Actiuni cu caracter antirevizionist in judetul Hunedoara in perioada interbelica

Societatea romaneasca a fost confruntata cu pericolul iredentist ungar, inca inaintea semnarii Tratatului de la Trianon.Numeroase documente de arhiva atesta faptul ca Ungaria folosea diferite metode pentru a produce agitatie in Transilvania,incercand sa speculeze aceasta situatie in cadrul conferintei de pace, care isi continua lucrarile la Paris. Dupa semnarea Tratatului de la Trianon, organismele specializate ale statului roman erau la curent cu eforturile facute de Ungaria pentru propaga iredentista in Transilvania. 1) Opinia pu lica din !omania a luat cunostinta cu ingri"orare de intensificarea propagandei revizioniste ungare pe seama statului roman si a actionat in consecinta. Pana in 1#$# actiunile desfasurate capata un caracter declarat antirevizionist.S%au organizat anual comemorari ale zilelor de &1 Decem rie si $' (anuarie, ale revolutiei de la 1)'), etc.Deviza acestor comemorari era * &sa traim in ele ca ele sa traiasca in noi+ $). ,cest mod de a actiona s%a acordat faptului ca pana la inceputurile deceniului al (-%lea , societatea romaneasca privea campania antirevizionista oarecum linistita si avand unde in crestere in normele dreptului international du late de aliantele defensive incheiate de !omania in deceniul (((. (ncepand insa cu anul 1#.$, cand a devenit evidenta intensificarea propagandei si a actiunilor revizioniste, societatea romaneasca incepe sa constientizeze marele pericol, care viza frontierele statului national unitar.S% a resimtit astfel nevoia de a a"uta statul roman in demersurile sale diplomatice iar opinia pu lica mondiala sa cunoasca starea de spirit profund antirevizionista a societatii romanesti.
1.(ntr%o nota primita de prefectul "udetului ,l a la .1 iulie 1#$1 din partea /inisterului de (nterne se arata * &Dupa informatiile precise primite din Ungaria suntem instiintati ca guvernul maghiar pentru a intretine agitatiile iredentiste din ,rdeal a alcatuit un ogat material de propaganda.S%au si tiparit carti, rosuri,ilustratii sugestive,manuale cu indrumari de propaganda,filme cinematografice,ce urmeaza a fi transmise spre a fi raspandite in Transilvania. 0,rhivele statului%1iliala ,l a,1ond*Prefectura "udetului ,l a,2a inetul Prefectului,Dosar 341#$1,filiala '.)

/arile demonstratii cu caracter antirevizionist s%au declansat dupa ce guvernul ungar a organizat actiunile de masa cu caracter revizionist din 1. noiem rie 1#.$, cu prile"ul implinirii a 11 ani de la ratificarea Tratatului de la Trianon de catre parlamentul din 5udapesta. $) 2a urmare a efortului de mediatizare a acestor adunari,participarea a fost numeroasa, demonstrand starea de spirit profund antirevizionist ce cuprinsese toate straturile societatii romanesti. (n "udetul 6unedoara au avut loc 3 adunari antirevizioniste la Deva,Orastie, 6ateg, 7upeni, Petrosani si 5aia de 2ris. .) Daca despre adunarile antirevizioniste din comunele ur ane ale 8udetului 6unedoara am mai scris in unele studii, manifestatia de la 5aia de 2ris ,o localitate din Tara 9arandului merita de asemenea su liniata in acest conte:t.Un rol deose it in organizarea acestei manifestatii l%au avut invatatorii zarandeni, care cu prile"ul cercurilor culturale informau satenii despre intensificarea propagandei revizioniste impotriva !omaniei.7a indemnul dascali% lor,locuitorii comunei /ihaileni sau intrunit la 5aia de 2ris, pentru a aniversa unirea ,rdealului cu !omania, printr%o mare adunare cu caracter antirevizionist.Su lozinca * &Traiasca pacea si sfintele tratate+, vor itorii, printre care s%au aflat si multi tarani respectati in comunitatile lor, au spus raspicat ca vor sa traiasca mai departe li eri si nestan"eniti de nimeni in datina lor stramoseasca, nu ca inainte de 1#1), fiind hotarati sa apere cu viata intrengi ilitatea grnitelor actuale ale tarii./otiunea adoptata evidentia constiinta legaturii cu trecutul de lupta al oamenilor acestor locuri si darzenia specifica motilor.')
$.+Universul &05ucuresti), nr..1., din 1. noem rie 1#.$ ..+7i ertatea+0Orastie), din ) noem rie 1#.$ '. (ata termenii in care este formulata notiunea* &/otii, prin glas hotarat spun celor ce au urechi de auzit sa auda,ca zadarnic incearca sa strice cetatea pacei, ce s%a cladit pe oseminte de eroi,cu ciment si suflete udate cu sange,caci nu vor reusi ; De asemenea avizam pe cei ce ine ne cunosc, ca cine suntem, ca muntii nostri mai au paduri virgine si stanci multe si rate puternice, si sanatoase , asa ca la nevoie ne vom folosi de ele, ca in timpul anului 1)'),cand in fruntea noastra l%am avut pe ,vram (ancu+0&Universul 05ucuresti),nr...), din ) decem rie 1#.$)

