 20 a inceput s" scad". >n alt tip de aie pu lic" il constitue Qonsen/, care defapt este un sento doar c" este alimentat cu ap" termal". ,ri!inea acestei culturi de im "iere at"t a corpului cat si a sufletului vine din templele udiste din 3ndia, care s-a raspandit spre 6hina dupa care a patruns si in Eaponia in perioada 7ara. ;iind practicat" de foarte mari perioade de timp, aceasta traditie are un rol fundamental in stilul de viat" si in cultura -aponeza. 2fig. .0.

fig. 3

( 4ento 1 5aponia

#.1 Ru*ia 0rimele m"rturii istorice pe care le de#inem despre e+isten#a "ilor rusesti vin de la

Kerodot, care men#ioneaz" $n scriierile sale apari#ia lor la sci#i. 'nc" din cele mai vechi timpuri ruii aveau un mod ori!inal de a practic" "ile cu a ur8 $i $nroeau puternic pielea $ntre!ului corp cu a-utorul unui m"nunchi de nuiele fier in#i de mesteac"n, dup"
2&

Apa n arhitectur. Rolul Bailor in viata publica. Urbanism stud. arh. Blaj-Brezeanu Nicolae-Ionut

Universitatea Spiru Haret Facultatea de Arhitectura si

care ori ieeau afar" iarna frec&ndu-se cu z"pad" ori $i turnau pe ei apa rece, revenind apoi $n"untru $n aia cu a ur. %cest mod de tratare a or!anizmului e+pun&ndu-l la "i erau temperaturi e+treme contri uie la $m un"t"#irea s"n"tatii, de aceea aceste nelipsite din orae i chiar din satele rusete de pretudindeni. 5pre deose ire de celelalte tipuri de "i cunoscute care e+celau prin frumuse#e, o!"#ie i ornamenta#ie o!at", "ile ruseti erau simple, realizate din lemn f"r" nici un fel de tratare stilistic" sau artistic", si!urul lor scop fiind acela de a $m un"t"#i s"n"tatea. , astfel de aie era format" din dou" camere, una fiind aia propriu-zis" pe c&nd cealalt" era o camer" de ateptare care avea rol at&t de vestiar c&t i de rela+are dup" o edin#a de aie cu a ur. 0entru a reduce num"rul de camere cu temperaturi variate aa cum erau termele romane, temperatura din aia cu a ur era re!lat" cu a-utorul unor "nci din lemn dispuse pe $n"l#ime1 pe anc" cea mai de sus temperatur" era cea mai mare, micsoarandu-se odat" cu sc"derea $n $n"l#ime (fi!. :).

fig. /

( -aie abur, *usia

Datorit" semnifica#iei deose it de importanta a "ii cu a ur, locul $n care aceasta urma s" fie construit" avea o important" deose it", echival&nd cu locul $n care ar urm" s" se construiasc" un l"ca de cult. Thenica de realizare a "ilor cu a ur era transmis" din !enera#ie $n !enera#ie, nefiind necesar" $ntocmirea unui proiect $n acest sens.
21

Apa n arhitectur. Rolul Bailor in viata publica. Urbanism stud. arh. Blaj-Brezeanu Nicolae-Ionut

Universitatea Spiru Haret Facultatea de Arhitectura si

#.2 E oca 3ictoriana %n!lo-sa+onii erau renumi#i $n perioad" Gictorian" pentru determinarea lor de a eneficia de calit"#ile deose ite pe care "ile termale le aveau, parcur!&nd distante mari pentru a a-un!e la oraele europene care aveau titlul de /orase spa/.

