ICI - notite

Lazar - Comunicare si RP

Ce este comunicarea? (comunicarea-repere teoretice si practice)

Paradoxul comunicarii umane: - comunicare umana = paradox => necesitate si constrangere; raspunde nevoii de relatie si spiritului gregar al unui individ & vazuta ca forma de manifestare a personalitatii si nu a socialitatii; este entropica (indicator al dezordinii mi!loc ideal pentru atingerea propriilor scopuri) - respecta filosofia existentei individului si tendita de a-si promova interesul personal dar nu respecta filosofia existentei comune a indivizilor - este un intrument de relatie = mi!loc de unire; interesul = fundament al comunicarii; "efinitii - orice definitie graviteaza in !urul ideilor de informatie si gestionare a interesului - sens larg: proces prin care un emitator doreste sa-si faca acceptat mesa!ul de catre un receptor - comunicare = un tip de actiune umana: individul intreprinde ceva utilizand cuvinte (raportat la propria persoana) - comunicare = mi!loc de gestionare: informatia devine marfa (raportat la comunciare organizationala) - comunicare = sc#im$: o$iectul este informatia emitatorul si receptorul fiind intr-un sc#im$ continuu (raportat la feed$ac%) - comunicare = factor de putere: utilizand cuvantul un individ&grup isi manifesta puterea si isi demonstreaza autoritatea (raportat la interes) - comunicare = instrument de gestiune sc#im$ de informatii fator de putere instrument si mi!loc de manipulare si persuasiune ("agenais) - comunicare= proces de influenta: transmiterea unui mesa! nu se poate realiza fara a influenta ('ucc#ielli) - definirea comunicarii se poate face dpdv al constructiei instrumentale (descrierea comunicarii prin componentele sale) sau dpdv al constructiei analitic-lingvistice (o$servarea comunicarii dincolo de activitatea de transmisie-receptie) - comunicare = capacitatea si a$ilitatea unei persoane de a sc#im$a informatii in vederea atingerii unui interes propriu ($azata pe trei concepte) a( capacitate&a$ilitate: unii indivizi comunica mai eficient decat altii; strategiile de comunicare pot fi perfectionate pentru o comunicare mai eficienta; ac#izitionarea comunicarii este un fapt social $( informatii: orice date care aduc un plus de cunoastere privind procesul comunicarii si aduc elemente de noutate necesare pentru atingerea intereselor (lim$a! ver$al nonver$al paraver$al); comunicarea opereaza cu informatii c( interesul: )ceva* ce directioneaza comportamentul si conduita unui individ; orice comportament este determinat de un interes; corolarul paradigmei (paradigma interesului imediat) - oamenii isi ierar#izeaza comportamentele in functie de ierar#ia unor interese si va tre$ui sa analizam intotdeauna comportamentul celorlalti plecand de la modul cum ierar#izeaza propriile interese

Comunicare eficienta - definire - raportata la viata in comun comunicarea in care individul isi atinge doar interesele personale poate sa nu fie eficienta si poate fi c#iar daunatoare - comunicare eficienta = toate persoanele incluse intr-un proces de comunicare isi ating interesele prin relationare +mperative ale comunicarii - tacerea: presupune o dimensiune pragmatica in raport cu scopul valorificarii sale; calitate prin care se poate eficientiza procesul comunicational (,lanc#ard) - ascultarea: vor$itorul apreciaza ascultatoii care printr-o simpla exclamatie sau gest fortifica valoarea unui discurs (,lanc#ard); pentru o $una ascultare tre$uie sa fii interesat concetrat sa manifesti atentie maxima fata de interlocutor sa a!ute emitatorul prin cereea unor lamuri sa-si dezvolte capacitatea de a reda info primite ( -tanton) - cum si cand sa vor$esti: a vor$i intr-un moment nepotrivit )inseamna si a stavili avalansa nociva a unor cugetari mediocre* (,lanc#ard) - comportament: utlizarea comunicarii nonver$ale si paraver$ale pentru eficientizarea procesului comunicational .ipuri de comunicare - comunicarea interioara: modalitate de fundamentare si intelegere a capacitatii noastre de relationare cu altii si autocunoastere; paradigma su$iectivitatii in comportament: gandul interior despre un alt individ creeaza o valoare care devine indicator al comportamentului ne folosim de de o evaluare pur su$iectiva ca $aza pentur comportamentul viitor( - conceptele de -ine /u si -upra/u (psi#analiza) explica formarea personalitatii pe doua nivele de relatie si intim; personalitatea intima: ce gandim simtim despre o persoana sau o situatie personalitatea de relatie: personalitate manipulanta derutanta deoarece dezinformeaza cu privire la adevaratele intentii spunem celorlalti ce vor sa auda folosirea reulilor politetii si civilitatii - comunicarea interpersonala: in general este comunicarea face-to-face directa; relatii interpersonale: de putere de influenta afectiva asimetrica de reciprocitate cu celalt - individul dezvolta strategii comunicationale in functie de anumite impartiri a )celorlalti* implicarea lui in comunicare depinzand si de modul de structurare al acestora; ceilalti nu sunt o cateogire a$stracta ci o realitate concreta ierar#izata de individul care comunica in fct de interesle sale - ceilalti apropiati (comunicare empatica afectiva ): 0( apropiati intim (1-2 persoane): rude de sange; univers imediat 3( apropiati afectiv (04-05 persoane): partener prieteni de suflet de familie prieteni $uni amici; univers mediat - universul imediat - li$ertate zero nu iti poti alege familia universul mediat - li$ertate aproape totala - ceilalti departati (comunicare conventionala determinata de politete si civilizatie): 0( departati de profunzime (05-06 persoane): colegi de munca&scoala profesori sefi directi&ierar#ici vecini cunostinte; comunicare conventionala de profunzime pastreaza distanta dar implica o nota afectiva (respect $un simt solidaritate nu )afectivitate* propriu-zisa 3( departati de suprafata: straini oameni cu care ne intalnim intamplator; comunicare conventionala de suprafata politete rece si distanta

utilizam diferite strategii comunicationale pentru fiecare nivel si nu este recomandata utilizareaunei strategii specifice unui nivel cu un alt nivel (=>confuzie); selectia celorlalti se face liniar de la exterior spre interior (exceptie primul nivel)

Personalitati temperamente - coleric: eruptiv navalnic nestapanita deprimata teama panica oscilatii intre entuziasm si a$andon exagerare nera$dare neliniste concentrare maxima socia$ilitate pronuntata - sangvinic: ec#ili$rat ritmic vioi adapta$il efervescenta emotionala ridicata calm stapanire de sine mo$ilitate renuntare fara suferinta exu$eranta - flegmatic: lent calm ra$dare naturala meticulos adapta$ilitate redusa rutina comunicativitate redusa orientare spre trecut - melancolic: tonus scazut energie redusa emotivitate dificultati de adaptare exigenta exagerata fata de sine incredere redusa in fortele propii izolare sociala Comunicarea prin mass-media - mass-media = organizatii care folosesc anumite mi!loace de comunicare (tiparul radioul televiziunea internetul) pentru a comunica cu un numar mare de indivizi la o manier aimpersonala indirecta (audienta nedefinita) - caracteristici (7('ills): 0( foarte putini indiviz pot comunica cu un numar mare de oameni 3( pu$licul nu are mi!loace efective de a raspunde => comunicarea massmedia = comunicare intr-un singur sens

-tructura si dinamica procesului de comunicare - directii de analiza in interpretarea mecanismului comunicarii: modelul te#nicist si modelul psi#osocial (8(C( 9$ric) 'odelul te#nicist - comunicarea - transmitere a unui mesa! dintr-un loc in altul; a$ordare matematica => comunicare prin prisma elementelor componente: / : ' Ca( - Shannon si Weaver - elemente ale comunicarii: sura informatiei-emitator-receptordestinatar si nivelul de zgomot ca varia$ila continua; Abric insa a comentat despre limitele teoriei prin ignorarea aspectelor psi#ologice in comunicare fiind implicati indivizi cu interese personalitati cunostinte si experiente de viata diferite care influenteaza involuntar relatia de comunicare - Cuilenbur ! ! Scholten si "oomen - pe langa elementele generale introduce codarea decodarea si )zgomotul de fund* - Andersch! Staats si #ostrom - influentelor mediului si a feed$ac%ul in constructia si reconsntructia mesa!elor - #erlo - -'C: (sursa-mesa!-canal-receptor); cultura si sistemul social - varia$ile continue - $% &e'ito - model explicativ al comunicarii; introduce )efectele* anterioare si posterioare comunicarii

