Jakobson a fost printre primii care au sugerat o schema a comunicarii lingvistice.

Din punctul sau de vedere, in orice act de comunicare verbala intervin urmatorii factori constitutivi: Emitatorul (vorbitorul sau destinatorul) trimite un mesaj receptorului (ascultatorului sau destinatarului). Pentru a fi operant, mesajul necesita mai intai un context la care sa faca trimitere (ceea ce, intr o terminologie oarecum ambigua, este numit referent!), conte"t sesi#abil de catre destinatar si care fie este verbali#at, fie este susceptibil de a fi verbali#at$ apoi mesajul necesita un cod comun, in intregime sau cel putin partial, atat destinatorului, cat si destinatarului (sau, in alti termeni, celui care codifica si celui care decodifica mesajul)$ in fine, mesajul necesita un contact, un canal fi#ic si o cone"iune psihologica intre emitator si destinatar, contact care le permite sa stabileasca si sa mentina comunicarea!. (Jakobson, %losing statements: &inguistics and Poetics, apud %hristian 'a(lon, )avier *ignot, %omunicarea) +oman Jakobson operea#a distinctia dintre forma si continutul mesajului, atasand functii distincte acestor doua componente. ,e ajunge astfel la o clasificare cuprin#and urmatoarele functii: -. Functia emotiva sau expresiva a comunicarii este indeplinita de emitator si consta in evidentierea starilor interne ale acestuia. . valoare emotionala foarte mare au interjectiile, unele forme verbale (modul optativ), epitetele si o suma intreaga de mijloace stilistice prin care e"primam reactiile noastre sufletesti la contactul cu o realitate oarecare: superlative, repetitii, inversiuni, e"clamatii, interogatii etc. /n general, marcile lingvistice ale subiectivitatii emitatorului sunt si marci ale acestei functii. 0. Functia conativa, persuasiva, sau retorica indreptata catre destinatarul comunicarii de la care se intentionea#a sa se obtina un anume tip de raspuns. 1orma verbala conativa prin e"celenta este modul imperativ. /n calitatea sa de arta a construirii discursurilor persuasive, retorica avea in vedere tocmai valorificarea potentelor conative ale comunicarii interumane. 2. Functia poetica e centrata pe mesaj, masoara originalitatea, unicitatea acestuia, gradul sau de e"presivitate. 3ste foarte evidenta in stilul artistic, dar este pre#enta si in stilul publicistic sau colocvial si marcile ei sunt in general figurile de stil. 3a nu are in vedere si referinta, sau fenomenul real pe care il vi#ea#a comunicarea. 4sa se si e"plica alegerea de catre Jakobson a denumirii acestei functii. ,e stie ca, spre deosebire de limbajul stiintific, pentru care ceea ce contea#a cu precadere este despre ce se vorbeste, limbajul poetic pune accentul pe cum se spune. Daca cel dintai privilegia#a semnificatul, cel de al doilea privilegia#a semnificantul. /n spatele cuvintelor dintr un te"t stiintific se vad intelesurile pe care ele ni le de#valuie, pe cand cuvintele unui poem sunt, in mare masura, opace, ele retinand atentia cititorului asupra aspectului lor concret, ceea ce face ca orice incercare de a le inlocui cu sinonime sa distruga poeticitatea te"tului. 5. Functia referentiala acopera referinta mesajului, dar ea vi#ea#a, in conceptia lui Jakobson, si cadrul situational (conte"tul) in care are loc transmiterea acestuia. /deea de a trata impreuna aceste doua aspecte pare sa se fi nascut din dorinta de a separa printr o cen#ura unica aspectele ce tin de sinta"a mesajului de tot ceea ce priveste relatia acestuia cu realitati e"terioare, adica de componentele semantica si pragmatica. Desi logica, abordarea aceasta a fost receptata de alti cercetatori drept insuficient de pertinenta, motiv pentru care Derill

6(mes a propus scindarea functiei jakobsoniene in doua: una propriu #is referentiala, a"ata pe subiectul comunicarii si alta conte"tuala sau situationala, orientata catre cadrul in care se desfasoara procesul de comunicare. *arcile ei: formulele de salut si de adresare care ne pot indica relatia dintre emitator si receptor, statutul acestora, diverse adverbe de loc, de timp, asa numitele deictice7 8. Functia metalingvistica se manifesta ori de cate ori in cadrul comunicarii apare necesitatea de a se atrage atentia asupra codului utili#at. Perifra#ele e"plicative care preci#ea#a acceptiunea in care trebuie inteles un termen, gesturile sau tonul ce indica receptorului cheia in care trebuie decodificat mesajul, apartin toate sferei metalingvisticului. 4lte marci: definitii, e"plicatii, preci#ari ale sensului dat cuvintelor7 9. Functia fatica are in vedere caracteristicile mijlocului de comunicare si controlul bunei functionari a acestuia. :enumarate semnale fatice insotesc comunicarea interpersonala: confirmari verbale sau prin miscari ale capului, dar mai ales jocul privirilor prin care se reconfirma mereu pastrarea contactului. /n plan obiectiv, concret, functia fatica verifica functionalitatea canalului, prin intrebari de control de genul ;4lo< *ai esti=! ;*a au#i=! in ca#ul unei convorbiri telefonice$ pe messenger sunt multe alte forme de e"primare a functiei fatice: bu##, emoticonuri diverse, intrebari etc. /n plan subiectiv, functia fatica verifica atentia receptorului, gradul de intelegere a mesajului, prin intrebari ca ;/ntelegi=!, ;*a urmaresti=! etc. Potrivit conceptiei lui Jakobson, cele sase functii pe care el le a definit coe"ista practic in orice comunicare. Diferita de la ca# la ca# este numai ierarhia lor de importanta, stratificarea

Meta

&og in 3ntries +,, %omments +,, >ordPress.org

Blogroll

'logul %alatorului Despre virgula Diacritica &iternet %arti online ,cribd %arti online ?eatru radiofonic ?eoria literaturii

%op(right @ 0AAB &imba +omana is proudl( poCered b( >ordPress >eb Design b( /nfo%reek