ROLUL SI LOCUL ASISTENTULUI MATERNAL PROFESIONIST 1. Caracteristicile ocupatiei de asistent maternal 1.

1 Legislatie in vigoare relevanta pentru aceasta ocupatie; caracteristici ale ocupatiei care decurg din legislatie 1.2 Procedura de reinnoire, suspendare sau retragere a atestatului de AMP 1.3 Modalitati de monitorizare si sustinere activa a activitatii AMP 1.4 Modalitati de investigare a eventualelor acuzatii aduse AMP . Plasamentul copilului la AMP ! caracteristici si relationare cu alti actori implicati pentru punerea lui in aplicare 2.1 Fazele plasamentului, institutii implicate, documente intocmite; pregatirea copilului pentru mutare/separare " Aspecte concrete ale ocupatiei de AMP 3.1 espectarea con!identialitatii 3.2 elationarea cu !amilia naturala/adoptiva a copilului ori alte persoane cu care copilul are relatii personale;

1.1 Le#islatie in $i#oare rele$anta pentru aceasta ocupatie% Caracteristici ale ocupatiei care decur# din le#islatie Principalul act normativ care reglementeaza in mod e"pres statutul asistentului maternal pro!esionist este #otararea $uvernului omaniei nr. %&'/2((3 privind conditiile de o)tinere a atestatului, procedurile de atestare si statutul asistentului maternal pro!esionist. Prevederile acestui act normativ se completeaza cu detaliile mentionate de *rdinul nr. 3+/2((3 privind apro)area standardelor minime o)ligatorii pentru asigurarea protectiei copilului la asistentul maternal pro!esionist si a g,idului metodologic de aplicare al acestor standarde. Art. 1 Asistentul maternal pro!esionist este persoana !izica, atestata in conditiile prezentei ,otarari, care asigura prin activitatea pe care o des!asoara la domiciliul sau cresterea, ingri-irea si educarea, necesare dezvoltarii armonioase a copiilor pe care ii primeste in plasament sau in incredintare. Art. .1/ Pot !i atestate ca asistent maternal pro!esionist numai persoanele care indeplinesc urmatoarele conditii0 a/ au capacitate deplina de e"ercitiu; )/ prin comportamentul lor in societate, starea sanatatii si pro!ilul lor psi,ologic, prezinta garantii pentru indeplinirea corecta a o)ligatiilor care revin unui parinte, re!eritoare la cresterea, ingri-irea si educarea copiilor sai; c/ au in !olosinta o locuinta care acopera necesitatile de preparare a ,ranei, igiena, educatie si odi,na ale utilizatorilor sai, inclusiv cele ale copiilor care urmeaza a !i primiti in plasament sau in incredintare;

d/ au urmat cursurile de !ormare pro!esionala organizate de serviciul pu)lic specializat pentru protectia copilului sau organismul privat autorizat care e!ectueaza evaluarea pentru acordarea atestatului de asistent maternal pro!esionist. .2/ 1u poate !i asistent maternal pro!esionist0 a/ persoana care a su!erit o condamnare prin ,otarare -udecatoreasca ramasa de!initiva, pentru savarsirea cu intentie a unei in!ractiuni; )/ parintele decazut din drepturile parintesti sau cel al carui copil a !ost declarat a)andonat prin ,otarare -udecatoreasca ramasa de!initiva; c/ persoana care su!era de )oli cronice transmisi)ile. .3/ Persoana care des!asoara o activitate salarizata, alta decat cea prevazuta la art. 1, poate deveni asistent maternal pro!esionist numai cu conditia incetarii contractului individual de munca pe )aza caruia isi des!asoara respectiva activitate salarizata. 1. Procedura de reinnoire& suspendare sau retra#ere a atestatului de AMP Atestatul de AMP are o $ala'ilitate de " ani ; totusi& acti$itatea pro(esionala a AMP este e$aluate de catre asistentul social in (iecare an. 2n urma acestei evaluari, se intocmeste un raport care ramane la dosarul pro!esional si re!lecta evolutia pro!esionala a AMP. aportul de evaluare anuala va contine in!ormatii despre nivelul de pregatire si nevoile identi!icate de instruire ale asistentului maternal. Pentru a culege aceste in!ormatii, asistentul social va avea intalniri si va consemna opiniile asistentilor sociali ai copiilor ce au !ost plasati, opiniile !amiliilor copiilor, opiniile copiilor precum si orice alte persoane sau specialisti. 3aca situatia o impune, in urma acestei analize anuale, asistentul social poate propune retragerea sau suspendarea atestatului de AMP. Atestatul de AMP poate (i retras& reinnoit sau suspendat de CPC, la propunerea !oarte )ine motivata a directiei. einnoirea atestatului se produce atunci cand se sc,im)a domiciliul si se !ace de catre directia de la noul domiciliu, care este o)ligata sa vina sa !aca o evaluare la noul domiciliu; in acest caz nu tre)uie !acute inca o data cursurile de !ormare. 3e asemenea, reinnoirea atestatului se realizeaza si la !inalul celor 3 ani de vala)ilitate prevazuta de cadrul legal in vigoare. Retra#erea sau suspendarea atestatului se poate (ace daca0 a/ nu mai sunt indeplinite conditiile care au stat la )aza eli)erarii acestuia, sau daca )/ asistentul maternal pro!esionist nu respecta vreuna dintre o)ligatiile prevazute in #$ %&'/2((3. etragerea sau suspendarea atestatului se poate !ace numai in urma unei evaluari din partea directiei, care atesta !aptul ca e"ista un pericol pentru copilul ingri-it sau ca AMP nu mai !ace !ata cerintelor pe care acesta le are.

Pentru punctul )/ mentionat mai sus, e"ista mai multe categorii de o)ligatii, cu re!erire la copil, la !amilia naturala/adoptiva si respectiv la anga-ator0 ) in pri$inta copiilor plasati& AMP tre'uie* a. sa asigure cresterea, ingri-irea si educarea copiilor, in vederea asigurarii unei dezvoltari armonioase !izice, psi,ice, intelectuale si a!ective a acestora; ). sa asigure integrarea copiilor in !amilia sa, aplicandu4le un tratament egal cu al celorlalti mem)ri ai !amiliei; c. sa asigure integrarea copiilor in viata sociala; d. sa contri)uie la pregatirea reintegrarii copiilor in !amilia lor naturala sau la integrarea acestora in !amilia adoptiva, dupa caz; e. sa permita specialistilor serviciului pu)lic specializat pentru protectia copilului sau organismului privat autorizat supraveg,erea activitatii sale pro!esionale si evaluarea evolutiei copiilor; !. sa asigure continuitatea activitatii des!asurate si in perioada e!ectuarii concediului legal de odi,na, cu e"ceptia cazului in care separarea de copiii plasati pentru aceasta perioada este autorizata de catre anga-ator; g. sa pastreze con!identialitatea in!ormatiilor pe care le primeste cu privire la copii; ,. sa recunoasca importanta mentinerii identitatii culturale si religioase a copilului, atunci cand cultura si religia !amiliei AMP di!era de cea a copilului; i. sa respecte dreptul la identitate si istoria proprie a copilului; -. sa intocmeasca -urnalul copilului; sa noteze evenimentele deose)ite privind viata copilului, sanatatea si ingri-irea medicala a acestuia, activitatea scolara, progresul inregistrat in aceste activitati precum si per!ormantele; 5. sa realizeze o)ligatiile si responsa)ilitatile prevazute in conventia de plasament pentru !iecare copil; l. sa spri-ine copilul in mentinerea si dezvoltarea relatiilor cu !amilia sa naturala, cu prietenii si cu orice alte persoane relevante din viata copilului, daca aceasta nu contravene interesului superior al copilului. ) in relatia cu (amilia naturala+adopti$a& e,ista urmatoarele o'li#atii pentru AMP* a. sa trateze parintii naturali/adoptivi ai copilului cu demnitate, respect si consideratie; ). sa in!ormeze !amilia naturala/adoptiva cu privire la evolutia copilului, situatia lui scolara, starea de sanatate 4 in relatia cu an#a-atorul AMP au o'li#atia* a. sa in!ormeze de indata directia cu privire la orice sc,im)are survenita in situatia lor personala, !amiliala sau sociala care ar putea sa in!luenteze activitatea lor pro!esionala; ). sa in!ormeze de indata directia cu privire la orice sc,im)are survenita in situatia copilului a!lat in plasament c. sa participe la cursurile de per!ectionare organizate de anga-atori;

d. AMP si persoanele cu care acesta locuieste au o)ligatia sa prezinte anual comisiei pentru protectia copilului un certi!icat medical din care sa rezulte ca starea sanatatii lor permite continuarea des!asurarii activitatii. 6,eltuielile legate de e!ectuarea analizelor medicale si de eli)erarea certi!icatului medical se suporta de catre anga-ator; e. sa respecte procedurile, metodologiile si regulamentele interne ela)orate de anga-ator. 1." Modalitati de monitori.are si sustinere acti$a a acti$itatii AMP esponsa)ilitatea principala pentru monitorizarea dar si pentru sustinerea activitatii AMP revine asistentului social desemnat special de directie in acest scop. Asistentul social al AMP spri-ina AMP sa ingri-easca cat mai )ine copilul care este plasat si il a-uta sa depaseasca perioade mai di!icile in e"ercitarea acestei pro!esii .spre e"emplu, momentul in care copilul ocrotit pleaca de la AMP sau atunci cand propriul copil al AMP se poate simti negli-at din cauza atentiei care se acorda copilului plasat etc/. 7ste )ine de stiut ca asistentul social care monitorizeaza activitatea AMP poate sa !aca in egala masura vizite anuntate si neanuntate la domiciliul AMP sau poate sta de vor)a cu persoane din comunitatea in care traieste AMP pentru a a!la cat mai multe detalii despre !elul in care acesta se simte in 8pielea9 acestei ocupatii, !rumoasa dar si grea in egala masura. 2n acest proces de monitorizare a activitatii de AMP este/va !i !oarte important sa e"iste o atitudine cat mai desc,isa !ata de asistentul social al AMP, pentru ca acest lucru se va ras!range atat asupra AMP .e". va recunoaste si gasi mai usor solutii la comportamentele di!icile ale copilului si 8uzura9 nervoasa/pro!esionala va !i mai redusa/, asupra copilului .care va depasi mai usor di!eritele pro)leme si se va dezvolta armonios/ dar si asupra mem)rilor !amiliei AMP .care nu se vor simti negli-ati; se va putea discuta cu asistentul social modalitati de a i !ace sa simta valorizati si implicati cu adevarat in ingri-irea copilului plasat/. :izitele sau intalnirile cu asistentul social sunt prile-uri pentru monitorizare si pentru sustinerea activitatii AMP, in egala masura. 2n a!ara acestora, odata intrati in comunitatea AMP, e"ista posi)ilitatea de participare la di!erite activitati impreuna cu alti AMP sau viitori AMP. 7ste vor)a despre asa numitele grupuri de suport sau de spri-in, care sunt intalniri ale AMP, in cursul carora acestia au ocazia sa discute una sau mai multe teme de interes comun, sa4si impartaseasca unii altora e"perientele traite, solutiile pe care le4au gasit in diverse situatii, sentimentele pe care le4au avut etc. ;u)iectele acestor intalniri pot !i propuse de asistentul social care o)serva ca mai multi dintre AMP sunt interesati sau intampina pro)leme similare, sau pot !i propuse de AMP care se con!runta cu situatii deose)ite sau mai di!icile. 1./ Modalitati de in$esti#are a e$entualelor acu.atii aduse AMP <n alt aspect pe care il vom prezenta este legat de posi)ilitatea aparitiei de acuzatii la adresa modului in care AMP ingri-este copilul care a !ost plasat si !elul in care aceste acuzatii sunt investigate. 2n decursul activitatii de ocrotire a unui copil se poate ca, uneori, AMP sa li se aduca diverse invinuiri. Ast!el de momente sunt deose)it de neplacute pentru toti cei implicati, dar este

)ine ca toata lumea sa stie ca ast!el de situatii pot avea loc si mai ales sa se cunoasca procedura in situatiile respective. 2nvinuirile ce pot !i aduse sunt din cele mai diverse dar cele mai grave sunt cele legate de a)uz .se"ual, !izic, emotional/, e"ploatare si negli-are. Acuzatiile pot !i aduse de diverse persoane .copil, !amilia naturala, vecini, alte persoane din comunitate, rude ale AMP, alti pro!esionisti = medici, educatori, asistenti sociali, politisti etc/. Acuzatiile pot !i aduse la cunostinta asistentului social in cursul vizitelor de monitorizare sau pot !i primite la directie. Orice in$inuire este in mod o'li#atoriu in$esti#ata. 2nvestigatia este condusa de coordonatorul comisiei numita de directie sa investig,eze acea situatie/acuzatie, si implica, in !unctie de caz, si alti pro!esionisti din directie .asistenti sociali, psi,ologi, -uristi etc/. 6oncluziile investigatiei se prezinta in cadrul unei intilniri la care participa si AMP in cauza si, in !unctie de sitatie, se ia o decizie care poate merge de la a)solvirea de orice vina/responsa)ilitate a AMP, pana la recomandarea de mutare a copilului si de retragere a atestatului de AMP. ecomandarile, )ine argumentate, sunt inaintate 6P6, care ia decizia !inala. AMP pot !ace apel impotriva deciziei 6P6, in conditiile legii. 3aca acuzatia este !oarte grava sau a)uzul, e"ploatarea sau negli-area sunt evidente, se procedeaza la mutarea imediata a copilului si la suspendarea atestatului de AMP pe durata investigatiilor. 3aca se considera necesar .a)uzuri grave/, vor !i sesizate si autoritatile in drept sa investig,eze ast!el de situatii .politie, procuratura, medicina legala/. . Plasamentul copilului la AMP ! caracteristici si relationare cu alti actori implicati pentru punerea lui in aplicare .1 Fa.ele plasamentului& institutii implicate& documente intocmite% pre#atirea copilului pentru mutare+separare :a vom prezenta in continuare care sunt pasii sau procedurile care tre)uie respectate atunci cand pentru un copil se ia masura plasamentului. 6el mai )un loc pentru cresterea si ingri-irea unui copil este !amilia lui naturala, ori de cate ori acest lucru este posi)il. 6a urmare, atunci cand o !amilie a-unge intr4o situatie di!icila din cauza careia se gandeste, spre e"emplu, sa4si a)andoneze copilul, rolul autoritatilor statului este in primul rand acela de a sustine !amilia respectiva, de a o a-uta cu mi-loacele pe care le are in asa !el incat parintii sa depaseasca momentul greu aparut si sa4si poata pastra copilul langa ei. 2n situatia in care aceasta mentinere a copilului in !amilia lui nu este posi)ila, autoritatile vor incerca sa gaseasca o ruda care sa ingri-easca copilul respectiv, pentru ca el sa nu se indeparteze prea mult de !amilia lui de origine. 3aca nici acest lucru nu este posi)il, se cauta o alta !amilie .poate !i spre e"emplu si !amilia unui AMP/ in care copilul sa !ie plasat si numai in ultima instanta se procedeaza la plasarea copilului intr4o institutie.

3ecizia prin care copilul va !i separat de !amilia sa este luata, la propunerea motivata a 3irectiei, de catre una din cele doua autoritati competente0 4 6omisia pentru Potectia 6opilului = atunci cand e"ista acordul parintilor pentru plasament, 4 2nstanta -udecatoreasca = atunci cand parintii se opun plasamentului propus. 6a urmare, copilul va a-unge in ingri-irea AMP doar pe )aza unei ,otarari de plasament a uneia dintre cele aceste doua structuri; e"ceptie de la aceasta regula !ace plasamentul copilului in regim de urgenta, care este dispus de directorul 3irectiei pentru protectia copilului in cazul in care, din motive imputa)ile sau nu parintilor, copilul tre)uie scos de urgenta din !amilia lui .copilul se a!la in pericol/. 6,iar si in aceasta situatie, in termen de 4> de ore, cazul tre)uie prezentat instantei -udecatoresti care va decide ce masura tre)uie luata in continuare pentru copilul respectiv. Potrivit normelor legale in vigoare, sta)ilirea plasamentului si apoi punerea in practica a acestei masuri tre)uie sa se !aca pe etape, cel mai important lucru !iind compati)ilitatea copilului cu noua !amilie si respectiv urmarirea ritmului de acomodare a copilului cu noua !amilie. Alt!el spus, atunci cand este clar ca un copil are nevoie de o masura de protectie si nu se gaseste nici o ruda care sa4l ingri-easca, prima optiune ar tre)ui sa !ie AMP. 6azul va a-unge in atentia serviciului de asistenta maternala din cadrul 3$A;P6 care va tre)ui sa !aca o potrivire intre nevoile copilului si cele ale AMP, cu alte cuvinte sa gaseasca pe acel AMP care poate sa raspunda cel mai )ine nevoilor copilului. Asistentii sociali !ac aceasta potrivire pe )aza evaluarii AMP si a evaluarii copilului, dupa care vin sa discute cu AMP si sa prezinte situatia copilului respectiv. Procesul de potrivire are 2 componente 0 o prima componenta teoretica = cea in care din evidentele e"istente la nivelul 3irectiei se incearca identi!icarea celui mai potrivit AMP pentru un anumit copil si respectiv o a doua componenta, de potrivire practica ce consta in in!ormarea si pregatirea tuturor celor implicati .copil, AMP, !amilie naturala, daca este cazul/. In (a.a de potri$ire teoretica se iau in considerare criterii precum0 4 pentru copil* varsta, temperament, nationalitate, lim)a, rasa, religie, !rati si surori a!lati in sistemul de protectie, relatiile cu alti copii, nevoi speciale; 4 pentru (amilia naturala* varsta, temperament, ocupatie, inclinatii/aptitudini, interese pentru diverse domenii, nivel de educatie, nationalitate, lim)a, rasa, religie; 4 pentru AMP* varsta, temperament, inclinatii, aptitudini, nivel de educatie, nationalitate, rasa, religie, atitudine !ata de alte etnii, situatia legala, competente pro!esionale, pre!erinte privind copilul, disponi)ilitati, resedinta .distanta !ata de domiciliul !amiliei naturale/, alti copii prezenti in !amilie. Urmea.a apoi in(ormarea si pre#atirea tuturor partilor implicate. Aceasta etapa presupune0 4 in!ormarea copilului realizata potrivit capacitatii sale de intelegere si gradului sau de maturitate

4 in!ormarea !amiliei naturale, ce se realizeaza su) rezerva respecatrii interesului superior al copilului 4 in!ormarea AMP de catre asistentul social al copilului cu privire la situatia copilului respectiv. 3e !oarte multe ori, in aceasta etapa de potrivire, din partea AMP vine intre)area 8Putem re(u.a sa in#ri-im un anumit copil01 , iar pentru a da raspunsul tre)uie sa ne aducem din nou aminte cat de important este sa tratam !iecare copil !ara nici un !el de discriminare. 6a regula, copilul propus pentru plasament intr4o !amilie de AMP tre)uie sa corespunda datelor cuprinse in atestatul respectivei !amilii .in atestat sunt mentionate numarul ma"im de copii pe care AMP ii poate primi simultan in plasament sau in incredintare, grupa de varsta si se"ul copiilor, precum si capacitatea solicitantului de a ingri-i copii cu ,andicap/diza)ilitati, in!ectati #2: sau )olnavi ;23A/. ;igur ca AMP poate si tre)uie sa ai)a o discutie serioasa cu asistentul social daca, de e"emplu, a !ost atestat pentru ingri-irea unor copii dintr4o grupa de varsta mare, iar acum i se propune sa ingri-easca un sugar; considerand insa ca AMP este un pro!esionist, parte dintr4o ec,ipa pro!esionala, nu este accepta)il sa re!uze ingri-irea unui copil !ara un motiv e"trem de serios. <n re!uz ne-usti!icat este e"presia clara a !aptului ca AMP nu respecta acele principii esentiale in domeniul protectiei copilului. *data ce AMP a acceptat in principiu plasamentul copilului propus, pasul urmator este acela de acomodare a copilului cu AMP, cu !amilia si cu locuinta acestuia. 7tapa de acomodare incepe de o)icei pe teritoriul copilului = locul in care acesta se a!la si care ii este !amiliar .institutie, !amilie naturala etc/ = prin vizite ale AMP, in cursul carora se vor primi cat mai multe in!ormatii despre copil, despre o)iceiurile acestuia, ce ii place, ce nu ii place etc. ?reptat, ar tre)ui sa inceapa apoi deplasari cu copilul pe un teren neutru .in parc, la co!etarie etc/ pentru ca acesta sa se o)isnuiasca cat mai mult cu AMP. 2n continuare se a-unge la vizita la domiciliul AMP si, in !inal, la mutarea copilului. 2ntregul proces de potrivire este urmarit si spri-init in primul rind de catre asistentul social al copilului, dar si de catre asistentul social al AMP precum si de catre alti pro!esionisti daca e cazul. Lucrul cel mai important in tot acest proces este sa intelegem ca !iecare copil are ritmul lui de acomodare la sc,im)are si ca acest ritm tre)uie respectat. 6,iar daca AMP este nera)dator sa aduca acasa copilul, daca !acem acest lucru pana copilul nu este pregatit sa accepte acest loc nou pentru el, putem sa4i producem copilului traume serioase, sa4l speriem sau c,iar sa4i cream un sentiment de respingere !ata de AMP. <n al doilea aspect important este implicarea o)ligatorie a tuturor mem)rilor !amiliei AMP si a persoanelor care locuiesc cu acesta, inca de la inceputul procesului de acomodare si pe toata perioada lui de des!asurare. ;punem ca este important pentru ca, pe de o parte copilul va avea ocazia sa intalneasca si sa se o)isnuiasca cu toate persoanele cu care va locui in aceeasi casa, iar pe de alta parte AMP si toti ceilalti mem)ri ai !amiliei sale vor !i la randul lor !amiliarizati cu copilul care urmeaza sa a-unga in !amilia lor.

