JEAN PIAGET CONSTRUIREA REALULUI LA COPIL Traducere de DAN RAUTU e EDITURA DIDACTICA SI PEDAGOGICA BUCUREST!, 1976JEAN PIAGET LA CONSTRUCTION DU REEL CHEZ L'ENFANT Cinguiéme éaition © DELACHA r CHAUX ET NIESTLE S.A, NBUCHATEL (SWITZERLAND) 1967, 1971, 1073 i lupa_cum descoperin: ca“ eveni- porali. Or, ace Pom vedea, in masura in care “danse si s¢ Situeazs_astiel.¢ “ment intre event Buda I percept se sdvirgeste deci print cau cea pe care am descr e, ‘ie la haos 1a cosmos, pe care o vom rer raprezentarea lumii in cursul prim!lor doi ani, epninare @ egocentristmulu: comparabit io. pe planul gindirii reflexive st a logic’ opilului. Scum ins vom cauta oA sesizam acest proc cretinoasterii sub forma sa elermentardé st primordial dstfel prin ce anume depinde el de mecanismul insugi al intelectuale. es constitutiv ‘vom intelege asimailaritDEZVOLTAREA NOTIUNI DE OBIECT Pentru a infelege felul in care inteligenta care se naste constru- ieste lumea exterioaré, prima problema ce se cuvine sa ne-o punem gste de a sti daca in cursul primelor luni eopilul concepe si percene + Juerurile aga cum facem noi, sub forma de obiecte substantiale, per- manente $1 de-dimensiuni constante. Dac lucrurile nu sta actfel, va trebui sa explicdm cum se constituie notiunea de obiect. Probleme este strins legatd de cea a spatiulul. O lume fara objecte nu ar putea avea un caracter de omogenitate spatial gi de coerenta in deplastirt care defineste universul nostra, Invers, absenja unor agrapiets ta sehimba 2 chivala cu Tatum Ie chi = cu_transl aint | respect a oriearul object ri de" stare, cu absent: ~betmiangit_AF Wrebur GeetTm acest print Capital. 34 ‘ocupam=s i multan de substan{a si spatiu gi daca ne von limita In notiunea de obiect 0 facem prin abstractie. > + © lume compusa din obiecte permanente constitule nu numai un “« univers spatial, ci si o lume ce asculté de cauzalitate, sub ferma de relatit intre lucruri ca atare, si care este ordonata in timp, fard ani. hilari si reinvieri continue. Este vorba deci de ~~ “r‘vers in acelasi timp stabil si exterior, relativ distinct de lumea im, sara st in care subiectul se situeazé ca un teypen particular in ansemblul celor- lalfi termeni. Dimpotriva, un unfVers fra obiecte este o lume al eatel Spatiu nu conatituie, un’ medi cit de cit solid, ci se limiteass eh structureze actele insesi ale subiectnlui : este o lume de tablouri, fiecare putind fi mai mult sau mai pufin cunoscut si analizat, dar cave dispar si reapar intr-un mod capricios. Din punctul de vedere | este.o lume ¢ wenea natura cd legaturile_dintre | waseate prin ile dintre_actiune si rezultatele ela activitatea sublectului este deci coneepita ca / te primul-$iaproape_unicul_ motor. In sfirgif ince priveste limitele! “ Gintre et si lumea exterioars, un univers HM pbleste cote tar eee s_in care eul, lipsindu-i cunoasterea de siiie, seal fablourilé exter ‘a, tablourile se 'centreazd o | Intr-adevar, aceasti problema le conditioneazs pe toate celelaite, | | | | Capitotul I 7cuprind ca_peun Iueru intre alte lucrur ui TntFetin intre ele relatii independente de ew Or cbscrvarea si experimentarea combinate par sé’ demonstreze c4 noliunea_deobiect, departe de a fi innascuta sau data de-a rata in experienta, se construieste treptat. Se pot distinge gase etape, care corespund etapélor dezvoltarii intelectuale in general. In cursul pri- melor doua (stadiul reflexelor si stadiul primelor deprinderi), uni- versul copilului este format din tablouri susceptibile de a da nastere la recunoasteri, dar fara permanenis substaate substantialé $f fara organizare spafiala. In stadiul al treilea (al reactiilor circulare secundare), Iu- crurilor li se conferaé un inceput de permanent, ca prelungire a migcarilor de acomodare (apucare etc.), dar Incé nu se observa nici cdutare sis in vederea regisirii obiectelor absente. In cursul etapei a patra (,aplicarea de mijloace cimoscuto la situatii noi"), are loc 0 cdutare a obiectelor disparnte, dar fara ca subiectul sé ‘tind seama de deplasarile lor. In cursul unei_a cincea etape (aproximativ la 12—18 Juni), obiectul este constit litate dé substanta in- dividuala p si inserat in grupuri de deplasari, dar Gopilul nu poate inca si {ind seama de schimbarile de pozitie care se des- fasoara in afara cimpului perceptiei directe, In stirgit, intr-o a gasea etapa (care Incepe la 16—18 luni), exist o reprezentare a abiectelor absente si a deplasarilor lor isi, § 1. Primele doua stadii: nici o conduit. special’ in raport cu tele disparute. — In ansamblul impresiilor care asalteazi con- stiinfa copilului, el distinge si recunoaste foarte repede unele gru- UL stabile, pe’ caro Te "Von deseming ai eee Ee lat de"ce'am admis (vol. 1) c& orice schema de asimilare Féproduca toare se_prelungeste_ mai de sau_mai_tirziu in asimilare gene- Yalizatoare si asimilare re -combinate, recunoasterea rezul- tind direct din asimilare, Caznl cel mai clementar al acestui proces este, incontestabil, sup- tul. Incepind cu a doua saptamind a existentei sale, sugarul este in stare, SA regdseascé: mamelonul si si-l distinga de 'tegumentele in- conjuratoare : aceasta este o proba ca schema suptului pentru alip- tare incepe SA se disocieze de schema suptului in gol sau al suptului unui corp oarecaré ica aveasta schema da loc ‘unei recunoasteri in acte. La fel, in sdptémina a cincea sau a sasea surisul copilului arata indeajuns 4 ¢l recunoastevacile sau figurilé familiare, in timp ce sunetele sau imaginile neobignuite il lasa intr-o stare de nedumerire. Vorbind mai general, oric fionalé (deci orice reactie cirevlara primara) a suptilai, Vazulus, auzului, pipaitului etc. da log Ja recunoasteri 2 ~ “Dar nimic din toate acestea nit dovedeste si nici mécar nu suge- ¢Teazi ci universul primelor saptamini ar fi intr-adevar decupat in ) obleete", adicd in lucruri concepute ca find permanente, substan 4 Viale, exterioare cului si care persevereazi in a exista gi attnci cind nu afecteaza direct perceptia. Intr-adevar, recunoasterea nu este in caz prin ea insisi o recunoastere de Oblecte si putem si ne con- wingem ca nici unul Gintre caracterele distinse aici nu defineste re- © cunoasterea la inceputurile ei, aeste caractere find produsul unei intelectuale foarte complexe sn al unul act elementar de mrieEste adevarat C8, Tm Teoria aso- a5 putea admite cA recinoasterea con- “ fera direct calitatilor recunoscute aledtuirea obiectului insusi ; daca, intr-adevar, pentru recunoasterea unui lucru, copilul trebuie si ff pistrat imaginea acestui lucru (0 imagine care sa poata fi evocata, si nu numai schema motorie ce se readapteaza la fiecare nou con tact), si dact recundasterea rezulti dintr-o asociafie intre aceasta imagine si senzatiile actuale, atunci in mod firesc imaginea pastrata va putea sa acfioneze pe plan mintal in absenta lucrului si s4 suge- reze astfe] ideca conservarii Ini, Recunoasterea s-ar prelungi in aceste condifii intr-o credin{a in permanenta obiectului insusi Dar, in cazurile elementare pe care le luim in conside: momentul de fal mnowsterea nu reclama niclo”é n imnaghit minal: Pantra one ates Toc oe inceput de recunoastere este Suficient ca atitudinea adoptata mai inainte fata de lucru sa fie din nou declangaté gi ca nimic din noua perceptie s& mt contra- careze aceasta schema. Astfel, impresia de satisfactie gi de familia~ rilate, proprie recunoasterii, Hu, fial al ecuinoast 1 aire loc ; familiar sau e prezent in mod constant, auto~ deprinderis suprini orice _prilej de recunoastere 164 Obiectul rezisté in suficienta masura la activi- senzorio-motorii pentru a crea o dezadaptare momen- loc imediat dupa aceea lao readaptare reugita, atunci astmnilarea “és de recunoastere ; aceasta din urma nu este deci constientizaren potrivirii mu un obiect dai si schema complet pregatita a asimilarit Ini. Recunoasterea incepe deci prin a Fsubiectiva inainte de a deveni recunoastere de obiecte, ceea ce nu-l impiedica, firegte, pe subiect, si proiecteze perceptia recunoscuta in universul nediferentiat al constiintei sale ,nedualiste” (nimie ne- fiind la inceput resimfit ca subiectiv). Cu_alte cuvinte, recunoaste- rea este Ja inceput doar un caz particular al asimilarii : Jucral reeu~ 9noscut excita gi alimenteazd schema senzorio-motorie care a fost anterior construité pe masura Ini, si aceasta fara nici o necesitate de epocare. Aga stind lucrurile, este limpede e& recunoasterea nu con- Guee in nici un caz de la sine si fra complicatii ulterioare la no~ fiunea de obiect. Pentru ca un tablou_recnnoscut._si_deyind un Ohiect el trebuie s& se disocieze de actiunea proprie si 84 fie situat “tain context de relalii spatiale sicauzale independente de acti- Vitalea Imediata. Criteriul acestei obiectivari, deci rupturi 2 continuitafii intre lucrufile percepute. si schemele senzorio-molo- nil elementare, esie aparitia conduitel Feu tablourile ab- te; chutare @ unui object disparut, credin{a in permanenta lui, @oeare etc. Or; asimilarea primar nu implied decit o continuitate (otald intre actiune si mediu gi nu conduce la nici o reaetie care s& depaseasca excitatia imediata gi actual. ‘Mai mult decit atit si independent de recunoastere, nimic nu do- -vedoste ed perceptia direct ar fi la inceput perceperea unor ,obiecte' ‘Atunel cind percepem un lucru imobil, noi il situa, intr-adevat intr-un spati In care ne aflam noi ingine si fl concepem, astfel, dupa legile perspective! : unghiul particular din care Tl vedem nu ne im pledied sa concepem adincinea Tui, partea dinapoi, deplasirite I posibile, pe scurt, tot ceca ce face din Incru un object caracterizat Prin forma lui prin dimensiunile sale constante. Pe de_alta parte, Plunci-cind pereepem lucrul in migcare sau numai indepartat de Jocul initial, noi distingem aceste schimbari de pozitie de schimba~ hile de stare $1 opunom astfel in fiecare clips-tucrul aga cum este UL iucrufui aga cum apare vederii noastre. lar aceasta diiblé distine- fie conduce, si ea, la permanenta caracteristicd notiunii de object Gare copilul procedeazé Ja fel inc de la-inceputurile activitatit sale? Ne este permis, pentru a nu spune c& este chiar necesar, he indolin de acest Iucru. In ceea ce priveste lucrul imobil, numat treptat o structura spatiala conyenabilé va_permile si i se_atribuie toliefit forma, adincimea caracteristive identitatii sale obiective. Cit ies Tia inigcare, In inceput_nimic nu-i permite copilului si diferentieze achimbarile de_poritie de schimbarile de_stare si. s& confere astfél perceptiilor fluente calitatea de i geometrice, si prin urmare de obiecte. Dimpotriva, deos fe situa in spatiu si nu poate concepe 0 relativitate.ab- migcirile Itimiiexterioare si migearile sale propriiy copilul nu va fi in stare la inceput si_construiascé nici ,grupurt, nici obiecte si va putea foarte bine si considere alterdrile imaginit sale despre lume ca fiind in acelasi timp reale si generate neincetat de propriile sale actiuni. 10 Este adevdrat ci deja in aceste stadii_initiale ati coortonirite sctiemslor elerogene care apar anterior coordonarit aptcarit si VSzulii (coordonare care pune 0 problema specisla), i petdenaltt parte de acomodéirile senzario-motorii. Aceste dou tipuri de “comportien ment il conduc deopotriva pe copil Ia depasires ime~ diatului absolut pentri a asigura fablourilor percépute un inceput de coutimmrate a In ceea ce priveste coordonarea dintre scheme, ne putem referi Ja schema vazului sia suzulut : din luna a doua si la inceputul lunii a treia, copilul cauld sa priveasca obiectele pe care le aude produ- cind sunele (vol. I, obs. 4449), vadind astiel 4 el stabileste 0 inrudire intre unele sunete si unele tablouri vizuale, Bste_clar ca © asemenea coordonare confer tablourilor senzoriale un grad de 30- lidifate Th plus, de funci cind tablourile senzoriale sint percepute printfumr-stigur gen de scheme de a astepta si Vada ceva ‘asp Subiectului care asculta_un_s mdinta de a_considera tabloul vizual ca find preexistent perceptiei. La fel, orice coordo- nare intersenzOTialA (HEE Supt st apucare, intre apucare si viz ete.) contribuie Ja suscitarea unor anticipari care constituie tot atitea asi- _gurarl asupra sondnali st coerentet Tamir éxterioare Z ‘Si Totigi de-aier pina la HotiuneA Ge obit este un drum foarte lung, Intr-adevar, aga cum am vaizut (vol. 1, cap. IL, & 3 si 4), cot donarea intre scheme eterogene se explicdprintr-o asimilaxe reci- proci a unor scheme prezente, In cazulvazuluil si auzului,. nuexista déci_de Ta bun inceput o identitate obiectiva it vi tabloul Sonor (fablou care poate fi la fel de bine tactil, gustativ ete of mma 6 identitate care intr-un_fel_anumlt-ete. sublet: merge tului primitiv, conceput ca find cea ce-i sta Ja a5 deci min’ TH maiTs-ew-ansamblureonduitelor din” aces pectiv cut reactiile circulare_primare si secundare in cursul carora, universul i se prezinta sibiectulut et depinzind de activitatea tui! Exists un progres fata de primole stadii, in timpul carora obiectul ami se deosel reraltatele-wctivitatii reflexe sau doar ale reac~ fici circulare primare (adied ale actiunilor exercitate de subiect asupra propriului su organism, pentru a reproduce un efect inte- resant), dar este vorba de un progres de grad. si nu de calitate obiectul nu exista ined Wecit Th Tepatura cu actiunew proprie. Dovada ca obiectul nu reprezinté inci nimic mai mult, este fap- tul ¢&, asa cum vom vedea mai departe, la aceasta virstd copilul nu prezinta ined nici o conduita particulara referitoare la lucrurile di parute din cimpnl perceptici sale: reactia Luciennei la 0; 7(30), cind {i acopr papusa cu un seutec (obs. 7), anun{a deja aceasta con- duita. ‘Aceasté dependenta a obiectului de actiunea proprie se_reg seste intr-un_al doilea grup de fapte, asupra cdrula putem insista acuny Taptale de supucere TUreTpEa (7 Aceste observatii se afla, in epoca abe ai TET ‘dbs. f din primcle stadii, inf aceeasi relatie ca gi ,acomo- darile vizuale ale migcarii rapide" in raport cu obs. 2 gi 5: cu alte cuvinte, permanenta proprie inceputurilor obiectulul_tactil_nu.este deocamdatd decit_o prel ‘a_migcirilor de acomodare, dar de acum incolo copilul va cduta si reapuce obiectul pierdut in pozitii noi gi nu numai in acelasi, loc. Intr-adevar, indata ce intre 4 si 6 luni, apucarea devine o ocupatie sistematica si al edrei interes este precumpénitor, copilul invaté in_acelasi timp sa. urmareascé cu mina corpurile care-i scapa, chiar atunci cind nu Te vede. Tocmai aceasta conduit permite-sublectubsi-si-atrityaie_un_inceput de permanenta ectelor tactile: ~ —— Obs, 13 — Jacqueline la 0 ;8 (20) Imi ia ceasul pe care 1-1 ofer, in timp ce refin lanful. Ea il priveste eu mult interes, i pipe, Ml Intoaree, face apff fic. Trag de lanf, Ea simte'o rezistent& 31 reline ceagul cu putere, dar termina pri ada drumul. Cum ea este culeata nu incearet s& priveascd, dar intinde bratul, ia din now ceasul sil aduce In faja ochilor. Reineep jocul : ea ride de. rezistenfa ceasului, continua si-1 caute fara a A, Daca ‘mod progresiv (de ficeare dati ceva mai departe ade tocul unde Ia regs), 11 cauta din ee tn ce mat depart, vipdin tiAaind tot cea ce je oferd, Dach tray consi brusey ease liniteash oh elas ‘exe loci! din tare e pornt cenl ateaialee tavekiey neal se Of scents permanent ete easy fukebe Oe apoemees Bae sub pei winnie eoplulal aeund eeasul tn spatele opin mele eee pawns ee Yesclionens gi ule dintco. dala oh: te fines dateoe Bete ehet Vininle bar als! Confopeasea fark & posed melee” Disses te ts Serum din ho cessal in miinile Facgueliel a abot a fete aie ‘se schimba ; il cauta din nou. " Shia TS Geum @ contraprebd + ta 039.23) Jaugueline sa sata, int i pun pe denucht 9 mm ecae a 0 Hause Manas se eS es ee Oe ee se Ll ss elt eatin frac ec), Smet ek nese ta queline it retragea mina. " tect Teel ne Inceretacemaastoare cao bili, um ereion ete, obtinind acsteas beacfil" Or, mina men nii-o imterestech delve, Asavie, uitarenineervine he Gatorita uel deprasin a intercoulut Pus sh simple toesinen mil ile ee eee fie in eae degotte cola au atins dea bcc ous poste te ators Ge Scune end minal se ADM dela sub nina mie Wl este meas Oe a apuce La 0:9 (22) aceieasi observatii. - von Obl tan 8) conte ee snr og pane min ml Wiig fe fale Btinaty Site rae ets Techic seins $9 seshide ca precauie if piven sion deeekae a el Face seats migei de peste zee a canes een ee eanee gmeraee ded sufcion ta ea 54 atns oblectal gi sh cread ch La apucat pent ‘en sit sonecapa ca atind-se nae, Gu Wale'ek nee mal eae O asemenea conduita este de naturA sA arate, ca si cele mentionate mai sus, ce permanenta tactilé atribuie copilul obiectelor pe care le-a apucat. * ob iar Ta nd sy Eee, 876) pole 'o ale de eb pe core ma aintep apucise to batts, fine wie 9 Sees Frou stu vival In acest car el iat ade bossa mine he isla oe Sie beivegte indeltng cu 9 expresie de suspieh de aetesbe ee tt Gao fea Sentient une Siaparir Totus Hes ek eanndane Rena pled oe Femetabilg el veincepe Sica balanstie mings Seg onan sane Gee rn {ose ain now! Onieine a vazut acest act i mimiea copiluiui, nu poate sn Intestate’ asnenen expat eg incrente fos face abit reno seen ‘oSscrenltendauasts a ce aah sin teulerne in 08 pas Sagi seen nara otc, proc ace sala 0 ae Tn condinware, Laurent cdruia U daw iar eutia, 0 plerde din now multe od El se limiteaed in aeoste cazurl sgt intind§ Weafal pentru a o take ing) do name im minha sonunfa toes tare ed oe am eeeee Gos ir” Ynurent i O14 @) elute dela oe tabi name ne seapase i nus privete tien ce fave, er ininde bral waives heehee aes ora in omen ear ob a 0 £0) eh face 9 igre fy fs, cw_antebraal pentru a ‘ceargaf un bat pe care il finuse in mink or ill setpase, ae ee 22 Aceeagi reacfie la 0554) cu diferite alte obiecte, Incere si determin cpinii unde merge copllul cu cutarea lui. Ii ating mina prin intermediul unei papusi pe care o trag Inapol medial, El se limiteazi si fack 0 miscare in jos fu antebrajul {ara s& exploreze efectiv spafiul inconjurator (vezi mai jos, ‘cap. II, 008. 