(n anul 1#.. s%au inmultit manifestatile declarat antirevizio%niste,ca urmare a sustinerii revizionismului de catre <ermania in care 6itler si Partidul Nazist a"unsesera la putere.Statele amenintate de propaganda revizionista au incercat sa%si coordoneze actiunile pentru a contracara mai ine acest pericol. ,stfel la $) mai 1#.., cand la Praga se intrunea delegatii statelor din /ica (ntelegere pentru o conferinta,la aceea data la 5ucuresti = Praga, 5elgrad si chiar la -arsovia sau organizat mari adunari antirevizioniste. Organizatorii au tinut sa precizeze ca aceste demonstratii ,, nu erau indreptate impotriva vreunui stat, ci numai impotriva ideii revizioniste si a pericolelor acestei idei, care ar duce la raz oi. & >). (n data de $) mai 1#.. au avut loc mari manifestatii antirevizioniste in toata tara, dar in special in Transilvania. (n "udetul 6unedoara, la aceasta data au avut loc intruniri antirevizioniste la 6unedoara, Orastie si 6ateg. 7a 6unedoara adunarea s%a tinut in pavilionul de vara al uzinelor si au participat 13??%$??? de oameni, su conducerea presedintelui ,strei, (oan 5ancovean. ,u vor it, Pop (uliu%preot, Popa Petru%directorul gimnaziului din localitate, Ovidiu Palonte%inginer, 6ancu -asile%medic, 2onstantinescu ,nghel @ profesor Onescu (oan @ presedintele voluntarilor, /oisin -ictor @ muncitor si ,ndru ,ron @ plugar din 5uituri.3) 7a Orastie, intrunirea s%a tinut in piata orasului, su presedentia lui ,ron Demian @ directorul liceului din localitate si au luat parte 1$??%1>?? persoane. Printre vor itori s%au numarat * Stanciu 9aharia % profesor , Anea (oan @ protopop, dr. 5raia 8eno @ deputat, dr. !adu (zidor @ avocat, 2retu Nicolaie @ profesor, dr./untean Augen @ secretarul primariei, dr. ,le:a dru 6erlea @ avocat si Popa (oan @ agricultor. 3) Toti au protestat vehement impotriva propagandei facute pentru reviziurea tratatelor de pace, fara sa critice actiunea persoanelor politice straine, dupa cum su linia un document al chesturii de Politie din Deva.B)
3. ,rhivele Statului, 1iliala Deva, 1ond * 2hestura de Politie Deva, dosar 1?41#.., fila ' B. ( idem

/anifestatia antirevizionista de la 6ateg sau organizat in piata orasului cu participarea a 1???%1$?? persoane, su presedentia lui Toma -asinca. ,u vor it,dr.Amil Selariu%deputat,Aronim 2iocan @protopop, -ictor Savu @ primarul orasului, dr. 2omes Petru, (uliu Nasta si Salin 5urnea @avocati si