*data ce asistentul social al copilului este convins ca acomodarea a decurs in mod corespunzator si ca atat copilul cat si AMP sunt pregatiti pentru mutare, acesta recomanda 6P6 sau instantei -udecatoresti sta)ilirea masurii plasamentului. 2ntotdeauna este o)ligatorie luarea in considerare a opiniei copilului .potrivit capacitatii sale de e"primare si gradului sau de maturitate/. <ltimul pas este mutarea propriu4zisa a copilului in noul lui mediu de viata, atunci cand asistentul social al copilului va considera ca acest lucru este posi)il. Mutarea copilului in !amilia AMP dar si plecarea lui din !amilia acestuia sunt momente deose)ite atat pentru copil cat si pentru !amilia AMP. Pre#atirea copilului pentru separare+mutare 7ste )ine ca asistentul maternal sa cunosca !aptul ca masura de plasament a copilului se doreste a !i o masura temporara, !ie pana la depasirea pro)lematicii care a dus la separarea de parinti a copiilor sau, in anumite cazuri, pana la de!initivarea procesului de adoptie a copilului .in cazul in care !inalitatea P2P este adoptia/. 3e aceea, unul dintre cele mai importante momente ale activitatii asistentului maternal este pregatirea copilului in vederea separarii, indi!erent de sensul acesteia0 de parinti, de asistentul maternal si !amilia asistentului maternal .in situatia reintegrarii in !amilia de origine, largita; in situatia integrarii socio4pro!esionale sau in situatia integrarii in !amilia de adoptie/. Rolul pre#atirii copilului ar (i s2 asi#ure copilului un sentiment de continuitate , s@ Ancerce s@ atenueze sentimentul de an"ietate datorat sc,im)arii care urmeaza sa intervina in viata sa, !ie ca este situatia0 4 Adaptarii in !amilia asistentul maternal pro!esionist 4 6unoasterii spatiului si a regulilor casei 4 Mentinerii sau reluarii relatiei permanente cu parintii sau mem)rii !amiliei largite 46unoasterii parintilor adoptivi si a o)iceiurilor, valorilor acestora, precum si a mediul in care urmeaza copilul sa traiasca. 1u tre)uie sa se uite niciun moment !aptul ca in perioada de adaptare la noua situatie, copilul traverseaza o perioada greu de gestionat, ast!el incat putem regasi0 4 diverse tul)ur@ri somatice .!e)ra, diaree acuta, ,ipersomnie, lipsa po!tei de mBncare, enurezis, pavor nocturn/; 4 lipsa Ancrederii; 4 comportament retras, apatie, nu initiaz@ sau nu r@spunde relation@rii cu alte persoane, mutism; 4 agresivitate, ,iperactivitate, comportament di!icil; 4 AntBrzieri de dezvoltare sau regresie; 4 di!icultati An e"ercitarea controlului asupra sentimentelor Ci tr@irilor emotionale. Pentru ca aceasta perioada sa poata !i depasita cu usurinta de catre copil, asistentul maternal pro!esionist tre)uie sa cola)oreze strans cu asistentul social al copilului, in vederea

sta)ilirii unui plan in ceea ce priveste separarea treptata, indi!erent care este sensul acestei separari. Acest plan va !i sta)ilit An !uncDie de cBteva aspecte importante0 Le#ate de copil* 4 :Brsta cronologic@ a copilului Ci gradul s@u de dezvoltare; 4 3eterminarea rutinelor cu care copilul este o)iCnuit .ore de somn, tip de alimentaie, o)iceiuri legate de igiena, ritualuri legate de aceste momente, dac@ Al liniCteCte s@ i se cBnte, s@ !ie mBngBiat pe spate etc./; 4 Mod de adresare .prenumele, porecle de alint.../; 4 *)iecte pre!erate de Am)r@c@minte, pentru alimentatie 4 ?ipuri de -ocuri, -ucarii, pasiuni 4 ezultate scolare Le#ate de p2rinti+rude .daca copilul urmeaza sa se intoarca in !amilia )iologica sau e"insa/ 0 4 Asteptari An ceea ce priveCte creCterea Ci Angri-irea copilului lor; 4 ?imp disponi)il pentru a4l petrece Ampreun@ cu copilul0 program de intalniri, activitati de timp li)er, etc; 4 3isponi)ilitate de relationare cu asistentul maternal, asistentul social al copilului in vederea returnarii/preluarii in!ormatiei despre evolutia copilului Le#ate de (amilia de adoptie .daca copilul urmeaza sa !ie adoptat/0 4 ?imp disponi)il pentru a4l petrece Ampreun@ cu copilul in vederea adaptarii treptate; 4 ?imp disponi)il pentru a discuta cu asistentul maternal si asistentul social al copilului in vederea datelor importante despre copil .program de viata, o)iceiuri alimentare, activitati in care este implicat, pasiuni, prieteniE/. Le#ate de asistentul maternal pro(esionist si pro(esionistii Ser$iciului de Asistenta maternala0 4 7"igentele An raport cu p@rintii/rudele sau adoptatorii .metode de mentinere a relatiei cu copilul, respectarea orarului de vizite, etc./ Procesul de separare si adaptare este un proces de durata, care este determinat de varsta copilului si gradul sau de maturitate, de atitudinea celor care il ingri-esc si a celor care il vor ingri-i. 2n mare masura, trans!erul a!ectiv al copilului pentru cel care il ingri-esc se !ace doar in conte"tul in care intre acesti adulti e"ista o )una cola)orare si coordonare. 1u este su!icient sa sta)ilim un plan, tre)uie sa avem gri-a ca !iecare gest sa vina sa il sustina pe copil. 2n tot acest proces de separare, copilul tre)uie sa !ie implicat nemi-locit0 el tre)uie sa stie ce anume urmeaza sa i se intample, de ce anume si cum urmeaza sa se procedeze. 6el mai important aspect este acela al respectului pentru copil si pentru sentimentele sale. ;epararea se produce deoarece Fparintii tai au o situatie de di!icultate acum, insa ei te iu)esc !oarte mult9, F desi o sa4mi lipsesti !oarte mult, ma )ucur ca te intorci in !amilia ta9, F;unt mandra/mandru de !aptul ca ai reusit sa termini scoala si ti4ai gasit un loc de munca9 sau F1oii tai parinti te iu)esc si

te4au dorit !oarte mult. Asta nu inseamna ca eu nu te iu)esc, dar ei iti pot o!eri toata dragostea de care ai nevoie9. <neori, copilul are nevoie sa stie ca poate mentine sau relua relatia cu asistentul maternal, atat timp cat are aceasta nevoie a!ectiva. 3aca acest lucru nu contravine intereselor copilului, a !amiliei sale sau a intereselor asistentului maternal, este posi)ila mentinerea relatiei cu acesta. 2n acelasi timp cu munca de pregatire des!asurata cu copilul, se !ac si demersurile legate de documentele care tre)uiesc intocmite pentru !iecare copil a!lat in plasament la un AMP. Ast!el, imediat dup@ ce autoritatea competenta a luat ,ot@rBrea de plasament a unui copil la un AMP se va Anc,eia convenDia de plasament Antre asistentul maternal pro!esionist Ci anga-atorul s@u, An condiDiile Ci cu elementele prev@zute de legislaDia An vigoare dup@ cum urmeaz@0 4 conventia se Anc,eie pentru !iecare copil primit An plasament, cu acordul scris al sotului/sotiei asistentului maternal pro!esionist .unde este cazul/ Ci se noti!ic@ autoritatii competente care a ,ot@rBt plasamentul copilului. 4 aceast@ conventie cuprinde urm@toarele elemente0 a. in!ormatii re!eritoare la copil0 identitatea, originea etnic@ Ci religioas@, situatia sa personal@ !amilial@, social@ Ci medical@, nevoile sale speciale; ). motivele ,ot@rBrii de plasament; planul de aplicare Ci o)iectivele plasamentului; c. modalit@tile de mentinere a contactului Antre copil Ci !amilia sa )iologic@ .dac@ nu e"ist@ contraindicatii/ Ci modul de preg@tire a reintegr@rii copilului An !amilia proprie, An cazul plasamentului; d. modalit@tile de supraveg,ere a activit@tii asistentului maternal pro!esionist Ci de evaluare periodic@ a evolutiei copilului; e. drepturile si o)ligatiile speci!ice ale p@rtilor. 2nc,eierea convenDiei de plasament Antre asistentul maternal pro!esionist Ci anga-ator se realizeaz@ Anainte de mutarea propriu4zis@ a copilului dar dupa pronuntarea ,ot@rBrii de plasament. <n al doilea document !oarte important si a!lat in stransa legatura cu conventia de plasament este planul indi$iduali.at de protectie .P2P/ al copilului .Planul individualizat de protectie este acelasi lucru cu planul individualizat de permanenta mentionat de standardele minime o)ligatorii din acest domeniu/. 7ste !oarte important ca AMP sa discute acest plan cu asistentul social al copilului, inainte ca respectivul copil sa ii !ie plasat. Acest plan, care tre)uie intocmit o)ligatoriu pentru !iecare copil separat de parintii sai, are un !ormat minim .puncte care tre)uie atinse/ dat de lege si cuprinde in esenta o descriere a solutiei de permanenta identi!icata pentru copilul respectiv. Acest lucru inseamna ca pentru un copil separat de !amilie, inca de la intrarea lui in sistemul de protectie speciala, tre)uie sa e"iste o plani!icare pentru viitor = sa se stie daca

10

urmeaza sa !ie reintegrat in !amilia sa, daca va ramane pe termen lung departe de parinti sau poate va !i adoptat. 2n !unctie de aceasta !inalitate a planului individualizat de protectie si raportat la nevoile copilului si ale !amiliei, planul include masuri din mai multe domenii = sanatate, educatie etc, !iecare ast!el de domeniu !iind detaliat intr4un plan de interventie speci!ica .P2;/, pentru !iecare dintre masurile identi!icate !iind sta)ilita o persoana responsa)ila si un termen pentru realizare. 3aca, spre e"emplu, copilul nu a !ost vaccinat sau are nevoie de un tratament, planul va cuprinde inscrierea copilului la un medic de !amilie si realizarea vaccinarii sau a tratamentului de catre medicul de !amilie, intr4un termen limita dat de la data la care copilul a a-uns la AMP. ;a ne gandim si la un alt e"emplu, al unui copil de 344 ani care dupa ce a stat cu AMP un an, urmeaza sa !ie adoptat. olul poate cel mai important in aceasta situatie pentru a4l pregati pe copil pentru cunoasterea si mutarea in noua lui !amilie revine AMP. ;punem acest lucru avand in vedere ceea ce tocmai am mentionat anterior re!eritor la pregatirea copilului pentru mutarea treptata, pentru acomodarea progresiva cu persoane necunoscute. 6a urmare, in planul individualizat de protectie, AMP va avea ca responsa)ilitate pregatirea copilului pentru mutarea la !amilia adoptiva cu minimum de traume pentru copil; in mod normal, in acest demers ar tre)ui sa !ie a-utat de asistentul social al copilului, cel care cunoaste cel mai )ine nevoile, pro)lemele dar si punctele tari ale acelui copil. Am mentionat in mod e"pres aceste doua documente care se leaga strans de plasamentul unui copil la AMP pentru ca sunt cele mai importante din punct de vedere al prevederilor legale si pentru ca, de regula, AMP are o contri)utie semni!icativa in sta)ilirea interventiilor si apoi in punerea lor in aplicare pentru ca, de la un anumit punct, este persoana care cunoaste cel mai )ine copilul. :om reveni la ideea ca AMP este parte a unei ec,ipe de pro!esionisti care lucreaza impreuna pentru viitorul copilului. " Aspecte concrete ale ocupatiei de AMP ".1 Respectarea con(identialitatii AMP este un mem)ru al ec,ipei pluridisciplinare care se ocupa de )unastarea copilului a!lat in plasament . * data ce AMP !ace parte din aceasta ec,ipa se asteapta de la el ca si pro!esionist o anumita atitudine in relatia cu !amilia naturala, cu !amilia adoptiva, cu alti mem)rii ai ec,ipei de specialisti; cu alte cuvinte, atunci cand ceilalti considera AMP ca !iind un pro!esionist, asteapta de la el sa vor)easca, sa se comporte ca un pro!esionist in tot ceea ce are de !acut pentru ocrotirea copilului plasat. Pentru ca acest lucru sa se intample, este necesar ca AMP sa inteleaga !oarte )ine care sunt drepturile si indatoririle pe care le au in aceasta calitate; ceilalti pro!esionisti vor lua in considerare aceste lucruri atunci cand -udeca activitatea AMP. ;pre e"emplu, toata lumea va considera de la sine inteles ca AMP accepta copiii plasati asa cum sunt ei, cu trecutul, prezentul si viitorul lor, cu calitatile dar si cu pro)lemele lor si AMP,

11

ca ocrotitor al lor, va !i primul 8avocat9 care va lupta pentru drepturile lor .c,iar si atunci cand comit delicteG/. ;e va astepta de la AMP sa inteleaga de ce este important sa incura-eze si sa spri-ine contactul copilului cu !amilia lui naturala .evident, atunci cand acest lucru nu este in mod e"plicit interzis de instanta -udecatoreasca/, sa4l a-ute sa treaca peste sentimentele de a)andon !ara sa4l invinovateasca sau si mai rau sa4i acuze ori -igneasca pe parintii !iresti ai copilului; in cursul sesiunilor viitoare despre atasament vom vedea ca ast!el de atitudini intotdeauna !ac rau copilului si ceea ce se intampla in multe situatii este ca AMP nu va mai putea comunica cu copilul sau vor aparea comportamente di!icile ale acestuia. Pentru asigurarea dezvoltarii optime a copilului, AMP va crea o atmos!era ec,ili)rata, de !amilie, sa caute si sa gasesca modalitati de a stimula copilul, de a4l a-uta sa se integreze in !amilie dar si in comunitate. Pedeapsa corporala si negli-area copilului nu sunt permise si sunt motive pentru retragerea atestatului de AMP. 1u in ultimul rand, in calitate de pro!esionist, AMP tre)uie sa stie ca, la !el cum medicul nu are voie sa discute despre )oala unui pacient cu un alt pacient, nici in cazul AMP nu este permisa incalcarea principiului con!identialitatii. Acest lucru inseamna ca tot ceea ce AMP a!la de la asistentul social sau de la copil ori de la !amilia naturala sunt lucruri care nu se discuta nici cu vecinii si nici cu prietenii. Poate sa para un lucru usor insa mai ales in comunitatile mici curiozitatea cu privire la copilul nou venit in !amilie, cu privire la situatia acestuia, a !amiliei sale poate sa !ie !oarte mare si AMP tre)uie sa ai)a intotdeauna un raspuns pregatit, raspuns care sa nu incalce principiul con!identialitatii. ". Relationarea cu (amilia naturala+adopti$a a copilului ori alte persoane cu care copilul are relatii personale% Parintii tre)uie implicati in toate deciziile cu privire la copil, cu e"ceptia situatiilor in care acest lucru este contraindicat sau nu este in interesul superior al copilului .e". situatiile in care parintii au a)uzat grav copilul, au !ost decazuti din drepturile parintesti din diverse motive/. Parintii isi e"ercita drepturile si responsa)ilitatile !ata de copilul lor, cu e"ceptia situatiilor in care parintii copilului sunt decedati, necunoscuti, declarati -udecatoreste disparuti sau morti, decazuti din drepturile parintesti; in aceste situatii drepturile si responsa)ilitatile parintesti sunt e"ercitate, dupa caz, de consiliul -udetean, de tutore sau de alt reprezentant legal. AMP spri-in@ asistentul social in mentinerea relatiei copil4parinti sau alte rude, prieteni, persoane importante pentru viata copilului. Ast!el, el tre)uie sa clari!ice cu asistentul social al copilului cel putin urmatoarele aspecte e"trem de importante0 4Hcare sunt persoanele cu care se va mentine contactul, 4Hcum se vor realiza aceste intalniri, 4Hlocul si durata de des!asurare. AMP discut@ cu asistentul social al copilului despre situatia copilului si despre !amilia

12

acestuia pentru a intelege conte"tul care a stat la )aza separarii copilului de !amilie. Pastrarea legaturii intre copil si parintii lui are o serie de )ene!icii !oarte importante pentru copil0 4Ha-uta la construirea unui sentiment pozitiv al identitatii; 4Hcreste respectul de sine al copilului; 4Him)unatateste integrarea sociala; 4Hreduce riscul de esec al plasamentului; 4Hmareste sansele de reintegrare in !amilia naturala. 7ste !oarte adevarat si !aptul ca, in ciuda acestor avanta-e pentru copil, unii parinti nu4si viziteaza copiii. Pentru a putea mentine o relatie )una cu parintii copilului AMP tre)uie sa retina urmatoarele0 4Hnu e"ista tipare pentru cei mai )uni parinti asa cum nu e"ista nici pentru asistentii maternali; !iecare copil are o situatie speci!ica/aparte 4Hresponsa)ilitatea asistentului maternal este de a lucra impreuna cu parintii pentru a a-uta copilul 4Hparintii sunt de cele mai multe ori lipsiti de a-utor; acest lucru poate duce la e"cluderea lor din viata copilului daca nu sunt spri-initi 4Hparintii respecta asistentii maternali atata timp cat si ei sunt recunoscuti ca parinti, c,iar daca nu pot avea gri-a de copil 4Hdaca se !ace di!erenta clara intre parinte si asistent maternal acest lucru poate sa evite aparitia 8rivalitatii9 4Hasistentii maternali pot sa implice parintii copilului in identi!icarea mancarii pre!erate, organizarea programului zilnic, etc. 4Hasistentii maternali pot avea sentimente negative !ata de parintii care au a)uzat copilul; acest lucru este normal sa se intample dar tre)uie sa inteleaga ca in cele din urma copiii se vor intoarce in !amilia lor 4 Hrelationarea cu !amilia este o responsa)ilitate a pro!esiei de asistent maternal; asistentii maternali vor !i spri-initi in dezvoltarea unei atitudini pro!esionale !ata de sentimentele negative care pot apare !ata de parintii copilului.