#.4 Ro$ania 'n #ara noastr" se !"sesc peste o treime din apele minerale ale 4uropei. %ceastea simple, unele fier in#i, iar cele mai multe sunt radioactive. 'nc" din perioada antichit"#ii erau cunoscute efectele terapeutice ale apelor acumulate $n craterele vulcanilor, mine de sare sau rezultate din eroziune. *om&nia poate fi considerat" #ara fondatoare a turismului 2"ile Tusnad, 2azna, 2uteni, 0oian" Rapului, 5inaia, 2azias, alnear, aici 6"lim"neti re!asindu-se peste DL0 de sta#iuni alneare8 2"ile ;eli+, 2"ile )ovora, 2"ile Kerculane, 6"ciulata,6ovasna, 5lanic 9oldova, T&r! ,cn", Goineasa, Gatr" Dornei etc..

22

Apa n arhitectur. Rolul Bailor in viata publica. Urbanism stud. arh. Blaj-Brezeanu Nicolae-Ionut

Universitatea Spiru Haret Facultatea de Arhitectura si

,.E5e$ le ar"itectura $oderna * a ,.1 Ter$e6 3al*6 El)etia Ar". Peter 7u$t"or

2"ile termale din Gals, 4lve#ia sunt parte dintr-un comple+ul unui hotel i comple+ spa construit $n DOL0. 0roiectul este situat $ntr-o re!iune izolat" a %lpilor, l&n!" 6hur, 4lve#ia. Localizarea comple+ului, la D200m deasupra nivelului m"rii, ofer" o vedere spectaculoas" a peisa-ului pe timpul verii i a iernii de asemenea. 6onceptul "ilor termale din Gals este a+at pe !eolo!ia locului unde acestea sunt plasate. 6omple+ul alnear este construit ca un !ol $n munte. 3dei conceptuale le!ate de lumin", te+tur" i structur" urmeaz" acestei no#iuni. 6l"direa hotelului este vertical", rezult&nd o construc#ie pe dou" eta-e care e o e+presie a contrastului dintre natural i artificial. 0roiectul lui Aumthor face un apel sim#urilor umane. 3ntrarea $n comple+ul alnear se face din hotelul de-a e+istent. ,aspe#ii p"r"sesc o recep#ie care se aseam"n" unei peteri pentru a trece printr-un hol lun! i $ntunecat p&n" la vestiare. Dup" ce p"r"sesc zona vestiarelor, unul din ei intr" $n zona principal" de pe o platform" suspendat". ,aspe#ii $i continu" drumul pe pai de piatr" pentru a a-un!e la nivelul de
23

Apa n arhitectur. Rolul Bailor in viata publica. Urbanism stud. arh. Blaj-Brezeanu Nicolae-Ionut

Universitatea Spiru Haret Facultatea de Arhitectura si

sc"ldare. 5pa#iul mare principal $ncura-eaz" oaspetele s" se plim e i s" e+plore spa#iile din comple+.

5pa#iul principal este rezultatul unei com ina#ii de "i i locuri mari, !oale de piatr". %ceste pietre au diverse func#ii pentru procesul de $m "iere i sunt numite $n conformitate cu acestea. Terapia are loc la un nivel mai -os. %ezarea $n spa#iu este utilitarist" i compus" din multe camere private care sunt aezate liniar. %le!erea arhitectului pentru materialele folosite continu" ideea straturilor monolitice. 0iatra folosit" pentru proiect a fost colectat" din apropierea locului unde este amplasat comple+ul. 9ai mult, materialul creeaz" elemnte de trecere i "nci. 9aterialele folosite, lumina, toate se com in" pentru a da senza#ia de izolare i intimitate.

,.# % a T"er$ae 'at"6 'at"6 U8

2

Apa n arhitectur. Rolul Bailor in viata publica. Urbanism stud. arh. Blaj-Brezeanu Nicolae-Ionut

Universitatea Spiru Haret Facultatea de Arhitectura si

Ar". Nicola* Gri$*"a9 : Partner*

5ituat pe lista patrimoniului interna#ional, oraul 2ath de#ine numeroase o!"#ii naturale dar i arhitecturale. 4+isten#a izvoarelor termale a dezvoltat un adev"rat cult $n perioad" sec. FG33-FG333 pentru tratarea diverselor afec#iuni i pentru rela+are. 3zvoarele minerale au avut un rol important $n istoria i dezvoltarea oraului de accea prin acest proiect s-a realizat rea ilitarea vechii sta#iuni spa, devenind astfel un punct de actractie important pentru ora. 0roiectul implic" renovare i rea ilitarea a unui num"r de ase cl"diri aflate pe lista monumentelor istorice8 6ross 2ath, Ko# 2ath, N-Na 2ath 5treet, P 2ath 5treet.