'odelul te#nicist /mi=>tor Codare

canal

"ecodare

:eceptor

<eed$ac% 'odelul psi#osocial - comunicare = ansam$lul proceselor prin care se efectueaza sc#im$uri de informatii si de semnificatii intre persoanelele aflate intr-o situatie sociala data (8(C( 9$eric) => comunicare devine interactiune interlocutorii !oaca atat rolul / cat si : - perspectiva psi#osociala - accent pe influentele pe care indivizii le au in procesul comunicational (urmare a experientelor cunostintelor sistem de valori etc() si pe rolul feed$ac%ului comunicare = proces circular - comunicare - act social fundament al relatiilor sociale - 9$eric - interlocutorii aflati in interactiune sunt influentati de trei categorii de factori: - 0( psi#ologici: o parte din actiunile individului nu sunt rationale ci dictate de procese psi#ice de aparare; individul filtreaza involuntar mesa!ul prin mecanisme proiective de aparare (asimilarea gandirii celuilalt atri$uirea interlocutorilor de atitudini false etc() - mecanismele de aparare fac referire la o serie de procese psi#ice ce intervin in urma unor informatii privite drept amenintare si au ca scop resta$ilirea ec#ili$rului personal sau ideologic de functionare; - procese: scotomizarea (eliminarea involuntara a info incomode) memorizarea selectiva (uitarea info pro$lematice) interpretarea defensiva (acordarea unor sensuri diferite de cele reale) negarea autoritatii sursei (devalorizarea informatiei care nu provine dintr-o sursa credi$ila) - 3( cognitivi: informatiile pe care un individ le detine despre o$iecte si persoane (dpdv al functionarii mentale &intlectuale si al sistemului de reprezentare) - rol important in comunicare - reprezentarea de sine despre celalalt si despre o$iectivul urmarit - ;( sociali: rol status social pre!udecati stereotipuri; procesul comunicational este influentat de personalitate interlocutorilor caracteristicile mesa!ului si codului de transmitere si contextul in care se deruleaza - varia$ilele care influenteaza canalul si codul - varia$ile psi#ice si psi#ologice (efectul de #alo) psi#osemantice ( ponderea si ordinea cuvintelor) si prin rolul interlocutorilor - influentele contextului asupra procesului comunicational - timpul si spatiul in care se desf comunicarea si o serie de factori ce tin de reactia individului intr-un spatiu social (efectul de coactiune: determina modificari psi#ocomportamentale ce creaza o stare de tensiune in urma realziarii faptului ca desi nu sunt implicate direct in procesul de comunicare persoanele prezente in acelasi spatiu influenteaza si urmaresc comportamentele celor cu care interactioneaza)

influentele contextului cultural si ideologic: diferentele de natura ideologica si cele culturala fac ca procesul de comunicare sa nu fie uniform; mesa!ul si canalul tre$uie adaptate contextului cultural pentru o comunciare eficienta

Comunicarea interpersonala
comunicare interpersonala = comunicare dintre indivizi in mod direct neintermediata de mi!loace mass-media; comunicare interpersonala - fenomen complex ce vizeaza atat utilizarea cuvintelor cat si a gesturilor atitudinilor si comportamentelor in procesul relationarii comunicarea interpersonala este ?tot ceea ce se intampla in relatia cu celalalt* (<( @acom$e)

:elatiile interpersonale: definitie tipologie trasaturi - relatiile interpersonale = tip de relatii sociale caracterizate prin faptul ca sunt sta$ilite numai intre persoane si sunt regizate in masura semnificativa de logica necesitatilor umane - 0( relatii indreptate spre altul (apropiere adaptare cooperare) 3( relatii in comparatie cu altul (concurenta opozitie diferenta) ;( relatii impotriva altuia (distrugere violenta agresiune) - sunt intersu$iective dar nu o$ligatoriu identice: 9 poate sa il atraga pe , si sa comunice cu el intr-un mod in timp ce , il poate respinge sau sa nu ai$e aceeasi atractie promovand un alt tip de comunciare - relatiile interumane sunt asimetrice si promoveaza asimetria c#iar si intre persoane foarte apropiate; gradul de interes si capacitatea de a reciproca sunt diferite intre indivizi - partea intunecata a relatiilor interpersonale ("uc% si Cupac# & -pitz$erg): exista aspecte relationale negative care nu sunt studiate si aproape niciodata incorporate in teorii (raz$uanrea tac#inarea cicalealea etc) - relatiile interumane cuprind inevita$il iritari din partea interlocultorului o$ligatii care decurg din legaturi precum si pura rea-vointa care se manifesta preponderent in plan comunicational face parte din strategii de comunicare si este o parte a gandirii comunciationale - promovarea unei relatii interpersonale: 0( aptitudini de radiografiere a celuilalt (etic#etare) 3( aptitudini de pozitionare fata de celalalt ( manifestare a propriului interes recunoastere din partea celuilalt) ).inte* strategice ale comunicarii interpersonale - tinta informationala: a comunica inseamna a informa; o teorie a comunicarii $azata pe modelul /-: prin care se transmite o cantitae informatie de la / la : se $azeaza pe nevoia expresa de a furniza si primi informatii - tinta de exercitare a rolului social: rol social = ansam$u de comportamente fata de care exista o asteptare sociala raportata la statusuri pozitii sociale; raportarea la ceilalti se face prin acest tip de roluri - tinta de influentare: influenta = actiune exercitata de o persoana orientata spre modificarea optiunilor si comportamentleor alteia; (tipuri de influenta: 0( influentarea cu a!utorul modelului - vedere 3( influentarea prin folosirea unor relatii de simpatie&afectiune - simtire ;( influentarea cu a!utorul sfaturilor - ascultare); prin

comunicare individul urmareste sa-l determine pe celalt sa creada sa gandeasca sa actioneze intr-un sens dorit tinta afectiv-emotionala: afectivitatea se refera la sentimintele emotiile si pasiunile unui individ; se manifesta prin trei canale: simpatie antipatie indiferenta; dpdv psi#ologic: compati$ilitate incompati$ilitate (pozitionare involuntara); se structureaza cel mai repede dintre toate tintele si este un pucnt de plecare pentru ele este cea mai periculoasa fiind cea mai su$iectiva tinta reciprocitatii: legea talionului (oc#i pentru oc#i dinte pentru dinte)=> relatiile interpersonale sunt asimetrice o persoana da mai mult decat primeste iar alta da mai putin decat primeste

/lementele procesului de comunicare - emitator: transmitatorul mesa!ului - receptorul: primitorul mesa!ului - mesa!ul: componenta asupra caruia se $azeaza procesul de comunicare - mi!locul de comunicare: modul in care e transmis mesa!ul (scris ver$al fax etc() - canalul de comunicare: traseul pe care circula mesa!ul (formale:oficiale informale: neoficiale) - contextul: elementele interne&externe ale actului de comunicare care pot afecta comunicarea - indivizii sunt mai atenti la modul in care este transmis mesa!ul si la emitator decat la mesa! propriu-zis - analiza receptorului: la cine vreau sa a!unga mesa!ul?; vor fi receptorii pro&contra mesa!ului?; ce stiu de!a depre su$iect?; au pre!udacti? care?; ce motive au de a ma asculta sau nu?

A$stacole in comunicarea interpersonala

o$stacol = act care afecteaza eficienta si finalitatea comunicarii determinan neintelegeri stari egresive sau c#iar incetarea imediata a comunicarii

-emnale care indica prezenta unor o$stacole - imposi$ilitatea de a sta$ili un cod comun intre cel ce lanseaza mesa!ul si cel care il primeste - disponi$ilitati reduse de a utiliza feed$ac%ul in timpul formularii un raspuns - stare de iritare sau agresivitate ne!ustificata din parte celor care comunica - comunicarea are un loc intr-un climat de suspiciune - dialogul se transforma in monolog initiar de emitator sau receptor - gesturi inutile care nu sunt intarite ver$al - sc#im$area su$iectelor de discutie fara vreo logica anume - cantonarea pe pozitii care nu permit negocieri ulterioare - conceptii total diferite despre lume si viata - transformarea ascultarii active intr-o simpla auzire Perspective de interpretare a o$stacolelor in comunicare - 0( Panisoara - $ariere ce tin de sistem (la nivelul agentilor comunicationali sau legat de contextul comunicarii la nivelul canalului): deficiente de transmisie si receptionare a informatiei conceptualizarea mesa!ului in functie de situatie si scop alegerea mi!loacelor de comunciare statutul social al comunicatorilor lim$a!ul si normelr