13

3E45OLTAREA FI4IC6 7I PSI8IC6 A 7COLARULUI MIC 9: ! 1; ani< 1. 3ominanDele An pro!ilul dezvolt@rii psi,ice a Ccolarului mic 2. egimul de viaD@ Ci dezvoltarea !izic@ Antre % Ci 1( ani 3. Particularit@Dile atenDiei Ccolarului mic 4. 3ezvoltarea percepDiilor Ci a capacit@Dilor o)servative Antre % Ci 1( ani +. 7voluDia reprezent@rii la Ccolarul mic %. Aspectele principale ale dezvolt@rii lim)a-ului Antre % Ci 1( ani &. $Bndirea concret4operatorie a Ccolarului mic >. Memoria Ci imaginaDia = aspecte caracteristice Ccolarit@Dii mici '. ;peci!icul vieDii a!ective a Ccolarului mic 1(. MotivaDia Ci voinDa = mani!est@ri speci!ice Ccolarului mic 11. Principalele aspecte ale dezvolt@rii personalit@Dii Ccolarului mic = 1. 3ominan>ele ?n pro(ilul de.$olt2rii psi@ice a Acolarului mic In -urul vBrstei de %4& ani, An viaDa copilului se petrece un eveniment cu totul deose)it, acela al intr@rii An Ccoal@. 3e acum An colo Antreaga sa dezvoltare !izic@ Ci psi,ic@ va !i in!luenDat@ de acest nou !actor. Inv@Darea Ccolar@ se deose)eCte An mod radical de toate actele de Anv@Dare de pBn@ acum, atBt prin conDinut cBt Ci prin cadrul Ci modul de des!@Curare. :olumul, calitatea Ci diversitatea conDinuturilor Anv@D@rii de dincolo de & ani, ,ot@r@sc, An societatea contemporan@, viitorul !iec@ruia, locul lui An comunitatea uman@. 3e aceea e!orturil J. e societ@Dii Ci ale indivizilor sunt direcDionate spre reuCite Ci succes spre integrare Ccolar@ optim@. Acest nou conte"t, Ccoala, in!luenDeaz@ puternic Antreaga dezvoltare psi,ic@ a copilului Ci4i d@ un relie! speci!ic. 7ste important s@ relev@m dominantele, An pro!ilul de dezvoltare a Ccolarului mic pentru a putea di!erenDia acest stadiu de cele anterioare Ci a reuCi s@ AnDelegem mai )ine locul Ci contri)uDia sa la dezvoltarea de ansam)lu a !iinDei umane. 2at@ care sunt aceste dominanDe0 K Anv@Darea Ccolar@ devine organizatorul principal al procesului de dezvoltare psi,ic@ Ci e"ercit@ in!luenDe ,ot@rBtoare pentru toate trans!orm@rile din cursul acestui stadiu; K se sta)ilesc raporturi mai o)iective cu lumea, Ccoala integrBndu4l pe copil An aria inteligi)ilului, raDionalului, rigorilor cunoaCterii; K se !ormeaz@ deprinderile de )az@ pentru scris4citit Ci socotit care4i asigur@ accesul la conDinuturi din ce An ce mai ample de Anv@Dare; K creCte caracterul voluntar Ci conCtient al tuturor mani!est@rilor psi,ocomportamentale; K se AnsuCesc statutul Ci rolurile de elev Ci se adaug@ noi dimensiuni identit@Dii de sine; K c@tre s!BrCitul stadiului se Amplinesc atri)utele copil@riei Ci se realizeaz@ un )un ec,ili)ru cu am)ianDa. . Re#imul de $ia>2 Ai de.$oltarea (i.ic2 ?ntre : Ai 1; ani ;pre deose)ire de stadiul anterior, An programul zilnic al Ccolarului mic intervin urm@toarele sc,im)@ri0 K programul activit@Dilor este mult mai sta)ilizat adic@ ora de trezire Ci cea de culcare tre)uie mai mult respectate pentru ca activitatea Ccolar@ s@ se des!@Coare optim. Lcolarul mic are nevoie de 1(411 ore de somn noaptea Ci mai ales sta)ilizarea Ci respectarea orei cBnd merge la culcare. 2nsu!icienDa somnului genereaz@ sc@derea atenDiei, a e!icienDei memoriei Ci a per!ormanDelor gBndirii; K timpul petrecut la Ccoal@ este mai )ine organizat Ci plin cu activit@Di care se deose)esc din ce An ce mai mult de cele de la gr@diniD@. 6opilul tre)uie s@ !ac@ e!ortul de a se adapta la0 a/ spaDiul Ccolar, )/ timpurile de activit@Di Ci solicit@ri Ccolare, c/ relaDia cu un nou adult semni!icativ care este Anv@D@toarea, d/ la grupul de covBrstnici cu care se con!runt@ Ci se compar@ pe terenul unei activit@Di !oarte importante cum este Anv@Darea Ccolar@; K dup@ Antoarcerea acas@ copilul tre)uie s@ realizeze o perioad@ de Anv@Dare independent@ care poate !i asistat@ de p@rinDi dar, nu poate !i su)stituit de aceCtia.

14

K -ocul tre)uie s@ r@mBn@ An programul zilnic al Ccolarului mic dar momentul Ci durata lui sunt dependente de solicit@rile Ccolare. Aspectele cele mai importante ale dezvolt@rii !izice sunt urm@toarele0 K creCterea An An@lDime este uCor Ancetinit@ Antre % Ci & ani dar apoi ritmul este mai mare Ci la s!BrCitul stadiului An@lDimea medie este la )@ieDi de 132 cm iar la !ete de 131 cm. 7"ist@ Ans@ tendinDa ca !etele s@ ai)@ pentru prima dat@ un uCor avans !aD@ de )@ieDi; K creCterea An greutate este relativ constant@ Ci se a-unge, An medie, la 2' 5g la )@ieDi Ci 2> 5g la !ete; K osi!ic@rile cele mai importante din acest stadiu se petrec An urm@toarele zone0 la nivelul coloanei verte)rale dar cur)ura lom)ar@ este Anc@ insta)il@ Ci An pericol de a se de!orma dac@ Ccolarii au poziDie proast@ la scris sau duc greut@Di mari; An zona )azinului, la mBini .carpiene Ci !alange/; continuarea sc,im)ului dentiDiei provizorii. ;e Ant@resc articulaDiile Ci creCte rezistenDa general@ a sistemului osos; K cele mai importante per!ecDion@ri ale sistemului muscular sunt la nivelul mBinii, a acelor grupuri musculare implicate An scriere; K la nivelul sistemului nervos sunt importante urm@toarele sc,im)uri0 a/ creCte masa creierului pBn@ la 12((413(( g; )/ din punctul de vedere al structurii neuronilor creierul Ccolarilor mici este aproape ca al adultului; c/ se dezvolt@ An mod deose)it, su) raport !uncDional lo)ii !rontali; d/ creCte viteza de !ormare a leg@turilor dintre neuroni; P. *sterriet, caracterizeaz@ ast!el !inalul acestui stadiu0 F:Brsta de 1( ani, cu ec,ili)ru, cu )una sa adaptare, cu calm, dar Ansu!leDita sa siguranD@, cu Dinut@ lipsit@ de Ancordare constituie pe drept cuvBnt, apogeul copil@riei, momentul de deplin@ An!lorire Ci deplin@ integrare, a caracteristicilor copilului mare9. ". Particularit2>ile aten>iei Acolarului mic AtenDia este condiDia necesar@ a des!@Cur@rii optime a tuturor proceselor in!ormaDionale Ci a o)Dinerii succesului Ccolar. 6iclul primar e"ercit@ cBteva in!luenDa ,ot@rBtoare pentru dezvoltarea atenDiei ast!el c@, An acest interval al vieDii se o)Din cele mai importante per!ecDion@ri ale acesteia. Prin urmare0 a/ Ccoala solicit@ permanent Ci sistematic atenDia copilului dezvoltBnd4o Ci modelBnd4o dup@ speci!icul sarcinilor cognitive; )/ sunt mai )ine dezvoltate unele AnsuCiri ale atenDiei iar altele sunt !ormate An acest stadiu; c/ este special antrenat@ atenDia voluntar@. 6a urmare a acestor in!luenDe progresele atenDiei An acest stadiu sunt urm@toarele0 K la intrarea An clasa 2 concentrarea atenDiei poate !i !luctuant@ Ci ast!el, copiii pot !ace greCeli c,iar cBnd au cunoCtinDele corespunz@toare, dar apoi se o)Dine gradul necesar de mani!estare a acestei AnsuCiri; K la Anceput atenDia copiilor nu este per!ect modelat@ An raport cu !azele activit@Dilor din clas@ Ci deci nu pot s@ se concentreze mai tare An anumite momente Ci s@ se rela"eze An altele aCa c@ se AntBmpl@ s@ le scape unele aspecte importante cum ar !i momentul An care se comunic@ tema pentru acas@. Inv@D@toarele cu e"perienD@ cunosc aceste aspecte Ci au )une remedii pentru ele; K la cei de clasa 2 se constat@ o tendinD@ accentuat@ c@tre distragerea atenDiei dac@ intervin !el de !el de zgomote An mediul am)iant .c,iar Ci c@derea unui creion/ Ci acesta ar putea in!luenDa prestaDia lor Ccolar@, dar dezvoltarea treptat@ a regla-elor voluntare diminueaz@ !oarte mult acest !enomen; K creCte sta)ilitatea atenDiei pBn@ la 4+4+( de minute; K distri)utivitatea redus@ An primele s@pt@mBni de Ccoal@ sporeCte An urm@torul interval Ci !aciliteaz@ Andeplinirea sarcinilor Ci recepDionarea mesa-elor Anv@D@toarei; K Ci volumul atenDiei creCte An a doua parte a stadiului; K tre)uie s@ !ie rezolvate cazurile de neatenDie cronic@ ce pot avea !ie cauze organice .stare de )oal@, de convalescenD@, de dis!uncDionalit@Di ,ormonale/ sau educaDionale .e"istenDa unor interese mai puternice decBt cele Ccolare; insu!icienta preg@tire din punct de vedere motivaDional a copilului pentru Ccoal@/ /. 3e.$oltarea percep>iilor Ai a capacit2>ilor o'ser$ati$e ?ntre : Ai 1; ani 7voluDia percepDiilor Ci a capacit@Dilor o)servative este marcat@ de natura conDinuturilor de Anv@Dare.

15

PercepDiile vizuale sunt puternic implicate An scris4citit Ci de aceea se remarc@ prin0 K creCterea sensi)ilit@Dii vizuale generale cu %(M !aD@ de preCcolar iar a celei di!erenDiale cu 4+M. In aceste condiDii percepDiile devin mai clare Ci mai precise0 AncepBnd c,iar cu vBrsta de % ani copiii pot sta)ili rapid simetriile Ci asimetriile, An imaginile pe care le percep, iar cBnd AnvaD@ s@ scrie Ci s@ citeasc@ percep cu !ineDe semnele gra!ice de dimensiuni mici, di!erenDele dintre litere, orientarea An spaDii mici Ci se !ormeaz@ sc,eme perceptive pentru litere mici Ci mari, de mBn@ Ci de tipar care asigur@ viteza corespunz@toare a scris4cititului; K miCc@rile oculare cresc An ceea ce priveCte viteza pBn@ la 143 sutimi de secund@ Ci An actul citirii oc,ii realizeaz@ urm@toarele tipuri de miCc@ri0 a/ de !i"are a literelor Ci sila)elor ce se pronunD@ An acel moment; )/ de anticipare a celor ce vor urma prin !uncDionarea mai )un@ a cBmpului peri!eric al vederii; c/ de regresie adic@ de Antoarcere la cele de-a citite pentru control Ci Antregire a AnDelesurilor; d/ de trecere de la un rBnd la altul .aceast@ trecere este la Anceput realizat@ prin urm@rirea cu degetul a rBndului/; K cresc Ci celelalte categorii de percepDii ce se re!er@ la o)iecte, la sim)oluri matematice, la !iguri geometrice etc. PercepDiile auditive progreseaz@ mai ales An ce priveCte auzul !onematic. Acesta este antrenat sistematic An sarcini precum0 a/ identi!icarea tuturor sunetelor dintr4un cuvBnt; )/ identi!icarea cuvintelor Antr4o propoziDie; c/ analiza poziDiei unui sunet An cuvBnt; d/ desp@rDirea An sila)e; e/ trecerea corect@ de la semnele gra!ice la pronunDarea sunetelor corespunz@toare. Auzul muzical progreseaz@ Ci copiii cBnt@ )ine melodiile care li se potrivesc. PercepDiile tactile devin mai !ine, se Am)og@Desc Ci Ancep s@ !ie antrenate An scriere. <n progres semni!icativ se constat@ Ci An ceea ce priveCte capacitatea de o)servare An sensul c@ elevii pot sesiza aspecte noi comple"e Ci mai su)tile atunci cBnd privesc o)iecte sau !enomene. 3ar condiDia de )az@ r@mBne conducerea de c@tre Anv@D@toare a activit@Dii lor o)servative din aproape An aproape. B. E$olu>ia repre.ent2rii la Acolarul mic eprezent@rile Ccolarilor mici sunt de asemenea in!luenDate de Ccoal@ Ci caracteristicile lor principale sunt urm@toarele0 4 sunt mult mai )ogate pentru c@ Ccoala dep@CeCte sursa reprezentat@ de e"perienDa de viaD@ Ci asigur@ condiDii de !ormare a unor reprezent@ri legate de cunoCtinDele Ccolare; 4 Ancep s@ se !ormeze Ci reprezent@ri cu un grad mai mare de generalitate aCa cum sunt cele ale !igurilor geometrice Ci relaDiilor matematice; 4 se !ormeaz@ categorii noi de reprezent@ri cum sunt cele !onetice Ci gra!ice. 4 reprezent@rile do)Bndesc mai mult@ mo)ilitate Ci pot semnaliza Ci miCcarea Ci trans!orm@rile o)iectelor pentru c@ ele )ene!iciaz@ de un nou nivel al inteligenDei care se atinge An Ccolaritatea mic@. Lcoala tre)uie s@ acorde atenDie special@ !orm@rii reprezent@rilor pentru c@ acestea continua s@ ai)@ un important rol An activitatea de Anv@Dare a elevilor. :. Aspectele principale ale de.$olt2rii lim'a-ului ?ntre : Ai 1; ani ;e poate spune c@ An cursul acestui stadiu cea mai important@ sc,im)are An planul lim)a-ului o reprezint@ AnsuCirea scris4cititului. In a!ara implic@rii percepDiilor vizuale Ci auditive Ci a miCc@rilor !ine Ci comple"e ale mBinii tre)uie s@ su)liniem Ci rolul altor !actori cognitivi Ci noncognitivi. 3intre cei cognitivi avem An vedere reprezent@rile !onetice Ci gra!ice, memoria, AnDelegerea. Factorii non4cognitivi sunt mai ales0 motivaDia pentru Anv@Darea Ccolar@, sta)ilitatea a!ectiv@, Ancrederea An sine, atitudinea celorlalDi !aD@ de copilul care citeCte. Progresul An citire se e"prim@ An caracteristici cum ar !i0 corect, cursiv, e"presiv. InsuCirea scris4cititului are e!ecte Ci asupra celorlalte dimensiuni ale lim)a-ului Ci anume0 4 6reCterea voca)ularului pasiv pBn@ la 4(((4+((( de cuvinte, du)lBndu4se !aD@ de al preCcolarului iar al celui activ peste 1((( de cuvinte. Alte progrese se re!er@ la precizarea semni!icaDiei cuvintelor Ci AnDelegerea Ci a sensurilor !igurative, rigoare An !olosirea corect@ a cuvintelor. 4 :or)irea este mai )ine reglat@ prin e"igenDele privind corectitudinea gramatical@ cerut@ de scris4citit. PropoziDiile Ci !razele sunt mai )ogate Ci adaptate la situaDiile de comunicare0 An clas@ elevilor li se cere s@ se e"prime complet, corect Ci clar, con!orm modelelor o!erite de Anv@D@toare.

16

4 Apar Ci se dezvolt@ evident capacit@Dile de e"primare An scris, cu respectarea normelor gramaticale Ci ortogra!ice. Acestea au acum !orma unor reguli practice cuprinse An ta)elele cu ortograme. 4 3ac@ mai e"ist@ Ci se !ace apel, la timp, la logoped se rezolv@ toate di!icult@Dile de pronunDie. 3ar pot s@ apar@ altele0 disle"ii .di!icult@Di de citire/ Ci disgra!ii .di!icult@Di de scriere/. In acest caz este nevoie de logoped. 4 Lim)a-ul intern ACi consolideaz@ rolurile de anticipare Ci reglare ale celui e"tern. 3ezvoltarea !oarte )un@ a lim)a-ului asigur@ o condiDie de )az@ An dezvoltarea tuturor proceselor cognitive. C. DEndirea concret)operatorie a Acolarului mic $Bndirea prezint@ An acest stadiu o sc,im)are !undamental@ Ci anume0 se trece de la gBndirea preoperatorie a preCcolarului la gBndirea operatorie. Adic@ acDiunile mentale se desprind de conDinuturile in!ormaDionale particulare, se generalizeaz@, se trans!er@ cu uCurinD@ la noi conDinuturi Ci se automatizeaz@ trans!ormBndu4se An operaDii. Ast!el, Ccolarul mic, ACi !ormeaz@ Ci utilizeaz@ cu succes operaDii generale ale gBndirii .analiz@, comparaDie, clasi!icare, etc./ dar Ci cele speciale implicate An AnsuCirea cunoCtinDelor Ccolare, aCa cum sunt operaDiile aritmetice. A doua caracteristic@ a gBndirii Ccolarului mic este !aptul c@ ea r@mBne legat@ Anc@ de concret Ci vor)im ast!el de o gBndire a operaDiilor concrete. Accesul la o operaDie nou@ sau noDiune nou@ este condiDionat de percepDii Ci reprezent@ri care o!er@ in!ormaDia direct@ despre o)iectele reale Ci apoi aceasta va !i trans!ormat@ Ci prelucrat@ comple" prin operaDii de-a do)Bndite. Aceast@ gBndire care devine operatorie do)BndeCte Ci reversi)ilitate, dar este vor)a de o !orm@ simpl@ a acesteia, adic@ elevii pot aplica de e"emplu, o operaDie de adunare Ci apoi s@ !ac@ una de sc@dere, consolidBndu4le Ci veri!icBndu4le reciproc. ?otodat@ gBndirea Ccolarului mic ACi su)ordoneaz@ percepDia, nu mai este condus@ de aceasta Ci do)BndeCte caracter raDional0 copilul nu se mai mulDumeCte s@ !ac@ doar a!irmaDii ci caut@argumente pentru a le susDine, este sensi)il la erori Ci contradicDii, vrea s@ controleze !elul An care a rezolvat pro)lemele, etc. <nit@Dile cognitive cu care lucreaz@ gBndirea Ccolarului mic sunt la Anceput noDiunile empirice dar apoi An Ccoal@ se AnsuCesc cele CtiinDi!ice elementare. aDionamentul care domin@ An gBndirea Ccolarului este cel inductiv dar care do)BndeCte rigoare. $Bndirea Ccolarului mic devine cauzal@ adic@ este apt@ s@ surprind@ Ci s@ AnDeleag@ numeroase relaDii cauzale relativ simple. F. Memoria Ai ima#ina>ia ! aspecte caracteristice Acolarit2>ii mici Memoria prezint@ Antre % Ci 1( ani urm@toarele caracteristici0 4 creCte caracterul activ al memoriei prin !aptul c@, mai ales elevii de clasa a 2224a Ci a 2:4a tind s@ e"trag@ din materialul de Anv@Dat ceea ce este important Ci ACi !ormeaz@ cBteva procedee mnezice de )az@ cum ar !i0 scoaterea ideilor principale, alc@tuirea planului unei lecturi, !ormularea cu cuvinte proprii, etc.; 4 dominarea progresiv@ a memoriei voluntare care corespunde mai )ine sarcinilor Ccolare, acestea !iind uneori di!icile; 4 realizarea unei mai )une leg@turi cu gBndirea Ci creCterea rolului memoriei logice; 4 elevii ACi dau seama c@ pentru a asigura p@strarea unui material An memorie e nevoie s@4l repete, dar la clasa 24a Ci a 224a Anv@D@toarea tre)uie s@ asigure realizarea acesteia; 4 Incep s@ apar@ particularit@Di individuale An realizarea memoriei Ci cele mai des AntBlnite sunt re!eritoare la uCurinDa memor@rii la tr@inicia p@str@rii Ci reactualizarea prompt@. In leg@tur@ cu mani!estarea imaginaDiei la Ccolarul mic, au !ost !ormulate puncte de vedere di!erite. <nii autori au considerat c@ An acest stadiu se Anregistreaz@ cel puDin o stagnare Ci c,iar regres, cBnd au comparat e"presivitatea Ci cromaticitatea desenelor Ccolarilor mici cu ale preCcolarilor. 3ar cei mai mulDi cercet@tori au considerat c@ imaginaDia progreseaz@ c,iar dac@ nu apare pe primul loc An dezvoltarea cognitiv@ a Ccolarilor mici. 2maginaDia reproductiv@ este antrenat@ An AnsuCirea multor cunoCtinDe Ccolare .CtiinDele naturii, istorie, geogra!ie/ Ci se a!l@ la )aza dezvolt@rii gustului pentru lectur@. 2maginaDia creatoare este mai puDin e"pansiv@ dar )ene!iciaz@ de spiritul rigorii promovat@ de Ccoal@ Ci se poate e"prima An rezultate mai valoroasa. Activit@Dile opDionale din ciclul primar, mai