60) La 07610), la 0;6(0), 1a 0;6(0), Ia 056418) ete. consemnez aceleasi fapte. Atunci cind, coborind bratul, nu’ gaseste oblectul, Laurent fl considera Ga vdisparut, Obiectul pe eare- eauta ‘nu poseda deci deocamdata o mob iitate ‘eald, ci este conceput ca o simpli prelungire a actulul intrerupt al apurdi Dimpotriva, daca obiectul cAzut atinge obrazul copilulul, barbia sau mina lui, el sie foarte bine sa-l regasenscs. Asadar, absenja ciutirii afective au se ‘explied prin inexperienja motorie, ci prin caracterul primitiv atribult obiec- uu La 0;6(15) constat din nou ci dac& objectul eade bruse din mina tui Laurent, ef nu-l cauti, Dimpotriva, alunei cind mina hui este pe punctul de a apaca oblectul, care a selpal, sau pe care il deplaseaza, il scutura ete, are Toe eutarea. Numai cd pentru rogasi oblectul, Laurent se limiteaz si acum Sh coboare brajul far sf prezinie (ralectoria “unei cutari adevarate. Ta D;7(5) el apucd si balansearA cutia de tigirl menfionati la obs. 16 ; atunei cind 0 pierde, imediat dupa ce o luase, o cauta cu mina pe cuverturé Dimpotriva, daca 9 seapa din ming independent de aceasta cireumstanfa, e ou Inceared. so Tegiseasea, It ofer apoi aceeasl cutie Geasupra ochilor si; atin= Hind-o, el o face sh cada, dar nu o mai caula ! ‘La 0;7(12) ei last Si cada 1g dreapta lui o zornéitoare pe care o tinuse mind, © cautt citeva clipe {ari s-o auda si f8r8 s-o atings, Renunté, apoi reincepe s& eaute in acelagi loc. In cele din urma esueaza, — In continuare, fel 0 lasé sf cada Ia slinga lui si o regiseste de doud ori, deoarece obieciul Se afla in prelungirea direct a migcérilor brafulul s4u. In sfirsit, incepind cu.0.;8.(8) el cauta efectiv tot sea ee-i cade din miini ‘Trebuie s4 insistim de la bun inceput asupra diferentei_ care exist intre acesie reactii si conduitele din stadiul al patrulea, care constau in a caula cu miinile obiectul care dispare din cimpul vi zual. In obs. 1317, ca si in obs, 6—12 (,acomodare la migcari ra pide) nu este vorba decit de o permanenta care prelungeste pur si simplu_migedtile anlerioae de acomiodare gi nu are loc o cautare special a obiectului disparut. Dupa ce copilil a tinut un lucrit in mind, daca il scapa, doreste si-I pastreze : in acest caz, reface pur si simplu gestul de a apuca, pe care |-a executat mai inainte. Q ase Thenea reavjie presupune, desigur, c& subiectul se aqteapti ea gestul sau sd-] conduea la rezullatul dorit. Dar aceasta asteptare se bazeaz pur gi'simplu pe credinta cA obiectul se afla Ja dispozitia™ actului schitat. Obs. 15 $i 16 au in aceasta privinté o semnilicatie decisiva Deci, aceasta nu implica deocamdata in nici un fel permanenta sub- stantial a lucrului, intr-un mod independent de gest si nici exis tenfa unor traiectorii obiectivet, Dovada este faptul ci un_obstavol cit de mic, care schimba situatia de ansamblu, descurajeaza copilul. “Tn legiturd cu aceasta, vezi obs. 69, din eap. 1 23Intr-adevar, copilul se limiteaza si-si intind’ braful : el nu cauta cu adevarat sinu inventeaza nici un procedeu nou pentra a regist obiectul disparut. Faptul acesta este cu atit mai izbitor, cu eft ase- menea procedee se vor constitui, aga cum vom vedea, tocmai in di rectia indicata de conduitele prezente. Sa trecem la examinarea unui al treilea grup de conduite su {Ceplibile de_agenera-si--ele-yn inceput de permanenté obiectiva ‘Grgactiile-circulare_aminate"Y Asa cum am vazut mai sus, perma- nena proprie obiectelor in acest stadiu nu este inca nici substantiala, nici cu adevarat spatialé. Ea depinde de actiunea subiectului, iar obiectul este pur si simplu ,,ceea ce se aflé la dispozitia acestei actiuni. Am constatat, intre altele, c& 0 asemenea situafie provine din faptulca activitatea copilului la acest nivel consta in esenta din reactii primape si Secuadare, cd nu exista ined reactii tertiare, Cu alte cuvinte, copilul petrececea_mai mare parte a timpului siu reproducind diverse rezultate interesante, evocate de spectacolele in- niuratoare, si nu cauta decit intr-o mica masura sa studieze nou- tatile de dragul lor, si-experimenteze. Asadar, iniversul este al tuit in acest ‘stadiu dintr-o nenumaraté serie de actiuni virtuale, obiectul nefiind decit alimentul aflat ,,la dispozitia" acestor actiuni., Daca lucrurile stau astfel, este de asteptat ca reactiile circulare se- cundare s8 constituie una dintre sursele cele mai fecunde ale per- manentei elementare : este ceea ce ne va aréta analiza ,reactijlor circulare aminate" Intr-adevar, trebuie sé notam ca, mai devreme sau mai tirziu, reactia circulara da loc Ja un fel de reviviscen{a susceptibil de a- prelungi influenta pe care o are asupra conduitei copilului. Bine- infeles, nu vorbim de faptul ci reactia circulara reapare de fiecare data cind ‘copilul se gaseste in prezenta acelorasi obiecte (a se agita cind vede acoperigul leaganului, a trage tantul cind vede zornaitoarea de care lanqul este-legat etc), deoarece in aceste cazuri nu este varba.de conduite aminate, ci pur si simplu de deprinderi trezite de prezenta unui excitant cunoscut. Avem in vedere numoi acele acte in cursul cdrora reactia circulara este intrerupta de imprejurari pentru a reveni dupa un scurt timp fara nici 0 incitafie exterioara. Or, tn asemenea caciiri, faptul ca copitul vevine-de la sine la pozilia si la gesturile necesare pentru reluarea actului intrerupt, confera obiectelor, astfel regisite si recunoseute, 0 permanenté analoaga aceleia despre care am vorbit mai sus. Permanenfa este chiar mai sensibila, deoarece actiunea regisita, find mai complexa, da loc la © solidificare cu atit mai mare a obiectelor percepute : Cbs. 18, — Lueienne Ja 0 ;8 ($0) se ocupa si zafrie o pudriera pusd la stinga el, dar intrerupe jocu! atunei cind ma vede aparind la dreapta. Ba las 24 eck pudrera st se amuxt o elipa ex mine, gingureste ete. Apo deodats ea Sheed kt peiveascd, se fntoaree In’ podtia, adeevaid penkru a apuen pudte Mind’ tol sgurl'e& accuse se ani le toponfia® yin acsan Toe eave lasae ceva tat inant * She 1g Sacqutine te 09.8) Inceanch si apuce Hnapoia cao 9 cuveriutt pa cre doris > talansezel I abat afgopa presenting) 0 ceid SIMSSRMEG PEs Sete dere spc dae dona se Inivenpe pe Shy cad ou iy apace euvertts, po eae fot mu 0 velea, 1a Oyo) ven incaeeh sd ape. cu oa ating ol pe, care aon Bc ing capa thy veuyte esto mn inp ce none Du tafa Mena cial gi'ae'apuch rab 0 euverur ain tala ty i ln vere star Dar brats rym aun etl a abun alice: Tail be. petoce diel nasa el en cum eh ar 89 Sela nee bbicstlui arf revent ta'el duph o htrerupere esind in’ permanente a aa Shoat Lauren semis ral se sonal oni, mae ta 0800" Eas sunt ob ncerupan beapae cop! stunted teoaeae an nar gee stunt. Je atopenen Teaghnulih cid agile perce Neat Bie” Bntt al vedon ma tea reveal i rec bunk seg find acai see, Net, se dseriem 0 obevaie fea aupeei is SU “seme fine msi to’ ge ogee) aan esi Het aafearea de odor! 9 de etutre tacoma scored, Hirt aft do tie pentru radia eiulara fuse acest peti g oe grouper g ryan mete Sacral nest stad ~ in je mandivcs scaperguloi Ieaghnului o zomditoare abla retina oo J cin ar wut el uci suipendatt omdzareZomattnren hcaade SIUM Ai Se ttage ce t's spat modi ager a nou see toarea in sus, Acveasi reacfie se repeta de vinci sau sase ari in sir. a Colder dei qa nbn aeleeafprmind © no iceman. ests das" obec sh ead ga‘t apuea, Ge 40 vai tician Sal tionine incomplet, respectiy daca obteetul in Toe s8 cada dntr-un Toe viata, va Olspfvea Gn’ cmp nual al cpu ? Hea ast ntre Tiga va peungl fore tna foci amet gem? ie "ehudeneun cage dopa ce mate Cpu rau doping, acs acai en pvr in fai tou sgn Dact ntl ved se sate in tour dar‘ sving de In Snes faa tt sm ger Dat avd ci fetal nde shim gr guce cone attra fa elrsr lh A ai i-i cade in mina, fie ceargaful, cuvertura etc. roel fe womdltoaren, dock cade in i “ - Daca zornaitoares, czind de pe acoperisul leagdnuiui a facut a riot, Laveen ‘athage hmedist mina in aivecta ef (8si 0, vada). Dard Toye, Singer tara acee, mai departe, na ininge sina penta " Acest comportement de ,balansare* tine deja de stadia al patra in ceca co privete denvotarea geherala a intelgenfel (vet vol. obs, 190). Dar Snape ou motes de obleet reactia aminota la tare el Toe In acest Ghservatte iu Gephgeste inch ivelul stadiuul a eile. Inte-adevis ate ev dent calnu'ar pucce fy enact sneronzat fart o. buna dos de aria ela Dele coveapondente ale evolution propni diverselor categort de. iteligenta Soneotiosmotorie caeste cur afl mat de Infels 88 aparadoculaje © i epartien de stale eemtentare 25XN a urma traiectoria oblectului satul te), 3°, Dacd nu a vazut inceputul cliderii zorndltoarel, copilul nu o cauté in fata lui : objectul nu mai exist. In special daca eu o fae 88 cadlé pe neastep- tate, disparitia ei nu da loc la nici o céutare, Agadar, edutarea se declan— seazi numai in funejie de elelul total el aduce pur si simplu ceca ce giseste (eaar- Asemenea conduite sint importante: tocmai acumularea gi sis- tematizarea lor vor genera treptat credinta in permanenta lumii exterioare, Dar ele singure nu sint suficiente pentru a constitui no- tiunea de obiect. Intr-adevar, ele nu implica decit faptul ca copilul considera ca permanent tot ceea ce serveste actiunii sale intr-o si tuatie particulara considerata. Astfel, in-obs. 19, Jacqueline distrasi de la balansarea unei cuverturi aflate in spatele ci, revine ulterior Ja aceeasi pozitie, find convinsa cd va regasi obiectul dorit in ace asi timp cu propria-i activitate. In acest eaz, nu exista decit o per~ manen{a globala si practicd, dar nimic nu implica deocamdata c& pentru ea obiectele iesite din contextul lor amin identice cu ele insele. Intr-adevar, vom vedea ci in momentul cind copilul incepe sa caute activ obiectele disparute din cimpul siu de perceptie (sta diul 4), el incé nu este capabil decit de aceasta credin{é pur practic in permanenia globala. Aceste conduite nu merg deci mai departe decit previziunile primitive nascute din acomodarea vizuala Ia mis- carile rapide, sau din apucarea intrerupté. Nu_obiectul~comstituie elementul permanent (de pilda, cuvertura), ci actul insusi (a balansa cuvertura), deci ansamblul Situatiet > copilul revine pur si simplu la aciiunea sa. = 7 ‘Va cofstitui oare un progres j,reconstituirea unui tot invizibit plecind de la o fractiune vizibila" ? Teoretic, asemenea conduite ar putea Ti observate la orice virsta, deci incepind cu primele stadii ar fi suficient ca copilul, obignuit cu o anumita figura de ansamblu, 4 caute s-o vada in intregime atuncl cind zireste o parte a ei, Efec. tiv, insa, nam observat cu certitudine asemenea reactii decit dup: invatarea apucdrii. Fara indoiala, tocmai deprinderea de a apuca si de @ manipula obiectele, de a le conferi asliel v forum relativ inva~ rianta si de a le situa intr-un spatiu mai mult sau mai putin adine, este singura care permite copilului si-si facd 0 reprezentare despre totalitatea obiectelor. Dar ni se pare cd aceasta ined nu demonstreaza c& lucrul vazut sau apucat este considerat de subiect ca un obiect permanent, cu dimensiuni constante si mai ales incé nu demon- streaz ca obiectul este situat in ,grapuri objective de deplasiri. Aceasta deprindere este suficienta doar pentru ca copilul sa consi- dere lucrul ca un tot, chiar si atunci cind se margineste sil pri veasca fara a-l atinge, si pentru ca el si caute si vadi ansamblul lucrului atunei eind zareste o parte a Lui. 26 Obs. 21, — Laurent, 1a 035 (8) imi priveste mina a cAreimigcare o imita, Eu. ingumtstau ‘aseuns de privicile lui dupa acoperisul Tose! Laurent cauta vizibil, in mal multe rinduri, si ma. vada, iuindu-si oct de lg mina mea si urcind cw privirea de-a-lungul brafulut ‘neu, pina la oune~ ful in care aeesta Dare s4 lash din acoperis. £1 fixeazd acest’ punct eu ochii si pare sé mf caute imprejur. Ta 073,05) cl se zgiitie in prezenta unut zier pe care eu Tl pun, parte be miogien acoperiguiy Teagérulul, parle pe suuril care leagi scope fe miner (vezi vol. 1, obs. 110). Or, este sufieient en el sa_vada_o poctiune Sona aig shar pentcu a proceda felctn-mae- ms rings ole ert fea si Se Thidveapth inapor,-IN-Wreewie Unde se afl restul ziarulul, ea si Gum Laurent s-aFagtepia 98 vad aptrind ttregul iar. - La 0:6(17) prezint coptiului un crelon si in_momentul in care el se pregiteste s&-l apuce, ef cobor trepiat su un ecran ofizontal, La, prima Incereare el isi Tetrage mina atunci cind mai vede 1 cm din ereion. Priveste feu cutioditate fara sa par’ sf infeleagi. Cind ridic erefonul cu 1—2 em, el il hpucd imediat, A-doua incereare : cobor crelonul Wisind si se vada aproxt~ atv 2rem. Lagrent il retrage din ott ming, pe care mai fants 0 ntnsese "ind creionul depaseste 3—4 om, el Ml apucd. Aceleasi Teactii in cursul unei Ce sel etc a's ug a putin virtuala a creionulit indata co vede 3 cm sau mai mult, si il considers Cavalterat atunel eind uu vede decit 1—2 em. In mod fires, ‘cind erefonul este ascuns in intregime, Laurent nu mai reactioneazé sl inceteazi chiar si peiveased ecranul . Obs, 22, Luclenne la 0:8 (15) priveste o barzi de coluloid pe care j-am Justo din milnt si pe care o.acopar cu'o pina, Ba mu face nici cea mal miea incercare de a ridiea pinza ea sa obfina juciria, Vom revent asupra feestui aspect al experlentel (Ver! obs. 30), Dar, atunc! cind o parte a berzei spare de sub pin2a, Lucienne apuck imediat aceasta extremitate a :ucériel cca 51 cum ar recunoaste intregul. " Dovads cf inte-adevir este vorba despre reconstituires intregutui, 0 face aptul ed nu orice prezentare parjiait-este in egal msuré famitiard Capul sau coada dau loc imediat nel elutiri. Lucienne di Ta o parte pinzal, pentru a degaia antinatul, In. schimb, vederea labelor, desi stimeste un mare inte- eee mae aeaapite as apuceLucienne ave sl nu reeunoesed atin shu cl putin 9 considera ca alferais. Asst, aptele de ona st nu bot finterpretate in ‘sensul ef copilul apucd orice. Pe de alts part i numalcapul_ sau_coada, PHaisa-deindars pliiza, stiind ‘inainte Emin incapabill af inliture ecrarnl atunch cind fyiegul animal este aseuns : SERIE ae Biectiy uiringieha-en uetal swomatsuieil gre totalitagt pornind: de Ino tmactiune wabllé este psinoiogic mai simpli decit actul eAUtici! ual object care-a aiaparut is intzeaine ° Obes #2 = ba 0; 9 (0) Lucianne: prezintt react anatoee ar ae date