2!

Apa n arhitectur. Rolul Bailor in viata publica. Urbanism stud. arh. Blaj-Brezeanu Nicolae-Ionut

Universitatea Spiru Haret Facultatea de Arhitectura si

CAPITOLUL I3
2"

Apa n arhitectur. Rolul Bailor in viata publica. Urbanism stud. arh. Blaj-Brezeanu Nicolae-Ionut

Universitatea Spiru Haret Facultatea de Arhitectura si

1. Inc"eiere 4poc" $n care tr"im - cea a dezvolt"rii informa#ionale i tehnolo!ice - a determinat schim "ri esen#iale $n modul nostru de via#", favoriz&nd activit"#ile intelectuale, simplific&ndu-ne e+isten#a cotidian" prin reducerea intensit"#ii activit"#ilor fizice !ra#ie automatiz"rii unor proceduri anterior practicate fizic. ;iind adep#i al evolu#iei i pro!resului, nu putem ne!li-a caracterul pozitiv al acestor lucruri, dar nici nu putem s" nu privim cu un ochi critic efectele secundare pe care le provoac". 6ei mai mul#i dintre noi, tranziteaz" toat" activitatea lor prin calculatoarele personale, care au insidioas" tendin#a de a ne monopoliza pro!resiv timpul, de a cre" o dependen#a de spa#iul virtual. %far" de efectul de desocializare indus, corpului nostru $i este amputat" una din misiunile sale e+isten#iale - micarea. 'n lips" activit"#ii fizice, unele func#ionalit"#i ale !rupurilor musculare i anumite procese fiziolo!ice sunt atrofiate1 or!anismul devine sla , pierde imunitatea fizic" i iolo!ic", devine vulnera il la atacurile acteriene i climaterice e+terne, nu mai poate sus#ine o activitate intelectual" consecven#". De aceea, prin intermediu centrelor de rela+are i te tratament tip .spa/, ne re!"sim pe noi isine at&t spiritual, fiziolo!ic c&t i mintal. %stfel, reuim s" sc"pam din aceast" astenie !enarata de via#" de zi cu zi i ne putem rela+" sim#urile $n cele mai pl"cute feluri.

CAPITOLUL 3

2#

Apa n arhitectur. Rolul Bailor in viata publica. Urbanism stud. arh. Blaj-Brezeanu Nicolae-Ionut