17

ales cele cu pro!il artistic stimuleaz@ Ci AntreDin aceste capacit@Di Ci le asigur@ progresul corespunz@tor ast!el AncBt s@ !ie premise satis!@c@toare pentru noul nivel pe care Al vor atinge An urm@toarele stadii. G. Speci(icul $ie>ii a(ecti$e a Acolarului mic 6omparBnd a!ectivitatea cu celelalte planuri ale dezvolt@rii psi,ice a Ccolarului mic s4a !@cut aprecierea c@ aceasta este eclipsat@ de celelalte .P. *sterriet,/ sau c@ la aceast@ vBrst@ se trece printr4o perioad@ de latenD@ a!ectiv@ .autorii de orientare psi,analitic@/. Putem deci, considera c@ o prim@ caracteristic@ a a!ectivit@Dii Ccolarului mic este evoluDia ei discret@, latent@, mai intim@. 7moDiile, dispoziDiile, sentimentele copilului sunt mai puDin e"teriorizate, atBt cele pozitive cBt Ci cele negative. 6u privire la acestea din urm@, se constat@ c@ tind s@ !ie mai mult tr@ite An t@cere, copilul AnsuCi punBnd pe primul plan !elul An care r@spunde la cerinDele Ccolii. 6ontactul cu noul mediu4Ccoala Ci pro)lemele de adaptare intensi!ic@ r@spunsurile a!ective Ci le !ac s@ se succead@ uneori cu mare vitez@ Ci s@ se intensi!ice. Activitatea Ccolar@ prin conDinuturile Ci prin sistemul nou de relaDii pe care Al implic@ Am)og@DeCte emoDiile Ci sentimentele copilului. 3e asemenea, dup@ !azele iniDiale de adaptare la noul mediu se constat@ o creCtere a capacit@Dilor de autocontrol asupra condiDiilor emoDional4e"presive. 7i se adapteaz@ ast!el, mai )ine la cerinDele de des!@Curare a lecDiilor Ci reuCesc s@ comunice mai )ine unii cu alDii. Pot c,iar s@ simuleze cu succes su!erinDa Ci tristeDea mai ales cBnd doresc s@ ascund@ ceva p@rinDilor. 3e mare importanD@ r@mBn leg@turile a!ective cu p@rinDii, mai ales acum cBnd copiii se con!runt@ cu sarcini numeroase Ci adesea di!icile. 3ragostea necondiDionat@ a p@rinDilor este un important !actor de securizare Ci spri-in pentru a trece peste di!icult@Di Ci unele insuccese. 1;. Moti$a>ia Ai $oin>a ! mani(est2ri speci(ice Acolarului mic MotivaDia Ccolarului mic este, pe de o parte, o premis@ a adapt@rii )une la Ccoal@ Ci pe de alt@ parte o zon@ de progres spri-init de Ccoal@. 6ele mai importante sc,im)@ri se petrec An structura motivaDiei pentru Ccoal@ Ci anume0 K la intrarea An Ccoal@ e"ist@ o motivaDie e"trinsec@ dar de semni!icaDie personal@ pentru Anv@Dare, cum ar !i0 dorinDa de a respecta cerinDele p@rinDilor Ci a le p@stra dragostea, urmarea e"emplului !raDilor mai mari, pl@cerea de a !i considerat important, etc. Aceasta se va Am)og@Di cu motive e"trinseci cu mai mare semni!icaDie cum ar !i0 toat@ lumea tre)uie s@ AnveDe, Ccoala te a-ut@ s@ te realizezi ca mama Ci tata, An viitor, etc. K Ancepe s@ se dezvolte o motivaDie intrinsec@ AncepBnd cu ampli!icarea curiozit@Dii epistemice Ci continuBnd cu !ormarea intereselor cognitive tot mai sta)ile Ci mai e!iciente. La Ccolarul mic sunt Ci alte structuri motivaDionale care susDin celelalte activit@Di An care acesta se implic@, aCa cum ar !i0 K interesul pentru -oc ce tre)uie satis!@cut zilnic; K atracDia c@tre grupul de copii; K interesul pentru lectur@ care Ancepe s@ se mani!este AncepBnd cu clasa a 2224a Ci a 2:4a; K atracDia c@tre te,nic@ la )@ieDi; K pl@cerea lucrului la calculator; K dorinDa zilnic@ de a viziona programe ?: pentru copii; K alc@tuirea de colecDii care acum sunt eterogene Ci puDin valoroase, dar le pot cultiva spiritul de ordine Ci disciplin@ Ci susDin relaDiile de comunicare dintre ei. :oinDa Ccolarilor mici e"prim@ noi progrese. <n cele)ru autor american A. $esell o)serva !aptul c@ acum comportamentele au, An mod constant, raDionalitate Ci premeditare Ci atunci cBnd copilul ACi propune s@ !ac@ ceva el spune mai AntBi Fstai s@ m@ gBndesc9. Apoi Ccolarul mic poate din ce An ce mai mult s@4Ci !i"eze scopuri Ci s@ se mo)ilizeze pentru a le rezolva !@r@ a !i nevoie de stimuli din a!ar@. Aceast@ nou@ capacitate voluntar@ se realizeaz@, mai ales, An planul Anv@D@rii Ci An cel al activit@Dilor de timp li)er. 3ezvoltarea a numeroase deprinderi spri-in@ ducerea la cap@t a celor propuse Ci contri)uie la creCterea general@ a independenDei Ci autonomiei. 11. Principalele aspecte ale de.$olt2rii personalit2>ii Acolarului mic

18

Lcoala Ci activit@Dile speci!ice ei, vor !i cei mai importanDi Ci mai e!icienDi !actori pentru dezvoltarea personalit@Dii. ;olicit@rile sistematice, de durat@ Ci e"igenDele progresive vor structura Ci mai )ine Ci vor consolida capacit@Dile Ci aptitudinile ap@rute An stadiul anterior Ci vor !orma altele noi. :or putea s@ apar@ aptitudini pentru domenii noi cum ar !i poezie sau compoziDii Ci pentru matematic@ Ci s@ se e"prime An rezultate nota)ile la nivelul celor de aceeaCi vBrst@. In )iogra!iile multor oameni mari, cele)ri se pot identi!ica realiz@ri semni!icative c,iar An clasele primare. ?r@s@turile caracteriale !ormate An stadiul anterior se pot consolida An clasele primare dar Ccoala dezvolt@ Ci altele noi cum ar !i sBrguinDa, punctualitatea, conCtiinciozitatea, disciplina, etc. InsuCirile individuale de personalitate tind s@ se e"prime din ce An ce mai mult An comportamente. 6onCtiinDa moral@ a Ccolarului mic parcurge o !az@ de trecere c@tre autonomia moral@ Ci acest proces este puternic susDinut de relaDiile cu colegii Ci prietenii An conte"tul c@rora copilul do)BndeCte e"perienDa ela)or@rii, Ampreun@, de norme, a controlului Andeplinirii lor, a reciprocit@Dii An !aDa e"igenDelor, etc. 6u privire la aceste aspecte, N. Piaget su)linia0 Fsentimentele morale, legate la Anceput de o autoritate sacr@, dar care !iind e"terioar@, nu poate s@ impun@ decBt o o)edienD@ relativ@, evolueaz@ An sensul unui respect natural Ci al unei reciprocit@Di, ale c@rei e!ecte de decentrare sunt mai pro!unde Ci mai dura)ile In ceea ce priveCte conCtiinDa de sine, se constat@ apariDia An acest stadiu, a interesului pentru viaDa interioar@ proprie Ci a tendinDei copilului de a4Ci e"prima tr@irile Ci comportamentele. Aceste momente sunt de scurt@ durat@ Ci relativ rare, dar ele indic@ de-a o anume direcDie a dezvolt@rii viitoare. 2maginea de sine are surse noi de clari!icare pe de o parte reprezentate de rezultatul Ccolar Ci pe de alt@ parte de con!runtarea Ci compararea zilnic@ Ci An diverse situaDii cu cei de aceeaCi vBrst@. Pot avansa mai ales eul spiritual care se con!irm@ An principal prin prestaDia Ccolar@ Ci cel social care se spri-in@ pe o viaD@ de grup mai larg@ Ci mai persistent@ An timp. InsuCirile individuale ale personalit@Dii tind s@ se relie!eze din ce An ce mai mult An comportamentele acestor Ccolari. Prin urmare, con!runt@rile Ci c,iar con!lictele cu egalii s@i Al pot !ace s@ se orienteze din cBnd An cBnd spre sine, s@4Ci pun@ Antre)@ri, s@ !ie uneori !r@mBntat An leg@tur@ cu !iinDa sa. ?oate acestea vor contri)ui la dezvoltarea imaginii de sine An cele trei planuri ale ei0 eul !izic, cel spiritual Ci cel social. 7ul !izic al copilului are An !undamentele sale o sc,em@ corporal@ consolidat@, identitatea se"ual@ este de-a relativ clari!icat@, ACi d@ seama de asem@narea sa cu cei din !amilie, dar Ci de ceea ce Al deose)eCte de ceilalDi. 1u acord@ prea mare atenDie eului s@u !izic, mai ales la Anceputul stadiului. ;pre s!BrCitul acestui ciclu Ccolar se va orienta mai !recvent spre eul !izic, va tinde s@ !ie mai Angri-it, s@ poarte ,aine la !el ca ceilalDi, s@4Ci dea seama de unele calit@Di !izice. 3ar nu realizeaz@ o implicare a!ectiv@ prea puternic@ An acest plan. 7ul spiritual se contureaz@ clar An conte"tul con!runt@rilor Ccolare, a aprecierilor Ci evalu@rilor curente. 7levul Ancepe s@ AnDeleag@ relaDia dintre rezultatele lui Ci unele capacit@Di pe care le are Ci poate spune0 Fsunt mai )un la citire, dar la matematic@ sunt aCa Ci aCa9. 7l este !oarte sensi)il la evalu@rile Anv@D@toarei Ci aprecierile Ci admiraDia colegilor. 3ac@ An toate aceste situaDii copilul a avut semnale pozitive, ACi construieCte o imagine de sine )un@ care4l poate susDine Ci An condiDii de insucces trec@tor. 3ar dac@ Ci4ar !i !ormat o imagine de sine mai puDin )un@, are tendinDe de a4Ci diminua )ucuria c,iar cBnd ceva Ai reuCeCte !oarte )ine. Ins@ An cea mai mare parte calit@Dile pe care Ci le percepe au drept surs@ aprecierile Anv@D@toarei Ci ale p@rinDilor. 7ul social este puternic in!luenDat de viaDa de grup a Ccolarului mic, aceasta !iind cu mult mai )ogat@ decBt a preCcolarului, Ci de noul s@u statut de elev care4i sc,im)@ poziDia c,iar Ci An cadrul !amiliei .p@rinDii sunt interesaDi de activitatea lui Ccolar@ Ci tind s@4i respecte drepturile privind spaDiul de Anv@Dare, respectarea timpului destinat acestei activit@Di/. Lcolarul mic are conCtiinDa apartenenDei la grupul clas@ Ci a locului s@u Antre ceilalDi, ACi d@ seama dac@ este apreciat de colegi sau nu. 6el cu rezultate Ccolare !oarte )une Ci )une, este pre!erat de toDi, este ales lider, este luat drept model. 6el cu di!icult@Di Ccolare este marginalizat, izolat, neluat An seam@. 7l risc@ s@ acumuleze multe insatis!acDii, Ci s@4Ci g@seasc@ An alt@ parte atenDia Ci acceptarea de care are nevoie, Ci poate ast!el, s@ cad@ su) in!luenDe ne!aste. 7ste vor)a de grupuri care4l Andeamn@ spre !urt, vaga)onda-, agresivitate nem@surat@ etc.

19

3e aceea, atenDia pe care Anv@D@toarea tre)uie s@ o acorde dezvolt@rii unei imagini se sine pozitive, reprezint@ o important@ contri)uDie a ei la reuCita Ccolar@ din acest stadiu Ci la preg@tirea pentru ciclurile urm@toare Ci pentru integrarea general@ An viaD@ Ci An societate. Re.umatul acestei unit2>i de ?n$2>are 6ele mai importante idei ale acestei unit@Di de Anv@Dare care tre)uie An mod o)ligatoriu reDinute sunt urm@toarele0 K 2ntrarea An Ccoal@ Anseamn@ e"ercitarea unor in!luenDe ,ot@rBtoare ale acestui !actori asupra Antregii dezvolt@ri a copilului. K 3ezvoltarea percepDiilor Ci motricit@Dii !ine la Ccolarul mic permit AnsuCirea scris4cititului cea mai important@ ac,iziDie a acestui stadiu. K Lim)a-ul se per!ecDioneaz@ din toate punctele de vedere0 Am)og@Direa voca)ularului, corectitudinea structurilor de comunicare, rezolvarea tuturor pro)lemelor de pronunDie, posi)ilitatea comunic@rii ver)ale largi Ci a celei scrise, An !orme mai simple. K $Bndirea Ccolarului mic devine operatorie, este reversi)il@ Ci reglat@ de o logic@ implicit@, !oloseCte raDionamente inductive adev@rate, devine cauzal@ pentru relaDii mai simple. K AtenDia Ccolarului mic este puternic in!luenDat@ de Ccoal@ Ci modelat@ dup@ tipul sarcinilor de Anv@Dare. K Memoria Ci imaginaDia ACi consolideaz@ AnsuCirile Ci se su)ordoneaz@ Anv@D@rii Ccolare. K A!ectivitatea Ccolarului mic progreseaz@ ast!el0 se Am)og@Desc tr@irile a!ective, mai ales cele generate de Ccoal@, se !ormeaz@ noi sentimente, se mani!est@ capacit@Di mai crescute de reglare a comportamentelor emoDional4e"presive. K ;e structureaz@ motivaDia Anv@D@rii Ccolare trecBndu4se de la motive e"trinseci simple Ci personale la cele cu semni!icaDie social@ .Anv@Darea este cerut@ de integrarea An societate, Anv@Darea ADi asigur@ un loc An viaD@/ Ci se !ormeaz@ motivaDia intrinsec@ .curiozitate epistemic@, interes cognitiv/. K Personalitatea Ccolarului mic progreseaz@ An sensul consolid@rii Ci !orm@rii de noi AnsuCiri caracteriale Ci a cristaliz@rii mai clare a imaginii de sine. PREA3OLESCENHA& PUIERTATEA 911)1B ANI< 1.Particularit@Di psi,ice Ci a nevoilor educative ale copiilor de 1141+ ani 2.7tapele dezvolt@rii se"uale ale pu)erului Ci !enomene psi,ologice asociate 3.Principalele crize de adaptare speci!ice acestei etape de dezvoltare 4.6omportamentele di!icile ale pu)erilor Ci tul)ur@rile a!ective Ci comportamentale speci!ice +.Pro)leme de integrare Ccolar@ Ci social@ a preadolescentului, pu)erului %.1evoi nutriDionale speci!ice pu)erului &.2denti!icarea principalelor tul)ur@ri ale comportamentului alimentar >.1orme generale de igien@ ale pu)erului si ale mediului sau de dezvoltare '. elatia asistentului maternal cu pro!esionistii din scoala 1. Particularit2>i psi@ice Ai a ne$oilor educati$e ale copiilor de 1;)1B ani 3e multe ori adolescenta si pu)ertatea sunt considerate ca !iind acelasi lucru. 7ste )ine s@ Ctim c@ sunt etape di!erite An dezvoltarea copilului Ci c@ di!erenta intre aceste perioade este una semni!icativa. Pu)ertatea desemneaza ansam)lul modi!icarilor !izice ce au loc in corpul unui copil, in timp ce adolescenta se re!era nu numai la sc,im)arile de ordin !izic, ci si la noile ganduri, trairi, responsa)ilitati si relatii pe care le au tinerii, adulti in devenire. Aceasta perioada se caracterizeaza prin pro!unde modi!icari ale structurii personalitatii, apar trairi emotionale intense si nevoia apartenentei la grup. Aceasta este una dintre cele mai tensionate si mai pline de con!uzie perioade de dezvoltare umana. Acum copilul se orienteaza, preponderent, catre grupul de prieteni in !unctie de pre!erinte si interese comune, intrand adesea in con!lict cu adultii din !amiliile cu care convietuiesc. ;i in ceea ce priveste orientarea catre grupul de prieteni, poate trece rapid de la simpatie la antipatie !ata de unul dintre mem)rii acestuia. Pu)ertatea este o cotitur@ a vieDii Ci cu siguranD@ una dintre cele mai importante perioade ale vieDii. 6opilul trece printr4o perioad@ An care se Antrea)@ cine este, simte c@ nu este Fnici cal, nici

20

m@gar9, avBnd un corp de copil Ci un cap de adult; sau invers. Azi este vesel Ci de)ordeaz@ de )ucurie, mBine este deprimat, mB,nit, nervos, mo!turos, azi merge la discotec@ sau la !ilm, mBine consider@ c@ nici m@car nu merit@ s@ ias@ din cas@. ?otul se sc,im)@, acum, !izic dar Ci mental. elaDiile cu ceilalDi se modi!ic@, adulDii devin agasanDi, An sc,im) colegii, prietenii sunt indinspensa)ili, !etele devin atr@g@toare pentru )@eieDii iar )@ieDii devin intersanDi pentru !ete. Prin intermediul ,ormonilor are loc o adev@rat@ trans!ormare !iziologic@ Ci psi,ologic@. Apar o mulDime de Antre)@ri legate de aspectul !izic Ci de !uncionarea se"ual@ a !etelor Ci a )@ieDilor. Fiecare Antre)are atrage dup@ sine un alt set de Antre)@ri D ca la un set de p@puCi ruseCti. 7ste )ine s@ Ctim c@ nici o Antre)are a copilului nu este stupida; iar raspunsul nostru tre)uie sa !ie desc,isG 3aca nu avem detalii, nu suntem in!ormati sau ne sperie su)iectul pentru ca nu stim sa il a)ordam, putem orienta copilul catre o persoana care cunoaste raspunsul sau catre un specialist. ?inerii au nevoie de opinia adulDilor Ci asta pentru c@ dac@ nu vor primi r@spunsuri sincere vor c@uta An alt@ parte. 6uvintele clare, sincere, !@r@ !als@ pudoare sunt cele pe care este )ine s@ le c@ut@m atunci cBnd copilul are Ancrederea s@ ne pun@ unele Antre)@ri legate de se"ualitate, se", relaDii etc. 6opilul are nevoie de in!ormaDii de la adulDi pentru a putea trece mai uCor de la perioada copil@riei la cea de adult !@r@ Ans@ a pierde din spontaneitatea Ci prospeDimea acestei perioade. 3ragostea Ci se"ualitatea sunt o promisiune de !ericire, care tre)uie tr@ite cu senin@tate, !@r@ comple"e, !@r@ ascunziCuri Ci !@r@ ruCine. A discuta cu copilul despre acestea este un lucru !iresc Ci sinceritatea noastr@ Al va a-uta pe copil s@ AnDeleag@ acesat@ perioad@ Ci s@ o accepte. Lim)a-ul acestor copii cuprinde cuvinte parazite .-argon/, e"cese de e"clamatii de superlative .e"traordinar, nemaipomenit, Fcool9/ dar si vulgaritati .uneori voite/ induse de mani!estarile teri)iliste. Asistentul maternal pro!esionist, tre)uie sa4si !oloseasca a)ilitatile de ascultare dar si de e"primare. 2n ceea ce priveste comunicarea cu aceasta categorie de copii, asistentul maternal tre)uie sa tina cont de !aptul ca in aceasta perioada de dezvoltare au loc trans!ormari ma-ore legate de se"ualitate. Asistentul maternal pro!esionist tre)uie sa discute, in cunostinta de cauza, despre pro)lemele legate de procesele )iologice, normale pentru aceasta varsta. 3e asemenea, pro)lemele legate de siguranta unui raport se"ual, tre)uiesc discutate spre !inalul perioadei de dezvoltare, daca aceasta se impune. 6uvintele c,eie care descriu relatia asistentului maternal pro!esionist cu copii de aceasta varsta sunt, toleranta si intelegere. Asistentul maternal tre)uie sa dea dovada de toleranta !ata de noul grup de prieteni ai copilului, mani!estandu4si dorinta de cunoastere a mem)rilor acestuia .e". Mi4ar placea sa4ti cunosc prietenii/. Aprecierile la adresa noilor prieteni au menirea de a reduce starile con!lictuale caracteristice varstei .e". Mi4a placut 6ostel pentru ca E/. 2n situatia in care adultului nu4i place unul dintre mem)rii grupului, din motive o)iective .e". consuma droguri/, nu este su!icient sa se interzica relatia cu acesta !ara a motiva interdictia .pot !i !olosite argumente pe intelesul lui si e"emple din viata reala/. 3aca in copilarie adulDii erau cei ce iniDiau -ocurile si ii atrageau pe copii cu masinute, papusi, trenulete electrice si ursuleti, acum tanarul vrea sa preia initiativa si are impresia ca este atotstiutor. 2nterdictiile de a iesi seara la discoteca, impunerea unei ore limita pentru a veni acasa, pregatirea temelor sunt tot atatea motive de cearta si, in unele cazuri, de amenintarea O!ug de acasaGO. 6omunicarea interdictiilor nu se va !ace su) amenintare sau su) !orma de ordin, ele putand !i !acute su) !orma 8As pre!era ca tu sa E9. egulile tre)uiesc negociate permanent, intre asistentul maternal pro!esionist si copil, prin conditionare .e". Mergi la discoteca daca E./. Acum copilul are nevoie de suportul adultilor, de recunoasterea din partea acestora a 8eli)erarii de su) tutela9. 2ncrederea acordata copilului este !oarte importanta, asistentul maternal tre)uind sa4si ascunda teama !ata de situatiile in care ar putea !i pus copilul lor de catre 8antura-9. Pentru aceste situatii vom prezenta cateva e"emple elocvente0 8Poti merge, stiu ca totul va !i in regula..9, 8 Ma )azez pe tineE9 In cazul pu)erului, nevoia de cunoastere .mani!esta la scolarul mic/, se trans!orma in nevoie de creatie, !apt ce solicita din partea asistentului maternal pro!esionist aprecieri si incura-ari. 3aca in ceea ce !ace copilul greseste, remarca ingri-itorului tre)uie !acuta su) !orma 8este )ine, dar nu crezi ca ar !i mai )ine dacaE9, ast!el copilul putand !i corectat !ara sa ai)a impresia ca i se impune ceva si ca ceea ce a !acut singur este gresit.