Olariu Petru%directorul gimnaziului. Toti au com atut vehement revizionismul, considerat un pericol pemtru intreaga omenire. )) 7a 1> decem rie 1#.. s%a constituit 7iga ,ntirevizionista !omana cu scopul de a coordona miscarea antirevizionista in tara si in strainatate si de a ,,dezvolta simtaminte de solidaritate si rezistenta romaneasca, organizate impotriva incercarilor si atingerilor aduse unitatii teritoriale a tarii romanesti si demnitatii nationale a poporului roman &. #) (n scopul unei mai usoare functionari si datorita faptului ca in Transilvania populatia a reactionat impotriva revizionismului cu mult inainte de infintarea 7igii ,ntirevizioniste, s%a constituit pentru aceasta parte a tarii, 2omitetul !egional pentru Transilvania a 7igii ,ntirevizioniste !omane in ) ianuarie 1#.'.1?) (n "udetul 6unedoara, activitatea de organizare in cadrul 7.,.!. a inceput la . zile de la constituirea 2omitetului !egional din 2lu". ,stfel, la 11 ianuarie 1#.', la Deva s%a infiintat ,,7iga ,ntirevizionista !egionala 6unedoara+, compusa din urmatorul comitet * Presedinte *dr.Augen Tatar,decanul aroului avocatilor din Deva,vicepresedinte* Petru Perian @ primarul orasului Deva si dr.-ictor Suiaga @ avocat = secretar de sedinte* dr. 7azar Dansoreanu @avocat si Do re (oan,casier *(osif Stanca%profesor.,sa cum o serva un raport al chesturii de Politie Deva, numai &la constituire s%au inscris 3.??? de mem ri in 7iga insa,in prezent se continua cu inscrierea.+ 11)
)) ( idem. #) CCC, 7iga ,ntirevizionista !omana,,ctul constitutiv si statutele, Tip. 9iarul &Universul+,5ucuresti, 1#.', P. > 1?) ,rhivele Statului,1iliala 2lu"=1ond * 7iga ,ntirevizionista !omana,Dosar 141#.$%1#.) ,fila >. 11) ,rhivele Statului,1iliala Deva=1ond * 2hestura de Politie Deva,Dosar $B41#.',fila 3.

,ctiunea de inscriere a fost pu licata in presa locala prin numeroase apeluri facute de catre 2omitetul 8udetean.Te:tul unui asemenea apel pu licat in &<azeta 6unedoarei+ din 1' septem rie 1#.>,era formulat astfel * &,stazi cand dusmanii tarii duc o campanie desantata impotriva scumpei noastre patrii,e o datorie sfanta a fiecarui roman sa intre in randurile noastre pentru a lupta cu puteri unite impotriva instigatorilor.(n acest scop rugam in mod deose it pe preotii ,invatatorii si notarii din toate comunele "udetului

nostru sa intre in legatura cu !egionala 6unedoara din Deva,sau cu secretariatul nostru din Simeria,pentru a putea constitui su sectii antirevizioniste pe intreg cuprinsul "udetului 6unedoara.2unoscand sentimentele frumoase ale preotimii si invatatorimii noastre,indraznim sa speram ca prezentul apel va avea rasunet in constiinta lor si%n curind vor avea fericirea de a vedea constituita 7iga ,ntirevizionista si in cel mai indepartat catun al "udetului nostru.+ 1$) 7a fel ca la Deva si in celelalte colturi ale "udetului actiunea de organizare in cadrele 7igii s%a desfasurat cu repeziciune.Documentele de arhiva atesta faptul ca mai intai au luat fiinta comitetele orasenesti, apoi cele comunale si satesti.7a ) decem rie 1#.>,printr%o mare intruniire romaneasca la -ulcan s%a infiintat 2omitetul 7igii ,ntirevizioniste,data la care s%a incheiat actiunea de infiintare a comitetelor ligii in orasele "ud. 6unedoara. 1.) (n satele si comunele "udetului ,actiunea de infiintare a nucleelor 7igii ,ntirevizioniste !omane a continuat si in anul urmator. 2onstituirea structurilor organizatorice ale 7.,.!. a determinat intensificsrea actiunilor cu caracter antirevizionist.2ele mai importante si cele mai utilizate mi"loace de actiune au fost manifestatiile cu caracter declarat antirevizionist.De regula,mari manifestatii antirevizioniste au avut loc cu prile"ul aniversarii zilei de 1 Decem rie,care a fost declarata zi patronala a 7.,.!. 1') (n apelurile si corespondenta 2omitetului !egional cu organizatiile su ordonate din "udetul 6unedoara se recomanda ca ser arilor de la 1 Decem rie sa &li se dea un pronuntat caracter antirevizionist,pentru a se manifesta cu cat mai multa hotarare dorinta romanilor din Transilvania de a apara patrimoniul national impotriva oricarei uneltiri dusmanoase.+ 1>)
1$) &<azeta 6unedoarei+ 0Deva),din 1' septem rie 1#.> 1.) &,vantul+ 0Petrosani),din 1> decem rie 1#.> 1') (dem,din $B noiem rie 1#.B 1>) ( idem