Universitatea Spiru Haret Facultatea de Arhitectura si

1. CONCLU7II ALE ACE%TEI ANALI7E PRIN PRI%MA PROIECTULUI ;E ;IPLOM< 1.1.Te$a roiectului de di lo$ Tem" proiectului de diplom" este conceperea unui 6entru 2alnear in loc. ,cna5i iului folosind apa sarata e+isten#a pe sit. 5e urm"rete e+tinderea func#iunii turistice a zonei cu acest centru, pentru a revitaliza zon" din puct de vedere at&t turistic c&t i economic 1.#. %curta re+entare a loc. Ocna %i=iului. ,cna 5i iului este o statiune turistica situata in -udetul 5i iu, in sudul Depresiunii 6olinare a Transilvaniei (nord-vestul Depresiunii 5i iu) la D5 ?m nord de 5i iu, pe valea paraului Gisa, intr-o re!iune incon-urata de paduri de ste-ari seculari si cu un su sol o!at in sare. 0rima statiune alneara a fost infiintata aici in anul DP:5 si, de atunci, ,cna 5i iului si-a atras renumele datorita lacurilor heliotermice formate pe locul unor vechi mine de sare surpate. 0e masivul de sare se afla mai multe lacuri sarate (foste ocne pra usite). 9ulte dintre ele au o concentratie de sare de 2L0 !rameSlitru. Lacul %vram 3ancu (fosta mina T)rosse )ru eT, T,cna 9areT), cu o adancime de DM2,5 m, este considerat cel mai adanc lac antropo!en din tara. 6limatul temperat, aerul o!at in aerosoli, temperatura anuala mult peste media din aceasta parte a tarii si recentele renovari ale strandului, au adus din nou statiunea la faima din trecut. ,cna 5i iului prezinta si interes arheolo!ic, aici fiind descoperite unelte din epoca ronzului (DO00-P00 i.6.), care sunt e+puse la 9uzeul 2ru?enthal din 5i iu. 6upola masivului de sare are forma unei elipse cu a+a mare de D,M ?m si a+a mica de 0,L ?m. Desi sarea de la ,cna 5i iului a constituit o iectul unor indelun!ate e+ploatari miniere (din perioada romana, pana in anul DOM2), adancimea masivului nu se cunoaste pana in prezent, fiind apreciata la cca D-D,2 ?m. Aacamantul de sare a fost e+ploatat inca din timpul romanilor, continua
2$

Apa n arhitectur. Rolul Bailor in viata publica. Urbanism stud. arh. Blaj-Brezeanu Nicolae-Ionut

Universitatea Spiru Haret Facultatea de Arhitectura si

e+ploatare ducand la formarea unor mari caverne su terane, care, prin pra usirea lor, au format urmatoarele lacuri8 Korea, 6losca, 6risan, 3nului (,cna 3osif), Lacul fara fund (,cna ;rancisc), %vram 3ancu ()rosse )ru e, ,cna 9are), ,cnita (Uleine )ru e, ,cna 9ica), 5f. 3on (,cna 5f.3on, ,cna 3oan 7epomu?), 0oporului, Dulce, 2rancoveanu, 9atelor, Gra-itoarelor, 5f. 3!nat, Trestiilor, %ustel. Aece lacuri contin apa sarata, patru lacuri apa dulce. Doua lacuri au disparut in ultimele decenii, prin colmatare (Lacul Trestiilor si Lacul %ustel). Lacul fara fund, cu o suprafata de 0,2 ha, a fost declarat rezervatie naturala. %cest lac are o adancime de M:,5 m, un diametru de 50 m, o forma ovala si a luat nastere din pra usirea in anul DNN5 a ocnei ;rancisc. , trasatura specifica lacurilor sarate este stratificatia apei, salinitatii si temperaturii. La suprafata lacului se !aseste o panza de apa dulce permanenta, iar la adancime stratul de apa sarata care acumuleaza permanent caldura. Diferenta de temperatura si salinitate este folosita in scopuri terapeutice . 1.,. Rolul lucrrii de di*ertaie !n g*irea unei $odaliti de a=ordare a te$ei roiectului de di lo$. . %rhitectur" interven#iei propuse $n lucrarea de diplom" tre uie s" fie reprezentativ" pentru zon" ,cna-5i iului. 4a tre uie s" sintetizeze forme i sim oluri din arhitectur" oraului, s" caute modalit"#i de mediere i de articulare $ntre formele ur ane i arhitecturale e+isten#e. Tipolo!ia spa#ial" a unui astfel de centru tre uie s" eviden#ieze caracterul local dar $n aceslasi timp s" fie o parte inte!rant a mediului $ncon-ur"tor. 0rintre func#iunile compati ile cu ideea de 6entru 2alnear se num"ra8 sauna, aiei de a ur, piscine, -accuzi, hidroterapie, ?inetoterapie, electroterapie, aerosol, masa-, fitness, duuri, vestiare, vesti ul, spa#iu irouri