aceasta foi de 0 fuctrle pe care pink atunel nu 9 eunoscuse, Pate vorb Regpreo aaacd de celulold pe care en mu a vazut-o nictodatd. Cind Lo Intind, fen 0 apucl Imada sl 0 priveste pe toate pirtile ia de stadia pate, im "pees act de a da la o pate pinza tine deja de s wen, coco co bitte fuefonaren ateligental, dar nohnen de best eran ‘Sete pentru tad al trellen atPun gisea alatu de tasienne, care © agezath tn. patuy gi 0 acopae sub genik co caverta, nd complet, cind iin Meteo QylGoRee Sab Bb cat un ie geben. In eae Goud coaurh mca ae eae In pel eae, atane cna gists dspare tod Lacan ney ae la bun Ingeout so cate ehlar dad ere pe punctul de a sapere, Becca rnin a pve en Tn cazul al. doilea, atunci cind ciocul este descoperit, ea nu numai ca apuct aeeasté parle visbilaW atrage iuchia apr oa der de fe pale het irl se_Intimpld, ca hig dela ineeput si dea Ino ‘parte-cuvertura entrar a Jug total Gisca este concepula def tao Yoraitnte, cel pull setaabe lias sialic Gind apare numal capt a cBlontoner Gf tale dei getusi do. incerefl_ au, snterfret nfrerupt Tota el 9 singura. dat chlor dad Se Heaad de el eh ee tums thine! ct viauge sino, Lutiense mea eee eh eae tur atin! ind Juctia era toy sgoponest- Corsonare aie ems ave cu citne u_copil reconstituirea unel totalitafi decit cdutarea Obie invizibil. ‘Acaeag Teal A doua 1, respec la 059. es ee stagia dest biberona sda. neduline Lawson ay Rad hey saa 41 au fost hrénit pind la PO aproape xchat oy emeretat a O80 Sidera dei reacpste copia faa de biberon ce Goce Hor mal cee eiae eres Sr, “Laucent Ia care am analieat deosehit de atené seacia fata de iberon, 4 piesinist pind ta apeonimmatiy ta O00) Ge nme ae at oe piberen, ingambia eked “observatie preeadente qa stent ee oo TETESe suficent ex biberomal <8 dispard ain maul perceptiee pentru a fnvela sé eviste din Pancha! de voters A eopiuhul na Psa ee we Pus Eaurent ncepe 58 pling de toate’ 9h de Rertiaks vaio (ener lelscineate dee eit fing: ase Cant tage Mester ae faa bberonul asteapts rama) Or, égact- it einen ind fas af aaa igor Spatelo mit ae 8) mE Soph cae ne eRe permet In ingetet Si pling’. Tndata ce objectul-reapare, o nous. ‘explozie de dorinta, Ae honk ubbanficweatmoule Henne Tek ice eae maeore eesa “Terlat-ste WCE DEAE In momenta Cad Hele ee ware been onsdove jocul meu FBbticiog, nie id nas a ne Oy sees comportament £2 menlinul cb Got ale ee la 049, Pare det evident, pentru copy etsienje ofeatnl aint tae ie ardonaié. perestel see nceatla’ gt bans ees a eb dona ie Bll lta” see do" eeae mate _plbeon-»,dath wi poate Sevorteee pe blac” Acaste se iting ha’ seas A privegio.cg Hind’ Ja daponia® Dorion ae haem cane ck ol cote am wort mgt'sta gts cniiied utes pal et eee eee Masa Dach ar’ fl fost apa, ©1 an 8 compere aioe EE ence Gispaviel"biberonull Sra" manifesta Toomel Sy acetyl tn momentel Stal ntensd dee intimpu perontes norma ovals memento, Aah Baca urouteaee 2 Aldee! ind ascund biberonal door patti, iat Laurent vedo miek Parte din objezt int-o parte a mnil mote, uml seule oe a ae gt FGstarile dorintel sale devin ai mai imperioase deci e-omnpa ee ae #rale “Sau, cel putin, ramin identice = ‘Laurent’ tremura, striga, privind fix Darien visti: @"obicctlul Pind la 0:1) Oe a ing ee dL Fece:nuaven deprindarea dea ine bibercnel gos as eae, Sena: 28 ‘ fot apuc cautd si-1 ating, Dach it intind acoperit pe Juundtate eu o pins, et ap cota cove ii a pune la indoinaa sngura cia, wie outs de bie Sonu ss £1 reninaa el cum a reeconatLasene fai de. bes (Seana fate eo, 2 eu" Geeaven hn ge pope oe AES pave dino dath acuta ch ae lima stagh pun ete pin it Seii“seSthgachbiorunaltoha"cum um mentonat wena de nl {lis'Strs dat sina svu orice at obstaco?, ne dem de steal st patalea Invcea eo private decvolarenintetgenes i aera apate eu pia inate de Gescoptie seta arate acai sa disper Seattadiy 0 decangened et dewreme Sau el tah). re ny a “Si notim, in aii, tm Tovturh ‘cu ateasth a dows reacie, ch Laurent Ins recunongle’biberonit’orcare ar fi partea vigil. Dach vede tend, ete fie ener) dc oii sine ace hae Sack pare caput Copia ‘admite dee! Integetaten, eel pun Artal, st eg rae Senn te ts (of) itreuseon a por iui Dera 9 ln. 2 0 Halal ge um’ne arta ea tla, cave exch nr fd Stesstotat”somniieajiaprimelor douty scesih integiate ene concept de copil numai ca o virtualitate, Totul se batrece ca cum copia ot acca shleetal se eompune a se descompune ailernalv, Independent “ee, ‘hinge’ si't pest te Lent berone cu fundul aly petra coset Canard ineamlet qt detains tsi fon Spars ni dete salsa tf DA an bdo Put yoie 0 parte» cbt spicing de dup ecan Sl pustuenrs extents ee const ek acehal alate ex iad. sta / ‘Sart sr apnelee Semantic Adie MUM ko este pe eile dea s0| SShurraeepee area an, ae Ss Bes noun cuvinte accesth a trla reacte, chia ren cben in, tt atunet inva voxbn Sangre nationen om revenue clin eta lune end yt wr Mat ge degpre upspunies ebpinule Don canes 7 ont a foct‘supus la 0 serie de fncercr, inainte de fash, He a» onf onrocore, pentru a vada det a este capabll st intoeret bibetonut $i s4"eiseash tena afunel chad nu 0 vede. Or, expe Fen ad rae oben cosine’ eh caret “att aduch a girs dar ajunge cash nu o nai va Penta ce {E'renunfe in once tentative rsturnace,Oblestal na are del 8 par nverai sau, doc preferal, el mu eate onionat dupa fret dimensiuni, Totus, Ena siping" atk lad e"g. ee! gente aces a Socranta Ii ston cind suger aauate capa notte al bern Penn mat “mle amssunteasypenvacesil camponament ih ob. 7 So) Rls caw worn sangre talite ise in ae ti valte ai noni) de lect biberopel ete dein not pentru Laure dar aiverssle sule elemente ined $a Ting la disposi COUT Fraaeas ran opie or gSnaT oe anne, Fp anes Face ona Oo eas plored 1 aceon a ivemclor ebservail precedente ee . Obs, 25. — Si Jacqueline, la 0:6 (29) deschide gura atunci oe Mares ixpemol spropingae iment sind aberona se apie eves Sis beter ti sun ipa mre deepen de tninle Sk neribase emul trecoprin_cap simi indeparteze mina, dar {neue pitvies avid 9 expres de apeptare smn tone ea fe'peece don ca eum bibernal Fart apart ca emanid in na mee Hf Se'Nvtum aceasta emanafie, dlsparing, copiul s-ar aglepia sho vadA i simplu rerpavind citAceste conduite atesté cu siguranta un inceput de solidificare a lucrurilor percepute si 0 anumité permanenta atribuita tablourilor vizuale gi tactile. Deocamdata insd, ele nu dovedese existenta de jobiecte in general, Cind © parte a_jucariel este vizibila, copilul crede cu adevarat in materialitaiea jucariel, dar este suficient.ca ea - i -pentru-ca-subiectul si. nu mai admita exisien{a ei substantial sifaptul cd ea este pur si simplu. ascunsa in-spatele ecranutui. Cu alte cuvinte, Latirent, in obs. 21, nu-si re- prezinta, fara indoialé, cd eu sint in spatele acoperigului, ci crede ai sint ceva ce poate sé apara din acoperis. In obs. 24 si 25 nici el, ici Jacqueline, nu-si imagineaza biberonul in ,,spatele" miinii mele. Cit despre Lucienne, in obs. 22 si 23, ea concepe barza.si-gisca res- pectiv ca niste totalitati.cane_emand intr-un fel din-cuvertura, No- yiunile de in fata" si ,,in spate", ideea_unuiobiect care-ramine in stare substantial sub un altul care il ascunde ete. au o mare com- plexitate, deoarece ele presiipun ‘area de ,grupuri® side legi de-perspectiva. Or, ani constatat tocmial eA acestea sint departe de a Se constitui de la inceput, imediat dupa ce copilul dobindeste ca~ pacitatea de a apuca obiectivele vizuale. Urmitoarele conduite par totusi si ateste prezenta unor asemenea nofiuni, La prima privire, observatiile pe care le-am descris_ca_,suprimare a obstacolelor care impiedica perceptia“ par astfel mai hot: jecit sint in realitate, dar 0 analiza atenté ne va arata deosebirea lor fata de conduitele ulterioare, cu care putem fi tentati s& le asimilam.Jntr-adevir, deja Ja_5—7 luni copilul devine capabil si execute un felde joc de-a v-ali-ascunselea, caré const in indepartarea ecranelor aflate dina- intea feféi sale, caret tmpiedica vederea Obs, 26. — La 0579) Jacquetine este ascunsi sub pema.el (pe care i-a_pus-o Singusd.-pefalf). © strig : ea se descotorososte imediat de acest bstecol pentru a mA priv La 0;8 (12) i se pune perma pe fata: ea o in hohote, si eauta imediat si vada cine este in fata el La’ 0;8(13) Jacqueline are pe faja un cearsaf. Auzind pasii mei, in timp ce ma apropli de ea, se deseaperA Imediat. Ups. 27. — Laurent, la’ 0,5 (25) indaparteaza cu stingicie dar atit de repede cit fi sti in putintS, 0 pernita pe care i-o pun pe fafa gi care] impie~ ica si vada. Atunei cind fi pun pe fafa cova care este mai putin jenant, cum ar fi o pernité mat usoaré, el nu o trage imediat, dar se descotormseste de en Indata ce aude o voce si vrea si vada cine este in fafa lui La :7(15) el sti intins in patut si isi trage, din propsie inifiativa, cu ambele miini, salu) peste fata, pind la nivelul nasului sau. Priveste pe ‘sub sal ey curiozitate. Tl chem : el cauth cu ochii deasupra si inapola lui, dar nu-i Vine imediat ideea de a da la o parte salul. Dup un moment il indeparteaza, ftotusi, si mA vede in fala lui. Apoi, reincepe jocul si se acopera din now Ui chem iar: de data aceasta da jos lmediat salul in aga fel ea sisi elibereze privirea. Nu ma vede insa, deoarece sint ceva mai aproape de picioarele sale turd deindati, rizind cu 30 i decit Snainte, Toll, nu-l vine in minte si coboare sl mal mult eeranul dest it chom merew Tere) Laurent este agerat lar eu pun o perma mace tntre el a rmintin chi e Soran Bea sti vertiel, dato pul end mal aprowpe de Taurent Ga 10. om de faja lu), cind-mai_aproape de mine Ga 20—si| em de el) : cirid ecranul este de. paves gta T de pation Tenet veaclionsac’, Or, ev dispar st re “ary iat une) cind cl dat fos pevna alata de paren tl nimle hu bar fi fost. mai Usor deelt RA repete gestul in aceasta noua poritie : Tue "Os 7 U3) 03840), Laurent descoperd conduitele caracteristice stadtuluy al patrulea’in ‘céea ce priveste mecanismul inteligenjat: fmlaturarea ondiacalslor (vol: T, obs, 122-193) ete. Din punctul de vedere care no intere~ Seu aietmesemenca comportamente preced cu citeva siptamini construirea Sblectulut din stadia al patrules, dar spre eare conduc treptat, In acest sens, fa 0:8) Laurent da jos cao mind o perné care fi ascunde jumétatea inte” Maras tel pe care no fer i apued cutis cu, ina cena La 0: 8) ‘et merge pind Ia a se apiece penteu a privi mat mult timp ursuleful pe care § Tam aseuns ‘dupa pera ete. Vom vedea cl, in timpul acestel pevioade de transitie (pind pe la 0';8), copilul se comporté mereu ca si cum obiectul dis parut tn infregime din cimpul pereeptiei nu ar mal exista (vex! obs. 32 si 33) Conduite de felul ,reconstituirilor unui tot invizibil plecind de ja o fractiune vizibila” par sa arate, la prima vedere, 4 copilul are notiunea umui obiect substantial ascuns dup un ecran. Dar inainte de a conclude in acest fel, trebuie sa ne intrebam dacti actiunile co~ pilului nu continud pur si simpli acomodarile sale anterioare sau obignuite. In acest din urma caz, nu am putea vorbi incd despre nofiunea de obiecte care se deplaseaz’ in Spatiu, ci numiai de un inceput_dé permanenta relative la perceptic_si ta actiunea in curs. Inrebuiesa-insisiant asupra Taptilui cA, in exemplele deserise “ceva ‘mai inainte, copilul cauté mai putin sa elibereze obiectul asciins de ecrai, decit-sA elibéreze propria sa perceptie, OF, dact intr-adevar ACORSEET Este TORU TALL SH TACK, @l poate sd obfind eliherarea per- ceptiei fara sa posede dinainte notiunile de in fata, ,in spate", sau de obiecte ascunse unele de altele. Fara indoialé, 0 asemenea con duit il va cdlauzi la aceste notiuni, dar ea nu le implica in nici in caz de la bun inceput. vm ind Jacqueline tau Laurent indeparteasa de_pe fata lor porn sau diferite bucati de pinza (obs. 26 si 27), ei nu fac nimle mei mult decit este in stare sA faci un prune incepind eu virsta de sase luni Intr-adevar, frumoasele experiente ale doamnei Bilhler au aratat ca, in medie, de la luna a 7-a, copilul chiar culcat pe burta, este in stare sa se elibereze de 0 bucata de pinzd pus’ pe fata lull Cind, mai tirziu, de la 0; 7(15) Laurent (obs. 27) indeparteaza cuvertura care il desparte de mine, el nu face, dupa cum ni se pare, ‘veri Ch. Buhler gl IL pp. 243, Hetzer, Kleinkindertests, Leipzig, 1992, 3Bdecit si generalizeze cea ce a invatat practic dind la o parte pinzele cine eae ala Jui. Nu este vorba deci deocamdata de actu prin pe un object aflat Ti-spateie-altor obiecte, cal ra anenta decit cea a carei natura anv vazut-o ocupin- Fai Bonetlile circulare aminate’ ‘si de alte conduite din tecat Sdin. Dovada este faptul c& ducd el stie sa dea lao parte un Cann Selle wragctificienta pentru a privi inaintea lui, el nu reuseste ince Pe scurt, nici unul dintre aceste fapte nu atesta incd existenta Ge oblecte propriu-zise, Obieetele ramin, in asemenea conduite, 1u- cruri la Alspoditie’, despre care am vorbit, dotate cu o permanenta siobala si cu totul practica, adica bazindu-se pe constakia actents (oh ca alare“Aceasta ne face sa tnfelegem adevarata naties ¢ Te huge Hitilor de totalitati invizibile plecind de la o fractiune vin copilul vede un fragment al- obiectului $1 de ica, astfel declangata, confers o totalitate Iicrului gput, fie el nu mai vede-nimie-si-nu-maiattibuie nici o exis, {enld obiectiva oblectului disparut. Nu se poate deci afirma ca obtene Heaps jumatate ascuns este concepiit ca Hid maseat de GF ocean EL este pur si simpli perceput'ca-fiind in cure de aparitie, numai actiunea fiind cea ce ii conferd o realitate totala. EN totusi clar e aceste dou ultime grupuri de conduite si in special grupul al cincilea (obs, reala luare in stapinire a obi care.ea nil mat constituie 9 prelun- carilor_schitate de acomodare, dar in care noi i, pentru a indeparta obsta- care au fost. interpuse intre subiect si in cursul prezentului miscd:i devin-necesare in cursul actiuni colele (respectiv ecranele) obiect. Or, tocmai aceasta nu se produce i Siegie. Intt-adevar, toate comportamentele enumerate prelungese pur fi sinplu-actiunea in curs. In ceea ce priveste acomodarile visuele Ja miseari rapide, apucdrile intrerupte sf reaciille circulare anmeane Uueral acesta este clar ; reactitle circulare aminate constau pur si Simpl in revenirea la actul momentan suspendat simu in complL carea actiunii prin inlaturarea obstacolelor aparute. Cit despre cre consti-uirea totalitailor invizibile" si ,suprimarea obstacolelor Care impiedica perceptia“, ele par sa implice aceasta. diferentiere, dar aceasta nut este decit o aparenta. Atunci cind copilul cauta sd ating un obiectiv pe jumdtate ascuns si, pentru a o face, indeparteazé ob- Stacolul care acopera partea invizibila, el nu executa in nici un cas 32 © actiune atit de complicata ca inlaturarea unui ecran care ascunde tot oblectul. Intr-adevar, in acest din urma caz, copilul trebuie sa venunte pentru moment la efortul sdu de a apuca direct obiectul, pentru a da la o parte un ecran, conceput ca atare; in primul caz’ dimpotriva, copilul vede, in parte, obiectul pe care doreste sai apuce, el nu reconstituie totalitatea acestui obiect decit in functie de aceasta actiune imediatd, si inléturind obstacolul nu face nimie mai mult, decit cea ce face in mod obignuit atunei cind degajeazé © Jjucdrie oarecare de cuvertura sau de cearsaful cu care I-a apucat impreuna din neindeminare. Nu se poate deci vorbi ined de o con- Guita special constind in inlaturarea ecranului. Cit despre_,supr marea obstacolelor care impiedica perceptia", am vazlWGA esté vorba, ca st zien asa, de un obstacol in raport cu subiectul-si nu in raport cu objectil> are’ Toe, “ada diferentiere a actiunii, dat nu exist Miedo punere in relaj icolului-ecran sia pbiectului ea atare. Din acest punct de vedere, obiectul nu ests inca decit pre- luigirea actiunii in curs Ce se va intimpla cind copilul, cdutind sé apuce un obiect, il va Yedea dispirind in intregime dupa un ecran? Am examinat pind acum ceea ce copilul stie sa faci in cursul acestui al treilea stad Este important 84 subliniem acum ceea ce nu-stie s4 facd. Or, in Sttustia pe care am presupus-o, se produce acest fenomen iebitor si esential : copilul renuntai la orice céutare, sau cauta obiectele in alta parte decit sub ecran, de pildi in jurul miinii care le-a pus sub ecran Jacqueline 12 057 (28) vrea s& apuce o rétusea de celuloid gare sta pe o pernd de puf. Ea ‘este cit pe-aci sé pund mine pe ca, dat se Seuturd sf ralusca aluneck ling ea. Juciitia cade foarte aproape de inina a, Ger gub © indoiturd a cearsafului. Jacqueline a urmarit eu ochii migearea, Gimarito chiar si cu mina care cduta si apuce. Dar, indaté ce tijusee Gisparut.. nu se mai intimpla nimic ! Ea nu incearcd si caute juedria tiincol Ge indoitura eearsafubui, eeea co iar ft doaltfel destul de ur tmototoleste Ssarvai} masinal si {4rd nlei un fel de cAulare). Dar lueru curios, ea reincaee £8 aailttle aja cum ficea atunci cind incersa si pind mina pe jucrie sf din ‘ou priveste o clipa partes de jos a pornei de pul Atune! scot rajugca din ascunzatoarea ei si o pun de trei ori in apropie- fea miinii copilulu. De tlecare data, ea Incearea s4 o apuce, dar in mamental Relau experienta inifialé. Rafusca este pe perna de put, Ba inceared si o.atingd $i 0 face din nou sé alunece sub indoitura cearsafului, Dupa es pri Neste (9 clip& Indoitura, eare este Iingé mina ei, intoarce capul st ist suse policele, Ji intind apoi papusa ef care scoate suncte. Jacqueline ride. Ascund pi usa dup& indoitura cearsafului : copilul seinceyte. Fac papusa si scat bas 3 — Construires resluiud la eopit 335 nete; nici o c@utare. Ti prezint pépuga din now si_o infagor eu o batista = Peacfia lipseste. Fae ca papusa infisuraté in batista sf produc sunete : mimic, Obs. 29. —- Jacqueline, 1a 0;8(2), sta agezatd Tinga o masa si priveste fo cutie de chibrituri pe cate o agit deasupra tabliel mesei, producind un 7 fot eft pot de putertie. Streeor apol cutla incetigor sub mas, continuind sk ach 2gomot. Jacqueline ma priveste, in loc si caute sub masa’ de unde poate s4 vind zgomotul pe care ea 3 aude, Mai multe incerear, toate negative. La 08006) pun in vazul Jacqueline! clopotelt ei sub euvertur’, ficind-o ghemotoe pentru ca sai fie mal Ugor si caute, Scutur ghemotoeul pentru ca Clopotell sh sune. nici o reacfie. Cit. timp aude sunetul clopotelulul, Jacque fine ride, apol insi ini urmireste cu privirea degetele, in loc sf Caute sub ceuverturd “Trag apo snurul legat de clopotei, care a rimas viibil. Ea imiti sune- ful gil asculta dar nici acurn nu cauta sub cuverturd, Dau la o parte cuver~ Tura’ in aga fel ca obiectul si apara: Jacqueline intinde repede mina, dar in morentul tind este gala sil atinga, fl acopir din now, lar Jacqueline ist Tetrage mina, Refac experienja, dar de data aceasta ascunzind clopoteti, dup: © simpli cuta a cearyafului : aceous) reactic nogativi, cu toate ef fetija aude Sunetul. Bxperienfele urmitoare nu dau pimie nou. Ta. 0:9), deci lao virsta cind stie foarte bine s4 indepatlezeun.ecran care-i Heopera Geil (wee obs 1G, MET -27y, DRCTUCHINE se joa cu_un papeeal Tiga din mint sl il pan im spalele unél indolturt a cearsaZulul”pe caret fare sud ach], Cloeénese pe deasupra si granulele din papagal fac 2gomot. Jacqueline ciockneste, $1 ea, dar nu cmuti sub ceargaf, Las si se arate cffiva nilimetri din extremitatea cozii_papagalului : ea priveste cu curiozitate, ca Scum nu ar Injelege. Inceareé sh apuce, dar prinde «i cearsaful si papagalul 5 ineured totul far s& pata disocia cele dowd obsecet. ‘Obs, 30. — Luctenne, Ja 07812), se comporté Ja fel ea Jacqueline, la vinta respeciivd. Cind este pe punetil dea spuca un object si acesta éste Teeut sd dispar sub batista, sub) o cuvertura intinsa, eau sub mina obs torului, ea renunta imedict. Cid aseund zornaitosrea ei sub cuverturd si o fac sf risune, ea priveste in directia bung, dar examineazA numai cuvertura, fara s% Incerce s-0 ridice. La 63 8 (15) Lucienne sti. agezata si Incearea s& apuce din now o barzi de celuloia (cu granule) pe care abin-o avusese in mind si a scuturase (vezi obs. 22). Pun barza lingh gemunchiul ei drept, acoperind-o cu un capital pinzes pe care sti copilul : nimie nu ar fi deci mai simplu decit sf regasessci bara. ‘Dealtfel, Luclenme @ urméeit foarte atent cu privizea flecare dintre mnigetiile mele, care au fost lente si vizibile, Cu toate acestea, indata ce barza Glepare sub pinza, Tacienne 6 xeapé din ochi si se uitd la mina mea. © exa- tnineaza cu mare interes, dar nut se mai ocopa de pinza ‘Scot barza de sub pinza in vizul Luciennel. Copilul ia obiectul, eoea ce tare €a efect si} trezeased din nou interesul, Din precautie, am grija’ si repet sceasta manevra dupa toate Incencarile care urmeaza. Faptul ed descopar barza Sub privitile copilului, ar trebul-si-l ajule : cu aii mal mare este interesul pe eare-I prezinta reactille lui negative. Incerearile 2-7: nimic now, afara doar de faptul c& Lucienne priveste cr ‘miinile mele goale, Tneercarea 8: clocinese pe pin2d, dup ce copllul vizuse eh am ascuns barza Lucienne aude granulele jucdriel zorndind si cloctneste Ta rindul el Tndata ce aude sunetad astfel produs, imi priveste mina (sprijinita pe marginea enginului, fa 80 em de locul respeetiv), ¢a si cum batza ar trebul si mal fie {ned sau af trebui si se afle din nou acoio. 34 Incereirile $12 : prezentiri parfiele, deserise in obs. 22 Incereirile 13-15 ; cind barza este din nou complet ascunsi Lucienne re- vine la reactiiie ef negative, Ea reinceps si-mi priveascé min oti de cite ori tide barza rorndind sub pinzi. De dowd ori 1 se intimpls, chiar, smi clo- chneasea mina, Jovani re pine, Fipt aces Stee nour pfobt DaFaeerenuind sé enane din’ aceasta 2a aa = Th 0; (16), deci a doua zi, aceeasi experienta dA acelast rezultat : Lu- cienne continua $4 caute barza in mfinile mele, dupa ce ea insasi a ciocinit-o si a auzit-o zorndind sub scutee. bs. 31. La 0; 9 (7) Larcienne incearca si apuce o giscd de celulold pe care am acoperit-o eind complet, cind partial eu o cuvertur. Am vizut fh obs. 28 cum au debutat reacliile: desi Lucienne apuca gisca cu precizie atunci cind fi vede aparind clocul Gn acest caz o seoate de sub cuversura, pe tore o ridich chiar dinainte), ea ramine incapabild 54 caute obiectul atunci ‘ind acesta este in intregime acoperit a = “Spa sfitsitulexperienjal Mt gure efortul fn felul urmator : in timp ce gisca se gaseste gud ctivertura i Luclenne gi-a retras mina, clocanese gisca, care Zombie foarte clat, Lusienne ma imita imediat, clocineste din ce im ce mai fare si ride; tu are ins ideea si ridice ecranul, Din nou fac ca ciocul sit treaca prin euvertura ; Luclenne Tidic imediat cuveriura spre a céuta gisca © acopar far. Ea cloedneste, ride, imi priveste o clip mifinile, dar nu se mai atinge de ecran, ‘Obs, 22. — Asa cum am véizut (obs. 24), Laurent de tn 0 :6.(19) pind pe ta 0; 9 (6) inceteaza eA pings, In momentul’clnd vede disparind biberonul pe care J}_dosen : totul se petrece cA si cum copilul ar considera c& biberonul incelenza. sf existe substantial, Intre altele, la 0; 7 (8) Laurent se afl de o Siptamina Ia regim ; tipa de foame dupa fiecare masi si refine frenetic bi- beronul ; cu tonte acestea este suficlont si-1 ascund fr grab’ dupa braful sou spatele meu, pentru ca Laurent si se calmeze. El urlé in timp ee-l vede Gisparing, dar exact in_momentul elnd 1-1 mai vede tnceteaza si reactioneze. La) 7 (28) fi atat 0 zornaitoare de dup’ o pernd (perna din obs. 27). Cit timp vede zomaitoaren, sau o parte cit de mica din ea, incearck s/o apuce pe deasupra eocanului, ‘pe care-1 coboaré mai mult sau mat pufin intentionat, Este insa suficient cazornAlloarea si dispara In Iniregime, pentru a nu mai da loo niet unei ekutari Rein experienfa, folosindy-mi mina ca ecran. Laurent are braful intins si se pregiteste si apuce zornaitoarea, In momentul cind eu o fac si dispari Supa mina mea (sllunté la 15 cm de’ el, cu palma desfaicuta) : el isi retrase imediat braful ca si cum zornfitoarea nu ar mai exista, Imi sewtur atunel mina, prezentind mere copilului dosul ei si finind zornaitoarea liplta de falmd Tanront priveste atent, foarte sunprins 4 aude din now sunettl zor Rinoerel, dar pu ineeared so apuce. Intore putin mina, in 'asa fel ca el si oata vedea zornaiioarea, Bl o intinde imediat pe a lui in ditectia obiectului Ascund din nou Zorniitoares schimbind pozifia mfinit mele: Laurent si-o re trage pe a lui, Pe scurl, el nu are inci noliunea ci zornditoarea se aflé in spatele" milnii mele, deoarece nu concepe partea el ,inversi (vezi obs. 2M, reactia 3) fi'pun apoi zornaitoarea inainte, dar in momentul cind et iyi intinde braful si vrea s-o apuce, 0 acoplr cu o buci{ied de ofA = Laurent igi retrage mina. EL ciocineste et aratstorul zomnaitoares prin peticul de stofa si o face sa ric sune: copilul priveste cu mult interes acest fenomen, apol imi urmreste cu fochli mina, pe care o rotrag des{@euts si 0 fixeaz’ ‘un moment (casi cum 2omnsitoarea ‘ar trebul s4 apard din ea). Nu ridica ins’ bucata de stoff.Obs, 33. — Dupit aproximaitv 0; 8 (0), aga cum am vizut (obs. 27) Laurent fineepe sa Tlature eeranul sau chiar si Se aplece pentru a yedea pe deasi bra. Dar, in tot cunsul acestel faze intermediare intve sladiul al ireiles sal batrulea, el continua si n-ajungé In ridicarea eeranulul, atunel cind obisctul a disparut in intregime, Astfel, la 0; 8 (8), el nu este in stare st regaseasca seasul mew ascuns sub'o perni{a pusa dinaintea ll. Fenomenul este cu atit mai curlas, cu eit el cdutase cu mina (In sfara clmpulul vizual) eeasul, atunel Ging il seipase Goblect tactil" si ,apueare intrerupta” veal obs. 17). Dar atunei ind fi pun ceasul sub privire si fa momentul cind el vrea sil apuce, 1 acoper cu pernifa, el isi retrage mina scineind. Or, i-ar fi fost ugor si Tal? ture pemnija, aga cum face tot timpul, Jucindu-se La 0; 8 @5) Laurent mi priveste in guril_ mele, £1 incepe priv se Halen | Hsapol ajunge sa initare seranal’ a pe deasu tie prezent), Atunel Inga cind Pe capul meu el-nu o ridiea chiar dack cu UMGT Hit peagste-umavul tw Tooul uride eapul dispare sub pernd, TBra.niel alta Feacfie, — La fel, obiectele pe care ma vede ca 1e a3 und sub perma nis dau nastere Ja nici un fel de reac Deabia dupa 0; 0 ncepe, fn aeeste condlti, s@ caute cbiectul Pe scurt, atit timp cit 2 obiectului disparut prelungeste : si simpli migedlo de aeomieaane Ui cums: copilul reactionea: Hsparilia obiectului. Cind se cere, dimpotriva, sa facd mai mult, respectiv sa intrerupa migcirile de’ apucare, de acomodare vizu ala eve., pentru a ridica ecranul, conceput ca atare, copilul renunté la orice cdutare activa : el se margineste ci priveased mina experi- mentatorulul, ca si cum obiectul ar trebui sé emane din ea. Chiar atunci cind aude obiectul de sub cuvertura care serveste ca ecran, el nu pare si creada in permanenta lui substantialé. Cum sa interpretém, asadar, ansamblul conduitelor din acest sta diu? Ele marcheaz§ fara indoiala un progres vizibil fata de stadiul precedent. Tablourilor disparate I's atribuie un grad mai_mare de periiafien|a, deoaretevopilul-se-asteapta sé’ le regiseascd nu_numal Jin acelasi loc fn care Te 1dsasé, dar chiar gi in locuri situate in pre- Jiungives traiectorie lor (reactie la eadere apicae intrerapta etc (Daca insk comparam acest stadiu eu cel ce UFmeazi, comstatam ca aceast permanent ramine legata exclusiv de actiunea in curs, fara a implica fed ideea unei permanente substantiale independente de sfera de activitate a organismului. Tot cea ce postuleaza copilul este Ca, dace va-continua sa intoarcé capul sau sa-] aplece, va vedea cu tare imagine disparuta inainte cu o clipa ; coborindu-si mina, va re~ gasi impresia tactila resimlita mai inainte etc. In plus, in caz de esec, el manifesta nerabdare sau deceptie. In ultima analiza, el este capabil sé caute tabloul in pozitia sa absolut’, adiea acolo unde [-a observat Ja inceputul experientei (de pilda in’ miinile experimenta- torului) ; dar aceasta intoarcere la pozitia inifiala este deocamdata “Tale luavind-perna 36 determinatd de activitatea proprie, privilegiul acestei pozitii dato- rindu-se simplului fapt ed ea caracteriza inceputul actiunii in curs Aceasta limitare aparenté a permanentei obiective, ar putea fi insd explicata in dou feluri: in primul rind, am putea admite cA, Ja fel ca gi noi, copilul crede intr-un univers de obiecte substan tiale ; numai cd el nu ar acorda atentie decit Jucrurilor asupra cdrora poate actiona, celelalte devenindu-i imediat indiferente i fiind ime- diat uitate. Potrivit celei de a doua explicaii, dimpotriva, tablourile percepute nu ar poseda permanent realé decit in masura in care ele depind de actiunea proprie ; astfel, copilul si-ar reprezenta exis- tenfa tablourilor ca ceva rezultind oarecum din insusi efortul depus pentru a le utiliza gi a le regasi Daca, {inind seama exclusiv de datele prezentului stadiu, nu putem decide intre aceste doué ipoteze, in schimb analiza intregii evolutii a nofiunii de obiect pare si impuna alegerea ipotezei a doua, mai ales daca ne referim la implicatiile ascunse pe care se bazeazd in realitate fiecare din ele. Intr-adevar, dacd prima ipotezi ar fi justa, ar trebui si admitem ca de 1a ben inceput copilul concepe uni- versul ca fiind exterior actiunii sale proprii si cé deci el o distinge pe aceasta de relatiile existente intre lucrurile ca atare. Prin insugi acest fapt, ar trebui in plus sa admitem cA universul initial este de Ja bun inceput spatial, nu numai in masura in care este perceput, dar si in masura in care se considera ca obiectele disparute ocupa 6 pozitie determinata. Ipoteza a doua, dimpotriva, atribuie_copilului un_fel de solipsism practic, asa ‘incit tablourile externe nu sint de Ja inceput disociate de activitalile care le utilized, iar cul se ignora c@subiect, pentru a contopi cu lueryrile ingesi impresiile de efort, de tensiune,de dorinta si de sati ¢ actele. Univér- sal primitiv_nu ar fi deci o: tin functie de a ea in curs, iar obi ar exista p ublect decit in ma obiectul depinde de insdsi aceasta actiune. Or, da problema este "post t-woogtt TerAvehi, toful pare SA pledeze pentru a doua solutie, Pe de o parte, nu vedem in ce fel copilul ar disocia universul, ca fiind permanent, de activitatea sa, din moment ce el inca nici nu incearca s actioneze asupra lucrurilor disparute si nu resimte deci citusi de pufin rezistenta lor fat de el. Pe de alt& parte, cele ce urmeazé ne vor arta cé cele mai semniticative con- duite ale copilului se opun la a-i atribui credinta intr-un spatiu imobil si general in care ar lua loc deopotriva obiectele care nu se vad si cele care se vad, propriul siu corp si lucrurile. In re /% noaste din actiuni decit sch yon new a GG ae spafial decit in acfiunea imediatd, si nu_ramin permanente, decit In functie de aceastA actiune. Intr-adevar, copilul ignora in acest stadiu mecanismul propriilor sale actiuni si’ nu Ie disociaz& decide lucrurile insesi: elnu cu- a totald si nediferentiata, pe care noi am numit-o schema de asimilare",si-care_inglobeaz& intr-un act “Kinestezica etc. Atit timp cit obiectul este prezent, el ‘ila Ia aceasta schema gi de aceea nu poate fi conceput in afara actelor carora le di nastere. Cind insa obiectul dispare, el este fie uitat din pricina ca este prea pufin dinamogen, fie las locul unui sentiment de deceptie si de asteptare si dorinfei de a continua acti- unea. In acest caz se produce cea ce este de fapt elementul esential al reactiei circulare sau al asimilarii reprducatoare : un efort de conservare. Acest efort iradiaza, ca totdeauna, in migcari care pre- Jungese actiunea in curs, si daca tabloul disparut este regasit, el apare pur si simplu ca o incoronare a acestei actiuni. Astfel cd ni- mic din toale acestea nu implicé permanenta substantiala ; perma- nen{a care apare este cea cu care este impregnata activitatea circu~ jardin general, adicé in definitiv insagi activitatea asimilatoare. Universul copilului continua si fie doar un ansamblu de tablouri, care apar din neat In Momientil actiunif si reintra in “neant odata slingstea ei. La aceasta se -aduuga doar faptiil ca tablourile sub- sisi mai mult timp decit inainte, deoarece copilul cauta si fact si dureze aceste actiuni mai mult decit in trecut : fie el regiseste, pre- lungindu-se