grupului; $ariere ce tin de proces (rezultatul interactiunii din interiorul comunicarii): mesa!ul adus in atentie de catre comunicarea ver$ala si cea nonvera$la nu concorda diferenta dintre intentiile manifeste si cele ascunse ale partenerilor comunicationali ponderea dimensiunii afective in activitatile de comunicare 3% Wilco(! Ault si A ree (relatia receptorului cu mesa!ul) - experienta diferita a oamenilor in comunicare; diferente educationale; diferente de interes privitoare la mesa!; diferente privind nivelul de inteligenta (coeficient); lipsa respectului reciproc; diferente de sex varsta rasa sau clasa sociala; diferente de stapanire a lim$a!ului; lipsa a$ilitatilor de comuncaire la emitator sau receptor ;( #aron si #)rne - modalitati personale de organziare psi#ologic-actionala: disponi$ilitatea euristica (prima impresie); efectul falsului consens (oamenii doresc sa creada ca ceilalti sunt de acord cu ei); efectul de insufletire (creearea unei legaturi afective cu receptorul); efectul perseverentei (o ifnromatie confirmata ca adevarata continua sa fie credi$ila c#iar si dupa ce a fost dezmintita); reprezentativitatea euristica (!udecare unui fenomen prin similitudine cu altul) - surse ale constituirii stereotipurilor ca $ariere comunicationale: tendinta de a ignora situatia si a aprecia actiunea in sine a unei persoane fara integrarea acesteia in context efectul de $lamare-autointelegere (in urma esuarii unei sarcinii o persoana va da vine pe factori interni o alta persoana insarcinata cu acelasi tas% intre$at de ce prima nu a reusit va da vina pe factori interni); pre!udecata autoservita (ifeed$ac% pozitiv - factori interni; feed$ac% negativ factori externi); 4( *orrin ton si +all - $ariere in trimiterea mesa!ului (mesa! incomplet interpreta$il etc(); $ariere la nivelul receptarii (nevoi credinte valori atitudini opinii pre!udecati etc(); $ariere de intelegere ( /: semantica !argon a$ilitati de comunciare durata comunicarii canal; :: concentrare a$ilitati de ascultare cunostinte despre su$iect mesa! pre!uedacti receptivitate la idei noi etc(); $ariere de acceptare (/ :: atitudini valori opinii etc(; mediu: )ciocniri* emotionale diferente de status experiente anterioare etc(); $arierele actiunii (/ :: memoria nivelul acceptarii flexi$ilitate pt sc#im$area atitudinii&comportamentului) 5( Steers - distorsiunea (mesa!ul sufera o alterare); omisiunea (emitatorul filtreaza mesa!ul omite detalii); supraincarcarea (numar prea mare de informatii); sincronizarea (sta$ilirea unei modalitati de comunicare comune); acceptanta (modalitatea primara a receptorului de a se raporta la mesa!)

,ruia!e si $loca!e in comunciarea interpersonala - $ruia!e =o$stacole ale tutror indivizilor - $loca!e = o$stacole ale individului ,ruia!e si deficiente omenesti in comunicare - oamenii nu sunt predispusi la o comuncare eficienta in mod normal; oamenii isi urmaresc in comunicare in primul rand propriul interes si sunt interesati mai putin de tre$uintele celorlalti( - $ruia!e: tentatia de a presupune ca oamenii se vor comporta asemanator in situatii asemanatoare; tendinta de a etic#eta a incadra indivizii din !urul nostru in categorii stereotipe; prima impresie deformeaza !udecatile ulterioare transformandu-le in pre!udecati; simpatia scade sau creste in masura in care descoperim sau nu trasaturi preferinte comune

simpatie si antipatie = cel mai mare $ruia!; utilizam instinctiv propriile repere si conceptii in !udecarea altoa convinsi de adevarul creat $ruia!ele sunt o$stacole ce tin de existenta umana nu sunt neaparat rele ineficiente; implicatiile pe care le au in procesul de comunicare le include in categoria o$stacolelor

,loca!e in comunicare si atitudini individuale - modalitatea de perceptie: modul in care privim lumea este influentat de experienta anterioara; in masura in care un interes este atins sau in masura in care se realizeaza mai usor interesul prin comunicare un individ va fi mai receptiv - concluziile gra$ite: pot $loca interlocutorul sau pot fi interpretate drept superficialitate sau dezinteres - lipsa de cunoastere: nivelul de educatie diferit ingreuneaza comuncaire; tre$uie adaptat discursul in functie de nivelul de educatie al interlocutorului - lipsa de interes: unde exista lipsa de interes vizi$la tre$uie redirectionat mesa!ul pentru a corespunde intereselor am$ilor participanti la comunicare - motive tre$uinte dorinte: in spatele comunicarii exista o motivatie; transmiterea si receptionarea se realizeaza in fucntie de acesta - imaginea despre interlocutor: intervine diferenta de statut

Comunicarea ver$ala
comunicare realizata prin lim$a!; utilizata in medie de 6BC pe zi intr-o zi normala de lucru include: relatari privind intamplari din viata de zi cu zi; sentimente si reactii la anumite situatii; pareri despre noi altii societate etc(; opinii atitudini exprima pozitita unui individ intr-o situatie specifica puncte de vedere etc; analizarea comunicarii ver$ale implica capacitati generale de vor$ire includ dimensiuni si caracteristici ale personalitatii si calitati vocale

"imensiunile si convingerile personalitatii - principalele caracteristici ale acesteia necesare comunicarii - personalitate = mod unic in care un individ reactioneaza in contact cu lumea ca rezultat al perceptiei noastre al experientelor motivatiei atitudinilor; la $aza personalitatii stau cinci dimensiuni cu rol important in constructia strategiilor de comunicare: - extroversiune&introversiune: gradul de socia$ilitate in opozitie cu cel de timiditate; innascuta - sta$ilitate emotionala:nivelul de control al emotiilor; emotie = reactie glo$ala intensa si de scurta durata a organismului la o situatie neasteptata insotita de o stare afectiva placuta sau neplacuta; traduce dezadaptarea si efortul organismului de a resta$ili ec#ili$rul momentan rupt - #edonismul psi#ologic; innascuta - simpatizarea: masura in care un indivi reuseste sa fie prietenos si agrea$il in oc#ii celorlalti; simaptizarea paote fi inoculata cu anumite rezerve c#iar daca in mod real nu este atat de puternica; oscileaza intre tolerant cooperant si rece aspru; do$andita - constiinciozitatea: gradul de responsa$ilitate al unei persoane si g#idata de o anumita etica&morala; do$andita

desc#idere la nou: nivelul de flexi$ilitate si receptivitate al unei persoane in fata noului; do$andita convingeri - anumite )adevaruri* su$iective su$ forma perceptiilor care determina comportamentul cotidian al unui individ fiind in acelasi timp difuzate catre ceilalti cu scopul de ale influenta comportamentul si a-i determina sa se conformeze; sunt puternice incarcate afectiv greu de sc#im$at multe dintre ele sunt regasite in cotidian su$ forma mentalitatilor tiparelor de gandire o$iceiurilor - controlul comportamentului: se realizeaza de catre ceilalti (control direct) sau de catre individ (autocontrol); optimistii considera ca sansa controlului tine de factori interni au un comportament determinat de: initiative li$ertate de optiune actiuni personale originalitate; pesimistii considera ca in general comportamentul lor e determinat de factori externi comportamentul lor fiind determinat de : ceilalti !azard intamplare factori supranaturali - adapta$ilitatea: masura in care oamenii o$serva si isi regleaza comportamentul in cadrul relatiilor cu altii - increderea in propria persoana: gradual de autoevaluare pozitiva a unui individ; persoanele cu incredere scazuta in sine tind sa fie mai suscepti$ile la influente si sc#im$ari modul Dn care dimensiunile personalit>=ii Ei convingerile associate lor se structureaz> determin> anumite caracteristici ale propriei noastre personalit>=i care sunt importante pentru comunicare; caracteristici ce influenteaza calitatea comuincarii ver$ale: - claritatea; empatia; sinceritatea; relaxarea

Calitatile vocale - inaltimea si intensitatea vocii: impact foarte mare pt ascultator - volumul vocii: tre$uie corelat cu contextul si spatiul in care se desfasoara comunicarea - dictia si accentul: limpezesc si clarifica mesa!ul - viteza de vor$ire: esentiala pentru sta$ilirea ritmului dialogului - pauza: au acelasi rol ca punctuatia in scriere; pauzele scurte divid ideile dintr-o fraza cele luni marc#eaza sfarsitul frazei - tim$rul vocii: inflexiuni sau modificari )sus-!os* ale vocii; influenteazamodul in care este receptionat mesa!ul - tonul vocii: detine un rol important in lim$a!ul ver$al informal dar mai ales in cel formal

Comunicarea scrisa
este utilizata cu preponderenta in cadrul organizatiei pt solicitarea&transmiterea de note interne rapoarte decizii planuri etc( adresate unor persoane din interiorul sau exteriorul organizatiei; are un rol important in invatamant in special cel superior )mitul #artiei* - 65C din documentele care circula intr-o organizatie sunt adresate unei singure persoane 0BC viseaza doua persoane si doar 1C dunt destinate unui numar de trei sau mai multe persoane pro$leme ma!ore pe care le ridica comunicare in scris sunt legate de claritatea concizia si completitudinea materialului scris; mesa!ul scris tre$uie sa fie usor de citit =>

lim$a!ul si formularea tre$uie sa respecte nivelul cititorului dpdv al profesiunii si grad de familiaritate cu su$iectul; lim$a! simplu si nepretentios; utilizarea !argonului numai daca cititorul lucreaza in acelasi domeniu - constructia propozitiilor tre$uie sa spri!ine mesa!ul dpdv al gradului de compexitate sia$stractizare al mesa!ului - divizarea paginii in paragrafe cu o singura idee; plasarea propozitiei-su$iect la inceput; paragraf mai scurte de 4-5 propozitii - prezenta unui sc#elet logic al textului sau prin cuvinte semnal (de incetinire dFe continuare de recapitulare) mesa!ul tre$uie sa fie adecvat directiei de transmisie pt comunicarea de !os in sus se tine cont de urmatoarele aspecte - tact constientizarea pozitiei ierar#ice adoptarea tonului potrivit dpdv al politetii argumentatiei tonul - nivelul de detaliu: nevoia de a furniza suficiente detalii pentru acoperirea su$iectului si !ustificarea concluziilor - exprimarea unei opinii tre$uie facuta clar sa se vada unde se termina faptele si unde incep opiniile; opinia tre$uie sa rezulte din cercetare si fapte nu doar afirmate - atitudinea adoptata: atitudinile de servilism teama in fata puterii aparare sau pur si simplu frica pot conduce la un ton de nesiguranta sau exagerare - diplomatie sporita in interactiunea cu celalalt - claritatea scopului - asigurarea motivarii - o dispozitie tre$uie explicata i in acelasi timp scoase in evidenta avanta!ele reale ce rezulta si pentru celalalt din implementarea ei regula de $aza a comunicarii scrise )spuneti cititorului clar si simplu ceea ce vrea sa stie*