21

2n comunicarea cu copiii a!lati la aceste varste este important sa nu se impuna un anumit comportament ci pur si simplu sa !ie recomandat su) !orma modelelor de mai sus. 2nteresul pentru -oc se diminueaza, timpul li)er !iind ocupat acum de intalnirile cu prietenii, de !ilme, internet, ?:. Apare riscul dependentelor de orice !el0 calculator, !umat, alcool in situatia in care asistentul maternal nu urmareste programul copilului si nu are o relatie de incredere cu acesta. La Anceput copilul utilizeaz@ Fnetul9 din curiozitate, din plictiseal@, nevoia de ceva nou, incitant, ca An timp calculatorul s@ ocupe din ce An ce mai mult timp; dorinDa de a Fsta pe net9 sau An !aDa unui -oc va urmata de nevoia de a !ace acest lucru. Ast!el se a-unge la dependenD@. 6omportamentul copilului dependent de net va !i ca a acelui dependent de droguri, tutun, alcool; se enerveaz@ dac@ nu are acees la calculator, devine agitat, nu4Ci g@seCte locul, nu poate !ace nimic altceva. In aceste situaDii este nevoie de consultarea unui specialist, psi,olog sau psi,iatru. 3ar cel mai corect ar !i s@ preveniDi aceste dependenDe Ci s@ negociaDi cu copilul programul pentru internet, pentru -ocuri, tv, pentru activit@Dile Ccolare Ci s@4l Ancura-aDi s@ practice sportul. ;portul este una dintre cele mai s@n@toase Ci utile !orme de ocupare a timpului li)er. 3in p@cate nici Ccoala Ci nici adulDii nu mai pun accent pe aceste activit@Di, ceea ce este An detrimentul copilului.

. Etapele de.$olt2rii se,uale ale pu'erului Ai (enomene psi@olo#ice asociate ;e spune c@ acesat@ perioad@ este cu o imens@ 8,ara)a)ur@ ,ormonal@9. ;cBnteia )iologic@ are loc mai AntBi la nivelul creierului. La pu)ertate, creierul incepe sa produca anumiti ,ormoni, care trimit un mesa- organelor se"uale0 testiculele )aiatului si ovarele !etei. Acestea incep sa !unctioneze, producand ,ormoni se"uali. 2n cazul !etelor, modi!icarile !izice apar mai devreme, in -urul varstei de '411 ani, cand sanii incep sa se dezvolte, iar cativa ani mai tarziu se instaleaza menstruatia. Paietii OintarzieO cu un an sau doi. Ast!el, in -urul varstei de 12413 ani vocea )aietilor incepe sa se ingroase, apare pilozitatea speci!ica .ca urmare a secretiei de testosteron/ si se remarca o dezvoltare a masei musculare .in special in zona umerilor, care devin mai lati/. ;e spune c@ Anainte de pu)ertate vor)im de copil, ca apoi s@ Ancepem s@ vor)im despre tBn@r, adult. AdolescenDa este o perioad@ de trecere de la pu)ertate spre vBrsta adult@. Pu)ertatea este 8poarta9 de intrare An vBrsta adult@. 6,iar daca pu)ertatea se caracterizeaza, in principal, prin modi!icari de ordin !izic, acest lucru nu inseamna ca la nivel emotional nu se petrec sc,im)ari 4 si inca, unele semni!icative. MBndria de a creCte, de a avea un corp nou Ci se" nou, este, evident AnsoDit@ de Andoieli. La aceast@ vBrst@ copiii pot s@ Ose inc,idaO in ei, pre!erBnd s@ discute numai cu un coleg sau o coleg@ despre ceea ce4i !r@mBnt@ Ci nu cu adulDii. 1u de puDine ori se simt -enaDi de sc,im)@rile pe care le su!er@ Ci nu doresc s@ vor)easc@ cu nimeni. Fetele se simt -enate din cauza ca pieptul lor incepe sa se dezvolte si atrage atentia )aietilor, iar acestia, la randul lor, se simt destul de ciudat atunci cand incep sa se )ar)iereasca. 7"ist@ cazuri cBnd copiii devin mai stBngaci An acesat@ perioad@, deCi Anainte erau a)ili, cu re!le"e e"celente. 7"plicaDia const@ An !aptul c@ nu4 Ci mai cunosc corpul, nici limitele !izice, noua dimensiune corporal@ nu a !ost Anc@ integrat@ An sc,ema corporal@. 3in !ericire copiii se o)isnuiesc destul de repede cu evolutia corpului lor si acest lucru incepe sa le placa, pentru ca se simt adulti, c,iar daca nu sunt inca, din nici un punct de vedere. Modi(ic2ri (i.iolo#ice Ai 'iolo#ice la '2ie>i* Q ;c,im)area vocii Q ?esticulele ACi du)leaz@ sau tripleaz@ volumul .incep sa secrete testosteron/ Q Pielea testiculelor se cuteaz@ Ci devine mai Anc,is@ la culoare Q Penisul se dezvolt@ Ci el Ci cap@t@ !orma sa caracteristic@, continuBnd s@ se dezvolte pBn@ la vBrsta adult@. Prima e-aculare apare apro"imaiv la un an dup@ ce penisul Ancepe s@ creasc@, de pe la 13414 ani. ;perma a-unge s@ !ie pe deplin !ecundant@ dup@ cBteva luni, dar s4au v@zut pu)eri care pe la 12413 ani au l@sat Ans@rcinate partenere de aceeaCi vBrst@. Q ;e AnmulDesc erecDiile spontane .An special cele nocturne/, apar aCa numitele Fvise umede9

22

.polutii nocturne/, caracterizate prin aparitia de e-aculari spontane in timpul somnului si primele mastur)ari. Q Apare pilozitatea pu)ian@ .pe la 12 ani An mod normal/ Q Apare p@rul la su)suoar@, de o)icei la doi ani dup@ apariDia p@rului pu)ian, apoi p@rul pe a)domen, piept, !ese Ci spate Q P@rul )@r)ii apare cu timiditate la coDul )uzelor, apoi de4a lungul )uzei de sus, apoi An partea de sus a o)ra-ilor Ci, An s!BrCit pe )@r)ie/ Q M@rul lui Adam devine aparent Ci vocea se sc,im)@; Modi(ic2ri (i.iolo#ice Ai 'iolo#ice la (ete* Q 3ezvoltarea pilozit@Dii pu)iene. <nele !ete simt dezgust An !aDa acestor !ire de p@r, neo)iCnuite, An -urul organului se"ual; Q Primele secreDii vaginale; Q 3ezvoltarea sBnilor. ;Bnii nu cresc Antodeauna An acelaCi timp Ci simetria lor le Angri-oreaz@ pe !ete. ;e Antrea)@ dac@ nu cumva au cancer sau alte pro)leme. 7ste )ine s@ CtiDi c@ sBnii nu sunt An general simterici Ci c@ este normal ca unul s@ !ie cu ceva mai mare decBt cel@lat. 1umai di!erenDele !oarte mari ar tre)ui s@ v@ alarmeze Ci s@ v@ !ac@ s@ consultaDi un medic. 6reCterea sBnilor este de multe ori acompaniat@ de dureri. Q #ormonii !eminini .ovarele produc ,ormonii !eminini numiDi estrogeni/, care !ac s@ creasc@ sBnii, trezesc Ci emoDii se"uale care uimesc Ci tul)ur@. 7ste perioada An care !etele Ancep s@ cunoasc@ placerea mastur)@rii; Q ApariDia menstruaDiei. 6u prima menstruaDie !etiDa p@rseCte copil@ria Ci p@CeCte cu paCi repezi spre perioada adult@, nu este Anc@ !emeie dar nici copil nu mai este. MenstruaDiile sunt o parte a ciclului reproductiv al !emeii. Aproape An !iecare lun@ uterul construieCte o c@ptuCeal@ pentru ovulul !ertilizat. 3ac@ Ans@ ovulul nu este !eritilizat, acesat@ c@ptuCeal@ se elimin@ prin vagin .menstruaDia/. 7ste )ine s@ vor)im cu copiii despre toate aceste modi!ic@ri Ci s@4i asigur@m ca este normal ceea ce se AntBmpl@ Ci c@ este )ine s@ se accepte aCa cum sunt. 7ste !oarte important s@ discutaDi cu copilul despre aceste modi!ic@ri Anainte ca ele s@ apar@ Ci s@4l sperie. 3aca nu stiu despre menstruatie, respectiv despre polutii nocturne, copiii se pot speria. 1u e nevoie sa provocati o Odiscutie serioasaO pe aceasta tema, copilul s4ar putea speria si inc,ide in sine; este de pre!erat s@ a-ungeDi la acest su)iect cu tact, pro!itBnd de o iniDiativ@ a copilului An acest sens, de o glum@ pe acesat@ tem@, o emisiune, un articol. 7ste recomanda)il ca )aiatul sa discute cu un )@r)at, iar !etita, cu o !emeie. 7ste )ine s@ discutaDi atBt despre modi!ic@rile care apar la !ete cBt Ci despre cele care intervin la )@ieDi, asta pentru a Cti ceea ce se AntBmpl@ Ci cu se"ul opus. Pro)a)il ca nu4i veti putea raspunde la toate intre)arile intr4o singura discutie. ;i nici nu ar !i prea indicat, pentru ca avalansa de in!ormatii noi si inedite il pot )ulversa. 6el mai )ine este sa parcurgeti su)iectul treptat, o!erindu4i de !iecare data tot mai multe detalii, lamurindu4i necunoscutele si raspunzandu4i la intre)arile care apar pe parcurs. 7ste )ine s@ !iDi dumneavoastr@ cei care discutaDi cu copilul Ci s@ nu l@saDi aceste su)iecte An seama altor persoane; ast@zi copii au acces la multe materialel in!ormative, Ans@ nu toate sunt corecte, utile Ci potrivite nivelului s@u de AnDelegere. 3ac@ evitaDi aceste su)iecte copilul ar putea crede c@ este ruCinos s@ vor)easc@ despre aCa ceva Ci va a-unge sa4i !ie rusine de sine si de corpul sau, creandu4si comple"e atat de ordin !izic, cat si emotional. ;e"ualitatea nu Anseamn@ numai se". Inseamn@ sentimente, dorinDe, senzaDii, gBnduri despre sine Ci despre relaDia cu ceilalDi. 2n!ormaDiile pe le veDi o!eri tinerilor la acesat@ vBrst@ vor contri)ui la !ormarea unei imagini corecte despre sine Ci despre lumea Ancon-ur@toare, Ai va a-uta s@ se gBndeasc@ la ceea ce este )ine pentru ei Ci s@ acDioneze An consecinD@, inclusiv An ceea ce priveCte se"ualitatea proprie. ". Principalele cri.e de adaptare speci(ice acestei etape de de.$oltare 6opilul a!lat in perioada pu)ertatii cauta prietenie si a!ectiune, dar mani!esta si tendinte de revolta ca reactie la cerintele adultilor. 6opilul se a!la la granita in care doreste sa devina independent, dar simte gradul de dependenta .a!ectiva si materiala/ de adult. La nivelul grupului de prieteni sau la nivelul grupurilor sociale la care doreste sa acceada se constata ca e"ista momente in care este acceptat, negli-at, tolerat sau c,iar respins. Acest !apt ii

23

creeaza o oarecare nesiguranta si izolare, care poate disparea cu timpul. 3e aceea, pu)erii pot mani!esta tendinte de inadaptare scolara si sociala. Ast!el, copilul isi asuma diverse etic,etari de tipul0 elev )un, sla), mediocru, ceea ce il !ace sa mani!este atitudini de un anumit tip !ata de activitatea scolara .invata de placere sau respinge activitatile scolare/. ?oate acestea duc si spre am)ivalenta in atitudinea adultilor care, in unele impre-urari il considera copil, insa in altele ii solicita un comportament de adult. Acesta am)ivalenta a adultului il !ace pe copil sa traiasca momente contradictorii si o usoara respingere a statutului si rolului incert care i se atri)uie. Pu)erului nu4i mai place autoritatea adultului, uneori e"agerata, si de aceea doreste sa4si mani!este independenta. Ast!el copilul poate trece printr4o perioada de respingere a adultilor. 2n relatiile cu parintii sau cu asistentul maternal, starile a!ective ale pu)erului pot !i tensionate, in acelasi timp insa el mentinandu4si dorinta de a !i pozitiv.

/ Comportamentele di(icile ale pu'erilor Ai tul'ur2rile a(ecti$e Ai comportamentale speci(ice <na dintre pro)lemele cu care se con!runt@ copii dar Ci cei care Ai Angri-esc este dependenDa de calculator, de internet. Ast@zi te,nologia in!ormatic@ a avansat atBt de mult Ci este atBt de atractiv@ incBt copii a-ung s@4Ci patreac@ mai mult de -um@tate din timpul li)er An !aDa calculatorului. 6omunicarea real@ a !ost tot mai mult Anlocuit@ de cea virtual@. Multe dintre tr@irile lor, an"iet@Di, pro)leme, pu)erii nu le vor discuta cu dumneavoastr@. 7ste )ine s@4i Ancura-aDi s@ discute cu un specialist, cu un psi,olog despre lucrurile care4i !r@mBnt@. La !el de util este Ci -urnalul propriu; este important s@ D in@ un ast!el de -urnal, deoarece il a-uta sa descarce o seama din emotiile pe care le traieste si i!a-uta sa Fle revada9 pentru a le putea pune Fin ordine9 pe ,artie. 6eea ce tre)uie s@ !aceDi dumneavoastr@ este s@4i respectaDi intimitatea, !iecare dintre noi tre)uie s@ ai)@ Fgr@dina lui secret@9. 3aca insa doreste sa va citeasca din -urnal, este )ine sa il ascultati si sa valorizati aceasta e"perienta09Ai scris !rumos9, Fsunt impresionata de cat de multe poti simti9. ?ul)ur@rile ce comportament cu de)ut An pu)ertate sunt0 minciuna, !urtul, !uga de acas@. Atunci cBnd aceste conduite apar An mod izolat, ele nu pot !i considerate tul)ur@ri, An sc,im) repetarea lor, reproducerea lor An timp, asocierea lor, pot constitui primele semne ale unor tul)ur@ri care se mani!est@ mai vizi)il An adolescenD@. Minciuna 3e multe ori spunem Fminte cum respir@9. A spune minciuni este normal pentru copilul de 344 ani, cBnd nu !ace distincDia clar@ Antre )ine Ci r@u, Antre realitate Ci imaginar. Intre %4& ani copilul Ans@ va AnDelege c@ minciuna nu este o glum@. Minciuna poate !i utilizat@ pentru a o)Dine ce vrea sau pentru a evita o nepl@cere/. 3e multe ori copilul nemulDumit de sine, de situaDia sa va Ancerca s@ creeze o lume imaginar@, una An care totul s@ !ie per!ect ACi va inventa o !amilie, prieteni etc. 7ste vor)a despre minciuna compensatoare, prin care ACi creaz@ o imagine la care nu mai poate spera An realitate. Li acest lucru este normal pBn@ la % ani, dar dup@ aceast@ vBrst@ ar tre)ui s@ ne punem semne de Antre)are. 3ac@ veDi ignora in mod e"cesiv aceste comportamentecopilul va crede c@ aceasta este soluDia Ci va contiuna s@ mint@ pentru a o)Dine avanta-e. Atitudinea copilului An !aDa minciunii depinde de comportamentul adultului. 7ste )ine s@ discutaDi cu copilul, nicidecum s@4l acuzaDi sau s@4l ameninDaDi. :eri!icaDi Ampreun@ cauzele minciunii Ci AncercaDi s@ le soluDionaDi Ampreun@. Furtul 7ste cel mai !recvent comportament delincvenDial la copil. 3ac@ la Anceput poate !i un -oc, acest comportament, dac@ nu este controlat, poate deveni unul patologic. 3e multe ori copilul care !ur@ !ace acest gest An culmea tensiunii ca apoi s@ se liniCteasc@. Furtul poate !i Ans@ AnsoDit de sentimentul de vinov@Die, teama de a !i prins. Furtul poate !i AnsoDit de minciun@, copilul intrAnd ast!el Antr4un cerc vicios. Alteori Ans@ !urtul nu este AnsoDit de nici de tesiune, nici de sentimentul de vinov@Die ci este tr@it ca o r@z)unare, o revendicare sau ca pe o recuperare. 3e multe ori copilul va Ancerca s@4Ci motiveze gestul, s@ rezolve sentimentul de culpa)ilitate. 3ac@ copilul !ur@ numai pentru c@ cei din gaCca sa !ac acest lucru atunci poate !i vor)a despre un comportament antisocial de grup. P@taia, cearta copilului nu rezolv@ acest comportament. FiDi sinceri cu copilul, discutaDi despre ceea ce se AntBmpl@, g@siDi soluDii Ampreun@ Ci dac@ nu reuCiDi s@ le g@siDi apelaDi la un psi,olog.

24

3e multe ori !urtul Ancepe de la dorinDa copilului de a atrage atenDia .Nur deci e"ist9/, An cazul copiilor negli-aDi sau Ci al celor r@s!@DaDi. Fu#a de acas2 6opilul !uge de acas@ cBnd se simte neADeles, nedrept@Dit, nedorit. 3eseori, cBnd !uge de acas@, copilul nu are niciun scop, ,oin@reCte, r@t@ceCte, se ascunde prin Ampre-urimi sau ceva mai departe. In realitate caut@ locuri An care ar putea !i g@sit de vecini, !amilie, prieteni. 7"ist@ Ans@ Ci situaDii cBnd !uge cu un anumit scop. Pu)ertatea Ci An special adolescenDa sunt perioade An care copiii !ug An semn de protest sau An semn de solidaritate cu cei din gaCca lor.