actiunile, tablourile disparute, fie el presupune ci aces~ tea din urma ii stau \la dispozitie", in aceeasi situalie in care a in- ceput actul in curs, Dovada ci aceasta interpretare este cea bund, oricit de suptira- toare ar parea ea pentru realismul nostra, este faptul cf copilul nu face nimic pentru a céuta obiectul, atunci cind acesta nu se aflé nici in prelungirea gestului schitat, nici in pozitia sa initiala : obs. 26-39 sint in aceast& privinta derisive. ‘Dar n-am putea oare explica aceste din urmd fapte invocind pur si simpli motorie, sau lipsurile memarfei_copilu- lub? Wir vedem cum. Pe de-o-parte, pentiu un prune de 7—9 luni ‘nll este deloc greu sa ridice o bucata de pinza, o cuvertura ete. (ceca ce si face in obs. 26 si 27). Pe de alta parte, studiind conduitele din patrulea, redea_ci constituirea obiectului este de- a Ti inchéiata in momentul cind copilul incepe s4 caute ane : la inceput, él nu fine seama de deplasdrile percepute si cauid mereu! obiectele in pozitia lor initialé | i unic datele perceptiei exterioare cit_si_impres interne de natura \_ alec 38 Dar atunci nu s-ar putea _oare spune ci, substantial, obiectul exist de la inceput si ea singliral sursé_ de dificultati este localizarea Tui_in_spatiu? Asa cum vom vedea mai departe, 0 aseménen di tinotie este de fapt lipsita de semnificatie : a exista ca obiect in- seamna a fi ordonat in spatin, deoarece elabor patiului nu_este Absolut nimiealteeva decit dbiectivarea tablourilor —percepute. O realiiate care Famine pur si simpli Ja Wispozifia™” aetinnit fara_a fi situata in, @ruptir obisctive de déplasiri, nu estesleci un obiect ; sea.este doar un act virtual. © ultima remarei. Starea de lucruri in care ne lasi acest al treilea stadiu este inca incoerenta. Pe de o parte, copilul tinde si atribuie o annmita permanenta vizual tablourilor care prelingesc acomodarile privirii sale. Pe de alt parte, el tinde sa regdseas ceea ce fi iese din mini si, astfel, sA constituie un fel de obiect tactil. Dar, intre aceste dowd cicluri inca nu exist conjunetie = co- pilul nu cauté ined si apuce Inerul care dispare din cimpul séu vizual fari a fi fost in contact imediat inainte cu miinile sale. Toc- mai realizarea acestel coordonari va fi rezultatul stadiului al pa- trulea § 3. Stadiul al patrulea a obiectului disparut, dar fara a tine seama de succesiunea deplasarilor vizibile. — Inc: acesiui al patrulea stadiu este definit de o cucerire esentiala arut_atunci_ciod tut sa, srpund_intre subject si tabloul per- atoreazé faptului ci copilul inespe put, Aceasid descoperine to 34 studieze deplasirile corpurtlag, (luinchi-le, migcindu-le, ‘balaitsin- ducle, ascui indu-le $i vegiisindu-le etc.) si s4_coordoneze astfel_per- manenla v “care, asacum am vazul, ré- mbasesera fara legatura in cu nterior “Keeste descoperiri ined nu marcheazi, In _pofida aparentelor aparitia definitiva a notiunii de obiect. Infr-adevar, experienta ara! caalunel cind obiectul dispare succesiv in dowd sau mai multe locuri distinete, copilul fi mai conferd un fel de pozitie absoluta : el nu tine seama de deplasarile succesive ale obiectului, cu toate ca acestea sint vizibile, si pare si rationeze ca gi cum locul unde obiectul a fost regasit pentru prima oard rimine acela in_care jl_va_regasi ea. Asadar, obiceiul din stadiul al patrulea mai ramine intre ,luerul la dispozitie™, caracteristie stadiifor prece- pel al tincelea Fi al gi8elea. 39 NaLa ce virsta incepe copilul s& caute un obiect ascuns dup un ecran ? Dupé observatiile noastre intre 8 si 10 luni, Dar este destul de dificil sé determindm cu precizie aceasté limita dintre stadiul al treilea si stadiul al patrulea, si daci vrem sf ne referim la un criteriu precis, adica la apariia conduitei de a ridica un ecran pentru gisirea obiectivului, prezentul stadiu incepe deabia la 0; 9(0), res~ Pectiv cu un decalaj perfect explicabil faté de stadiul corespunzator al deavoltarii inteligentei (vol. I, cap. TV) Obe, 54, —+ Laurent, la 0; 8 @9) se amuzk cu o cule de tinichea (vert vol. 1, obs. 126). O tau gi i-o pun sub pesna = atuncl, in timp ce, cu patra zie 4m ‘uring, copilul mu reacjiona intz-o silualie asemAndtoare (vest obs. 38), de Gata aceasta el ia perna si vede cutia, pe care o apuct imediat. Access Teac fie Ja o a doua proba. Bate ins vorba ‘de o intimplare saur de o conduith in fentionals ? Fara indoiald, din partea 1ul Laurent a fost 0 simplf Incereare si bu o anticipare reals, Dovada este inerjia lui, atunel cind modifie putin. con- ditiile experientet, Tntr-adevar, In timpul. probel a treia, pun cutia la 15 cm Gistanga de el, $1 indata ce el intinde mina, acopar obleciul cu acceast pernd 1 ig retrage imediat mina In ailele urmitoare reacliile sint analoage, greu de interpretat. La 0; 9 (17), aimpotriva, este destul ca el sa vada disparind o cute de figir! sub.o| pera Pentru ca &4 dea la o parte ecranul si si descopere oblectul. Cutie a fost com Plet ascunsa, chiar de la primele ineereari :-eu toate acestea, Laurent a fea Sit-o cu usurin{S. Dupa accea, am lsat si apara 0 fmcfiune a obieclului in acest caz Laurent ish inzecegte efortul, impingind eu o tind perna si cdulind 34 apuce cutia eu écalslta. Ta_ general, atunel cind oblectal Gispare complet, Taurent prezinti mai.putin elan, totusi Hl caine pind i sti Ta 05 9 (QO) el Festseste de asemenien eeasul meu sth 0 perni{& de put, sub o pina ete. La 0:9 (24) el cauté.o rifuseh sub perna Iu, sub o pinzé in finsA ete. Conduita este deacum incolo achizifionata sf este insofita de un In teres erescind Obs. $5. — Jacqueline a prezentat pink la 0; 9 (22), aga cum am vazut, re- actit tiplee pentra Stadiul al treilea (veri obs. 8—9, 1314, 25 91 2629). Cu toate acestea a0: 9 (0) 31 chiar le 0 0 (18) se observa dela la ea cbullnt spo radice ale oblectulus aseuns, Cele mal elementare provin pur si simplu din ,suprimarea obstacolefor care impiedie’ percepfia", fenomen de care am vorbit in legaturd cu obs. 26 1 27; 1a tun moment dat, de ia simpla inliturare pernei sait a ceargafului eare-1 aco Derd Figura, aa’ srece In Inldturarca lor cing cle se afl pe alciiera De pilda, Ia 0; 8 (4) Jacqueline sia euleata im pattl meu, lingé: mine Tmt acopir caput, strig ,eueu*, scot capul gl reincep : ea Tide et hohote, apol { Veai in aceasti privinta observatia din 0; 9 citata de Stern Psychol der frilken Kindhelt, ed. 1V. p. 91 Inf “ucravea lor ‘Kleinkindertests, doamnele Bibler si Hetzer consider’ ca find caracteristic’ pentru lunile @ opla si a noua conduita eare consla in ga Sires unei Jucirii sub o pina indoité, atunci cind aceasté jucdrie a fost as cans sub privirile copilului (vezi testul 7 din seria TX, la p. 49). Este adev: rat c& copiii observafi de aceste autoare pot ragisi un oblect pe jumétate as- guns inérun buzunar (test 8 din seria VI, p. 47, fig. 19), dar cam 0 pat jucariel ramine viaibila, este vorba de 0 conduilA ce fine de stadiul pe ¢ considerim al treilea 40 clip: aa'Ta 0 parte ceargafil pentru a mf regasi. Manifesta o atitudine de astep- tare sf de via interes Ua'0; 8 (26) ca se afla in fala unel euverturt ridicate intre ea si mine, pe care o'poate atinge cu mina, dar rio atinge. Daca eu sint In spatete aces” {ui ectan 31 0 chem, ea rispunde la fieeare sunet, dar mari vine ideca dea cobari euvertura. Mi inaly 91 mi arat pe elt pot de repede, dupa care dispar Spatele cuverturil. Acurn ex trage In jos euvertara si intinde capul pentri a ma vedea. Ride de succesul el Reimeep experienfa. $i. mé_plec mai jos’ ea tage din nou in Jos cuvertura. Pina la urma, atunei eind cuverturn ma eco" pera complet, Jacqueline o dé Ja 0 paste cu totul entgceea ge PHVEREE mesanlmal Intalgenfl,acesie dowd conduits jin, ev ent, de. sindlul al patvulea, sheructe F-SaboRtonare“ A whoY-mijloace ‘alg “Gerweomm orn de scheme_eieruene. Dimpwiriva, in ese co piivéste hojiunéa de object (a eire elaborare raminé Tm a li de “progreseléTunefionarit Infelectuale in_ general, “ROSIE PHAPRESS, cl veaulta Gin’ ele), asemenca observatil "pin Ba umiaten Geum nie stad al lien gl prutn ate oie sau in spatele cuver- Sentch dacqueling pustuleazh presenta tea su oagr tur gt in eSeoe pet ag ae Bee uceapae on spate Cures Freeborn eee dese inien ist “Vere“din “obs. 26 —2 RICE Ate a-mnd-vegisi-prehingesc Into Misra allt de rare Obs WF, insit ale participa la-siadiut at iraiea St not, In stgr-teuctasta, ef obiectul cautal in cursul Acestor doud Sandie sie o peroRh, Hcg etynele Sint in-mod“evideat Sablavtive senzoriale ‘cel. tat ASQEMUONLAlicabe din clie_pevcepe copiil Este dees ree on ine la FF Uy JacnnnG ss compatie 1k Se'ttal Ghaga’cum ear ahaa Ean ce nu resieste 0 jucdrie partuate accunsd dupi un estan . in.neea.ce-priveste cditatea obieclsior-nsinaufletite dispérute dupa ecrane, primele tentalive ale vacquelinel au -avut loc la Ws 9G) a is O48 GO) Levy 0 Wy, adice imediat dupS faptele din obs. 29, Jacqueline st& asezata peo eanapen $i inceared spunk mina pe eeasul mel, Pun ceasul sub mar inca ‘euvertusti pe care se afli copilul imediat. Jaqueline rasuceste: scons Imargine a cuveriuri $1 vede ceasul. pe care-l la. Ascund din hou cbioalul, & I regdseste si tot aga se intinpla de opt orf fa id in zilele urmatoare ea i pierde din mow fnterosul pentru obiectele dis barute, Ta 0;'9 0, aimpotriva, Ht ascund papagatul sud pernita.ci de pub Supd ce en se amusnse si ridice spontan perma’ atuncl ea apucd din nod petnita, 0 tidied, vede papagalal gil in, Tava doua invercare, Jost! 86 repel, Gar cu‘o oarecare incelinealt. La’a trea incereare, chutarea pare sf no" mal Intereseze de low Ta; 9 Gl) sla 0; 0 (22) Jacqueline xevine la conduitele caracteristice sindiahul al tet (ves lin 13) poh ia 05 9G), f008 un nou prowtes Obs, 3." 'Ea 07-9 8) ached a down i dupa ‘uitima observafte facut supra Jeequeline! in tegatura ew yapucarea intreruptae (obs. 1d), preziata a resetie care {ine evident de stadlal al patraica, prelungind ttoaeth reac ile din seed at treiten Tntr-adevar, ne amintim ¢& la 0; 9 @1) si la 05 9 @, cind Jacqueline Inceren’ sh apuce tin object aflat po genunchil el sh cind eu interpuneam un eran intre mina ef gf obec, ea-ehungela tentative, in utara Goat Ge cazu rile in care degetele ei atinseseri deja obié@tul. Or, la 0; 9 (23), aflindus aceeagi situate, e igh continua chutarea, dar total Eu cubditia a kactud de @ Yizualé a obiectului. SEE TeT pur pe Benen ero ane He eae eae cane in mo: mentul in care ea si-o inlinde pea ei. Aceasta se aflé la 5 cm cel putin de guma si n-a atins deci ined obiectivul : cu toate atéstea, ea continua eautarea 41 \sub mina mea pina la succesul complet. Se intimpla, de asemenea, ca mina ei Si fie deasupra miinii mele ia momentul in care aseund guma ; si in aceasta Situafie ea cauld totus guma, Dimpotriv’, daci gestul de a lua nu fusese Schifat inainte ca eu sh fi ascuns guma, ef nu se declanseazi dupa ce o as- cund. ‘Obs. 37. — La 0; 10 (8) reiaut acooasi experient’. Pun pe genunchti Jacque~ Jinel un inie burete si-l ageund cu mina. Or, in contrast cu cees ce se petre ‘cuse cu citeva zile mai inainte, Jacqueline imi apucd imediat nina, 0 da lao parte si-apoi ia obiectul, La fel se petrec lucrurile, de un mare numar de ori, Eu orice alte oblecte * clame, pipa ete. In plus, de asi data chiar daci Jacque: Ting nu sehijase niet un gest Inainte oa eu Mitr asus obiectul, ea i causa auga cea TORMENT “Eater Cpa aeeasta, ascund papagalul el sub o euverlurdi: ea 0 ridick imediat sl cata obiectul ‘Aceleast teactit Ia 0; 10 (16) st in zllele urmitoare, La 0; 10 (12) ea zat rie pe deasapsa un cearsaf gi de Hecare dati cind procedeazi In acest fel, eu Fri cot araatorul de sub cearsaf, ceca ceo fee sh rida, La un moment dat, ce afirie ceargaful, dar eu ntti mal seo! mina : alunci ea ridica cearsaful Denfra so cluta, In momentul urmator 0 asteapia 0 noud decepiie : ea ri- Siet din nou cearsaful, dar intructt continua s8 nu-mi vada mina pe care eu S\vetrag intentional mal departe, ea ridiel st mai sus cearyaful, pind ce-ml vede degetete ‘ale deci foarle clar len crede in exisienla. substantial « obiectulul gis- piri guesre-2rl Giranul Taterpus inte ea gl obiect gee Obs. 30“ Lacienie Ta 0; FS) prevints ta si Jacqueline ta aceeasi virsti, eonduite intermediare intre stadiul al treilea si al patruleg. Ia plus, 2eeste condulte ale Lucleane! sint interesante prin faptul e& anunfi-de la bun ineeput caracteryl specific al prezentulul stadiu, care consiA in dificultatea de & eoneepe poziille succesive_ale_o Tsumnu Distingem in experienta toate 7 " . I. Lucienne sti ayezaté pe un seutee de lind. Pun sub marginea acestuia © pipusé de caucluc, care-i este Ramiliaré gi pe eare Wf place sn suga si so iste -Lueienne ma’ priveste (operez foarte lent si vizibil), dar nu reactio~ neaz’. ‘A doua incereare, Las si se yada de data aceasta picloarele pipusii : Lu- cienne 0 apuct imediat si trae plipusa de sub scutec. "A trela incercare, Ascund din nou complet obiectul. Lucienne ¢raminta seutecul, ajunge si-l ridice, ea si cum ar descoperl acest nou procedeu chiar tn curstl tstonaril el si vede un eapatal_pSpugit;s=-Ebleaed pentru a vedea nial bine s10 priveste foarie mirata. Pina la urma nu o ia. Incoredrilé. a pala a8 MBTER Ur ACHATIncoln pipusa va fi complet ascunsi) : reactie negative Tncercarea a sasea: Lucienne friminti din now scutecul si face si apard jumilate din pipusa. Ea o priveste si de data aceasta cu mare interes 31 ndelung, ca si cum n-ar recunoaste-o. Apoi o apucli si suge Tncerearea a saptea; Lucienne eauté din prima clip§, apes seutecul Impreund eu pipusa si are dificultiti sa le separe Incercarea a opta : ridied scutecul de Ia bun fneeput, dar tnainte de a apuca pute, se apleceh penira ao vedes, cx i cum nar f lguek de ident UI, Prima ineereare. Pun_acum papusa sub 0 euverturi Ia 10 em de Joy” unde fusese la inceput. Ridié- CUverture,-pun-papusapo-jos-st-o-acopar-indet Si vizibil Indaté ce papuga este ascunsd, Lucicnne {si manifesta minia, cu 42 toate et ar putea-o regisi tot atit de ujor ca mai inainte, Ba scinceste citeva clipe, dar nu cauta nicer "A‘doua incereare. Pun pipuga_sub_se tele Lucienne o eauta imediat gi 0 guseste. Atreia incoreare, Pun din nou oblectul sub lucrt citar! Liientie ni HUNT en Then ARAN ee ut eeuL A MITT PETIT cul am inceput_experien- :3. OF, se petyece un “SSyaterearile 46: acecasi reavie, fn avesagi Iutelenne nit cauté decit sub scutec siniciodata Dupa cum se vede, obs. 34, 36 si 38 atest o tranzifie intre sta~ | aiul precedent gi cel actual. Incontestabil, exist ceva nou in sensul ca in fiecare din aceste observatii, in egal masura in obs. 36 si 38 a si in obs. 37, copilul se deda 1a 0 cdutare activa a obiectului dis- parut : el nu se mulfumeste si prelungease’_un_ gs icomodare | eéramul car unde Obiectul, sau —caiita “Sub ‘Numai cd, in | 0653 ia _cdutare decit daca a schitat “cind obiectul mai era vizibil. in pr festul, apucirii, | ToturSepetFece deci ca si cum copilul nu are inc destula ineredere de in permanenja pentru a se apu itarea obiectului, atuncl cind | ediatarea nu a inceput in prezes 1, obs. 38 copilul nu | incearc& decit treptat si caute obiectul sub ecrany-iar atunci, cind | giseste lucrul dorit, iL examineazi_ca_sicum scar indo de, identi- tatea Tdi Dimpotriva, in continuare (obs. 37 si sfirsitul obs. 38) tare are loc de fiecare data, cel putin in limitele pe care le vom | defini acum. Intr-adevar, marele interes al acestui stadiu consta in faptul c& acum cdutarea obiectului_disprut nu-mai_este.de_la bun inceput general, ci-rdniine-subordonata-unei-conditii-resteictive : copilul nu cauta gi nu concepe obiectul decit intr-o pozitic privilegiata si anume |) aceea-aprimului_loc_unde_a fost_ascuns si regasit. Tocmai_aceasté _ (particulatitate ne_permite si_opunem_actualul stediu celor gare vor urma, $i asupra cdireia este cazul sf insistim acum. Tucrurile se petree — cel putin in perloada cea mai caracteristica a acestui stadiu — dup cum urmeaza, Fie_un object pe care iJ ascundem in A: copilul i cauta siclgisésie. Pumem_apoi_objectul “iB, acoperinducl_sub_oc desiacesta nua incetat sa ¥ pilveasca-obiectul 9 Fa vai “in B, totusi de la inceput incearcé sa-l regéseasc& In