:aportarea la scris - in medie un adult citeste cu o viteza de 3BB-;BB de cv&m exista si persoane care a!ung la 1BB cv&m (8(<( GennedH - 0BBB cv&m); un student tre$uie sa citeasca 3BB45B cv&m - factori de influenta pentru viteza de citit: complexitatea materialului stilul autorului corpul de litera greu de citit asezarea in pagina dificila sau defectoasa) cuvinte sau expresii necunoscute sau nefamiliare Iestionarea cititului - perfectionarea vitezei de citire este data in principal de cresterea medie a vitezei de citire folosita - multe persoane citesc ineficient din cauza miscarilor oculare gredite fapt de care nici nu sunt constiente - fixatii = opriri ale oc#ilor pentru a cumprinde cate un cuvant sau fraza dupa care merg mai departe ( o fixatie dureaza B(35 -0(5 secunde) - camp de recunoastere = numarul de cuvinte pe care un individ le poate focaliza - regresia = tendinta de a te intoarce inapoi in timpul cititului - reverie (ganditul la altceva) = creierul este usor atras sa alunece spre alte su$iecte .e#nici de lectura eficiente

scanare - metoda de lectura care ofera o imagine de ansam$lu asupra metrialului inainte de a-l citi cu atentie - aprecierea - determinarea importantei materialului si introducerea lui intr-una din categoriile: esential (atentie maxima) folositor ( dupa citirea materialului esential in fct( de timp) irelevant (nu prezinta interes) - alunecarea - te#nica de lectura similara cu o citire rapida )par excellence*; totul se parcurge la viteza maxima pentru o$tinerea unui rezumat pe larg ignorand detaliile; @ectura eficienta prin metoda -J;: (K( -tanton) - Select (selectati) - daca tre$uie citita o singura sectiune se scaneaza cuprinsul&indexul pt a gasi referintele specifice su$iectului; daca tre$uie citit tot materialul se utilizeaza metoda alunecarii - ,uestion (intre$ati) - intre$ati-va singuri despre ce ati citit - Read ( cititi) - acum se cauta demonstratiile exemplele ilustrarile sarite la timpul selectiei; nu se iau notite la prima citire - Recall (reamititi-va) - se pot lua notite dar nu prin copiere; incercati o improspatare a ce ati citit testati-va - RevieF ( verificati) - verificati daca ati omis ceva daca aveti raspunsuri la toate intre$arile daca puteti sa va amintit si relata ce ati parcurs; verificarea reprezinta o recapitulare rapida a celor patru etape

Comunicarea nonver$ala
Ieneralitati despre comunicarea nonver$ala - expresia fetei gesturile gusturile postura si #ainele transmit mesa!e cu mult inainte de vor$i; doar 6C din comunicare se desfasoara prin cuvinte restul fiind comunicare nonver$ala (;2C paralim$a! 55C alte elemente nonver$ale) - comunicarea nonver$ala este in mare masura involuntara si nu poate fi usor )falsificata*; este generata de anumite reactii fiziologice involuntare; comunicarea nonver$ala poate spri!ini contrazice sau su$stitui comunicarea ver$ala avand si rol regulator si de control al acesteia - lim$a!ul corpului contri$uie la comunicare prin expresia fetei (mimica zam$etul privirea) gesturi forma si pozitia corpului aspectul general si comunicarea tactila Comportmanet si comunicare nonver$ala - comportament = reactia totala: fiziologica psi#ologica si relationala a unei persoane ca raspuns la o pro$lema generala sau un stimul - comportamente care ranesc (au implicatii directe asupra comunicarii in general si a comunicarii nonver$ale): - un mod de comportare a$ia sc#i=at care astfel arat> dezinteres Ei ignoran=>; - semnale rare de confirmare Ei o evitare a privirii interlocutorului care duc la o t>ierea contactului cu ce>lalt - ignorarea mLinii Dntinse pentru salut - derLderea Dnso=it> de alte semnale de respingere care indic> c> declara=iile celuilaltsunt ridicole Ei d>un>toare privirea repetat> a ceasului care indic> plictiseal> Ei dezinteres pentru partenerul dediscu=ie - a $ate cu degetele de la mLini ceea ce indic> ner>$dare - miEcarea repetat> a piciorelor ceea ce indic> inten=ia de a pleca semn clar aldorin=ei de a Dntrerupe discu=ia

ducerea capului pe spate ridicarea nasului Ei o privire de sus Dn !os care indic> o depreciere a argumentelor interlocutorului rLsul artificial sau for=at rLsul cu o !um>tate a gurii care indic> inten=ia de a-l Eicana pe interlocutor comportament manifestat prin laude Ei complimente ver$ale Ei nonver$ale care !igneEte interlocutorul pentru c> emi=>torul acestor semnale DEi imagineaz> c> celc>ruia Di sunt adresate nu o$serv> artificialitatea lor

"istanta si comunicarea nonver$ala - legea distantelor zonale (fiecare individ are teritoriul sau o prelungirea a corpului sau; individul are propria )$ula de aer* pe care o poarta cu sine marimea depinde de densitatea populatiei determinata cultural; cunoasterea zonelor permite trairea armonioasa in societate; nerespectarea zonelor risca sa antreneze la interlocutoul un reflex de neincredere adesea urmat de respingere) - zona intima - 05-41 cm - nimeni nu patrunde fara autorizare din partea individului - scut invizil (soft construit la nivelul personalitatii de relatie) - patrunderea in zona de intimitate a altcuiva declanseaza un sistem de alarma ce creeaza o crestere a nivelul de adrenalina - modalitati diferite de invazie ($usculada indolenta dorinta de a intra in relatii mai stranse dorinta de a seduce) - rezervata persoanelor considerate intime - zona personala - 41-033 cm - distanta pe care o marcam fata de altii la intalniri prietenesti intalniri oficiale ceremonii - spatiul care se cuvine sa il lasam intre noi si altii in societate - intra oameni din universul mediat - c#iar si fata de persoane apropiate distanta se pastreaza in spatiul pu$lic - zona sociala 033-;1B cm - distanta fata de necunoscuti vanzatori oameni care ofera servicii etc - distanta convena$ila si de $un simt intre doua persoane care nu se cunosc - zona pu$lica - >;1B cm - distanta fata de grupuri si multimi - zona oratorului profesorului Principalele modalitati de comunicare nonver$ala si ce indica - fata: modalitate de manifestare a mimicii se urmaresc aspectele: oc#i privire zam$et ras; este de preferat sa se puna in relatie mai multe manifestari in analiza comportamentului nonver$al - oc#ii: analizatorul vizual !oaca un rol fundamental peste 2BC din informatiile de care are nevoie un individ sunt procesate de acest analziator - oc#ii #ol$ati: dorinta de a capta cat mai multe imagini; mirare surprindere $uimaceala; frica groaza; curiozitate extrema asteptare tensionata; speranta si dorul; interes foarte mare - oc#ii larg desc#isi: daca oc#ii sunt desc#isi un timp indelungat putem spune ca persoana este sincera desc#isa spre exterior sau receptiva la ceea ce i se transmite; acumularea cat mai multor impresii; persoana sincera cu mare receptivitate spirituala; percetie sufleteasca identificare afectiva; intelegere si