/anifestatiile cu caracter antirevizionist au avut loc insa si la alte date in afara zilei de 1 Decem rie,unele la indemnul 2.! din 2lu",pentru a avea o unitate de simtire si de a da o puternica impresie peste hotare,altele la initiativa comitetelor locale ale 7.,.!,fiind legate de trecutul istoric al localitatii respective sau de a da impulsul de a ri%posta imediat propagandei revizioniste. 2ea mai importanta manifestatie antirevizionista in afara zilelor de 1 Decem rie a avut loc la Petrosani la 1 septem rie 1#.>,la care au participat >.??? de oameni.13) 2u acest prile" au vor it si reprezentatii minoritatii

maghiare.Dionisie /uszDa,din partea muncitorilor minori%tari de la mina Petrila a aratat ca a actionat din proprie vointa,nesilit de nimeni si a e:primat &recunostinta pentru tratamentul fratesc pe care noi muncitorii de alta lim a si confesiune l%am avut in toate impre"urarile.+ 1B) ,ndrei Sza o si apoi 2arol 5utEDa au vor it in nume%le muncitorilor de la 7onea .Ultimul a aratat ca * &noi nu dorim si nici nu vom admite nici un fel de schim are a hotarelor actuale,fiind convinsi ca tendintele revizioniste nu sunt altceva decat tendinte raz oinice,care nicidecum n%ar putea aduce ine,ci numai rau.+ 1)) Pe langa manifestatiile cu caracter antirevizionist,un rol important l%au avut si conferintele unor personalitati culturale,stiintifice sau politice.Scopul acestor conferinte era demascarea cu argumente stiintifice a neadevarurilor sustinute de propaganda revizionista sensi ilizarea auditoriului la ideea luptei antirevizioniste.Sustinerea conferintelor cadea in sarcina mem rilor 2omitetului !egional din 2lu" ,care in totalitate erau oameni de o pro itate stiintifica e:ceptionala,cu%noscuti pentru lucrarile lor in diferite domenii.Printre acestia,profeso% rul (oan 7upas a sustinut numeroase conferinte cu caracter antirevizionist in localitatile din Transilvania.(n "udetul 6unedoara a sustinut doua conferinte antirevizioniste,la 5rad in $> septem rie 1#.> cu tema * &!evizionismul si framantarile constitutionale din statele Auropei 2entrale+ si la Deva,in $B septem rie,cu tema * &,ntirevizionis%mul si restaurarea ha s urgilor.+1#)
13) (dem,din ) septem rie 1#.> 1B) ( idem 1)) ( idem 1#) ,rhivele Statului,1iliala 2lu",1ond *7iga ,ntirevizionista !omana,Dosar 3>41#..%1#.),fila 1)%1#

(n afara personalitatilor amintite,au mai sustinut conferinte antirevizioniste si mem rii organizatiilor locale ale ligii,care formau in general elita intelectualitatii din zona si se ucurau de aprecierea concitadinilor.De e:emplu,la Deva in 1B iunie 1#.' a fost comemorat procesul memorandistilor in sala Teatrului orasenesc prin doua conferinte sustinute de avocatul Augen Tatar @ presedintele organizatiei 7.,.!. si profesorul <.<hinea,secretarul general al organizatiei.$?) Despre prima conferinta, &<azeta 6unedoarei & scria ca spera sa o poata reda pe larg datorita calitatii deose ite a e:punerii. !eferitor la conferinta profesorului <hinea,acelasi ziar nota ca a fost stra atuta de un suflu de autentic patriotism.$1)

