COORDONATOR STIINTIFIC: PROF.DR.ING.

PASA IONEL ABSOLVENT : TUDORACHE DRAGOS CONSTANTIN

BUCURESTI 2012

Scopul acestei teme este un calcul de verificare a unui cazan industrial de parametrii: pn = 16,7 bar , tn= 280C , dn= 105t/h, care deserveste platforma C.T. LUKOIL PLOIESTI. Aburul produs este utilizat in procesul tehnologic al intreprinderii, combustibilii utilizati pentru functionarea cazanului sunt: pacur cu continut ridicat de sulf si gazul de rafinarie Un alt tel urmarit a fost evidentierea depunerilor aderente la supraincalzitoare in functie de combustibilul utilizat. Cazanul este dotat cu 4 arzatoare amplasate frontal si secventele de functionare: pacur 100%, gaz de rafinarie 0% gaz de rafinarie 100%, pacura 0% Cazanul cu circulatie natural cuprinde ecran de radiatie, un fascicol de convectie supraincalzitor si economizorul realizat in doua pachete pentru o functionare intre 40% - 100% din sarcin.

Lucrarea a fost structurat in patru capitole: Primul capitol cuprinde notiuni generale despre cazanul de 105 t/h; Al doilea capitol cuprinde calculele termice la functionarea cazanului pe pcur; Capitolul trei cuprinde calculul termic al cazanului la functionarea cu gaze de rafinarie In ultimul capitol sunt prezentate notiunile de protectie a muncii privind pornirea si supravegherea cazanului, splarea acestuia dar si normele de PSI la sistemul de presiune al cazanului;
In primul capitol am realizat o descriere a suprafetelor de transfer de caldura ale cazanului (a instalatiei de ardere, a traseelor de combustibili, a arztoarelor si injectoarelor), finaliznd cu tabelul care cuprinde caracteristicile termice ale cazanului la sarcin nominal, mentionnd si caracteristicile celor doi combustibili utilizai: pcur respectiv gaze de rafinarie.

CARACTERISTICI TEHNICE
Caracteristici funcionale (la debit nominal) : - debit : nominal.105 t/h minim..42 t/h -temperatura nominal280C -presiunea nominal.......16,7 bar -temperatur ap alimentare...102C -putere calorific inferioar : pcur33651 KJ/mN gaz natural.43347 KJ/Kg

Compoziia combustibilului: pcur cu coninut ridicat de sulf: carbon hidrogen oxigen sulf azot ap cenu gaz de rafinarie: C4H4=56,62% C2H6=8,87% C3H8=3,26% C4H4=2,4% C4H10=1,59% C4H81=1,19% C4H82=0,61% C4H83=0,47% C5H12=0,57% C3H6=4,47 H2S=0,16% CO2=0,24% H2=19,28%

88,03% 4% 4,8% 2% 0,6% 0,37%

0,2%

Capitolul al doilea cuprinde calculul termic al cazanului la functionarea cu combustibil lichid (pcur). Am realizat calculul volumelor de aer , de gaze de ardere rezultate, am intocmit tabelul entalpie temperatura si coeficientul excesului de aer , dupa care am determinat pierderile de cldur ale cazanului si implicit randamentul pe cale indirect =91,3% urmat de debitul de combustibil B=1.894Kg/s, si distributia aerului (primar si secundar) a fost imprtit pe doua nivele in scopul reducerii NOX.
Am realizat calcului debitului util de cldur si temperatura teoretica de ardere in focar , temperatura de la care pleac transferul de cldur prin radiatie urmat de calculul temperaturii gazelor de ardere dupa fiecare suprafat de schimb de cldur pna la evacuare . Urmatorul pas il constituie calculul termic al focarului realizat prin metoda global urmat de calcul termic al supraincalzitorului avnd in vedere determinarea temperaturii peretelui tevii de supraincalzitor la functionarea cu pcur in scopul comparrii acesteia cu temperatura obtinut la functionare cu gaz de rafinarie .

In al treilea capitol am prezentat calculul termic al cazanului la functionarea cu gaz de rafinarie , evident pasii calcului au fost aceeiasi ca si la pcur doar ca suprafetele de transfer de cldur fiind deja cunoscute a fost calculata temperatura gazelor de ardere la finele focarului si la nivelul supraincalzitorului. Astfel, a fost realizat o comparatie referitoare la comportarea supraincalzitorului de abur la functionarea cu cei doi combustibili utilizai.

Prin compararea combustibililor utilizai se pot desprinde urmatoarele: La functionarea cu pcur depunerile din zona supraincalzitorului sunt mai pregnante, dar din punct de vedere al duratei de via asupra incalzitorului este mai bun functioanarea cu gaz de rafinarie. Calculul de verificare efectuat asupra cazanului se apropie de datele obtinute din calculul de proiectare al cazanului (suprafete, debit, randamente);

Prin comparatia facuta la nivelul supraincalzitorului vis a vis de efectul depunerilor am concluzionat faptul ca functionarea cu gaz de rafinarie asigur o durata de viata mai lung asupra supraincalzitorului; Prin divizarea aerului necesar arderii in cazul functionrii cu cei doi combustibili (separat) am incercat diminuarea emisiilor poluante in special a NOX. Desi era interesant nu am efectuat un calcul complet al emisiilor poluante pentru a revedea msurile luate de beneficiar in scopul intrrii in limitele impuse de legislatia in vigoare.

In ultimul capitol am subliniat cateva norme de protecie a muncii: ncercarea la presiune se va face astfel incat s se elimine pericolul de spargere a evilor din cauza modului de efectuare a probei Splarea cazanului personalul care particip la splarea chimic va purta echipamente de protecie corespunzatoare (ochelari,mnui si cizme de cauciuc antiacide,combinizoane antiacide). Pornirea cazanului si supravegherea lui inceperea oparaiunilor de punere in fuctiune se va face numai dupa asigurarea cureniei iluminatul normal in zon,astuparea sau ingrdirea golurilor din planee.

VA MULTUMESC PENTRU ATENTIA ACORDATA!