B. Pro'leme de inte#rare Acolar2 Ai social2 a preadolescentului& pu'erului ?recerea de la ciclul primar la gimnazial, de la invatator la mai multi pro!esori, produce adesea di!icutati de adaptare a copilului la mediul social. <neori, aceasta coincide si cu ruperea de grupul de colegi din anii anteriori, !apt care presupune un e!ort deose)it de readaptare sociala a copilului. 2n prima perioada a clasei a :4a, copilul are nevoie de sustinerea si intelegerea asistentului maternal pro!esionist0 este posi)il ca in aceasta perioada copilul sa nu ai)a randamentul scolar o)isnuit, sa ai)a di!icultati de invatare. Pe de alta parte, datorita e!ortului pe care il !ace .inclusiv programul de !recventare a cursurilor se poate sc,im)a/, copilul poate avea tul)urari de somn sau de alimentatie .mananca mai mult sau mai putin ca de o)icei/. 6opilul are nevoie de sustinere si indrumare in activitatea scolara, !iind intr4un proces masiv de ac,izitii in plan cognitiv si psi,o4social. 6erintele din partea cadrelor didactice pot !i multiple si e"trem de diverse, copilului !iindu4i di!icil sa si le organizeze in !unctie de capacitatile sale. 3e aceea, relatia cu asistentul maternal pro!esionist este !oarte importanta. 2nsa relatia tre)uie sa !ie de incredere, copilul netre)uind sa se simta contrans in vreun !el. Programul copilului tre)uie sa !ie individualizat si tre)uie sta)ilit de comun acord cu acesta. 3aca asteptarile asistentului maternal pro!esionist depasesc posi)ilitatile si dorintele copilului, este posi)il sa o)tinem din partea copilului reactii de respingere, esec in realizarea sarcinilor si, implicit, devalorizarea copilului. ?re)uie sa admitem ca un copil este o individualitate, ca unii copii au dezvoltate anumite competente si a)ilitati si ca, la nivel intelectual, e"ista diverse orientari catre stiinte te,nice si e"acte, stiinte umaniste sau catre manualitati, arte, sporturi. 2n asteptarile pe care le avem de la copii tre)uie sa tinem cont si de ma"imum de potential individual !iecarui copil. 3e asemenea, tre)uie sa incercam tot posi)ilul sa orientam copilul spre placerea de invata, de a cunoaste si nu catre nota sau cali!icativ. 3aca e"ista o nepotrivire intre toate acestea, se poate produce devalorizarea copilului, o scadere a increderii in sine si, implicit, a)andonul scolar sim)olic .rezultate scolare mai scazute decat potentialul copilului/ sau e!ectiv .re!uzul de a !recventa cursurile scolare/. Acelasi poate !i rezultatul in conte"tul in care copilul traieste o seama de evenimente cu potential a)uziv .relatie de!icitara cu unul dintre pro!esori sau un coleg, alti adulti sau copii care isi petrec timpul in curstea scolii etc/. 3aca adultul are o atitudine orientata e"clusiv pe rezultatul scolar, este posi)il sa nu o)serve si nici sa nu4i o!ere ocazia copilului sa vor)easca despre situatiile acestea, permanetizand starea a)uziva in care se a!la copilul. :. Ne$oi nutri>ionale speci(ice pu'erului 2ntrucat in perioada prepu)ertara are loc o accelerare a ritmului de crestere a organismului, aceasta are nevoi energetice crescute in special in proteine, minerale .calciu, !os!or/, oligoelemente .!ier, zinc/, precum si de vitamine .vitaminele A si 7/. 6resterea masei musculare si practicarea sporturilor maresc nevoile energetice. Paietii necesita o alimentatie mai consistenta. 1evoile de proteine, minerale si oligoelemente se maresc pentru a putea asigura cresterea musculaturii, dezvoltarea oaselor si a organelor se"uale. ;i in aceasta perioada sunt necesare 3 mese principale si 142 gustari pe zi. Alimentatia este practic ca la adult. C. Identi(icarea principalelor tul'ur2ri ale comportamentului alimentar

25

3atorita perioadei di!icile, de cautare a identitatii, de con!uzie a rolurilor, datorita dezvoltarii !izice .cu accent pe dezvoltarea se"ualitatii/, atat !etele, cat si )aietii incep sa ai)a tul)urari de alimentatie. *)iceiul de a manca in !ata televizorului sau in !ata calculatorului, atrage dupa sine sc,im)area comportamentelor alimentare ale copilului. Mancarea tip !ast !ood, sucurile acidulate in e"ces atrag dupa sine !ie lipsa po!tei de mancare, !ie alimentatia e"cesiva. 3e aici, apar pro)leme mai mici sau mai mari de greutate, de carentare a organismului .lipsa vitaminelor, calciului etc/. $rupurile de covarstnici din care pu)erii !ac parte pot avea o in!luenta in alimentatia aleasa de acestia si, su) in!luenta grupului, copiii pot dezvolta tul)urari grave de alimentatie <nele pro)leme cum ar !i )ulimia, anore"ia sunt !oarte !recvente la pu)eri si adolescenti. $reutatea reprezinta doar un simptom !izic al tul)urarii alimentare, insa acestea sunt e"presia unor pro)leme emotionale pro!unde0 stima de sine scazuta, depresie, imagine de sine proasta. 6,iar daca la supra!ata, tul)urarile alimentare pot sa para nesemni!icative in raport cu celelalte pro)leme ale pu)ertatii, aceste tul)urari conduc la pro)leme emotionale mult mai serioase. Asistentul maternal e )ine sa urmareasca modul de alimentare al pu)erului si sa ii propuna o alimentatie cat mai sanatoasa si in acord cu nevoile nutritive speci!ice varstei si activitatii pe care acesta o depune. 2mplicarea in ela)orarea meniului pentru intreaga !amilie il responsa)ilizeaza .tre)uie sa gandeasca pentru toti mem)rii !amiliei, nu doar pentru el/ si il valorizeaza totodata .i se asculta opinia/. Programul sta)ilit pentru mese este mult mai usor de respectat daca este insoti de un ritual0 pranzul .sau cina, in !unctie de programul tuturor/ sa devina un moment important in sc,im)uri a!ective intre mem)rii !amiliei asistentului maternal si copilul a!lat in plasament, in care toti discuta despre ce au !acut/au de !acut, despre ce isi doresc sa !aca la s!arsit de saptamana, etc. F. Norme #enerale de i#ien2 ale pu'erului si ale mediului sau de de.$oltare 6amera copilului. 3ezorganizarea interioara a pu)erului va incepe sa se vada si in modul in care acesta isi organizeaza spoatiul de viata. 3e aceea, este )ine sa il a-utati sa isi mentina camera in ordine. Acest !apt nu inseamna sa ii impuneti cum anume sa !aca ordine, ci sa il a-utati pe el sa sta)ileasca o ordine in diversele spatii din camera0 )irou, )i)lioteca sau ra!t cu carti si caiete, dulap cu ,aine, pat, etc. La corp nou, igien@ nou@. La pu)ertate, transpiraDia creCte Ci devine mirositoare su) acDiunea ,ormonilor. ;e impune ast!el un duC zilnic. Pielea Ci p@rul se trans!orm@ .sunt mai grase/ pBn@ la s!BrCitul aolescenDei. Fetele tre)uiesc in!ormate despre modul de utilizare a tampoanelor. 3eodorantele se pot utiliza ca s@ !rBneze transpiraDia sau s@ masc,eze mirosul. Produsele de igien@ personal@ vor !i alese cu mare gri-@ de !iecare copil Ci este )ine s@4i Ancura-aDi s@4Ci g@seasc@ singuri tipul Ci !irma produselor, responsa)ilizBndu4i ast!el Ci dBndu4le Ancredere An propriile alegeri. 2giena ,ainelor este importanta .pu)erii se Fataseaza9 de un o)iect vestimentar si il poata neincetat/. ?re)uie sa se deprinda cu o)isnuinta de a sc,im)a ,ainele purtate .c,iar daca, pentru o perioada, ii vor !i cumparate cate doua o)iecte de vestimentatie identice/, iar len-eria intima tre)uie sa o sc,im)e dupa !iecare purtare. G. Relatia asistentului maternal cu scoala 6and vor)eam despre scolarul mic, aminteam de-a trecerea din ciclul scolar primar in ciclul gimnazial al copilului. 7ste vor)a de trecerea copilului din clasa a 2:a in clasa a :a, de la un colectiv de colegi, la altul, de la un invatator, la mai multi pro!esori si un diriginte. Aceasta trecere presupune un nou prag pentru copil, un nou proces de adaptare care poate avea repercusiuni asupra copilului. 3e aceea, relatia dintre asistentul maternal si cadrele didactice va !i mentinuta constant. Asistentul maternal nu se poate limita doar la relatia constanta pe care o are cu dirigintele, deoarece copilul poate avea o relatie !oarte )una cu un alt pro!esor decat acesta .sau o relatie de!icitara, devalorizanta pentru copil/, relatie care poate genera o serie de reactii din partea copilului .!ie este !oarte motivat spre o singura materie, !ie = in situatia devalorizanta4 are

26

tendinta de a a)andona !recventarea cursurilor/. Prezenta asistentului maternal tre)uie sa !ie constanta si in relatie cu parintii colegilor copilului, !iind !oarte important sa cunoasca care ii sunt colegii, grupul social din care acesta !ace parte, o)iceiurile, valorile. ?oate o)servatiile .primite de catre asistentul maternal de la pro!esori sau o)servatiile pe care asistentul maternal le !ace ca urmare a intalnirilor periodice cu pro!esorii/dirigintele copilului/ tre)uiesc scrise in -urnalul copilului si !ac su)ectul P2; pentru educatie !ormala si non4!ormala si P2; pentru ;ocializare si petrecere a timpului si in -urnalul copilului. Re.umatul acestei unit2>i de ?n$2>are 1. Adolescenta si pu)ertatea sunt etape di!erite An dezvoltarea copilului Ci di!erenta intre aceste perioade este una semni!icativa. 2. 6opilul trece printr4o perioad@ An care se Antrea)@ cine este. 3. 6opilul se a!la la granita in care doreste sa devina independent, dar simte gradul de dependenta .a!ectiva si materiala/ de adult. 4. Lim)a-ul acestor copii cuprinde cuvinte parazite .-argon/, e"cese de e"clamatii de superlative .e"traordinar, nemaipomenit, Fcool9/ dar si vulgaritati .uneori voite/ induse de mani!estarile teri)iliste. +. egulile tre)uiesc negociate permanent cu pu)erulG %. Apare riscul dependentelor de orice !el0 calculator, !umat, alcool in situatia in care asistentul maternal nu urmareste programul copilului si nu are o relatie de incredere cu acesta. &. Pu)ertatea este o perioad@ cu o imens@ 8,ara)a)ur@ ,ormonal@9. >. ;e"ualitatea nu Anseamn@ numai se". Inseamn@ sentimente, dorinDe, senzaDii, gBnduri despre sine Ci despre relaDia cu ceilalDi. '. ?ul)ur@rile ce comportament cu de)ut An pu)ertate sunt0 minciuna, !urtul, !uga de acas@. 1(. 3atorita e!ortului pe care il !ace la scoala, copilul poate avea tul)urari de somn sau de alimentatie .mananca mai mult sau mai putin ca de o)icei/. 11. <nele pro)leme cum ar !i )ulimia, anore"ia sunt !oarte !recvente la pu)eri si adolescenti. 12. 2ntrucat in perioada prepu)ertara are loc o accelerare a ritmului de crestere a organis4 mului, aceasta are nevoi energetice crescute in special in proteine, minerale, oligoelemente, precum si de vitamine.

27

NORME DENERALE 3E IDIEN6 ALE COPILULUI SI ALE ME3IULUISAU 3E 3E45OLTARE 6amera copilului. Mo)ilierul va !i adaptat varstei copilului si cerintelor speci!ice varstei0 pat, dulap de ,aine, )i)lioteca cu loc de depozitare a -ucariilor, )irou si scaun pentru )irou. Piroul tre)uie orientat ast!el incat copilul sa ai)a lumina naturala cat mai mult timp pe perioada zilei. 3incolo de lustra camerei, este )ine sa e"iste si o veioza pe )iroul copilului. 2m)racamintea. * atentie deose)ita se indreapta asupra incaltamintei, deoarece piciorul creste cu rapiditate. 6opilul tre)uie sa nu !ie constrans in mers sau alergat. La aceasta varsta, copilul isi poate corecta stilul de mers, doar daca este urmarit indeaproape de adult si daca este corectat permanent. 2giena corporala. 6opilul tre)uie invatat sa se spele zilnic si ori de cate ori este nevoie .dupa ora de sport, de e"/. 2giena intima are o importanta deose)ita in starea de sanatate a copilului si este )ine sa stie cand si cum sa !oloseasca sapunul, samponul. 2giena orala. 6opilul tre)uie sa se spele pe dinti, cu periuta persoanala, de doua ori pe zi .dimineata si seara, dupa ce mananca/. 3e asemenea, datorita perioadei de sc,im)are a dintilor, este important ca asistentul maternal pro!esionist sa se s!atuiasca cu medicul stomatolog asupra starii de sanatate a danturii copilului. 6opilul tre)uie sa mearga la stomatolog de minim 2 ori pe an, !ie si pentru controale de natura preventiva. Fiecare carie va !i tratata. 2n situatia in care medicul stomatolog recomanda !olosirea aparatului dentar pentru indreptarea dentitiei, asistentul maternal pro!esionist tre)uie sa stie care sunt normele de igiena speci!ice. Activitatea !izica. 6opilul are nevoie de multa miscare pentru dezvoltarea sa0 !ie ca merge la plim)are, !ie ca se -oaca cu diverse -ucarii, cu diverse -ocuri. 3e multe ori nu are nevoie decat de suportul si sutinerea asistentului maternal pro!esionist, pentru a se simti in siguranta, in -ocul sau. Miscarea in aer li)er devine o necesitate pentru dezvoltarea !izica a copilului, dar si in dezvoltarea sociala, incepand sa ai)a prieteni cu care va dori sa se -oace in alte spatii .in parc, in curtea scolii/. PRE5ENIREA ACCI3ENTELOR La aceasta varsta copilul este curios, dar inca neindeminatic. :om lista o parte dintre precautiile pe care tre)uie sa le avem atunci cand avem in gri-a un copil cu varsta cuprinsa intre 3 si + ani. 1u tre)uie insa sa uitati riscurile si precautiile pe care le4am amintit la sesiunile anterioare. 1u4i lasati la indemina nici un medicament, nici c,iar cele ce va par ino!ensive, ca aspirina. ?ocmai pentru ca o socotiti ino!ensiva, )anala aspirina lasata la indemina copilului este cauza a numeroase accidente; de asemenea, nu4l lasati sa se -oace cu poseta/geanta dvs. unde poate gasi un !lacon de medicamente; vazindu4va pe dumneavoastra ing,itind medicamente din acel !lacon, prima lui reactie va !i sa va imite. 2ndepartati din prea-ma copilului produsele mena-ere. <nele din ele pot !i to"ice .otravitoare/. 2nto"icatiile nu sunt niciodata rodul intimplarii. ;tatisticile arata ca in %(M din cazuri su)stanta to"ica a !ost lasata la indemina copilului. 3e asemenea, pot !i !oarte to"ice anumite produse de gradinarit .ingrasaminte c,imice etc./. 2nto"icatiile cu medicamente si produse mena-ere reprezinta >+M din into"icatiile copiilor .%(M cu medicamente, 2+ M cu produse mena-ere/ 6opilul tre)uie sa se uite la ?: doar in prezenta adultului, pentru a putea pun intre)ari si pentru a primi lamuriri. 6opilul se a!la la varsta la care nu discerne intre realitate si imaginar, iar imaginile pe care le vede ar putea genera o serie de actiuni ulterioare ale copilului care il pot pune in situatii de risc0 ar putea crede ca este ;uperman si ca are capacitatea de a z)ura de la geam, de e". $eamurile tre)uiesc prote-ate cu grila-e sau incuietori puse !oarte sus. ;a nu uitam ca a)ilitatea !izica si cognitiva a copilului a crescut simtitor si este capa)il sa gaseasca solutii pentru imposi)ilitatea de a a-unge la incuietoare .aduce un scaun pentru a se sui pe el pentru a a-unge la incuietoare/.

28

1u puneti niciodata la indemana copilului vase cu lic,id !ier)inte. 1u lasati la indemina copiilor pungi de plastic0 si le pot trage peste cap, su!ocandu4se. Atentie la )roaste si la c,ei. 6opilul se poate incuia singur in camera. Fi"ati usile .de e". cu un cirlig/ pentru a evita prinderea degetelor copilului in tocul usii. Pe m@sur@ ce creCte, copilul cBCtig@ conCtiinDa acDiunilor sale Ci a responsa)ilit@Dilor legate de propria sa siguranD@. 3ar lucrurile nu tre)uie l@sate la voia AntBmpl@rii, ci, pe m@sur@ ce copilul crescBnd ACi l@rgeCte aria de contact cu mediul Ancon-ur@tor, pe lBng@ instruirea Ci avertizarea sa, acestuia tre)uie s@ i se dezvolte si simtul responsa)ilit@Dii. Pentru copilul mai mare. ?re)uie sa4l invatati = si apoi sa4l lasati = sa se !oloseasca de o)iectele uzuale. 1umai ast!el il a-utati sa capete si sa se deprinda a avea gri-a de el insusi. 3aca nu il lasati sa va a-ute la )ucatarie, nu va avea niciodata ocazia sa e"periementeze anumite deprinderi care il pot a-uta in do)andirea sentimentului de independenta si implicare. Atunci cand nu sunteti de acord sa !aca ceva anume, este !oarte important sa ii e"plicati de ce anume nu sunteti de acord sau care sunt urmarile daca !ace acel cevaG .daca4i spunem09nu pune mana pe cutit9 si ne oprim, va considera ca este incapa)il sa curete un mar, nu va intelege !aptul ca tre)uie sa !ie atent la utilizarea cutituluiG/. Pentru prevenirea accidentelor si a into"icatiilor este util sa retineti si sa respectati trei cuvinte c,eie0 ordine, supraveg,ere, educatie. Pericole din a!ara casei Printre cele mai mari pericole se numara petrecerile in aer li)er, iesirile la iar)a verde. Focul desc,is, utilizarea su)stantelor com)usti)ile etc., pot duce la o serie de accidente, de la arsuri din cele mai grave, la into"icatii .e"0 ingestie de com)usti)il/. 3e asemenea, in ast!el de conditii copii sunt e"pusi in mod !recvent la caderi, lovituri, taieturi, intepaturi de insecte, muscaturi de animale, arsuri solare si insolatie .AtentieG Aveti gri-a sa prote-ati intotdeauna in mod corespunzator copilul impotriva actiunii nocive a soarelui. 7vitati e"punerile prelungite si neprote-ate la soare, in special in orele amiezii0 11 am = 1+ pm/, inec .la strand, pe marginea unei ape curgatoare, )alti, lac sau la mare/, plante otavitoare .de la ciuperci si )rindusa de toamna, la cucuta si matraguna sau c,iar !ructele = nu tu)erculul = )analului carto!, lista e !oarte lunga, si indi!erent daca cunoasteti sau nu care sunt acest plante, cel mai important lucru este ca ast!el de plante sa nu a-unga in gura copilului/ etc. 6ele mai )une masuri de prevenire ramin supraveg,erea atenta si educatia permanenta a copilului, care va pot scuti de !oarte multe neplaceri. Aveti gri-a cind iesiti cu copilul pe strada. 6ele mai !recvente accidente de circulatie in care sunt implicati copiii se produc din vina lor0 copilul a traversat strada !ara sa se uite in -ur; s4a smuls din mina parintelui pentru a alerga dupa mingea care i4a scapat; se -oaca impreuna cu prietenii lui si trece, alergind, strada. Ast!el de accidente survin mai ales vara, in vacanta. 3e indata ce copilul a-unge la varsta la care poate intelege, va tre)ui sa !ie invatat sa treaca corect strada. CRE7TEREA IMUNIT6HII COPILULUI Alimentatia sanatoasa a copilului determina in mare masura cresterea imunitatii organismului copilului. ;atis!acerea nevoilor nutritive si o alimentatie sanatoasa sustin dezvoltarea copilului, mai ales in acesata perioada in care copilul devine din ce in ce mai energic. Nocul a!ara, miscarea in aer curat si soare, consolideaza starea de sanatate a copilului si ii cresc rezistenta. 3e asemenea, in cazul in care copilul este )olnav, contactul cu alti copii in timpul perioadei contagioase tre)uie evitat. :izitele regulate la medic sunt esentiale in mentinerea starii de sanatate a copilului. 1u mergem la medic doar cand avem de tratat , ci cu scopul de a preveni. Programul de imunizari a copilului continua cu vaccinare 3?P si anti4poliomielitic 4 a sase4a doza, plus anti4ru-eolos .doza 2/, in -urul varstei de %4& ani. 6a si in anii anteriori, sunt importante pentru cresterea imunitatii copilului alimentatia si activitatea !izica. 6opilul isi poate determina sporturile !avorite si poate incepe sa participe la