apro$are rationala a mesa!ului; nevinovatie lipsa duplicitatii intre coordonare intima si relationala a personalitatii - oc#ii desc#isi: manifestare sincera a unui interes; receptare optimista a lumii pers din !ur si evenim; expansiune investigare voluntare a realitatii - oc#ii intredesc#isi: o$oseala tensiune nervoasa acumulata; participare redusa plictiseala detasare de oameni si evenimente; dezinteres voluntar; nu merita sa privesti lumea cu adevarat (cel putin momentan) - oc#ii acoperiti (semi-inc#isi): examinare neincrezatoare; persoana indiscreta; se urmareste aflarea advaratelor intentii ale celuilalte fara a dezvalui intentiile proprii; creaza un efect neplacut rece pareunzator; egoism individualism predispozitie de a folosi in mod ne!ustifica critica; tendinta de a fi pus )pe #arta - inc#iderea unui oc#i: a face cu oc#iul: coc#etarie insotita de un zam$et si lasare capului intr-o parte; intelgere secreta; viclenie siretenie; prudenta; importanta nedisimulata neascunsa manifestara pe fata; invitatie la complicitate - oc#ii inlacrimati: expresia unei reactii neplacute; )spalare sim$olica* depasirea unui prag relansarea vietii; furia usurare ma#nire $ucurie; neputina de a controla exteriorizarea emotiilor trairilor interioare; incapacitatea de a ne stapani stari emotionale negative sau agresive privirea: contactul ocular incepe in zona sociala la aprox 3(5 m oamenii se privesc in oc#i intre ;B si 1BC din timpul petrecut daca depaseste 1BC inseamna ca exista sentimente puternice: ura sau dragoste - privirea la $aza nasului are un efect pertur$ator; privirea care fuge de la un oc#i la altul induce o stare de neliniste; privirea permanenta sifura siguranta si actioneaza asupra partenerului de discutie; prin privire o$servam reactiile celorlalti; evitare privirii indica frica de refuz timiditae frica de a ne confrunta cu afirmatiile celuilalt - privirea drept in oc#i: privire simpatica interlocutorul este privit mai exact; dorinta deplina de cooperare; disponi$ilitate de comunicare des#isa si directa; persoana cinstita si corecta - privirea co$orata (de sus in !os) si inaltata (de !os in sus): dominare mandrie trufie orgoliu dispret; desinteres; privire co$orata - semn de tensiune incordare - maturarea cu privirea a campului vizual: interes sporit pentru tot ce se vede; curiozitate cautare exacta si panda rpedispozitie catre actiuni rapide examinare riguroasa a unei persoane sau lcoatii exprimarea unei aprecieri - privirea fixa: tensiune nervoasa incordare; (spre interlocutor) influentare apreciere critica; constiinta propriei forte zam$etul: exista 02 tipuri de zam$ete; zam$etul este o manifestare complexa indica si aprecierea si ridiculizare interlocutorului; zam$etologia studiaza impactului zam$etului in relatiile interumane - zam$etul voit (fa$ricat): nu e integrat in mimica generala a fetei; poate indica !ena; se afiseaza de complezenta (apare si disapre $rusc); zam$et conventional apare in relatii cu strainii ceilalti departati de suprafata - zam$etul dulceag: intindere si su$tiere a $uzelor pare exagerat nefiresc; sentimentalii afiseaza astfel trairi mai intense decat rpetinde situatia; zam$et )copilaresc* - zam$etul prostesc: tensiune sporita sentimentul ca ni se coace ceva; caracteristica oamenilor vicleni provocatori; colturile gurii trase in !os - expresie de $at!ocura; $uze stranse - retinere

zam$et depreciativ: colturile gurii trase in !os; forma atenuata a zam$etului prostesc; umor negru sau cand esti nevoit sa renunti la ceva; ciuda; afisat de o persoana $lazata ironica atotstiutor si cel care se $ucura de necazul altuia - zam$et relaxat: lipsit de tensiune expresia unei $ucurii traite naiv; colturile gurii ridicate-> sc#im$are a fetei superioare; recunoastere a valorii partenerului de discutie; sicner si eli$erator - zam$etul stram$: un colt al gurii estre tras in sus celalt in !os; expresia conflictului interior dorinta de respingere intra in conflict cu avanta!ele si utilitatea contactului; parerea adevarata despre interlocutor e ascunsa in spatele unei ama$ilitati prefa$ricate rasul: eli$ereaza tensiunile interne - rasul cu )e*: suna urat ca un $e#ait; expresia $at!ocurii prietenie exagerata nu are efect simpatic; genereaza o anumita distanta care poate rezulta din situatie sau propriile complexe; este mai mult interiorizat mai putin destinat celor din !ur; are intentia de a atrage atentia asupra prorpiei persoane este provocator si smec#er; daca sunetul insotitor accentueaza e-ul exprima $ucuria pentru pagu$a sau necazul altei persoane - rasul cu )i*: persoane tinere sau care vor sa para tinere si suna naiv fie ca este natural sau fa$ricat; poate exprima $ucuria in cazul pagu$ei altei persoane dar cel care rade astfel se $ucura ca pagu$itul nu a patriti nimic; este cunoscut drept rasul de sine; este ascuns; amestecat cu o ironie usoara; se $ucura de comicul situatiei - rasul cu )o*: corespunde unei reactii tensionate sau de surpriza este o reactie de aparare a individului caruia i s-a intamplat ceva neplacut; refelecta indoiala; in fct de intensitatea sunetului poate exprima suparare protest ura - rasul cu )u*: persoana cuprinsa de groaza frica amplificata; resingerea unei persoane sau trairi; tinerea la distanta capul: capul urmeaza cursul gandirilor intime - capul sus: pozitie verticala putin spre spate $ar$ie proiectat ain fata inc#iderea mai mult sau mai putin pronuntata a oc#ilor = incredere mare in sine; statut superior; caracter agresiv afisarea superioritatii negative; ingamfare dispret denigrare directa; insotit de o inspiratie puternica - dorinta de a negocia disponi$ilitatea de a fi transparent - capul !os: postura de reunutare infrangere; emotii cu conotatie negativa; supunere&servitute o$edienta incompetenta neputinta esec renuntare; cu privire piezisa $ar$ia impinge pieptul - interlocutor neconvins !udeca actiunile; contiinta incarcata rusine; ingandurare privire pierduta - capul inclinat: emisfera stanga (rationalitate) controleaza partea dreapta emisfera dreapta (creativitate) controleaza partea stanga; capul spre dreapta traduce reflectii de ordin logic rational lipsite de emotii (analiza date precise amintire unei idei tact planificare strategie critica scepticism alegerea cuvintelor); capul inclinat sprea stanga traduce reflectii de ordin emotional (ras sunte stridente ritm amintiri despre trairi aspecte sentimentale legate de informatiim cereri rugaminti afectiune consolare cautarea unui spri!in) mersul - mersul sacada&#otarat: activarea motivelor care adus $rusc in prim plan o anumita tinta; persoane care isi aduc aminte ca au ceva de rezolvat

- mersul cu trunc#iul teapan: impresie de persoana tantosa&intepata mandrie orgoliu aroganta; pasii stapaniti plini de putere calcat apasat siguranta de sine si socntiinta propriei valori; daca mersul e neconvingator vor$im de mers teatral - mersul cu )pasi de urias*: extroversiune neo$oseala vitalitate; capacitatea de a trata in forta; doritna de a atinge repede o tinta; pasi mari insotit de pendularea $ratelor denota o persoana intiutiva care nu se lasa influentatata de altii; produce impresie - mersul cu )pasi mici*: introversiune autoapreciere; persoana precauta calculata a$ila; evitarea riscurilor; doritna de a sc#im$a directia de mers ne#otarata - mersul impiedicat: dorrinta de a a!unge cat mai repede la tinta; confruntarea cu impulsuri contradictorii; nesiguranta conflict interior timiditate sfiala picioarele si mainile - picioarele intinse: liniste si dorinta de a o pastra; siguranta de sine - picioarele indoite din genunc#i: pegatirea de actiona daca unul sau am$ele picioare sunt prinse de picioarele scaunului indica dorinta de a gasi siguranta de a rezista - picioarele indepartate: grad de indiferenta; dorinta de a sta comod; lipsa de disciplina; lipsa de educatie si indiferenta fata de cei din !ur - picior peste picior: genunc#i peste genunc#i - inc#idere frica de contact cu interlocutorul directionare stricta a comunciarii in functie de picior; incrucisarea picioarelor la nivelul gleznelor - activitate amia$ila destinsa pana a a sta cuiva in cale - mainile de-al lungul corpului: calm stare de $ine a$senta incordarii - mainile in $uzunare: rezerva introversiune; aroganta; ipocrizie viclenie minciuna - mainile care se framanta: nervozitate tensiune stan!eneala ; gest defensiv cand planeaza o amenintare - mainile pe masa cu palemle lipite de ta$lie: energie dinamism; incredere in sine; familiaritate - mana intinsa cu palma orientata in sus: spontaneitate simpatie spirit desc#is; spirit de decizie; fidelitate sinceritate loialitate; $una credinta - mana intinsa cu palma orientata in !os: tentativa de dominare; cerinta de a controla de a supune; daca aratatorul este intins denota agresivitate intentii rauvoitoare violenta intimidare - am$ele maini intinse palmele orientate in sus: capitulare pacifism dorinta de reconciliere apropiere

'odalitati de eficientizare a comunicarii

comunicarea eficient> = tip de comunicare Dn care toate persoanele care comunic> DEi ating interesele aEa cum vor ele; construirea unei rela=ii pozitive $azate pe respect Ei considera=ie desc#iderea fa=> de ceilal=i solidaritatea cu ei sunt mecanisme care Di pot a!uta s>-Ei rezolve Ei ei interesele un comunicator tre$uie isi dezvolte anumite a$ilitati si capacitati pentru a fi in stare sa comunice eficient (<( @acom$e): intelegerea mesa!elor altora si a propriilor mesa!e; felxi$ilitatea comportamentala; fixarea clara a unor o$iective; dezvoltarea unei atitudini desc#ise; autolimitarea puterii; autorecunoastere si recunoastere pozitiva

Cum putem comunica mai $ine?