A! Tocmai_aceasta o vom denum: re tia tipiey™a sta ratrulea. La sfirgitul stadiului apare 0 reac~ ‘wreziduala gi care este urmatoarea.; copjlul | fie pe care o |. cu privirea in B, il cauta in acest al doilea loc $i | urmareste obi | daed nu-l giseste imediat (pentrn_ci_ obiectul este ascuns prea de- | parte etc,), atunei revine in A. 4aSa incepem prin a descrie ,reactia tipicd. De notat c& aceasta veacti¢ a fost anunfata inca in stadiul al treilea de o serie de indicii, pe care desigur Je-am retinut. S-a vazut, de exemplu, ca. in obs. 28—30, care arata ci in stadiul al_trelléa épilul renunta sa caute obiectOl ascums sub un écran, subiectul nu a renunjat in rea- lifate ta orice e invesligatie, ci canta obiectill in acélagi loc wide el, fe dea fi Tost pus sub ecran. Astfel, Jacqueline in ‘utd réfusca in partea de sus a pernifei de puf si rein- cepe chiar si se 2giifiie pentru a o face sa cada, atunci cind a va zut-o alunecind de’pe pernita de puf sub o indoitura a cearsafulut In obs. 30, Lucienne, dupa ce m-a vazut punind o barzi sub 0 pinz’, imi priveste mina ca pentru a vedea daci barza se mai afla acolo, Asemenea conduite ni s-au_parut a demonstra ca obiectul mi este ined, in acest stadiu, un Tucru substanfial care se afl acolo unde sea Tucru“aflat ta digpozitie", acolo unde actiunea {1 7, toca sce eS Drodiice in tot cursuY stadiului al pairulea : copilul invaté_cu adevarat s§ caute obiectul in spatele unui ecran, si tocmai prin aceasta se aiid in progres fata de stadiul al doiled,“darel-reving mereu la acélagiecran, chiar dackde la o situalie Ia alta tucrul a fost deplasat, déoarece eevanul initial 1-xe pare & 4 16eUl privilegiat in care rEuseste acjiunea de vegasire ) Obs, 39. — Jacqueline, 1a 0; 10 (3), curind dupa faptale consemnate in Sceeasi zi in obs. 31, igl priveste papagalul pus pe genunchit ef J. Fuin mina pe papagal : ea mico ridich si apued jucdria. Ti jau din now Papagalal si, sub privirile el, il indepartez foarte incet si-l pum sub un covor a 40 ein sai departe. In acest timp imi pun din now mina pe genuochil Indata ce Jacqueline inceteazé s8 vada papagalul, isl mutd privicea pe ge: Punei, imi ridica mina si priveste dedesubt. Reaetia se repeta in cursul a (rel Simplifie experienta in felu urmétor : in toe dé a ascunde papa- Zalul sub covor, it pun la toc vizibil, pe marginea unel mese, la 50 cot La Prima facereare, Jacqueline imi ridica mina sl eauta dedesubl, desi se uit de fiecare data la papagalul de pe masa. A doua incercare : imi tnaepAsteaza mina do pe genunchit el, deaésubt $f ts ea Papagalul A trela incéttare fea pardsegte-pentru o clip ew privirea papagalul care Se afl§ pe mas& i cauté foarte aten! sub mina mea. Apol psivayte din hou oblectut, dindu-mi la @ parte mina fA patie inceiéaré Fini tndeoarteazi mina far ao mai privi, Acaast din rnd Feactie putindu-se datora unui automatism, renunf Ta expetionta sl abla dupa citeva zile imagines urmatorul dispozitiv * Obs. 40, — La 0; 10 18) Jacqueline sti pe galtea, fri ca nimie s-o sthi= Seneascd sau s-o distraga (nici o cuverturd ete). Ti ia din ming papagalul sil @scund de dou ori la rind sub saliea, la stinga et in A. In ambele cazini, Seequeline eauta imetiat oblectul si-l ia, Dupi aceasta i-l iau din nou dit talint st 1 duc foarte incel_ sub privirile el, in locul corespondent situat la Sreapia ef, sub salies, in B. Jacqueline priveste aceasta inigcare cu mull 44 2 pet stonji, dar in mamental in care papagelul dispare in B, e se intoaree la Hinga gil auld aeolo unde fusese wal inne, A, in éuseul armnitoaror petra Tneereal estan de Mecaee dath papagalat tn B, tara al fi pus tn prealabl in Av De Hecare data Tacqusline ma dogs Aen! eu priviren Cir toate aceaten en canid mere ooigeul th As intaatee Saltenua st o examnineaza eu tmulta bagare de scars, Toluys i cursid ulinelos ous Inedrel chuteressibeste “ ‘A gasea Incercare: Jacqueline nu mat eautd : fndepind de la finelo lunil a Ilva, reafille nu mai sint atit de simple s tree a Up be eave-t uml araidual" Obs. ii. Lucienne, dla Hh 0; 9 5), ase cum ne amintim (obs. 38), renunja sh eauie 0 papush sub o-cuvertura, Guph ceo. gisoe raat ngimis ss un scutes. Ha ajuns chiar Gbiem, Tl, a tela incercars) sa cate papuye sub Sues, upd ce vbsuse oh fast scopertl ci caverta ° T'Gitva aie inal tidus la 0710 (@) Luclonge 8 agezet eu 9 cuverturk ve genuneht ql cu'o pinch thlinsh po pote taste ek "Aatundpgpuge ef de hate ive fan Lan? ee et Secuencia Tasesto papuge, gle, sugee Burl opel papusa sub pins th Be avind Sei ce Ste in intregitne acopent®s apa! faa a cata rovino eu pevivea ia sf He tuverture, Gaull aezamigis te tien mul tndetingat “Aceoapl react in curs pairu expeenie alccetve, cu o reguaritate perfects, Hyecul fare af mu 9 descurajeze dace TL In tontiousre, modifi expertenay tasind s-0 slmplifle #1 0 apropll ao een in obs. a0, seria Ht Dupe ce Tudienne a. chutet th A obleeial Spovas i Bridle die nou pisza ain H, peniru ao, face pe Lucienve of vad ck Plnua continud sh se alle avsloy spol o.aeopar ned of; Lucanne pelvete Bapuse in’ sivca gf com art gupritsl de un now ean, revine in A ponte mia continga ceca ‘Urmatoarelo ncercii:acslasl dlspociti ol aceleas reac, — Se vede deel a reneia din obu 30 serta HE uso datore oumnal persevere bs, 2, — a 05 10 () Lucienne sia ageaatl peo canapea gi se jose cu o rajugeh de catifen-‘T-g fun ye Gunanch! So sopphy ei ermick esse eons (aceasta ste ded! siusjta'in A): futionne Hcl Mpedlat perma sl"pune mins be ratugch, Pun pel sifusea linga en pe canaben, Ie Bro asp on oad Devutt galbend, Lueane & uric cd Privivee ote eciunile mele dat Inga fe rajugea o'digpirit, ea revine la pemnd Ade pe Genuncnll eo Vdied 9 fautal Mien de nedumeriee’ ea inigaree pevnite te Tel chip At tenuate ‘Acoeaytreactie de tet or! conseeuty : te oo Go) Lociense. ste ayecati, Pun un creion inére genunchit tn A, tubo euverurhs Bao dled in orion, Pun’ apol crow! in By stb Hesaisl euyortur, der {a stinga ex Laclenne prveste ees, eo fae, rmine ee Privitee clive unio is lsc Me duph ce abiece artesian apa cauik ia & Jn continuare, reactia se schimba cite putin si trece Ja tipul rezidual (vezi oe —— Gt, 43, — Laurent, la 0; 9 (10), se balanseazk tntr-un eaghn, miyeétor Asay de cot, deasupra In, in lang care seoste suncie in Hecate balonsare utenti priveyte Intend, foarte injeresat Teo apet lanl gla du foarte licen sell tu tauren ura ey rion acest depts lee ius Bednar ce SONS HEMT tetris race syummes acy sere |gtingi priate ane Seabee soe directa iin care aude sunetul. — Aceasti prima observafie, desi WU Se refer la cctuta~ URIS bTeciubl,araid a, ha Meepural ecestul stadiu, Laurent — stunel 45incearcd si situeze obieetul — nesocoteste ined ortinea de succesiune a Hor acest —— ac jE Ta UP (Ii), adic de a doua zi, regtsesc acelasi comportament in cadrul cdutaritor manuale, aga cum arata urmatoarele observatil ‘Obs, 44. — La 039 (7), in momentul cind 2 descaperit o cutiuta sud 0 perma (vezi obs, 4), Laurent se afl pe o canapea intre o euvertura A (a Greapta) si_o hdinuta de lind B (a stinga). Pun ceasul mew sub A: ol tidied ineet cuvertura, vede 0 parte din object, il descoperd sl-] apucd. La fel pro- celeazi a doua gi a treia oar, dar cu o’asiduitate crescinds. Pun apoi ceasul Sub B Lourent priveste ew atenjle accastA manevra, dar in momentul cind Consul @ disparut sub haina B, e) se Intoarce spre cuvertura A si cauti obiectul Sub acest eeran. Pun din now eeasul sub Biel fl caulA din now sub A, Din contea, aind pun din not a treia oarh ceasul sub B, Laurent, a cial mina este intinsa, ridied imediat halna, [478 a se intoarce spre A: géseste imediat coasul ‘Atunei, incere pent a patta oar& si pun ceasul sub B, dar intr-un moment Gind Laurent ate aanbele mini In ger el imi priveste gestul cu atenfie, apoi se intoaree gl cauta din now ceasul in A! ‘Se vela\deci, ch, in fara de (nrerearea la inceputul cdreia Laurent avea deja mina indi re-eoFAN Ea Fegiilantate blectivul in A, aes esi en Tots 45. — DUpa UN STaTt de ord reiau eu Laurent o experienfi analoaga. TEI sta ayezat pe o canapea intre o perné A la dreapta) si o perna B. De la bun inceput el se amuzA si ridice pena B, chiar inainte ca eu si f ascuns cova dedesubt, Pun acum ceasul meu sub A’: Laurent, care a urmarit cu ochii Festul meu, cauta intr-o doar sub A, fri a asi ceasul, apot in pena B si Se joaca eu ea. Mai pun de dowd orl ceasul meu sub A: ‘el cautd si-l gaseste ‘Apol pun ceasul sub Bel ridied perma B si giseste ceasul. 1) pun iar sub A Copilul il eaut® imediat acolo, In sfirsit, pun ceasul de dowd ori sub B, dar ‘de fiecare data el se Intoarce spre A. Care aceasta serie de Teactil eprezint& un progres {afi de cea precedent (in adevar, numarul de réepunsuri juste este de data aceasta mai mare decit inninte), seu atesta pur si simpht absenta unel reactil sistematice, absen{a datr tala unui dezinteres relativ, cit gi faptulul ca deprinderea de a ciuta obiectele Gispatute este ined foarte recenta ? Cele ce urmeaz vor arta ec a doua inter- Drelare este cea corecté : intr-adevir, in timpul urmatosrelor séptamini, cu fie Laurent depune efort pentru a regasi obiectul dispirut, cu atit el se intoarce ta locul initial A. Ta 0; 9 (20), de pildd, Laurent se aflé tn patul su si ma priveste, in timp ce ascund fub 9 miei pernd de puf A (la dreapta lu), o rijujed de celuloid, Laurent o giseste Imediat sub A, dar cind i-o iau si o ascund sub cearsafl B la stinga lu, el o urméroste cu privirea, dar apot se intoarce si © cauta sub A, Pun din nou rafusea In A: Laurent’ ia de sub A. O pun Gin now in Bi Laurent, dupa ce a vazut oblectul dispacind sub ceargatul B, imi urmareste cu privirea mina si cauta rBfusca in ea. La oa trela ineereare, desi rajusea se afl din now in B, Laurent o eauté in A. La'0, 9 G1), Laurent st intre o pera A si un prosop B. Ascund de ‘rj in sir ceasul men sub A unde Laurent fl giseste. Apoi pun ceasul alternativ sub B si sub A, De cite ori ceasul se afl In A. copilul i giseste. Dar Ia primele doud incereiri, cind ceasul se afld in B, el Hl cautd tot In A. A treia dara, dimpotriva, ridied prosopul B, dar mina lui fusese deja la 2 cm de prosop in momentul elnd ceasul mey a displirut sub el, ‘La 0; 9 (23), Laurent st& asezat Intre o bavetA A si o pernd B. Ascund lanful de la. ceasul meu, de dou’ or} sub A, apoi alternativ sub B gi sub A. De fecare dati cind lanful este sub A, Laurent Ml qiseste, Cind Janjul Se 46 afl sub B, in patru eazusi din cinel el se intoarce spre A si numai o dati fncearei 5% caute obiectivul sub B, Ca sl inalnte, acest ultim gest se explica poate prin fapiul e& fusese schijat ined’ Inainte ca oblectul si fi dispérut in Sntregime din cimpul vizual. Ta 0; 9 (26) capilul se aflé agezat intre o baveta A slo pinzi B. Ascund un briceag sub Ade doud ori la Find : Laurent fi gseste in A. Apoi Ml ascund altematiy de zece ori sub A si de zece ori sub B. Cind briceagul se afla sub A. Taurent fl eauta acolo de ficeare data {ara a ezita, Dimpotriva, din zece ines ‘cari sub B, Laurent il cauta de opt ori sub A (esi I-a vazut foarte bine dian ind sub B) si mumai de doua ori sub B Ta 0; 9 Qi) Laurent este agezat intre dou’ pene A si B, Imi ascund ceasul alternatiy in A si B (ineopind eu o singuri Incercare, sub A, care se afla Ia stinga copitului): din cinei Incereari sub B, nu exist nict o reusita, copilul Intorcindu-se de ficcare dati spre At La 0:9 (30), la fel, Laurent vede disparind alternativ sub ficcare dintre cele dows perme ‘eind ceasil meu, cind rafugea de celuloid, cind o pisicd de catifea pe care 0 primise de curind, In pofida atractiei acestor objective, el nu le cauta decit Sub A, si niciodati sub B, cu toate cA le vazuse dispirind acolo. La fel se intimpl 1a 0 ; 10 (4) gi pind ta 0 ; 10 (6, Vedem deci c@, desi reactille Ini Laurent 'sint ceva mai putin sistematice decit Teacfiile Iui Jacqueline si ale lul Lucienne, ele sint tot atit de nete. In finii mari, se poate spune ch intre 0 ; 9 (17) s1 0; 10 (0), Laurent cauts obiectul, tune) cind aesta trece dintr-o pozifie Iniliald’ A intt-o porifie ulterioara B, ‘mai multe ori in A decit in B, Atunci cl 3 in B, fagtul se ea Bera deja Sef, Totusi, in lleva ca7uri, copia a CaM) =a TT a ae. Sore A. Se datoreaz’ oare Serese-eamrT TagMala ef Laurent, Hind in medie mai avansat dec't surorile Sale, pareurge mai tapid stadiul prezent, sau faptulul c& jnteresul sau pentru ‘caufati de acest gen a fost, aga cum mi s-a parut, mai mie decit la surorile Tui mai mari? E grea si’dam_réspunsul fara a’ face 0 comparalie eu un Aumér sufleient de alte cazurl. Singurul fapt cert este ci Laurent, in decurs Geo lund a cdutat oblectul in A de mult mal multe ori decit in B si ci reacyile sale sint astfet asimilabile cu cole ale celorlalti doi subiecti, Din pieate nu am Putut si continuam in lunile urmAtoare snaliza cazulul siu, din punctal de Yedere al oblectului, atentia nostri indreptindu-se exclusiv asupra problemelor spafiului ‘Aceste ,,reactii tipice* din stadiul al patrulea, relevate in de- curs de doud-patru sAptimini 1a cei tret copii, demonstxesza cit se poate de clar c& obiectul mai_pistreaz’ o pozitie privilegieta : totul (es ul nu fine Seams de Meplasan tolusi lee vazul, ci cautX obiectul mereu in acelas nuare, copilul face Un progreST cr TaUME OBIEcTUT in pozitia a doua (in B). Numai ca, timp de alte citeva siptamini, este sulicient ca el si_nu giseascd imediat obiectul disparut, sau este suficient si complleane probleme Tacind sa Tnterving oa tela pozitie Cpentru GH copilul sk Teena Te povifia A gi st caute obiectul ac010, si cum IMC MIS aF Tr perrecUt Tatre Tinip T Aceast ,reactie reziduala" ni se pare suficient de apropiati de cea precedent, pentru a o putea aclasifica in acelagi stadiu. Vom_admite deci cA stadiul al ci Incepe numal in momentul in ¢are copa tee SATs _tn I opteevat pe ae Tee vEaut oh oe deplasat in ‘qr, Tiniiia nu poate Tr lesne trasalé cu certitudine, deoarece aceste nreactii reziduale pot fi regasite destul de tirziu, si pot si debor- deze, din cauza unui decalaj, in cursul stadiilor ulterioare. ge ease ye Obs. 46. — Jacqueline 1a 0; 11) este agezat tntve dowd perne A si B. Ascund o perie sub A. Jacqueline ridica perma, saseste gl apucd peria, O lat @in ming é §1 a ascund sub B, dar mai afund, Jacqueline eauta.peria in B, ar ara clan’ apot se fone A unde-s conti savestgniie ou mall msi multi energie. La0; 11 5), Jacqueline are in mina o trompeta pe care i-o iau si 1-0 pun sub ¢ perna tn forma de rulou, la stings ei, in 8. a o giseste ; 0 ascund poi in B, adles la dreapta, sub aceeasl perna. Jacqueline cauta in By Gar nt gisesle, Se intoarce spre A si cautt o chpa. Apel se intoaree in B's dupa citeva seounde renunjd In oriee tentativa Relay experienfa ascunzind obiectul In A, apo, dup’ ce I-n gisit, in B, or mai afund': Jacqueline it cauté de ta bun inceplt tn B sil gaseste ‘A treia ineercare. Pun trompeta Mal init In A! Jacqueline 0 eautd 340 ia Apoi'o pun tn B+ Jacqueline ineepe prin a caus in A, si numal dupa’ aceea eared in B, Revine pink la urml in A gi fenun|a. Obs. 47. La 0; 11 Ql) Jacqueline sti intra fotoliu, jar eu ascund la dreapta ei, in A, o IebAda din celUlold : ca o regasegte. O pun apo! la stinga fi, in Bp gascste si de data aceasta, Atunci lau lebéda $i, sub privirle eh, 6 las sf cada pe podea. Kaa vazut-o cAzind, «a aplecat chiar’ pentsu a9 vedea (ar nu Sa dplecat suficient) " on newisind Iebida a Inceput de indata s-0 caute in B, sub perna din stinga. (© clipa dupa aceca, fac s& reaparé lebada, I-o due dinaintea ochilor si din nou o las si cada, Ba se aplench si de data aceasta, si nevizind-o se tntoarce spre B si 0 eauté sub pera Obs, 48, — La 1; 0 () Jacqueline se balanseara intr-un leagin suapendat de tavan. I'sa facut eadou in aceasté 21 o papuga din sfere de celulold, in care Se afla granule care zorniie la cea mal mich miscare. Pun papisa deacupra Jacqueline, faire sforile care in leagiml, Jaequaline se loagin8, pépusa Zomfie imédiat $i copllul Fidiea ochit: recunoaste pApusa si suride, Tau apes Dlposs si fone nce doe in spaele wet O fhe’ quan Iapnueline i se apleaca pentru_a se ulla {a-spatele meu sl, cuin*nd