29

diverse activitati e"tracurriculare0 clu)ul de inot, dans, !ot)al etc. ALCATUIREA UNUI MENIU A3EC5AT COPILULUI Alimentatia scolarului mic se aseamana cu a adultului, nevoile sale energetice si nutritive !iind destinate cu precadere pentru activitatea !izica, intelectuala si maturare se"uala. Alimentatia tre)uie sa contina si !i)re alimentare, e"istente in paine integrala, legume, unele !ructe, care com)at o)ezitatea si constipatia, generata de sedentarism. Proteinele de origine vegetala vor !i asigurate pe seama cerealelor si derivatelor, a legumelor si leguminoaselor. $rasimile de origine animala se vor da su) !orma de unt, smantana, !risca, iar cele de origine vegetala se vor da ca uleiuri de !loarea4soarelui, de germene de porum). $lucidele se vor asigura mai ales din paine, paste !ainoase, legume, !ructe si se vor completa cu za,ar. Painea se va da in cantitate de cca. 14( g pe zi. 3intre legume, carto!ii se vor da in cantitate de cca. 1%( g, radacinoasele .morcovi, al)itura, telina/ se vor da cca. 2(( g pe zi in preparate ca supe de legume, pireuri, soteuri. Legumele verzi se vor da cca. 1+(R1&( g pe zi, preparate ca salate crude asezonate cu ulei si suc de lamaie. ;e pot da si leguminoase uscate .!asole, mazare, linte/, cu conditia sa !ie )ine !ierte. Fructele se vor da crude, coapte, pireuri sau compoturi, in cantitate de 2((R 22( g pe zi. 3e asemenea din ele se pot prepara sucuri proaspete. 6e nu este indicat se ii dati copilului0 alimentele prea sarate, prea iuti, prea condimentate; alimentele pra-ite in grasime, mezelurile, muraturile in otet; alcool si ca!eaua naturala. ;e vor da + mese pe zi repartizate, dupa un orar regulat, in 3 mese de )aza si 2 gustari. Prepararea mancarii in conditii de siguranta 6opilul poate !i prote-at de im)olnavire de catre asistentul maternal pro!esionist prin utilizarea cu atentie a unor practici igienice de preparare a mancarii si igiena a alimentatiei. ;e poate reduce pro)a)ilitatea de im)olnavire a copilului prin spalarea pe maini inainte de prepararea alimentelor, prin pastrarea curateniei in )ucatarie si a igienei vaselor utilizate pentru prepararea alimentelor. 3epozitarea alimentelor ?emperatura alimentelor tre)uie mentinuta la un nivel de siguranta care sa previna cresterea )acteriilor care produc im)olnavirea. Alimentele proaspete tre)uie depozitate separat, pentru a evita contaminarea lor. Alimentele care au venit in contact cu carnea cruda, tre)uie sa !ie gatite la temperaturi mari pentru a preveni dezvoltarea )acteriilor. 3e retinutG 6opilul tre)uie invatat sa se spele pe maini inainte de !iecare masa si apoi .dupa mese/ pe dinti. 6opilul tre)uie invatat sa mestece )ine alimentele in gura, !ara gra)a. Asistentul maternal pro!esionist tre)uie sa stea impreuna cu el la masa, pentru a4l putea invata o serie de reguli de comportare civilizata si igienica, in acest scop se va crea o am)ianta cat mai placuta de calm si )una dispozitie si cat mai atragatoare. 6opilul nu tre)uie certat in timpul meseiG ;colarul va primi 3 mese principale si 142 gustari pe zi. Micul de-un va avea caracter de masa principala, inaintea programului scolar. $ustarea va !i consumata la scoala, va !i pregatita de acasa, in !elul acesta asistentul maternal putand avea un control asupra calitatii alimentatiei. 1u este recomanda)il sa se lase copilului li)ertate in acest sens, deoarece el pre!era alimente ca0 napolitane, pu!uleti, grisine, stic5suri sau sucuri car)ogazoase, care pot dezec,ili)ra alimentatia. Masa de pranz va consta din trei !eluri, din care nu tre)uie sa lipseasca cruditatile .salate, !ructe/. 6ina consta din doua !eluri .o mancare si un desert/, care se vor consuma cu cel putin o ora inainte de culcare. 7ducatia se"ualitatii este pentru a in!orma elevii despre0

3ezvoltarea in intregime a organismului si a lua decizii constiente, mai ales cu privire la pro)lemele de sanatate se"uala;

30

3e a intelege cum se incadreaza se"ualitatea in sanatatea lor generala. 3e a intelege ca se"ualitatea constituie o parte normala si sanatoasa a !iecarui om, de4a lungul ciclului vietii; 3e a separa mitul de realitatea se"ualitatii; 3e a discuta despre se"ualitate cu colegii lor, cu parintii, prieteni. 7ducatia se"uala este considerata ca !iind importanta prin0

;e"ualitatea este o componenta esentiala a !iecarui om. ;e"ualitatea nu este egala cu contactul se"ual; iar contactul se"ual nu este ec,ivalent cu dragostea. 6ind oamenii au in!ormatii si stiu cum sa le !oloseasca, ei vor lua decizii mai corecte. 2n mediul !amilial se des!asoara educatia se"ualitatii, pro)a)il intr4o maniera !ormala. elatiile se"uale tre)uie sa se sta)ileasca cu acordul reciproc si constient al celor implicati. 7"ista multe !orme de e"primare se"uala, e"primari ale intimitatii si a!ectiunii. *amenii nu tre)uie sa -udece se"ualitatea semenilor lor ;istemul de valori ale unui om tre)uie sa determine comportamentul sau se"ual; daca nu se intimpla asa, se pot pune la indoiala integritatea si respectul !ata de sine al persoanei respective. 7"ista multe cai de a de!ini masculinul si !emininul, multe dintre ele sunt determinate de cultura poporului respectiv. *data cu intelegerea anatomiei se"uale, oamenii pot deveni mai responsa)ili !ata de sanatatea lor se"uala = mentinind )una !unctionare, precum si prevenind im)olnavirile sau o sarcina nedorita.

Aplicarea metodelor de lucru cu minorii. 3upa 1( ani, atitudinea de OsimpatieO intre cele doua se"e sa devina selectiva si sa apara OcupluriO mi"te in cadrul activitatii. ;impatia capata o tinta OamoroasaO. 6a urmare, educatia se"uala din copilarie tre)uie sa urmareasca deprinderea normelor de igiena individuala si sa acorde o atentie deose)ita din partea parintilor pentru educatie in general a copilului. 1u tre)uie uitat ca mai intii si neincetat tre)uie !acuta educatie pur si simplu. 3e o)icei, dragostea -uvenila incepe cu o stare de nesatis!actie, dor al inimii. 1u rareori prima dragoste este e!emera. 7a este e"pesia unui sentiment desteptat, o iz)ucnire puternica a pasiunii, memotia careia ramine pentru toata viata, dar nu totdeauna devine !undamentul unei ramilii dura)ile, sanatoase si !ericite. * ast!el de dragoste este )eata de imagini poetice0 o)iectuul dragostei este idealizat, i se atri)uie calitati inspirate de trasaturile eroilor indragiti ai romanelor, !ilmelor, pieselor. 1ecesitatea dragostei se contine in insasi !irea umana si4si capata toata putearea in perioada maturarii se"uale. 3ar iu)irea nu este un scop in sine. 2dealuri comune, o im)ogatire mutuala cu cunostinte si e"perienta, a-utoeul amical4 iata un scop pentru care dragostea este un impuls necesar. ;entimentele tinerilor indragostiti devin mai puternice, capata diverse nuante !rumoase. 2n asemenea caz relatiile se"uale devin apogeul unitatii spirituale. Lipsa sentimentelor cordiale nu asigura in intimitate o satis!actie morala completa, ci doar o trans!orma intr4un act !iziologic primitiv, aducind deseori dezamagirea. Pentru virsta cuprinsa intre 1(41& ani, tre)uie sa cunoastem particularitatile virstei0 este un non4sens sa contam pe rationalitatea si constiinta deplina a ideilor si !aptelor, mai ales in circumstante particulare de in!er)intare a instinctului se"ual. 6icero spunea ca0 O2ntelepciunea nu se potriveste cu aceasta virstaO. Mani!estarea dragostei la )ar)ati si !emei are loc in mod di!erit. 6it de pasionat nu ar !i )ar)atul, el nu se va lasa prada emotiilor,ca !emeia. 3e o)icei, dragostea este doar unul din scopul vietii masculului si )ar)atul va tinde totdeauna sa4si pastreze li)ertatea individuala, pentru a avea indea-uns spatiu pentru activitatea sa individuala de creatie. A se lasa in virte-ul dragostei inseamna pentru )ar)at a4si perde toate sperantele. 6,iar si cea mai inteligenta !emeie e putin pro)a)iil sa poata aprecia la -usta valore acest 8act de cura-9 al )ar)atului. 3e la )ar)at !emeia asteapta, in primul rind, ca acesta sa4i !ie prieten, povatuitor si, desigur, o garantie a )unastarii materiale personale si a copiilor. <n lucru cu totul di!erit este dragostea

31

!emenina4 pentru !emei iu)irea ar putea, uneori constitui unicul scop al vietii. 6u alte cuvinte, !emeia iu)este alt!el decit )ar)atul. Marile instincte inascute .de conservare, se"ual si alimantar/ sint la )aza organismului uman. 2nstinctul se"ual se mani!esta mult mai tirziu ca celelalte. ;i acest lucru corespunde legiitatii. 2n di!erenta de instinctul animalelor, cel al omului este inno)ilat de unul din cele mai !rumoase si puternice sentimente este iu)irea. Functia se"uala este strins legata de cele mai inalte eta-e cere)rale cu corte"ul creierului mare. $ratie acestui !apt, omul poate nu numai urma acest instinct, ci si sa conduca cu el. Apro"imativ la 13414 ani la )aieti si !ete apare o atractie !ata de reprezentantii se"ului opus. Mai intii, atractia nu este decit vaga, dar in perioada adulta .1>43+ ani/ ea capata o intensitate deose)ita. 7ste vor)a de atractia se"uala. 2nceputul timpuriu al vietii se"uale, pina la atingerea pu)ertatii !izice, psi,ice si sociale, ramine nedorit; se pote avea un e!ect daunator asupra organismului. Paralel e"ista pericolul real al contaminarii de )oli venerice, al reducerii senzatiilor se"uale la un act !iziologic o)isnuit, neinno)ilat de sentimente, pustiit su!leteste. Plus la toate, sarcina !etitelor este soldata de a"igente e"cesive !ata de organismul inca sla). 7ste )ine ca ocazional, direct, si mai mult sim)olice decit stiinti!ice sa a)ordeze unele pro)leme din s!era relatiilor dintre se"e. ?ratarea acestor pro)leme se !ace cu prudenta, cu sinceritate, cu mult calm, multa ra)dare si intelegere si cu dorinta de a le rezolva. Pentru a4si !ace )ilantul dorintelor si pentru a4si calma nelinistile este )ine ca tinarului sa i o!ere un ragaz de meditatie. 7ste utila apoi rediscutarea si clari!icarea pro)lemelor. Pentru (ete ) cand e potri$it sa inceapa $iata se,uala0 F?oate la timpul lor9, se zice. ;unt !ete care4si incep activitatea se"uala la 11 ani si !ete care o incep la 24 sau mai tarziu. 7 evident ca pentru primele e mult prea devreme iar pentru celelalte te gandesti F*are de ce au asteptat atatS9 ?otusi sa dai o varsta potrivita e imposi)il. Fiecare !ata se dezvolta atat !izic cat si psi,ic in mod di!erit. 3upa ce veti citi randurile urmatoare o sa intelegeti mai )ine. 3e ce nu prea de$reme0 *rganele genitale se !ormeaza in cursul vietii intrauterine. 7le sunt practic inactive in copilarie si din acest motiv sunt !oarte putin dezvoltate. ;copul pu)ertatii este acela de a le pregati in vederea !unctionarii lor !ara pro)leme. Functia primara a organelor genitale este aceea de a aduce pe lume copii. Psi,ologii spun insa ca trairea placerii se"uale este la !el de importanta si ca o cautam de cele mai multe ori !ara sa dorim urmasi. Asa, pur si simplu, de dragul placerii. 3ar si pentru do)andirea placerii e nevoie ca organele se"uale sa atinga un anume grad de dezvoltare. 2n plus, activitatea se"uala te a!ecteaza emotional in sens pozitiv sau negativ. Poate esti pregatita, poate nu, poate iti doresti cu adevarat sau, poate doresti sa mai astepti pana esti sigura ca a venit timpul. 2nceperea vietii se"uale inaintea maturizarii organelor genitale, in special a vaginului, poate !i cauza aparitiei unor tul)urari de dinamica se"uala. Acestea sunt di!icultati in !unctionarea normala a organelor genitale. 7le dau su!erinta !izica si psi,ica in loc sa aduca placerea. ;a vedem care sunt acestea0 ?ul)urarile de lu)ri!iere care constau in secretia insu!icienta de mucus de catre glandele vaginale. Acest mucus are rolul de a !acilita penetrarea. Fara el poate aparea durerea la contact. 3ispareunia este durerea vaginala sau a)dominala aparuta la contactul se"ual. 7a apare precum spuneam datorita tul)urarilor de lu)ri!iere dar si datorita insu!icientei dezvoltari a vaginului. Anorgasmia sau incapacitatea de a avea orgasm, apare din aceleasi motive0 insu!icienta dezvoltare a vaginului, insu!icienta dezvoltare a clitorisului, lu)ri!ierea insu!icienta si dispareunia. ?ot aceste tul)urari pot sa apara si din cauza ca nu esti pregatita psi,ic, emotional pentru actul se"ual.

32

Totusi& de ce sa nu astepti prea mult0 2n general, !etele care n4au !acut se" pana la 2342+ de ani devin tot mai timide. 2si gasesc o relatie din ce in ce mai greu. ;e simt lasate in urma de celelalte !emei iar asta le comple"eaza si le accentueaza timidiatea. 3eci, care e momentul potrivit pentru tineS ?u vei sti cel mai )ine. 3ar !i atenta0 tre)uie sa !ii pregatita !izic si psi,ic, sa ai cunostintele necesare .cum sa te !eresti de pro)lemele ce pot sa apara/. Moti$e pentru care sa nu (aci se, Multe !ete isi incep activitatea se"uala din motive gresite iar apoi regreta. Poate ca multe dintre voi doriti sa scapati cat mai repede de virginitate. *are de ceS 8Alte !ete au !acut de-a se". 7le sunt de-a !emei. Au un aer de superioritate si c,iar rad de mine ca sunt inca virgina9. 3ecizia prietenelor tale de a !ace se" nu tre)uie s4o in!luenteze pe a ta. Ai timp destul. ;unteti persoane di!erite. Fiecare cu viata si e"perientele ei. Prietenul tau poate ca iti zice0 O3aca nu !aci se" cu mine, inseamna ca nu ma iu)estiO; O?e iu)esc, !a se" cu mine, arata4mi ca ma iu)esti si tuO; O3aca nu !aci se" cu mine, te parasescO 6ine incearca sa te santa-eze in !elul acesta nu te merita. ;e"ul e important intr4o relatie dar nu prin se" tii pe cineva langa tine. 3aca nu te iu)este, va pleca oricum dupa ce !aceti se". 2nceperea vietii se"uale nu e o urgenta, desi uneori asa ni se pare. 3aca vreti s4o !aceti, ar !i )ine sa !ie din cauza ca va simtiti su!icient de mature pentru asta si nu din cauza presiunii celorlalti. 1u4i lasati pe altii sa aleaga pentru voi. ?re)uie sa !ie decizia si dorinta voastra. Primul act se,ual 7 !oarte important unde, cu cine, in ce conditii iti pierzi virginitatea. Primul act se"ual te poate marca pe viata daca e un accident. Fii atenta, un )aiat dragut nu e neaparat si atent la nevoile tale sau asa cum te astepti. ?re)uie sa stii ca o sarcina se poate produce dupa primul contact se"ual. La !el, )olile cu transmitere se"uala, care sunt !oarte raspandite, pot !i contactate dupa un singur act se"ual. Pana la urma interesul tau este in primul rand sa !ii sanatoasa si sa ai incantarea ca ai !acut alegeri potrivite. ?u esti prietena ta cea mai )unaG Intre'are * Cum tre'uie (acuta i#iena intima corect& in #eneral& dar si dupa contactul se,ual S aspuns0 ;e vor)este mult in ultima vreme despre igiena personala, un rol important avandu4l mi-loacele mass4media. Tilnic suntem )om)ardati cu reclame la sapunuri, geluri de dus, sampoane, paste de dinti, deodorante de tot !elul. 1u se prea vor)este, insa, despre igiena se"uala, care este o parte importanta a conceptului de igiena in ansam)lu. 3e aceea poate ca ar !i nevoie de o detaliere a su)iectului .nu numai de reclame la tampoane, de e"./. 7ste important ca inainte de a ne gandi la riscul de in!ectie cu )oli cu transmitere se"uala, sa avem in vedere nevoia curateniei organelor genitale, atat la !emei cat si la )ar)ati. 3ar nu tre)uie e"agerat cu !olosirea de numeroase cosmetice, doar pentru li se !ace reclama. Apa calda si un sapun !in, cu p# neutru, sunt su!iciente. 2n decurs de cateva zile , transpiratia, secretiile naturale si urmele de urina se pot acumula in, sau in -urul organelor genitale. 3atorita !aptului ca organele genitale sunt calde si umede, aceste acumulari ,ranesc )acteriile locale care pot determina in!ectii ale tractului urinar. Aceste in!ectii se mani!esta adesea prin iritatie sau durere la urinare, .mai rar/ in!lamarea zonei din -urul organelor genitale sau scurgeri ce au o consistenta mai mare si un miros neplacut in comparatie cu cele normale. Aceste in!ectii nu sunt in general grave, dar sunt neplacute si uneori pot !i transmise de la o persoana la alta prin contact se"ual. 6ea mai )una cale de prevenire a acestor tipuri de in!ectii este dusul zilnic. Pentru )ar)ati, lucrurile sunt !oarte simple 0 depinde de starea penisului 4 circumcis sau necircumcis. Par)atii care nu sunt circumcisi tre)uie sa !ie atenti sa spele )ine zona preputului, unde in!ectiile pot aparea mai !recvent 4 se decaloteaza penisul si se spala zona. 3aca decalotarea este di!icila, nu o !ortati. Mergeti la medic, s4ar putea sa !ie nevoie de o interventie de specialitate.