'I'LIOGRA>IE. ?Cri6 Re)i*te6 Internet6 Inde5 @otogra@ii0

2%

Apa n arhitectur. Rolul Bailor in viata publica. Urbanism stud. arh. Blaj-Brezeanu Nicolae-Ionut

Universitatea Spiru Haret Facultatea de Arhitectura si

CrtiA ),>24*T, E4%7-034**4 ( La conIuete de lVeau, *,24*T L%;;,7T, 0aris, DOPL 0,*T,)K453, 0%,L, ( 7ature and %rchitecture, 4dition DV%rt %l ert 5U3*%, 2000 476%*7% 6%5T3LL,, %7% ). 6%73A%*45 - 50% W K4%LT 6L>25 D453)7, 4ditura Te 7eues 0u lishin! 6ompan@, noiem rie 2005 %LL35,7 %*34;; %7D 2*X%7 2>*UK%*T - 50%, 3tal@, 2005 U%T4 K475L4* ;,)%*TX - K4%LTK 6L>258 %*6K3T46T>*4 W D453)7, 4ditura 5t. 9artinVs 0ress, decem re DOOP 246K4*3 4. - *%00,*T, 5>L 535T49% T4*9%L4 37 3T%L3% 200:, ;edeterme 200: E%65,7 *. ( Y%T4* %7D 50%5 37 TK4 6L%536%L Y,*LD, 4dited in8 2ehari *, 2alneolo!@ mineral Zater and spas in historical perspective, 6linics in Dermatolo!ie, D:SDOOL

Re)i*teA The %rchitectural *evieZ, 7r. DDN0, au!ust DOO:, volum 6F6G3 %rchitecture and >r anism, nr. MNN %rchitecture and >r anism, nr. :DP

InternetA http8SSen.Zi?ipedia.or! http8SSro.Zi?ipedia.or! http8SSZZZ.desi!n uild-netZor?.com http8SSZZZ.architectureZee?.com http8SSZZZ.histor@learnin!site.co.u?Sroman[ aths.htm http8SSZZZ.enc@clopedia.com

3&

Apa n arhitectur. Rolul Bailor in viata publica. Urbanism stud. arh. Blaj-Brezeanu Nicolae-Ionut

Universitatea Spiru Haret Facultatea de Arhitectura si

http8SSZZZ.charlescorrea.netS

Inde5 @otogra@iiA
http8SSZZZ.eat-online.netSZaterSima!esSartsSart[histor@Sancient[rome[02.-p! http8SSZZZ.livin!histor@en!ineer.comSromanSea!leSD0,cto er[4a!le[filesS,cto er[7oD.-p! http8SSZZZ.smh.com.auSff+ima!eSTur?e@2aths[ZideZe [[:N0+MD0,2.-p! http8SSZZZ.rd ma!azine.comSima!esSarticleSDDLO05552PO:O[fO[D:.-p! http8SSpeople.hsc.eduSdr-classicsSsitesSdelphiS39)00LD.-p! http8SS:. p. lo!spot.comS[4+cYp5Nf)!cS*nIT3GG@a>3S%%%%%%%%%0sSL\G6zE!lEsSs:00S,nsenD.-p! http8SSoldphotos-apan.comSima!esSMP2.-p! http8SSZZZ.nic??ane.co.u?Sima!esSphotos[6Svals[Ze .-p! http8SSZZZ.pushpull ar.comSforumsSattachment.php=attachmentid]LMMWstc]DWd]DD2M2NMDMN http8SSZZZ.!reenroofs.comSima!esSchic-zumthorD.-p! http8SSim!.visualizeus.comSthum sS0OS02S02S ath,Zater,architecture,colors,desi!nNeNacOaDe0Mdf5OcD0 a0PaL da0aDeO[h.-p! http8SSZZZ. donline.co.u?Sstor@.asp=stor@6ode]M0NDLOM

31