O alta directie a actiunilor cu caracter antirevizionist a fost inaugurarea unor monumente,troite sau placi comemorative,care aminteau de istoria z uciumata a romanilor din Transilvania.2a in intreg ,rdealul si in "udetul 6unedoara s%au ridicat un numar impresionant de monumente si alte semne ale luptei si "ertfei oamenilor acestor locuri.De e:emplu in sedinta 2omitetului 8udetean al 7.,.!. din Deva din . ianuarie 1#.>,la propunerea avocatului -ictor Suiaga s%a decis pornirea unei actiuni pentru ridicarea unui monument in memoria celor >3 de tarani romani e:ecutati langa cetatea orasului in noiem rie 1B)',in timpul rascoalei lui 6orea.$$) /anifestatiile cu caracter antirevizionist declansate la inceputul deceniului patru au avut ca efect crearea unei stari de spirit profund antirevizioniste,care sa e:tins in intreaga tara,cuprinzand societatea romaneasca in toate structurile ei.,ceasta stare de spirit este foarte sugestiv descrisa in numeroase documente de arhiva si pentru "udetul 6unedoara.!eferitor la denuntarea pactului de la 7ocarno de catre <ermania in 1#.3,intr%o nota a chesturii de Politie din Deva din .? martie 1#.3 se arata ca * populatia romaneasca,in ma"oritate sustine punctul de vedere al 1rantei,condamnand atitudinea <ermaniei,care este provocatoare si care nu urmareste decat tul urarea linistii in europa,su prete:t ca cere egalitate de tratament pentru inarmari,ca%utand in realitate,ca fara nici o stan"enire sa se poata inarma.+$.)
$?) &<azeta 6unedoarei+ 0Deva),an -(((,din $. iunie 1#.' $1) ( idem $$) ( idem, din 1$ ianuarie 1#.> $.) ,rhivele Statului,1iliala Deva,1ond * 2hestura de Politie,Dosar B'41#.3, fila 1$.

(ntr%un alt raport,care analiza starea de spirit a populatiei orasului Simeria la $' martie 1#.3, se mentiona ca * &nimeni din populatia romaneasca nu admite gestul <ermaniei.+$') Sensi ilizata la efectele situatiei internationale asupra pozitiei !omaniei,populatia romaneasca era constienta de faptul ca Ungaria va urma <ermania in orice conditii,datorita pozitiei identice a celor doua state in pro lema revizuirii tratatelor.2onstienta de gravitatea situatiei,populatia "udetului 6unedoara era hotarata sa apere cu arma in mana integritatea teritoriului national.(n raportul 2omisariatului de Politie 6ateg,din $> martie 1#.3 se mentiona * &Spiritul populatiei romane este foarte multumitor,deoarece sunt gata in orice moment a satisface cerintele,pentru a% si apara Tronul si Tara,pentru pastrarea li ertatii si ca sa nu fie su "ugati de

alta natiune.,ceste constatari s%au facut de noi,chiar in patura taraneasca,gata in oricare moment pentru a prinde arma pentru a%si apara patria iu ita si pamantul stramosesc.+.>) ,gravarea situatiei internationale in primavara anului 1#.# a amplificat sentimentul de teama fata de iz ucnirea unui nou raz oi.Pe acest fond de deprimare produsa in sanul populatiei romanesti,chema% rea su arme a unor contingente a generat un sentiment tonic de solidaritate nationala,care a fost sesizat datorita solicitudinii cu care cei chemati su arme s%au prezentat la centrele de recrutare.+<ravitatea evenimentelor % nota un raport din > aprilie 1#.# al 2omisariatului de Politie din Petrosani @ si situatia grea fata de care s%a vazut pusa tara noastra a fost primita de intreaga populatie cu calmul necesar.Teama de iz ucnirea unui nou raz oi si mai ales ororile unui conflict armat,au produs in sanul populatiei o profunda deprimare, care insa im inata cu un elan de insufletire indescripti il al rezervistilor nostri chemati su arme,au a"uns pe planul al doilea,tot timpul dominand dorinta fier inte a fiecaruia de a se "ertfi ucuros pentru apararea integritatii hotarelor stramosesti .+$3) (n raportul aceleiasi institutii,la$. martie 1#.# se arata ca * &prin gari,la plecarea trenurilor cu concentrati ,familiile de sateni isi plang pe cei plecati, lastamand pe 6itler si Ungaria % insa cei plecati sunt disciplinati si toti in voie una,strigand ca nu vor da nici o razda de pamant ungurilor.+$B)
$.) $') $>) $3) ( idem ,fila 1) ( idem ,fila 1' (dem,Dosar >141#.#,fila )1. ( idem ,fila B'