'odelul lui 8o#ari: unii specialiEti consider> c> orice persoan> construieEte mental mai multe zone Dn careadun> informa=ie despre sine Ei lumea din !ur - zona desc#isa: con=ine informa=iile pe care le Dmp>rt>Eim Dn comun cu interlocutorul ca de exemplu tot ceea ce am discutat Dmpreun> amintirile comune cunoEtin=ele Ei ideile comune - zona ascunsa: con=ine informa=iile care nu dorim s> le cunoasc> al=ii - zona oar$a: con=ine sentimente Ei tr>s>turi pe care nu le recunoaEtem ca fiind ale noastre nu le consider>m ca f>cLnd parte din noi nu admitem c> sim=im sau suntem aEa; ceilalti pot o$serva aceste lucruri si ni le pot transmite in masura in care comunica cu noi - zona necunoscuta: con=ine sentimente tendin=e Ei impulsuri puternic reprimate talente Ei poten=iale complet necunoscute reac=ii comportamentale care apar doar Dn situa=ii critice deose$ite pentru a promova o comuniaare eficienta tre$uie sa amplificam cat mai mult comunicarea desc#isa; este prefera$il sa reducem zona oar$a prin stimularea si acceptarea fee$ac%-ului; astfel suntem capapi$il sa receptam impresiile celor din !ur despre noi sa ne evaluam si corectam defectele de imagine comportament atitudine

9scultarea eficienta - se traduce prin ceea ce facem cu ceea ce auzim; procese de ascultare: auzirea intelegrea traducerea cuvintelor in sesnuri atri$uirea de semnificatie informatiei care se proceseaza evaluarea( - adesea remarc>m cum unele ?o$iceiuri* pe care oamenii le do$Lndesc involuntar afecteaz> ascultarea - anticiparea a ceea ce vor$itorul vrea s> spun> Ei terminarea propozi=iilor Dn locul lui - Dntreruperea repetat> Ei ne!ustificat> a vor$itorului; privirea Dn alt> parte (pe fereastr> Dntavan la o$iecte la Dm$r>c>mintea vor$itorului etc() sau alte preocup>ri - pozi=ia necorespunz>toare (excesiv de relaxat> aEezarea lateral> fa=> de vor$itor etc() - comportamente nonver$ale denotLnd ner>$dare sau plictiseal> (ticuri nervoase miEc>ri necontrolate verificarea ceasului etc() sau monologul interior - mimarea aten=iei pe fondul unei detaE>ri totale - interven=ii ver$ale necorelate sau doar tangen=iale mesa!ului - a$ilitatea de a asculta eficient nu este un dar innascut si o deprindere tre$uie timp si am$itie; pentur o comunicare ver$ala sau nonver$ala eficienta este necesara o ascultare eficienta <olosirea feed$ac%-ului - reac=ia pe care o are receptorul la un mesa! Ei pe care o transmite emi=>torului; mecanism prin care emi=>torul cunoaEte modul Dn care a fost transmis mesa!ul deoarece dac> emi=>torul explic> ceva receptorului Ei acesta nu Dl Dn=elege sau Dl Dn=elege greEit atunci vina este a emi=>torului - determinante ale feed$ac%-ului: - feed$ac%-ul ar tre$ui s> se $azeze pe Dncrederea dintre emi=>tor Ei receptor - fed$ac%-ul tre$uie s> fie mai degra$> specific decLt general

el tre$uie oferit la momentul oportun atunci cLnd receptorul pare preg>tit s>-l primesc> - feed$ac%-ul tre$uie verificat cu privire la ceea ce receptorului i se pare a fi valid - feed$ac%-ul tre$uie s> includ> acele lucruri pe care receptorul le poate face sauDn=elege feed$ac%-ul l>mureEte Ei nu creeaz> o alt> confuzie Iam$le&Iam$le: feed$ac% evaluativ si feed$ac% nonevaluativ feed$ac% evaluativ = construirea unei opinii despre pro$lema aftata in discutie precum si efectuarea unei !udecati a unei valorizari; la randul ei se distinge in: - feed$ac% evaluativ pozitiv: incearca sa mentina comuncairea in directia in care se afla de!a - feed$ac% evaluativ negativ: fucntie corectiva menita sa reduca sau sa elimine comportamentele ineficiente de comunicare - feed$ac%ul formativ este legat de cel negativ: reformulare a situatiei care sa nu deran!eze receptorii c#iar daca ar merita sa fie deran!ati feed$ac% nonevaluativ - feed$ac% de sondare: cererea de informatii suplimentare pentru a intelege mai $ine pro$lema - feed$ac% de intelegere: incercarea de a intelege adevarata semnificatie a celor spuse ce celalalta parte; se poate realiza prin parafrazare - feed$ac% suportiv: suportul si ingri!orarea sincera a ascultatorului fata de pro$lemele emitatorului - feed$ac% )mesa!-eu*: utilizat pentru a contra$alansa modalitatea prin care centram mesa!ul negativ asupra celeilalte persoane intr-un proces de feed$ac% se desfasoara trei procese: informatia evaluarea si retroactiunea (PaMuette si 7illet) caracteristicile unui feed$ac% pozitiv: - feed$ac%-ul tre$uie s> fie descriptiv Ei nu evaluativ - feed$ac%-ul tre$uie s> fie concret direct Ei clar - tre$uie furnizat la momentul oportun - utilitatea maxim> apare atunci cLnd este solicitat - tre$uie s> ia Dn considerare nevoile celor doi comunicatori Ei s> fie exprimat Dn termeni relevan=i pentru cel care Dl primeEte - feed$ac%-ul tre$uie s> redea adev>ratele sentimente sau !udec>=i referitoare la comportamentele Dn discu=ie

Iestionarea agresivitatii in comunicare - agresivitatate = tendinta de a ataca; desemneaza un comportament ver$al sau actional prin excelenta ofensiv orientat spre minimalizare sau c#iar suprimare fizica a celorlalti; pe de alta parte la mod general este o dispozitie fundamentala datorita careia oamenii o$tin satisfacerea tre$uintelor lor - agresivitatea este determinat> Dn primul rLnd de promovarea rela=iilor interpersonale negative care permit manifestarea ei - tipuri: agresivitate pozitiv> sau socialmente necesar> si agresivitate negativ> sau de surplus A$tinerea acordului prin convingere - convingerea = cale persuasiv> prin care interlocutorul recunoaEte c> argumentele Ei solu=iile dvs( sunt $une Ei pentru el Ei este gata s> le foloseasc> din proprieini=iativ>

arta de a convinge include o serie de factori ce tre$uiesc luati in considerare: - analiza gradului de implicare a auditoriului - folosirea credi$ilitatii (sc#im$arile de atitudine $azate pe credi$ilitate au scurta durata) - construirea unei $aze comune - repetare si accentuare - folosirea emotiilor

Comunicarea organizationala
"e ce sunt importante organizatiile? - o mare parte din via=a noastr> este petrecut> Dn organiza=ii promovLnd strategiile organiza=ionale N $azate pe eficien=> Ei profit; apox( 2 ore dintr-o zi le tr>im Dn interiorul unei organiza=ii sufiecient pentru a Dn=elege c> propriile noastre individualit>=i sunt limitate de ale altora care au aceleaEi drepturi Eio$liga=ii ca Ei noi - organiza=ia devine un mi!locitor Dntre individ Ei societate; organiza=ia construieEte omul organiza=ional Cum putem defini organizatia? - sistem de activit>=i sau for=e a dou> sau mai multe persoane coordonate conEtient (C( ,arnard) - unit>=i sociale (sau grup>ri umane) construite Ei reconstruite Dn modinten=ionat pentru a urm>ri o$iective specifice (9( /tzioni) - coordonarea planificat> a activit>=ilor unui num>r de oameni pentru realizarea unor scopuri sau =eluri comune explicite prin diviziunea muncii Ei printr-o ierar#ie de autoritate Ei responsa$ilitate (/( O( -c#ein) - inven=ie social> destinat> realiz>rii unor scopuri comune prin efort degrup (I( 8on#s) - toate defini=iile date organiza=iei au anumite elemente comune: organiza=ia include persoane care rela=ioneaz> Dn vederea realiz>rii unui scop sau o$iectiv comun; rela=iile dintre oameni por fi ordonate Dntr-o anumit> structura; structura unei organiza=ii descrie rolurile rela=iile activit>=ile ierar#ia de autoritate Ei responsa$ilitate - caracteristicile organiza=iei: - organiza=ia este Dntotdeauna specializat> - diferen=ierea misiunilor se asociaz> cu specializarea ?te#nic>* - este o structur> de interac=iunii reglementate de reguli formale Ei informale ce genereaz>ac=iuni colective centrate pe scopurile propus - la $aza fiec>rei organiza=ii exist> o manier> concret> de comunicare ce deriv> dinfinalitatea organiza=iei -pecificul comunicarii organizationale( @imitarea li$ertatii de miscare - in comunicarea nonorganiza=ional> sau extraprofesional> li$ertatea de miEcare a persoanelor care comunic> cu mici excep=ii este aproximativ egal>; in organizatie li$ertate de miscare este arpoape zero - li$ertate de miscare = posi$ilitatea ca individul s> Dntrerup> procesul de comunicare atunci cLnd nu Di mai convine - procesul de comunicare cu Eeful este cel mai complex Ei cel mai mare consumator de energie psi#onervoas>; individul care reuEeEte s> gestioneze Dn favoarea sa aceast> rela=ie de comunicare va avea cel mai mult de cLEtigat; din acest punct de vedere

comunicarea organiza=ional> se refer> la comunicarea managerial> la comunicarea Eef-su$ordonat particularit>=ile comunic>rii manageriale sunt generate de scopul o$iectivele Ei rolurileacestei comunic>ri de cadrul Ei structura organiza=ional> precum Ei de climatul existent Dnorganiza=ie(