33

2giena zonelor genitale !eminine este un pic mai comple"a. 2n mod normal, in a!ara ciclului menstrual, vaginul, prin auto4curatare, elimina secretiile vaginale. 2n mod normal acestea sunt culoare al)a, usor gal)uie sau incolore. 2n cazul in care aceste scurgeri isi sc,im)a consistenta, culoarea sau mirosul o)isnuit .devin mai vascoase, culoarea se inc,ide, mirosul devine neplacut/, !emeia tre)uie sa se adreseze imediat unui medic specialist ginecolog. Femeile tre)uie sa ai)a gri-a ca zonele din -urul la)iilor .acele cute de piele care incon-oara vaginul si uretra/ si zona de su) capisonul clitorisului sa !ie mentinute curate. Pentru a evita transportarea )acteriilor din zona anusului in zona organelor genitale .lucru care da nastere in!ectiilor/, spalarea si stergerea tre)uie sa se !aca incepand cu zona genitala si terminand cu zona anusului .din !ata spre spate/. 6ercetarile recente au demonstrat ca nu este nevoie sa se !aca spalaturi vaginale in mod !recvent. Pentru !emeile care insista pentru spalaturi vaginale, s!atul este sa nu !ie prea !recvente si sa se !oloseasca doar apa. Fara sapunuri, !ara geluri. 7ste important sa se inteleaga ca sapunul sau gelul de dus introduse in vagin sc,im)a ec,ili)rul )acterian prezent in mod normal in vagin si pot creste sansele aparitiei in!ectiilor. 3e asemenea, daca e"ista unele secretii anormale, acestea nu vor putea !i descoperite de catre medic tocmai din cauza acestor spalari interioare. 3aca medicul va considera necesar, va recomanda spalaturi intravaginale, dar numai in anumite cazuri. 2n legatura cu spalaturile intravaginale, lasati4l pe el sa decida. ;tie mai )ine ce !ace. 1< !olositi par!umuri, spaU4uri si alte produse pentru a Osc,im)a mirosulO. Mirosul vulvei este special O!acutO pentru a atrage, pentru a e"cita. * vulva proaspat spalata are un miros cat se poate de atragator. Apoi, !olosirea acestor produse desc,ide posi)ilitatea aparitiei unor iritatii. 2n cazul !emeilor virgine spalaturile intravaginale reprezinta o alegere proprie, asa cum este si !olosirea tampoanelor vaginale. <n alt aspect important al igienei se"uale care a!ecteaza in mod speci!ic !emeile este reprezentat de menstruatii .sangerarea menstruala/. 2ncepand de la varsta la care !etele ating pu)ertatea, menstruatia survine ciclic pentru !emeile care nu sunt insarcinate .de o)icei o data pe luna dar nu este o)ligatoriu sa !ie la acest interval/. 2n timpul menstruatiei, celulele care alcatuiesc stratul intern al uterului sunt evacuate prin vagin impreuna cu sangele care rezulta in momentul desprinderii acestor celule. 2n timpul ciclului menstrual multe !emei se simt Omai putin curateO. 7ste uneori o senzatie de discon!ort, dar nu uitati ca ciclul menstrual este .printre altele/ un mod natural, al corpului !emeii, de a se curata. 1u este nimic murdar decat in masura in care lasati sa !ie murdar si nu este OmurdarO decat in masura in care nu intelegeti normalitatea !enomenelor )iologice. 2nvatati4va caracteristicile sangerarii menstruale pentru a putea !olosi cea mai )una metoda de protectie pentru aceasta perioada, pentru a putea detecta orice !el de situatie anormala. Femeile tre)uie sa ai)a gri-a sa mentina zona genitala curata in perioada menstruatiei. 2giena intima in perioada sangerarii menstruale inseamna !olosirea unor a)sor)ate care sa se potriveasca cu !lu"ul sanguin caracteristic dar si sc,im)area la timp a acestor a)sor)ante. 7"ista a)sor)ante e"terne si a)sor)ante interne .intravaginale/. 6apacitatea de a)sor)tie este speci!icata printr4un numar de picaturi desenate pe am)ala-. 2n cazul a)sor)antelor interne se recomanda !olosirea unui a)sor)ant cu capacitatea minima de a)sor)tie pentru caracteristica !lu"ului sanguin. ?ampoanele care se introduc in vagin pentru a a)sor)i sangele menstrual tre)uie sc,im)ate la cel mult patru sau sase ore, c,iar daca au a)sor)it !oarte putin sau deloc. ?ampoanele lasate pe loc o perioada indelungata determina aparitia riscului producerii sindromulul de soc to"ic, o in!ectie )acteriana severa care poate !i !atala. 6a si in restul timpului, spalaturile vaginale nu sunt necesare in timpul menstruatiei. ?oaleta se poate reduce la spalarea e"terna, a vulvei. 7ste )ine sa alternati !olosirea tampoanelor intravaginale cu perioade de !olosire a tampoanelor e"terne, mai ales ca perioada zi 4 noapte 0 ziua a)sor)ant intern, noaptea a)sor)ant e"tern, dar si ca altenanta a ciclurilor menstruale 0 o perioada cu a)sor)ante interne si e"terne, o perioada numai cu a)sor)ate e"terne. 2n cazul !emeilor virgine !olosirea tampoanelor vaginale reprezinta o alegere proprie, asa cum sunt si spalaturile intravaginale. 2giena dupa contactul se"ual nu are nici un !el de recomandari di!erite de igiena o)isnuita. ;palarea dupa actul se"ual ramane tot e"terioara. Actul se"ual in timpul sangerarii menstruale nu este, nici el, OmurdarO si nu este nici periculos decat in masura in care este neprote-at. 2n cazul in care !olositi -ucariile se"uale tre)uie sa le mentineti per!ect curate. 6uratarea lor se

34

!ace imediat dupa !olosire. Fiecare dintre acestea are instructiuni de curatare si intretinere, date de catre producator. <nele au si truse speciale pentru aceasta intretinere. ;i inca ceva. 1u uitati sa aveti, pentru igiena zonelor genitale, un prosop personal pe care sa nu4l OimpartitiO cu nimeni. Ce tre'uie Atiut despre 'olile se,ual transmisi'ile 3up@ cum rezult@ din datele statistice o!iciale, An ultima perioad@ de timp mor)iditatea de )oli venerice este An creCtere An aproape toate D@rile din lume. 6u toate acestea, populaDia are An prezent impresia c@ )olile se"ualtransmisi)ile practic au disp@rut, c@ sunt uCoare Ci c@ atunci cBnd apar pot !i vindecate c,iar de )olnavul AnsuCi sau de cunoscuDii acestuia, !@r@ a !i nevoie de consultul medicului de specialitate. 6oncepDia menDionat@ este total greCit@. 3eCi tratamentul )olilor se"ualtransmisi)ile este relativ simplu, acesta tre)uie e!ectuat numai su) controlul Ci Andrumarea medicului de specialitate dermato4venerolog, pentru a evita complicaDiile acestor )oli, uneori destul de grave. 3eaceea am considerat necesar s@ amintim, An cele ce urmeaz@, pro)lemele mai importante, pe care le ridic@ An prezent prevenirea Ci com)aterea acestor )oli. 6e sunt )olile se"ualtransmisi)ile .si!ilisul Ci gonoreea/S Polile transmise se"ual sunt a!ecDiuni care se localizeaz@, de o)icei, la nivelul organelor genitale ale !emeii sau )@r)atului Ci care se transmit direct, prin contact se"ual, sau mai rar, pe alte c@i. 3intre )olile transmise se"ual cele mai !recvent AntBlnite ast@zi sunt gonoreea Ci si!ilisul. ?otodat@, din grupa acestor )oli mai !ac parte = ,elmidioza, tri,omoniaza, micoplasmoza, ,erpesul genital. In ceea ce priveCte agentul cauzal care determin@ apariDia Ci evoluDia gonoreei Ci a si!ilisului, acesta este di!erit. $onoreea, de e"emplu, se datoreaz@ unui micro) care poart@ numele de gonococ. 7ste important de Ctiut c@ gonococul poate !i distrus An cBteva minute de su)stanDele antiseptice o)iCnuite, cum ar !i nitratul de argint, !ormolul etc. Agentul cauzal al si!ilisului poart@ numele de ?reponema pallidum Ci are aspectul unui !ir r@sucit. A !ost descris Anc@ din anul 1'(+. ?reponemele sunt !oarte sensi)ile la c@ldur@, deoarece temperatura de 416 le omoar@. 3easemenea, o simpl@ sp@lare cu ap@ cald@ Ci s@pun omoar@ imediat treponemele, An cazul An care acestea se a!l@ la supra!aDa pielii .An primele 1+42( minute de la contactul se"ual in!ectant/. eiese din cele ar@tate mai sus c@ atBt gonococul, cBt Ci ?reponema pallidum sunt puDin rezistente la mediul e"terior Ci la antisepticele o)iCnuite. ACa se e"plic@ !aptul de ce principala cale de transmitere Ci r@spBndire a )olilor venerice o constituie contactul se"ual cu persoane )olnave. Cum se transmit #onoreea Ai si(ilisul de la persoanele 'olna$e la cele s2n2toase AtBt gonoreea, cBt Ci si!ilisul se transmit de la omul )olnav la cel s@n@tos, An marea ma-oritate a cazurilor, prin contacte se"uale cu parteneri necunoscuDi sau relativ puDin cunoscuDi. In cazul gonoreei, An mod practic, molipsirea are loc atBt An !ormele acute, cBt Ci cronice de )oal@. Factorul cel mai important An r@spBndirea cazurilor de gonoree este reprezentat de !emeile cu contacte se"uale multiple, care de cele mai multe ori nu4Ci dau seama c@ sunt )olnave, AntrucBt la acestea gonoreea nu evolueaz@ cu semne sup@r@toare .usturime sau durere/, ca An cazul )@r)aDilor. In ceea ce priveCte r@spBndirea si!ilisului, adev@ratele izvoare de r@spBndire a acestuia sunt reprezentate de Cancrul si!ilitic .An si!ilisul primar/ cBt Ci de leziunile ulcerate din perioada secundar@, !oarte )ogate An treponeme. Mai e"ist@ Ans@ Ci alte moduri de contaminare, mai rar AntBlnite, An r@spBndirea acestor )oli. Ast!el, de e"emplu, gonoreea se poate transmite de la mam@ la nou4n@scut An timpul naCterii, provocBnd o!talmia gonococic@. In alte cazuri este vor)a de o vulvo4vaginit@ in!antil@ = gonoree localizat@ la organele genitale ale !etiDelor de vBrst@ preCcolar@, in!ecDia !iind transmis@ !ie de la p@rinDi, !ie de la alDi copii )olnavi, prin oliDe de noapte, closete sau c,iar -uc@rii. ?otodat@ remarc@m !aptul c@ transmiterea si!ilisului de la o persoan@ )olnav@ la una s@n@toas@ se poate !ace An mod e"cepDional Ci An a!ara contactului se"ual, prin intermediul

35

unor o)iecte contaminate .tacBmuri, o)iecte de toalet@/, prin s@rut .An cazul persoanelor cu leziuni ulcere )ucale etc./. Acest mod de transmitere se AntBlneCte An e"clusivitate la copiii in!ectaDi de p@rinDi, rude. In cursul perioadei secundare a si!ilisului sunt contagioase nu numai leziunile ulcerate, dar Ci unele lic,ide ale organismului .sBngele, laptele, sperma etc./ venite AntBmpl@tor An contact cu pielea unei persoane s@n@toase. 6um se pot preveni )olile transmise se"ualS Prin evitarea rapoartelor se"uale AntBmpl@toare cu persoane necunoscute. Ce tre'uie (2cut ?n ca.ul e,punerii riscului ?m'oln2$irii de o 'oal2 transmis2 se,ual 6,iar cu riscul de a repeta, consider@m mai AntBi necesar s@ se Ctie, c@ orice contact se"ual AntBmpl@tor cu o persoan@ necunoscut@ sau puDin cunoscut@, oricare ar !i aparentele, poart@ An sine pericolul Am)oln@virilor de o )oal@ transmis@ se"ual. 3e aceia, pentru a nu pune An pericol s@n@tatea, tre)uie neap@rat evitate ast!el de contacte. 3ac@ actul se"ual a avut loc, !iecare din cei An cauz@ tre)uie s@ ia urm@toarele m@suri0 2mediat dup@ contactul se"ual Ci nu mai tBrziu de 1+42( minute este a)solut necesar ca atBt )@r)atul, cBt Ci !emeia s@ recurg@ la o sp@lare atent@ Ci prelungit@ a organelor genitale Ci a pielei Ancon-ur@toare cu ap@ Ci s@pun. 3up@ uscare, aceste p@rDi vor !i unse cu o pomad@ antiseptic@ ce poate !i recomandat@, An preala)il, de medicul dermato4venerolog. Pentru a evita in!ecDia canalului urinar la )@r)aDi, se va avea gri-@ ca An aceeaCi perioad@ de timp .1+42( minute de la contact/ s@ se !ac@ o sp@l@tur@, storcBnd deasupra meatului urinar un tampon Am)i)at cu o soluDie antiseptic@ ce poate !i, deasemenea, recomandat@ An preala)il de c@tre medicul dermato4venerolog. La !emeie dezin!ecDia organelor genitale va tre)ui completat@ printr4o sp@l@tur@ vaginal@ cu o soluDie antiseptic@, recomandat@ de medicul dermato4venerolog pentru a preveni in!ecDia vaginului sau a colului uterin. 7ste, de asemenea, a)solut necesar ca cei doi parteneri s@ se !oloseasc@, cel puDin 344 s@pt@mBni de la contactul se"ual, anti)iotice. 3up@ contactul se"ual cu o persoan@ necunoscut@ sau puDin cunoscut@, orice secreDie sau usturime a canalului urinar, mBnc@rime, zgBrietur@, ran@ mai mic@ sau mai mare, localizate cu predilecDie la organele genitale sau An apropierea acestora, !ie la )@r)at, !ie la !emeie, tre)uie s@ ne !ac@ s@ ne gBndim Ci la o )oal@. In ast!el de situaDii prezentarea la medicul dermato4 venerolog la primele semne ale )olii asigur@ vindecare sigur@ Ci limitarea unor eventuale noi Am)oln@viri. In raporturi intime cu persoane An care nu sunteDi Ancrezut e de dorit s@ se !oloseasc@ prezervativul. Complica>ii ap2rute ?n ca. de nerespectare a s(aturilor medicale& re(eritoare la tratarea si(ilisului Ai #onoreei 3ac@ se negli-eaz@ adresarea urgent@ la medic sau s!aturile prescrise de medic re!eritor la tratament, se dezvolt@ complicaDii ne!aste. Ast!el, An cazul )@r)aDilor )olnavi de gonoree, datorit@ secreDiei Ci in!lamaDiei canalului urinar se poate ca pielea de pe gland s@ nu s@ se mai decaloteze, adic@ s@ nu mai !ie tras@ de pe gland, ducBnd la complicaDia numit@ !imoz@ sau s@ r@mBn@ decalotat@, ceea ce poate duce la para!imoz@, cu edem al penisului, AnsoDit de dureri mari, stare general@ proast@ etc. ;e mai AntBlnesc, !recvent, Ci alte complicaDii, cum ar !i prostatita care este o in!lamaDie a prostatei, mani!estat@ prin !e)r@ Ci uneori c,iar retenDie de urin@. ;e pot o)serva, de asemenea, a)cese ale prostatei, pentru vindecarea c@rora este necesar@ uneori o intervenDie c,irurgical@. In cazul gonoreei la !emei poate !i AntBlnit@ o in!lamaDie numit@ )art,olinit@, care se mani!est@ printr4o -en@ sup@r@toare, mai ales An timpul mersului, datorit@ in!lamaDiei Ci edemului )uzei mici Ci respectiv, celei mari, cu stare proast@, AnsoDit@ de !e)r@. ?otodat@, complicaDiile se pot e"tinde Ci la uter, dBnd metrite Ci parametrite0 An s!BrCit, se pot dezvolta adne"ite Ci c,iar pelviperitonite, cu stare general@ proast@ Ci risc de septicemie .trecerea micro)ilor An sBnge/. ?oate aceste complicaDii pot !i evitate dac@ ne prezent@m la medic din proprie iniDiativ@, la primele semne de )oal@.

36

6omplicaDiile care pot ap@rea An cazul si!ilisului sunt numeroase, dac@ acesta nu este descoperit Ci tratat de la primele semne. Printre altele putem aminti0 ne!ritele, icterul, in!lamaDia splinei, c@derea parDial@ a p@rului de pe cap Ci a sprBncenelor, pete roCii4ar@mii r@spBndite uneori pe toat@ supra!aDa corpului etc. 3ar cea mai periculoas@ complicaDie, An aCa4zisa perioad@ secundar@ a si!ilisului, de data aceasta nu numai pentru individ, ci pentru societate, este determinat@ de caracterul s@u contagios. In aceast@ lung@ perioad@ .cBteva luni de zile/ )olnavul poate molipsi zeci de parteneri se"uali, care la rAndul lor, pot Am)oln@vi alDii C. a. m. d Intr4o !az@ mai avansat@ a si!ilisului dup@ apro"imativ 243 ani Ci c,iar mai mult de la in!ectare se pot o)serva complicaDii la nivelul oaselor Ci al articulaDiilor, al inimii Ci vase sangvine mari .aortit@ si!ilitic@/, cBt Ci complicaDii neurologice .ta)es, paralizie general@ progresiv@/. Pentru a ne !eri de multiplele complicaDii, singura m@sur@ e!icace este aceea de a ne supune controlului medical periodic, sau An caz de Am)oln@vire de a ne prezenta la medic la primele semne de )oal@, pentru Anceperea tratamentului precoce su) controlul Ci Andrumarea medicului dermato4venerolog. Importanta educatiei se,uale. ;e"ualitatea umana e"ista su) in!inite !orme in toate grupele de virsta depinzind de cazuri individuale. 2n copilarie atit !etele cit si )aietii se anga-eaza intr4un soi de activitati se"uale .-ocuri, e"aminarea organelor genitale/. Adevarata se"ualitate cu deplinul ei potential apare in adolescenta. 3in perioada copilariei trecind in perioada maturitatii se"uale au loc un sir de sc,im)ari importante ale organismului. ;e sc,im)a s!era emotionala. 7motiile adolescentilor sunt vii, sc,im)atoare, contraversate0 ,iperemotionalitatea este com)inata cu ursuzimea, modestia = cu o dega-are e"agerata, apare un criticism in e"ces si o intoleranta a gri-ii parintesti. 2n aceasta perioada are loc !ormarea intensiva a personalitatii adolescentului, apare sentimentul maturizarii, se sc,im)a atitudinea !ata de reprezentantii se"ului opus.

8I5 + SI3A J Cai de transmitere 8I5 se transmite* 3ac@ ai contact se"ual .vaginal, oral sau anal/ neprote-at .!@r@ prezervativ/ cu o persoan@ in!ectat@. 3ac@ eCti Ans@rcinat@ Ci eCti seropozitiv@, poDi transmite virusul copilului Anainte de naCtere, An timpul naCterii sau dup@ naCtere .prin al@ptare la sBn/. In urma unei intervenDii c,irurgicale sau stomatologice dac@ instrumentarul medical nu a !ost sterilizat corespunz@tor. 3ac@ ADi in-ectezi droguri cu un ac sau o sering@ !olosit@ de c@tre o persoan@ in!ectat@. La cosmetic@ sau !rizerie, dac@ instrumentele !olosite nu au !ost sterilizate corect .AtenDieG Aparatele !olosite An ca)inetele de cosmetic@ Ci An !rizerii pentru sterilizare nu au puterea de a distruge #2: sau alte virusuri, cum ar !i cel al #epatitei P sau 6/. Prin tatuare, dac@ acele pentru tatua- nu sunt de unic@ utilizare, !olosindu4se acelaCi ac la mai multe persoane. 3e asemenea, nu tre)uie !olosit de la un client la altul tuCul sau vopseaua pentru tatua-, deoarece e"ist@ riscul ca acest lic,id s@ conDin@ sBnge in!ectat de la clientul precedent. Prin trans!uzie, dac@ primeCti sBnge de la un donator in!ectat cu #2:. iscurile in!ect@rii pe aceast@ cale sunt ast@zi !oarte mici An omBnia, donatorii !iind testaDi Anainte de a dona sBnge pentru intervenDii medicale. Atunci cBnd o!eri primul a-utor unei persoane seropozitive care a su!erit un accident .cu sBngerare/, !@r@ a respecta minime m@suri de precauDie .dac@ nu ai la AndemBn@ m@nuCi sterile !oloseCte o pung@ de plastic/. 8I5 NU se transmite0 Folosind aceeaCi vesel@ sau aceleaCi tacBmuri cu o persoan@ in!ectat@ cu #2:. MBncBnd din mBncarea g@tit@ de o persoan@ in!ectat@. AtingBnd, Am)r@DiCBnd sau s@rutBnd o persoan@ #2:J. Folosind aceeaCi toalet@ cu o persoan@ in!ectat@. Folosind aceleaCi o)iecte cu o persoan@ in!ectat@.

37

;tBnd An aceeaCi camera cu o persoan@ in!ectat@. 3e pe un scaun sau )anc@ unde a stat o persoan@ in!ectat@. Prin AnDep@turi de insecte. 3e la animal la om. Animalele nu sunt purt@toare de #2:, cu e"cepDia unei singure specii de maimuD@, considerat@ de unii specialiCti sursa epidemiei. Prin aer sau ap@. Prin lic,ide, ca laptele de animale, sucuri etc. :irusul nu le poate contamina.

38