Teuseyte, ridied sehil W-priveste ca atenjle loeul ands Tusose-atirnatl papuaacf a Teainte “ALOE Tere Be FEDER de Trel Gin, apol urmenz e sativa Obs, 49. — 1, La 0; 10 6), adied Imediat dupa ultima reactie consemna Jn obs. 42, Lucienne eauth un ereion aacuns de mine {nice gemunchit ef in A Dupa ce il gaseste, pun erelonu! in B, sub aceeast cuvertura, dar la siinga, Derdata aceasia, Lucienne cautd obiectul in de la bun incepult gi-l giseste, Pun apoi ereionul succesiv in A, in B, apoi in C, adied sub acceast cuverturt, dar la dreapla copfulul, Luiienne cauté cum se euivine sl gaseste biceps fm A, apol in B, dar afunet ind Ml vede ef espie WC, Mt eautd nal : obs, 51—52, copilul chiar si dupa ce a depagit acest al patrulea stadiu (ceea ce este cert pentru Lucienne si foarte probabil pentru Gérard), recade, in anumite imprejurari, in reactia ,,reziduala". Cum pot fi interpretate aceste fapte ? Trei_interpretari ni se par posibile, dup cum vom pune aceste conduite bizare px ie difi- Culeation de memorte, aifteuttatiior ‘de localizare spafiald sau constT are ca fiind cea mai simpla din punctul de vedere al psihologiei adultului. Se intimpla oricui, intr-un moment de distracfie, s se comporte aproape ca si copiii’ nostri. De pilda, iau peria mea de haine din saculetul unde ea se afl de obicel si © pun pe mas: apoi, in momentul cind trebuie si ma servese de ea, 0 caut in siculet’si nu-mi explic cum de a disparut. Sau, ma due si caut o cravata din dulapul meu, o pun in fata mea, si in momentul cind vreau s-o leg la git, ma intore din nou 1a suportul de cravate, Sau, vad pipa mea pe birou, o bag in buzunar, apoio caut din nou pe birou etc. In aceste cazuri, din fericire, nu este vorba nici de o tulburare relativ la constituirea obiectelor, ca sub- stante permanente, nici de o tulburare a localizarii spatiale. Pur si simplu am uitat deplasdrile succesive ale obiectului si, luat prin. surprindere, le caut in locul unde de obicei incercarile mele sint incununate ‘de succes, sau in locul unde am observat ultima datd prezenja obiectului. La fel am putea admite cd Gérard (obs. 52) desi la inceput stiuse foarte bine cé mingea iesise de sub fotoliu si ef se gisea sub canapea, a pierdut memoria evenimentelor : nestiind prea bine ce anume fiicea sub canapea, el si-a amintit cd gasise min- gea sub fotoliu gi a dat curs de indaté impulsului su, In cazul obs, 51 este in afara de indoialé cd obignuinta de a-l vedea pe tatal ci la fereastra biroului, de a 0 vedea pe Jacqueline in pat, sau de a-si vedea nagul in camera de oaspe{i, a avat un rol in reactiile Luciennei : deci s-ar putea admite cA a uitat spectacolul recent, pen- tru a aluneca spre schema obisnuita. In general, in cazul reactiilor wreriduale", putem admite ei, dupa ce copilul a esuat cautind obiec- tul in B, nu mai tine minte bine ordinea evenimentelor si incearca in mod Cu totul iniimplitor s& caute obiectul in A. In sfirgit, in ca- zul reactiilor ,,tipice’ am putea admite in ultima analizi ca in fata disparitiei obiectului, copilul inceteazi bruse sa reflecteze, cu alte cuvinte c& el nu cauta sa-si aducd aminte succesiunea pozitiilor si revine pur gi simplu la locul unde anterior gasise cu succes obiectul. Explicatia a doua tine de constituirea spatiului, Se poate admite c& jntre lunile 9 si 12 copilului ii vine ined prea greu sf _elaboreze rupurt" “objective de deplasiri, ca si poat’ fine seama de locali- i ividuale, Cu siguranfa, daci el ar fi vazut fara 51intrerupere obiectul, i-ar fi venit foarte ugor s& constituie cele doi grupuri schitate mai jos (insemném cu M pozitia obieetului aflat in stare de repaus in mina copilului si cu A si B celelalte pozifii ale aceluiagi obiect) )M— >A 2)M—+A Dar tocmai pentru ca in aceste situatti_normale.copilul_ vede ‘sbiectul faré intrerupere, el nu are nevoie si constientizeze aseme- \nea grtipupi : ol 1e i x gindli. Cit alte cavinte, copilul ia obiectul acolo unde il ved a_avea_nevoie refacd. in_minte_itinerarul iost explicatia, respectiv daci_,grupul" rémine: fara a fi inci constient de sing, s-ar fi pulut foarte bine ca locali- varea obieetelor in spatiti chestiune de simple scheme sen- zorio-motorii, deci de actiuni imédiate gi nereflectate, Nu ar fi exis- ‘Treprezentari ale localizarilor, él pur si simplu_¢ utilizare empitiet-a-tocalizarit, ferarhia conduitelor ar fi deci ttfdtoarea ‘obieetul ést@ Guliat mai intii acolo unde este vazut, apot acolo unde acolo unde af ima dati dupa ecran, Ter atunci cind obiectul dispare dup’ un-al doile ecran, eopllul epuizeazd in primul rind seria acestor conduite, inainte de a ciuta obiectul dupa noul obstacol: nemaivézindu-l, dupa ce-1 vizuse si regasise intr-o prima pozitie, copilul s-ar intearce deci in A numai pentru ca nu-si diferentiazd actiunea de cautare, si nu 0 dife- rentiazé in functie de pozitiile succesive. Aceasta se vede, de exem- plu, atunci cind subiectul ajunge si caute in B, dar refuzi sé caute in € (obs. 49 i 50): intrucit cautarite m A 9i In B fuseserd incunu- nate de succes, este inutil si caute in C! Cu altecuvintenu an exista_localizare din_punctul_de_vedere al_obiectului, cf_numa de vedere al, actiunii. C _pur_sisimplu_pentru.c4 grup factic", sat SU si ined nu este ou totul oblectiv™ sau_..reprezentativ In aceasta ipotéza Sar putea usor explica ordinea cronologie a conduitelor observate. Copilul incepe prin: ,reactia tipica pentra motivele aratate ceva mai inainte : intrucit anterior a gasit obiectul in A gi intrucit el nu cautii deloc si-si imagineze localizarea tui in B, el se intoarce in A, indata ce obiectul dispare in B. In al dotlea rind, descoperind treptat si empiric insuecesul procedeului sau, co- pilul ajunge s& cante obiectul si in B. Dar este suficient ca el si 4 imediat pentru.ca, neftind ined preccupat de localizare: revina la cdutarea obiectulut Reactia_rezidualt ar indica deci persistenta localiztrii practice, bau subjective, sau ol aceasta ‘ar fi fai_ales practic Be ‘borifie privile. primatul ei in raport_cu_localizarea obiectiva. In sfirsit, in obs. 51, reaparifia intirziata a acestei conduite s-ar datora faptului c& obiec- tul avind 0 localizare ,practica sau ,subiectiva foarte rezistenta localizarea ",obiectiva‘ si cea ,reprezen- (din motive de obignuin(a) tativa ar trece pentru moment pe planui al doilea. Mai este isi _posibild oa trela-explicatie; cure fine de consti- tuiea nofiunii de obIect. Poate ci chiar gi in acest al patrulea stadiu obiectul nu esie inc& pentru copil ceea ce este pentru noi: un corp substantial, individualizat, eare se deplaseazi in spatiu fird a depinde care este inserat. Astfel, se poate ca pentru fie decit un aspect extrem’ de izbitor al tablou- SaMBli_in care_el este Inglobat: sauce putin nu pre~ zinte fot_atitea ,momente de Tibertale™ cite posedam noi. Asadar, peniru copil_nut a un pébusi, un ceas, o minge etc, individualizate, permanente si independente de activitatea lw, adica poz privilegiate-tn-vare—wm AVUT 160 ACEASTA activilate, ci ar @xista— doar tabiouri—a Inge=sub-TOtoliu",” ,.papug’- agit ereastia-ca"” ete. Desi Aili Sal COntexte aur practice diferite, este recunoscut, indiferent si inzestrat ca atare cu permanenti. In ‘acest sens el este relativ independent. Dar, fard a fi cu adevérat conceput ca dat in mai multe exemplare, el poate si se prezinte copilului ca uind un numér restrins de forme dis~ tincte, de natura intermediara intre unitate gi pluralitate si in acest sens el rémine solidar eu contextul sitt, Obs. 51 ne permite in{ele gerea acestei ipoteze : cind Lucienne ma cauta Ie stra, desi md stie li joc, evident, dowd conduite -_,,tata-la-ferea exit s biourile de ansamblu de care el este Jegat pentru a nv-l cula in doua locuri in acelasi timp. A fortiori, in obs. 52, copilul care nut wcegte ,mingea-sub-canapoa nu ezith s& cante ,mingea-snb-foto- Hu", pentru cA acestea sint dou ansambluri distincte. Cita vreme noi considerém mingea ca putind s% ocupe o infinitate de pozitii diferite, ceea ce ne ingaduie s-o abstragem de la toate aceste pozilii, copilul nuvi conferé decit citeva pozitii privilegiate, si de aceea nu poate s-0 considere ca fiind cu totul independent de ele. In general, in toate observatiile in eare copilul cauté in A ceea ce a vizut dispisind in B, ptul ca obiectul inci nu este deajyms 53Agadar, acestea_sint cele trei explicati posibile ale fenomenulu: defect de Taemorie, eters Dat le-abjecti- ware; Or; departe de a cata SA alegem Intre aceste explicatii, vom incerca, dimpotriva, sa arétim acum cé aceste irel interpretiri, sn arena diferite, constituie in Fealitate tna siagusi, conite ngura, considérata din inet parce de vedere distinete—tmrr-adevar, numat deci ameaccepta doar “una din aceste trei explicatii, excluzindu-le pe celelalie, ea devine contestabild, Daca insa le acceptim pe toate trei, ele se com. ~pleteazi ~~ a - ‘Sa ludm intii defectul de memorie, Marea deosebire intre com- portamentele copilului de 10 luni si comportamentele noastre apa- Tent analoage (cdutarea periei la locul obignuit in timp ce am pus-o mai inainte in alta parte), consta in faptul cd noi, dacd_am fi fost aten{i, am {1 putul fogrte bine s4 pistram amintirea depladarior suc- cesive, in tip ce copilul, prin ipotezi. nu poate s& p&streze amintirea Seplassrifor. “Dackt noi intervertim ordinea deplasdrilor periei- cr Watei, “pipei, aceasta se explicd prin Taptul cA sintem dist general insa, fiind perfect capabili sé ne amintim de deplasarile suc- cesive ale lucrurilor care ne inconjoara, noi le atribuim in virtutea acestui fapt o structura obiectiva si, prin extindere, coneepem in ace- Jasi fel peria etc. chiar in momentele de cea mai mare distractie. Copilul, dimpotriva, prezinta in obs. 39—52 maximum de atentie si de interes de care este capabil, sf dac& sar putea invoca distractia in cazul unor fapfe descrise in obs. 51, nu este vorba de distractie acolo unde copilul_incearea prin toate mifloacele sa regdseasca obiectul reste. Tn special, in cazul de ,,reactie tipica® (obs. 3046), copilul priveste cit se poate de clar obiectul care dispare in B, pentru a se intoarce imediat la A. Ar fi deci neve A deplasévi c& este mumai dis wore dectedespre oats ene in timp, 31 deci dea tine scam d pplasirilor. Vazind obiectil dispare, copilil nr eauld ak reeenstete Mia eul Fin @ face upel la reflexitne sau memorie, el merge drept la pozitia in care actiunea sa a reusit o data s&-] glseascd. Dar atunci, in aceasta ipoteza, structura spatiald si obiectiva a universului ar deveni dintr-o data cu totul diferila de ceipe-care-a.concepem nol. S8 presupiner un spirit care nu pastreazi nici o amintire a ordinii deplasarilor = universul lui ar consta dintr-o serie de tablouri de ansamblu, a caror coerenta ar depinde de acjiunea proprie i nu de relatiile pe care le intretin reciproc elementele diverselor tablouri. Aceasta prima inter- Pretare se reduce, deci, In urmAtoarele doud: constituirea. grupts Hilor ebiective de deplasari pre: 54 ‘timpul_presupune.ua univers obiectiv. - "Cit despre explicatia a. doua, ea este in aceeagi masura corecté, dar cu conditia sa inglobeze in ea prima explicatie si cea de-a treia Este absolut corect s4 spunem ca copilul cauta pul in A atunci cind acesta a disparut in B, pentru simplul motiv c& schema practicd prevalead Taf de grupul obiectiv de deplasiriCopitul nl tine Sama de acéste-deplasari, gi cind fi A (in reactiile ,,reziduale') el le mai subordoneaza june imediata, Dar daca este vat din punct de vedere spagial si aga, trebule s& tragem WW pri “cé-memoria pozitiilor nu_are un rol decisiv, iar in-al-doilea rind c& obiect Ine legat de un_context global, in loc si fie individualizat, mobil independent si permanent. oo Tati-ne deci condusi la solutia a treia, in masura in care ea implica in realitate primele dowd si reciproc. Int de al patrulea stadiu obiectul rimine mai mult u un _lucru sibstantial- Reaciiile copilil nn. saul partial de un fe] de amestec de fenomenisn ire se deplaseazé si care este | it 3 0 realitate care sia_,Ja dispozifia® inbr-un anumi alaliy of insugl la o anumaTaactiane”Ta aceasta pri- vin|é, conduitele din siadful de fait esc pur_si.simplu pe acelea ir stad preceded Hle sin fnomentste, Meoarece obieci ramine“depende: contextul shu gi NU este {ala Sub forma unui jalizat ta intregime i dinamism. Obiectul dent dé Aceste ‘mol estral cu permanent, Ble sint, pe de alta parte, @inamiste> deg bieckul rai in prelungiré lui_si_a seniimentului eficacitatii, legate de actiunea_prin_cz acest dublu punct de iad vala s caute un object ascuns dupa cient pentrtr a1 Tats 5a atribuie o stractura obiéct fl inconjoara Penta ca acests Ticruri si devina‘o at Gapitar va treba sis invugeasca constiinta. relavilor Se pozitic si de _deplasare, is1 va trebul sa injeleaga deci acel_,,cum™ al aparitiel seach Rsparitiei obiectelor si si renunte la a crede posibilé reaparitia ior afterload In Tocul- pe are parasit $i lea gasit actiunea proprié. Pe scurt, va trebui ca fenomenismul peresptiel ime- diate si dinamismul eficienfei practice s4 fie urmat de un rationalism specific geometric. § 4, Stodiul al cincilea, Copilul tine seam de deplasirile sue- cesive ale obiectului, De la sfirsitul_primului_an pind la mijlocul anului al doilea se intinde un stadi 85copilul invata si tind seama de deplasarile succesive percepute in cimpul vizual; el nu mai cauta obiectul intr-o pozitie privilegiat ci numai in pozitia care reaulté din ultima deplagare vizibila. Tocmai aceasta descoperite 0 vonsiderim ca inceputul stadiului al cincilea Astfel caracterizate, conduitele stadiului actual prezinté un mare interes in ceea ce priveste problemele ridicate in legdtura cu stadiul al patrulea. Intr-adevar, in masura in care aceste conduite se refera la deplasari vizibile, ele vadese un rationalism geometric in curs de aparitie, ceea ce constituie elementul nou care le este propriu. Este adevarat, ci, in masura in care ele ramin inapte si tind seama de deplasivile invizibile, ele pastreazd elemente amestecate de fenome- nism si de dinamism. Dar aceasté complicatie nu altereaza citugi de putin regularitatea dezvoltarii, Departe de a dispare complet, obiectul practic i egocentric nu face decit 54 aperepas-cu. pas ferenull pe.care ilvorcuceri relatiile geometrice, Intr-un mod general, se poate spune c& oriee-wompticatie in problemele cu care sintem confruntati si in special complicafia care rezult din deplastirile invizibile face si rea paré prin ,,decalaj" obignuintele stadiilor precedente. Aceasti impre- Jurare nu este de naturi si usureze descrierea conduitelor din stadiul actual. Ne va fi insai suficient sa urmarim ordinea cronologicé a mani- festarilor lor pentru ea mecanismul lor sé devina inteligibil. Prima cucerire a stadiului al cincilea (acea care fi defineste apa- tia) consta deci in reugita Ia probele al cAror egec initial a fost de~ seris in obs, 39—52 : dae, dupa co un obiect a fost ascans dupa un prim ecran, unde copilul I-a gasit, i] ascundem dupa un al doilea ecran, copilul nu mai cauta obiectul deacum inainte dup& primul ecran, ci numai dupa cel de al doilea. Obs, 52. — ba 1; 6 (20), Jacqueline mi vede ascunzindu-mi ceasul sub o ernd A In stings ei, apoi sub pema B, Ie dfeapta el in acest uitim cay en aula east imediat in loeul bun. Dach afund ceasal-departe su pera en eau tn timp indelungnt, np seasata diag nu revit TAT In-Ly-#-t}, acveasi experionta. La prima Tiere, Jacqueline cautd st aseste ceasul im A, unde Iam pus mai infil Cind inai aseundceasul tn D. Jacaueline ni revgésto covor. Po PS sapien incereare eshimy teniea pun obiectul in exta, introduc catia sb covan dar las aio cia nedeyeriath, Inediat ce sot tna goal sere oor aceeline cauta su cover gaseste cutis, o fa, 9 deschige s SSoste cartotth, Access encte gi 8 doua oad Tir Hevin lg tehica inigld* golese eu eu cover, vo scot deschis Sacgusitne ell maint olectal feat aol itl ht) wate, ent Sub‘eprot, Azada, proba a reuse Ba reuseste gun oars dat cent ey See Motcate:Fepullatul redevine negativy en nT. $a fe votba de obesra relatiilor + a7 >Obs, 56. — La 1.6 (9), adicd a dona 2i, relau experienta, de data aceasta fu un Pestigor de celulld, tumplut