-tiluri de comunicare organiza=ional> - modalit>=ile Dn care o organiza=ie consider> c> tre$uie s> DEistructureze procesele de comunicare Ei s> promoveze un anume stil de comunicare; 'aier 0P2P se concentreaz> pe patru mari stiluri de comunicare folosite Dn organiza=ii radiografiate dupa o serie de itemi: scopul principal al comunic>rii stilul de comportament Dn comunicare gestionarea sentimentelor motiva=ia accept>rii comportamentului rezultatele o$=inute Dn urma folosirii unei comunic>rii anume - stilul de tip )acuzator*: tinta acestui stil de comunicare este de a g>si ?=apul isp>Eitor*; la nivelul afectivit>=ii se genereaz> ostilitate tensiune sau team>( - stilul de tip )diri!ist*: finalitatea acestui stil este informarea excesiv>; lipsa ini=iativelor s>r>ceEte orice organiza=ie iar cLnd acest lucru este urm>rit Dn mod voit conduce la o r>cire a comunic>rii Ei la o stare de pasivitate care o$oseEte Dncetulc u Dncetul; r>mLne un stil de comunicare eficient dac> su$ordona=ii Dl promoveaz> iar cultura organiza=ional> l-a acceptat de!a ca pe un comportament de rutin> - stilul de tip )influen=are*: urm>reEte dominarea ascultarea prin raportarea pozi=iilor; cel mai tare va domina cel mai informat este ascultat cel mai ra=ional este urmat; acest stil poate apropria afectiv Eefii Ei su$ordona=ii Dn special Dn cazul victoriilor Ei al rezultatelor $une; alian=a se cimenteaz> prin rezultate Ei indirect preg>teEte ter enul pentru un nou stil de comunicare - stilul de tip )proactiv*: dezvoltarea stilului participativ de conducere promoveaz> acest stil de comunicare; comunicarea nu se mai opreEte la nivelul sarcinilor profesionale ea poate continuaEi la nivelul pro$lemelor personale Dn felul acesta afectivitatea este acceptatat> Ei promovat> Dn mod desc#is Comunicarea in organizatii - intre stilul formal si informal - comunicarea formal> se desf>Eoar> Dn func=ie de modul cum este structurat> fiEa postuluipentru fiecare anga!at Dn parte; cea mai important> comunicare formal> Dn organiza=ie este comunicarea Eef-su$ordonat "e ce comunica managerii (sefii)? - pentru a se informa Ei a cunoaEte atLt Dn ceea ce priveEte activitatea intern> cLt Ei prin realizarea unor DntLlniri cu alte institu=ii - supervizare Ei instruire profesional>: modalit>=i prin care managerii asigur> ca oameniiEi compartimentele s> ac=ioneze continuu Dn direc=ia o$iectivelor organiza=iei - pentru a influen=a Ei convinge: aceasta activitate vine mai degra$> pe linie informal>; la nivelul oric>rei organiza=ii se structureaz> anumite rela=ii de putere - pentru a men=ine ec#ili$rul Ei sta$ilitatea: p>strarea organiza=iei Dn stare opera=ional> prin cursivitate informa=ional> Comunicarea informala - desfintarea $arierelor de statut

caracteristica principal> a comunic>rii informale este c> nu =ine cont de statutul sau rolul social al celor care comune informa=ional> organiza=iile se raporteaz> diferit la acest tip de comunicare N de la al respinge Eidenigra tipic pentru organiza=iile Dnalt formalizate de tip militar pLn> la al promova Ei sus=ine tipic organiza=iilor paternaliste; comunicarea informal>: - este mult mai aproape de sufletul anga!a=ilor - este cunoscut> drept comunicarea de la om la om - este lipsit> de norme sau reguli institu=ionale - este centrat> pe nevoile personale ale anga!a=ilor

A$stacole in comunicarea organziationala - documentare insuficienta s-a acreditat ideea ca Eeful nu are timp - tendin=a de a transforma dialogul Dn monolog fie din lipsa de timp ori de Dncredere Dn partener sau Dn punctul de vedere exprimat de acesta - utilizarea unui ton ridicat Ei marcat de irita$ilitate ceea ce poate duce la intimidareapartenerului - utilizarea unui lim$a! neadecvat persoanei care recep=ioneaz> mesa!ul - deficien=e Dn capacitatea de ascultare - lipsa de respect fa=> de persoana interlocutorului - rezisten=a fa=> de introducerea unei idei noi

Comunicarea interpersonala si rezolvarea conflictelor

uneori divergenetele de opinie puncte de vedere interese valori conceptii pot duce la conflicte; evitarea sau ignorarea acestora nu duce la ina$usirea lor ci mai degra$a la agravarea acestora

"efinirea conflictelor si interpretarea acestora - conflict (ciocnire ruptura lupta) - face parte din arsenalul pis#icului uman; conflictul vizeaza disputa de interese diferite ale interlocutorilor; intr-o situatie conflictuala comportamentele unei persoane sunt $locate de o alta persoana; conflictul interpersonal implica atitudini si comportamente antagonice - conflict = stare tensionala care apare atunci cand doua sau mai multe persoane tre$uie sa intre in interactiune pentru a realiza un o$iectiv sau a solutiona o pro$lema - conflict = procesul care are loc atunci cand o persoana sau un grup frustreza pe un altul de atingerea o$iectivului propus (I( 8o#ns) - conflict = (definitie operationala) ciocnire de opinii interese intre oameni sau grupuri de oameni - efectele negative disruptive sunt $inecunoscute (crerea ostilitatii refuzarea cooperarii alocarii de resurse furnizarii de informatii sau interventia in viata altora in mod ne!ustificat pentru a amentinta sau agresa); exista insa si aspecte pozitive constructive: pot determina gasirea unor solutii mai $une si rezolvarea unor pro$leme pot ridica moralul si spori coeziunea si intelegerea dintre oameni; prin incura!area de idei noi pot stimula creativitatea si inventivitatea -urse ale conflictului la nivelul grupului

diferente comportamentale si de caracter incompati$ilitatea psi#ologica comportamentele dificile (ex: colericul - cel mai pro$a$il generator de conflict inconstant imprevizi$il si la$il; cusurgiul - nu a!uta cu nimic (fara plata) isi urmareste propriul interes cu incapatanare dorind sa arate ca este cel mai tare; plangaretul - desi isi rezolva saricnile se vaita tot timpul; $arfitorul inventeaza si colporteaza zvonuri poate crea atmosfere cu adevarat conflictuale; perplexul - incurca-lume amesteca lcururile oamenii si situatiile afirmand ca nu este vina lui provoaca iritare si confuzie; vor$aretul - nu ramane niciodata dator cu vreo replica are intotdeauna ceva de spus) comunicare defectuoasa am$iguitatile