!aportul 2omisariatului de politie 6unedoara din .? martie 1#.# mentiona ca * +moralul populatiei a fost foarte ridicat si cu multa insufletire, de nedescris, a raspuns acestei chemari, indreptandu%se imediat spre unitatile militare unde apartin, indeplinind astfel cea mai inalta datorie fata de tara.+$)) Starea de spirit antirevizionista a populatiei "udetului 6unedoara s%a manifestat chiar dupa cedarea 5asara iei, 5ucovinei de nord si tinutului 6ertei, aceasta avand taria sa%si puna semnatura pe manifestul intitulat &Nici o palma de pamant+. $#) (deea manifestului semnat de milioane de romani din Transilvania s%a materializat prin actiunea ziarului &Tara Noua+ din 2lu", care a incercat sa demonstreze <ermaniei si (taliei ca pregatesc o "udecata nedreapta pentru tara noastra..?) Starea de spirit profund antirevizionista in randul populatiei "ude%tului 6unedoara,cat si in intreaga tara,afirmata in anii 1#.' @1#.) prin mari

manifestatii si adunari populare,s%a perpetuat si in perioada urmatoare,cand era amenintata insasi fiinta statala a poporului roman.Pentru a ilustra impactul Dictatului de la -iena asupra starii de spirit a populatiei,redam un pasa" din ziarul &Solia Dreptatii+ din Orastie,aparut la 1> septem rie 1#'? * &2a un trasnet naprasnic a cazut asupra noastra hotararea comisiei de ar itra" de la -iena.O parte insemnata a scumpului nostru ,rdeal a fost smulsa din trupul de"a ciuntit si insangerat al patriei romanesti,atat de umilita si chinuita in ultimul timp.,proape un milion si "umatate de romani,frati de sange de%ai nostri au intrat din nou,dupa a ia $? de ani de li ertate su stapanire straina.2u ochii secati de lacrimi si pumnii stransi de durere ,am privit neputinciosi spectacolul sfasietor,care s%a desfasurat pe pamantul sfant al Transilvaniei.Durerea noastra incomensura ila nu poate fi cuprinsa in cuvinte.Svarcolirile disperate,strigatele de a"utor ale acelora care,in aza verdictului de la -iena au tre uit sa ia din nou drumul ro iei odioase,nu le vom putea uita niciodata.+.1) (n ciuda tragismului acestui ta lou al disperarii nationale,romanii nu si% au pierdut speranta ca li se va face din nou dreptate,starea de spirit prin care se dorea refacerea unitatii neamului romanesc,rama%nand dominanta.
$)) $#) .?) .1) ( idem ,fila 1$B (dem,Dosar #41#'?,fila > ( idem &Solia Dreptatii 0Orastie) din 1> septem rie 1#'?.

,utorul articolului mai sus mentionat incheia astfel * &oricat de imensa ar fi durerea si deznade"dea noastra in clipele tragice ale prezentului,noi nu vom inceta sa devenim ceea ce am fost inainte de 1#1),cand prin "ertfa paraielor de sange varsate de fratii si parintii nostri, fruntariile tarii romanesti au putut fi impinse pana acolo unde se aude graiul stramosesc.-om avea ra dare,caci dreptate se va face odata ; Poporul nostru e darz si daca n%a disparut su strivirile calcaielor asupritorilor,cu atat mai putin o face de acum inainte.+.$)
.$) ( idem .

,ctions avec caractere antirevizioniste dans le departement de 6unedoara entre les deu: Fuerre mondiales % !esumee % Dans le grand movement antirevisioniste du peuple roumaine du (-% eme decennie de notre siecle,sGecadrent,aussi organiFuement,les actions dans le departament de 6unedoara.2onformement a une serie des documents dGarhives et des articles de la presse du temp,avec lGannee 1#.$,commencent des grands manifestations antirevizionists dans les ville et les villages * Deva,6unedoara,6ateg,Orastie,Petrosani et 5aia de 2ris.De 11 "anvier 1#.',commence dans le departement de 6unedoara la constitution des organizations locales de la 7igue ,ntirevizioniste !oumaine,dans toutes des villes et les villages importantes. 7es plus importants actions antirevizionists organisees par les sections de la 7igue sont * des grands manifestations des masses 0la plus importante sGest deroule a Petrosani au 1 er septem re 1#.>),des conferences avec caractere antirevizionistes,des monuments ou placFus commemoratifs eleves par les sections de la 7igue,etc.