-urse ale conflictului intre grupuri in spatiul organiazational - interdependete: munca interdependenta intervine cand doua sau mai multe componente ale structurii formale depind una de alta pentru a-si rezolva sarcinile; in viata organizatiei exista mereu conflicte intre $irouri sau servicii care ar tre$ui sa cola$oreze - diferente de o$iective: conflicte alimentate de resurse limitate sisteme de evaluare si compensare importanta muncii etc( - diferente de perceptie: isotesc de regula diferentele de o$iective; perceptia (dimenisunea individuala) viseaza capacitatea unei persoane de a traduce in mod su$iectiv realitatea; conflictele pot merge de la diferente in aprecierea orizontului de timp si a implicatiilor acestuia pana la diferente de statut si clisee aplicate altor persoane - difinire am$igua a o$ectivelor individuale si derivate: lipsa de claritate in transmiterea deciziilor existenta unor paralelisme intre compartimente si posturi imprecizia in sta$ilirea sarcinilor autoritatii si responsa$ilitatii unor posturi sau a activitatilor si atr$utiilor Consecinte ale conflcitelor intre grupurile de munca - perceptii eronate: pe perioada conflictului se instaleaza o serie de credinte gresite fiecare grupa tinde sa axeagereze - polarizarea atitudinilor si valorilor: situatia de conflict ofera grupului ocazia de a-si exercita presiunea asupra celor care se a$at de la cele ale grupului prin idei si planuri;are loc o concentrare a atitudinilor valorilor parerilor potrivit acestei )teorii* extsa compartimente eficiente si ineficiente servicii renta$ile si nerenta$ile conducatori competenti si incompetenti; gandirea polarizata duce la simplificarea pro$lemelor al un stil de discutii degradant => oamenii nu mai urmaresc lic#idarea conflictului ci demolarea adversarului - inrautatirea comunicarii:este evidenta in special in cazul grupurilor ce tre$uie sa-si furnizeze reciproc informatii pentr realizarea unei sarcini /tapele unui conflict( Conflicte constructive si distructive

semnele aparitiei conflcitului merg in aralel cu evolutia acetuia o acumulare treptata a starii tensionale; conflictul parcurge cinci etape: - starea tensionata: exista toate conditiile necesare declansarii unui conflict fara a fi inca sesizate; - recunoasterea starii conflictuale (de catre cei implicati in conflict sau alte persoane din afara persoanelor implicate): partile nu reactioneaza inca afectiv; intai apare sentimentul de opresiune; amenintarile sunt perecpute dar considerate putin importante - accentuare starii conflictuale: acumularea starii tensionale; conflcitul inteles incepe sa devina resimtit; pro$lema devine dintr-o data si a lui intra in sfera lui deinteres ii poate determina viitorul - declansarea conflictului: conflictul este vizi$il c#iar si pentru cei neimplicati; acum se sta$ileste daca este un conflict constructiv sau distructiv si modul in care va fi tratat conflicte distructive (caracteristici): - generat de erori - scapat de su control nefiind solutionat la momentul oprtun - pro$leme atat de grave incat nu se poate a!unge la o solutie accepta$ila - comunicarea devine anevoioasa si lipsita de incredere - capacitatea fiecarei parti de a o$srva si raspunde la intentiile celuilalt este grav afectata - actiuni in forta deturnarea realitatii informatie trunc#iata - cu avansare conflictului cresc eforturile si investitiile in conflict sansele de aa a!unge la o solutie sunt tot mai reduse - resursele personale si organziationale se consuma in conditii de ostilitate si dispreH exista o permanenta stare de nemultumire conflicte constructive (caracteristici): - generat de cauze multiple - mentinut la nivel controla$il - permite solutionarea pro$lemelor la momentul opprtun - se paote a!ugne la o solutie acceptate de partile implicate - comunicare dintre competitori devine intensa si de incredere - fiecare parte o$serva si raspunde la intentiile celeilalte - cu avansarea conflictului cresc eforturile si investitiile fiecarei parti existand sanse de a!ungere la solutionare - indivizii si organizatiile sdevin mai creative si mai productive - permite distri$uirea mai eficienta a resurselor elimina tensiunile si faciliteaza efectuarea sc#im$arilor - asigura motivatia personalului ducand la un comportament creativ - creste coeziunea gradul de organizare si loialitatea grupului sfarsitul conflictului: realizat prin sc#im$area conditiilor initiale care au dus la declansarea conflictului

'odalitati de manifestare a conflictelor interpersonale( -caa intnsitatii

conflictele mari si importante incep cu cele mici si neimportante; afirmam ca fara conflcite mici si neimportante nu ar exista cele mari si importante; aucmularea situatiilor conflcituale (ca etapa a conflictului) duce la generarea unor conflicte violente; tipologie a conflictelor in functie de importanta si intensitate; - discon-ortul - sentiment intuitiv ca ceva nu este in ordine c#iar daca nu se poate identifica ce anume; in urma unui astfel de sentiment organismul consuma energie pentru a resta$ili ec#ili$rul - este cel mai neinsemnat tip de conflict; este considerat normal si infoensiv - tinut su$ control este un conflict constructiv menit sa genereze capacitarea organismului si concentrarea pe o pro$lema - incidentul - dezec#i$il$ru emotional aparut in urma starilor de disconfort generalizate determinan centrarea pe necesitatea de securitate; pleaca de la fapte marunte prost percepute; actioneaza asupra individului prin efecte involuntare - reprezinta al doilea tip de conflicte ca intensitate; sunt considerate firesti si normale in viata de zi cu zi; nu ii este acordata prea multa atentie neintran in sfera de itneres a individului - se datoreaza centrarii excesive pe tre$uinta de securitate si protectie dictat de stare de disconfort - neintele erea - perceptii su$ forma convingerilor despre o situatie sau persoana care nu sunt pe placul individului; gandind in general din experienta trecuta ca starea conflictuala este rea si destructiva si identificand-o prin neintelegere individul incepe sa actioneze agresiv si violent fata de celalalt - este primul tip de conflcit inteles; individul recunoaste ca se afla intr-o situatie conflictuala - gandirea negativa (proiectarea gandului in$terior spre desfiintare) o$liga individul sa anuleze posi$ilitatea de a rationa desc#is si permisiv - tensiunea - stare emotionala puternica $azata pe convingeri )verificate* indreptate spre o alta persoana; montarea pe o idee fixa de multe ori si fara acoperire su$lata de gadnrea negativa pregateste de criza - ultimul tip de conflict cel mai violent si agresiv; este o acumulare uriasa de ganduri negative si opinii fixe - interlocutorul este vazut inrte-o lumina negataiva ca un suman gata de a te rani; atmosfera se icnarca in lipsa comunciarii starea emtionoala are itnensitate maxima fiecare parte montandu-se si creandu-si scenarii care sa-i satisfaca pre!udecatile si su$iectivismul - tip de conflict interior generalizat; tip de conflict cu cel mai ridicat nivel de consum de energie psi#ica; primul tip de conflict resimtit - criza - ra$ufnirea conflictului in formele cele mai violente si agresive (agresiuni sim$olice dure in!uraturi lim$a! su$ur$an certuri scanadaluri pana la agresiuni fizice lovire $ataie maltratare agresare sexual etc() - este forma cea mai grava de conflcit

tensiunile acumulate se eli$ereaza ciolent intr-o maniera agresiva; toate reperele experientei pozitive trecute sunt $locate de iz$ucnirea violenta a conflcitului experientele negative sunt scoase la iveala si exagerate lasa oamenii sa fie dominati de sentimente si afectivitati

'odalitati de rezolvare a conflcitelor interperseonale - in momentul constientizarii unui conflict individul incepe sa scape de stare neplacuta a acestuia urmand apoi ca conceptul de rau daunator asociat conflcitului sa-i induca individului ideea ca actul conflcitului tre$uie distrus imediat - abandonarea - strategie ce implicaretragerea fizica si emotionala din conflict; daca individul nu este implicat direct in pro$lema este indicata utilizarea a$andonului; poate fi utilizata pentru a forta mana cuiva - poate agrava conflictul; speranta ca pro$lema se va rezolva de la sine daca o a$andonezi este falsa - reprimarea - startegie ce consta in refuzul de a admite existenta unui conflcit sau de a lua act de existenta lui; se utilizeaza cand se doreste pacea (liniste sufleteasca) cu orice pret; ia in calcul aspecte neimportante ale unui conflcit ignorandu-le pce celelalte - are avanta!e si dezavananta!e (poate crea o imagine proasta de om sla$ poate escala conflictul) - con-runtarea (startegia victorie&infrangere) - presupune confruntarea de forte in care una din parti castiga iar cealalta pierde; este cea mai apropiata de reactiile naturale ale individului de a rezolva un conflict; este cea mai raspandita in viata de zi cu zi - poate fi periculoasa datorita resentimentelor celui invins; preferata atunci cand initiatorii au atuoritate fata de ceilalti; insotita de constrangere - compromisul - strategie de rezolvare a conflictelor care reclama calitati de negociator pe ca fiecare sa castige ceva; fiecare parte cedeaza pana a!unge la un consens - rezolva conflictul pe moment nu se sta$ilesc termeni definitivi - ne ocierea (strategia victorie&victorie) - cea mai permisvica si corecta strategie de rezolvare a conflcitelor; deprindere invatata in urma unui efort concentrat; are multe avanta!e (descoeprirea unei solutii mai $une relatii im$unatatite si consolidate etc() - principala sansa a negocierii sta in gasirea unor solutii - etape ale negocierii: pregatirea (privirea conflcitului ca o oprtunitate desc#idere la posi$ile descoperire analizati conflictul lucrati la pro$lema dumneavoastra si a celuilalt) interactiunea (utilizarea factorilor care stimuleaza empatia ra$drae ascultare activa lapidar si la o$iect evitati rezultate tip confruntare mFentintei scopul nu si mi!loacele o$ligatoriu aratati celuilalt ce poate castiga expuneti-va pro$lema in asa fel icnats a tineti cont si pro$lema celuilalt) si inc#eierea (confirmati acordul rezumati ce s-a sta$ilit acordul sa fie clar si sa nu lase loc de interpretari)

Kegocierea - arta srezolvarii conflictelor - negociere integrativa =castigator&castigator - negociere distri$uitiva = castogator&perdant - negociere rationala = pune in valoare opozitia partilor implicate