eu granule. Bag peytigorul im eulle gt calle Sub covor. Aiei agit cutia, aga incit Jacquelme aude zornailul. © rastorn so Scot gealé. Jacqueline apucd imediat eutia, cauta pestigorul, tntoaree catia ie toate ‘sensurile, privegie in jurul ei, se itd In special la cover: dar aut idiea. Incerearite urmatoare na dau alte rezultate, Nu recurg Ja tehnica Tt din observatia precedenta In seara aceleiagi zile refac experienta cu o oaie de cehuloid, Jacqueline 2 pune in cutia et, $1, cind totul dispare sub euvertur’, ea spune improana co mine; ,Cucu.oaia*. Cind seot cutia goal, ea spune'|,Oala, oaia” des wuce . cuverturi, ¢ rediat_cutia gi scoate jucéria. Cind Telau insa_ expertenifa eu priina tehntet. nat aula sub cuvertura | Obs'57. — La TO (16) TLarcienne privéite lanful meu de cea, pe sere it pun in mina mea ; éa desface mina si ia lanful. Reiau jocul, dar, dup ce mi-am inehis palma, a Palma inchisé cu 0 ‘cuverturs, Scot mina inchish io presint Lacooner cere @ privit totul eucea mai mare atentie. Lucienne ft nlmic, priveste in jurul el, dar nu ridied cuvertura Incerearte 24 : accleast reactit. A, cineea incercare : Lucienne ridied cuvertura, masinal sau din intimplare, Hietede Janiul. Reactia nu trebute sA fi fost intenfionala pentru clea ma a influenjat destasurarea ulterioard a comportamentulu, {ncereirile 6—10:: revenire la reactia inijiall. Luclenne cauta eu atentie 2 fatal miinii mele, priveste euvortura, dar nu o ridied. Nu poate fi ined vorba de plickisealé, Lucienne pare foarte interesala Aceste prime egecuri sint semnificative, Jacqueline, de exemplu, stie bine si caute un obiect ascuns dupa ce am constatat de peste case Iuni de zile. Ea nu poate ins sé find seama decit de deplasarile vizibile ale obioctalut st I nies deat westerns a-aizulelesTV-OF TA experienta pe Gate MICuTAM Acmmicantra Jn joc o deplasare TaviaIbtis ables] eats soos die cat sai din ming elm acestea se afli sub covor), iar obiectul ocupa o poaitie cate nu a fost perceputa direct (sub covor) : acestea sint cele doud conditii noi ale probei, Tatr-adevar, eft timp copilul vede cutia sau mina disparind sub covor, el stie hine ck obiectul ce afld in cutie, iar eutia sub covor. ELnu i insd_sAtraga de aci conchizia c& obiectul a rémas sub covor_atunci ci ia_apare goal. Ceea ce Tnseanma-ca-aceasta Cutare a obiectului nu fine ined seama decit de deplasarile vizibile si de pozitiile in care obiectul a fost efectiv vant. Este adevarat c& sertile II si TI din obs, 55 s-au soldat cu un suc- ces al copilului. Dar tocmaj pentru ca in seria IT am lsat cutia sub covor, Jacqueline a achizitionat gestul de a céuta obiectul sub acest ecran. De aceea, in continuare, acelasi obiect ea fl va cduta acolo atunci cind nu-l va gasi in alté parte. Dar, dupa cum am vazut, aceasta descoperire nu este generalizata, $i a’ doua zi (obs. 56) toate 58 incercdrile dau rezultate negative. A fost vorba deci doar de o schema icd, si inc nu de constiinta relafiilor sai Sai puttt ce sub scram ak aor biectul din cutie. Cu toate z tea, Chips Caniee-n VME acest gest este binecunoscut copilulut insu : " “Totusi, dupa citeva zile, copilul_ajunge s& rezolve aceasta pro- biema, numai cd aceasta noua achizifie este imediat insotita de reapa- ja, pe noul plan astfel descoperit, a fenomenelor anterioare de intervertire a ordinii deplasarilor. Tocmai in aceasta se manifesta in modul cel mai clar ,.decalajele" anuntate la inceputul acestui paragraf. S& analizim mai inti felul in_care_descopera_copilul rezultatul deplasarii_invizibile, Spine problema de a sti daca aceasta desco- perire se daninenza consinfey Fetattior — in acest caz ar avea loc 0 utitizare autenticda_deplasirilor nepercepute —, sau unei simple ‘invatari empirice sau practice, sf fp acest caz nu ar avea loc o repre- zentare _adevarata_a deplasarilor invizibile- Solutia cea bunk ni se pare aceasta din wrmé, focmai pentru ca descoperirea facut este ime- diat insofita de reaparitia conduitelor anterioare, cecalate cu o treapta sau mai multe 1.58, — Jacqueline la 13 6 (6) priveste un inl pe cate l pun in mina stinga Baia deste ing rldlinducon degeile 91 -doeais lect, facing fotul Cu o mare pincer a chiar ew 0 tnumh aga ve) Spots incecare “pun inca tp mina ABM; fo veut cool, aoa aus in atngh de ett touts, spre cot amele nh se teks esese ipa deen Seguene cate nll ty nina singh Spang miraid’ “ndutt tne” anda'eate dor mt vine idcea dea i mMjoua incercare: Jacqueline cautd inet direct in mana ata gcse a ide otba do tpi Sa stl me de’ lure ice celta EJ Aigera lees Ge a cope ee na droapia 7 " ‘Ain tenvere daa aecata pum nett Yn mina dreapi ge tees spon mina enline dente sn deg espe oh ea ‘ini apotapuch mina sting i rde de succes e. iereiite 4 gua: actu renee (de fletare dat& am sehitmbat mina) Intro genunshil Jacqueline. Las tne’ tn bevela 3 soot mina, pe resint coplluls Stns on soe senna Prejfponit-o inimplore fericita, Jacqueline nu a aoondat suficientd atens beretd, Cind fmt vede insti mina Inchisi apdrind, cao apuel st ‘stace 59.5. Negfsind inelul in. mina meo, Jacqueline cereteazl Jur impres ee ere, dar tu are. Inca ideea do a elula in en, 1p soblmb fi vie idees devaum ehuta cei min cufonte ed nas vede to fin ee soeain ese W'intina cock aceasta mind, cao denchide, apol Fenunla 1 ostee chutare ee eiacaun) de la bun inceput. “ pare ore rela aeaste dowk experenfe. Cen din seria 1 a exelusiv rezultate pozitive : Jacqueline a infeles deci ci x treet incl dense Imina In alta. Expevienta din seria a Il-a se soldeazé ea urmatoatele rent minis a deazt ev urmboarele Tea “nf. Reacfe negatvd ; Jacqueline imi deschide mina, 0 priveste pare ar'na dst burt, cu feats means sven ie Acelash incepu, apo! Jacqueline priveste bereta. A ob ; put, e priveste bereta. A observat-o fn timp ce sani exarnina mins din tate parle. 1a ereta, cautl ta interior elisegte inet. Ride. a aes : peas lant desface mina, eauld 0 clips, apo bereti. 0 aipey ape 95, Aoeeae rent, Bs.so.-~ Lucienne ia 1 1 (4) regdseste in mina mea ineniss fe ceas. Afunet pun din now tanful tn ining sto. peo ta inf sub pena Beat mg hei sto strecor suo pests as Prima ineoreave * Luclenne cau in mina mea, apo, negasind nimic, ma priveste rizind, Incepe din nou s& caute, apoi renunta. Dates mm j_laseririe 25. eeeleng reach Th focal lanfull am Iuat eas, penten a tac cena interes secon difeutate iheotcaren a gasen de data aceasta, reugild brus sing je sub pera, Dapa-ce a cam tata cath ETON AT BREE TES fara a ezita, se duce si caute in fe"sub pernita de pt" bupl ce a desfitay g's deslact' un mument Lucienne incepe sa caute, fari a ezita, sub pernifi. * ca_descoperires_rezultatului_deplasatilor_invizibile pare afimai ciirind_o consecint& a_unet invitiri_practice, decit-arepre- ntarl relatiilor ca atare, Astfel, in obs. 58, seria I, dacé Jacqueline cauta in mina a doua inélul care a disparat din prima, aceasta se explicé, fra indoial, numai prin faptul cd vederea miinii a doua a indemnat-o si repete pe ea conduita aplicatd primei mini, Dovada este faptul cd in continuare (seria II, proba 5) { se intimpla si caute obiectul in cealalté mina a mea, eare mt a avut nici un rol in expo- rienta cu berela, Se pare deci cd Jacqueline se las cailéuziti de amin- tirea gesturilor care au avut sficces, mai mult decit de constiinta rel {iilor-actuale: Apoi, in experienta cu bereta (seria a Tia), intimplarea fericita care a intervenit cu prilejul primei inceresri, nu a fost nici pe departe folosit direct in cursul incere’rilor urmatoare : a trebuit, 60 sd reiau experien{a dupa trei ore pentru a-mi atinge scopul. Este dec aproape cert c totul este consecinfa unei invatari empirice si mu a uunei Geduceri a relatiilor ca atare. Cit despre Lucienne (ohs. 58), descoperirea ei pare, dimpotriva, datoraté unei inventii prin combi- narea mentala a relatiilor care luasera nastere. Vom vedea ins cd, la fel ca $1 Jacqueline, nici Lucienne nu a sc&pat de reaparitia prin de- calaj a fenomenelor de rasturnare a ordinii deplasarilor : aceasta face dovada ci reprezentarea itinerarului obiectelor nu este incd prea siguré de sine, Tntr-adevir, indata ce copilul si-a insusit conduita care const in a ine seama de deplasarile pe care nui JeVede, am incercat experienta. Lins jtoare : am comiinat Recast Howe Schema de transvazare a oblec- telor in afara cimpului vizual, cu schema ordinii pozitiilor succesive. Cu alte cuvinte, am incercat si imbin experientele facute in. stadiul al treilea (cind am pus copiii si caute obiectul in dowa pozifii succe- sive) cu cele Ja care m-am referit acum. Fie, de exemplu, copilul age- vat jntre o perna A i o_perna B. Pun obiectul intr-o mind, si pe aceasta o bag sub A, O_scatafaré inchisa : copilul stie deja si caute in Acatunci-cind-consiata_ci_minamea-este goala. Cind repet ins& acgleasi migeari in B, va cduta oare copilul in B sail, printo relnviere-a conduftelor din stadiul al treifea, se va intoarce in A? Ex- PSHSAYe E-aFaIaT co Tn WecursuL unt Up mal mull stu mai putin indelungat, mai intii are loc acest din urma comportament : ‘obs, 60, — Jacqueline, ia 1; 6 (16), adick dup’ experientele din obs. 58, este supusi Ja tre nof serif de probe - i'Bentrua conirola. rezistenla achizifiilor recente, lau o chele in, ming mea inchisi, introdue mina intr-o bereti, as cheia in bereta si arune beret, Beijos: tn fundul camerei, Jacqueline fuge spre beretA, dar Intrucit ii, spun Menai! chela, cauté cheia {" ete, ea se intoarce, ma priveste rizind, priveste Tails inele’destheute si, reluindu-gi ideca, se Indreapta spre beret. C ridicd 3 enitare, bagi minuta induatru gi scoate cheia . TO ayez pe Juequetine pe pat, intre o pernA A, Ia 50 cm in stings ef sio pemita de put B, 1a 50 cm in drespta ei PP Bun chela in mina mea dveaptd, bag mina sub perné si o seot toalé st inchigé: Jacqueline destace mina gi cauli. Imi ia pe urmA mina stinal (ch picngy soma’t gl seria Tf, fnceivaten 5). Clad constati e2 gi mina stings est Gosia, pune Unde este, unde este ™ fini ascund miinile ta spate. Ea oriveste patul sit vazind perna, se renede la ea $1 gaseste cheia dedesubt, 2, ‘Repet toatd experienfa cu pernita de put, Jacqueline cauti mal tntit destui de mult timp, in mint TEx Uresot—apot- dim now- in-mir sting (care reentteir-experten {ay Priveste apol peraila de put a cuss de~ 3. Aceleasi reactii cind intrebuinfez perna. Se pare astfel c& conduita Jacquelinel fata de ecranele A si B este intru- totul corecta sl cd nu are Joc nick o reaparitie a dificultajilor din stadiul a! Hrajles, Dar nu cumva aceasta se intimpla din cauza durate} tungl_a demersu~ Hor prelitninare ale eopilulsi, respectiy din cauza ci el a edutat jn mina mew 6Lsry llat pose succesive ale oblectulih sub ‘trate Wl Sar i sete arect spre locul bun nu prin reflexiune, ei, dimpotriva, prin automatisan ¢ sf caute succesty in cele dou malin Beaute du le mele, ea interverteste pozitiile in rapor! Dea Remind culties ae Ini cl ultimele reaets observate se daioree una 7 ugh joc Sau automatismului, intrerup experienfa pentru trei aile $1 0 rei ‘i ia 1; 8 G0). Pentru accleasi ‘motive renun| oasea De ecu ttice'o hain a to pom 8 1°Pun Gblectal in mina meds bag ma sub A st coud Unghie! in min’ met Bg mba sub A so act Inchisd.Jeequline aut n mina mea,‘ pve din Toile pare: ape mit vege wat SBemincach pica en's am aH amined deo ldee ntaken MS 2. Repel aceleast gesturi in B. Jacqueline fyui-destace mina Co ip spor Se osoe an atave Beg ie estas lua sit in nou ‘nm “Sista eee “° "Te La Ty T (1) Jacqueline, cai a a eat pe un pat nine © perm’ A si o pernita de puf B. epee ~eequeling cauta in anion mea, apo n-A sl gaseste obiectal” © 5° chs mea si caut © intrerupe apoi, pare s reflecteze citeva clipe si se SF abla mpl sl mumal dung o pauzd, cauta sub pemna 1 unde glseyte obletal ~agaas a am e ee iislor precedente : ~ ‘comportament TT ecaseline pases wn oa jeg Santen Dubie do adult el ii vied pioiorul ‘ 7 meu induntru gi zsiifit papueul. Jacqueline ude agomotul, cauia i giseste. Apol pun ceast din mow in papucr pepucol Sub coapsa piclorutui meu st it golese de continut. Ceagul sade sper anh See ‘neu, ind. un-zgomot-earectrite-idle puguall st spun faucet /\ JiGGiluns « urmécit cu multa atentie toate-gestunie mele, Fa ceeceteacd mai “i ij eal Cum Ins fu Bisopte-nimic, Sntinde-Imediat mina na UL mt spre’ busunarul-vestel msle, de unde doin someaun eae Se Py caea Pe a react cae Wnucar abit), ine. Ta Ts F (sia inking pe divan, tar Jacqueline sta agecata | Pa are in ming un capat de hirtie galbend, la eare fine mult. Ascund'In mig es hlrtia (Greste sub privirle a), bag’ mina sub 0 cuveriura tn. apetels wilutul (dar Jacqueline 5-a iniors st mica urmarit gestul cu privisea): Tee ce, 62 mina cu palma sirius si ico intind. Ba imi destace mina, 0 piptie, apoi se Intoaree, cauté sub cavertura si gaseste oblectul ‘Dupiaceea, pun din now hirtia in.rina mea, imi pun mina sub vestt Gin fafa copfiului’ si I-o prezint apal cur polina sisinad, Jeequeline o destace, 0 Pibale, intinde mfla spre pernify dar se opreste la jumitalen drumulul, Se Infoarce bruse sl eaulé cu mina sub vest “Avadar, de-duta aceasta succesul este total, dar se mentine un reriduw al conduftelot anterioare, La fel se intimpld in seria urmitoare. TH, La 1; 7 (4) acqueline sts ayezata pe pat 1. Pan o'piatra in mind, bag mina suo pernifa. de put A gl o scot cu polma sutinse, Jacqueline Tmt destace mina, wpol eaut A's wiseste 2: Aceeasi experien{a cu vesta B, Jacqueline Imi destace mina’ spol cauta direct sub veotd. Agadar experienta eate reusitd 3. Pun platra into mini, apol aceasta mink o suprapun peste cealaltS, gar tn Gust las blaita in ea Jacqueline auld in prima mea mind, apol sub Vesta Hin stiit cub pema de put A. Nua finut seama de poziia C, cu toate ea urminit cu oc! Hecare din gesturile mele, 4.°Rele experienja % Jacqueline eauid de dain aceasta tn prima mea ming, apoNfub pera de put A, in sfisit sub vesta B, dar nicl de data aceasta 7 Te se el ee duet aa : ‘Asada, etmplicazes problomet a fécut en dinte-o dati sd reapard reagfille put empitice aa a Obs. 63. — La 1; 1 (8), Lucienne sti agezati pe pat intre un gal A gl o pines B, Ascund un ac de siguranfi in mina mea si bag mina sub sal. Scot mina cu palma inchisd si fara ac. Luctenne im! desfoce imediat mina gi cata cul: Negdsindw-, cauta sub gal si seste cul Dupa care, pun seu! de siguranfa tn mina mea sf bag mina sub pinza B. Lucienne imi priveste mina dar nu’o desface ghicind. cd este gona i dupa aceasta privire Sturt erate Tmeerat U6 gall AT Spates bactenne it ved ATHETon nel fn mind gf bind mina sub Ay apot dupa ce -a sasit, Digind mina sub B : proba veuseste Gind folosese bereta insd, Iucrurile te complies. i pum ceasul in bereth 44 aseund bereta sub 0 perna’A (la dreapta copllului) Lutclenne ridie& perna, bereta si scoate ceasul. Pun apo bereta cu ceasu Infuntru sub o perné B, J stinga copiulat : Lucienne cauta in B, dar, eum bereta a fos! ascunsA prea hind pentru ca 0 gaceased imediat,en se Teintoarce in A. "Atunel ridic perna B in dows rindue, pind ce Talclenne vede bereta care conging in sod vb oleate ambele oven se pune sa cute in B, dat egisind bereta imediat, se intoaree In A’ Ba chiar in A cata mal. ral ‘veeine deci in D, deq” RD vanes TET PRESET Aceste rezultate par si prezinte un anumit interes din doud puncte de vedere. In primul rind, ele oferd un bun exemplu pentrit legen ydecalaiglor* : cind_o operajie trece dintr-un plan de constiings in Scliune in_all ea eure YnvapM aM NO Pe de. Tn cazul nostru particular, constituit la ineepuful ac Tel direct a relatiilo ‘uit din nou, deindata ce el este transferat_peplan 2 ‘aceloragi relalij : intr-ade~ var, este destul si intervind deplasarea invizibilé pe care o repre- vinta transvasarea objectului (transvasare care se cere reprezentata, pe_planul_ perceperit 63deoarece nu poate fi perceputa direct), pentru ca copilul s4 dea din nou de aceleasi dificultati pe care le-a depasit atunei cind se afla in fata unor deplasari vizibile, In al doiléa rind, deste rezultate sint interesante din punctul de vedere al notiunii de obiect, ca atare. Ele ne arati, intr-adevar, ca objectul, desi este constituil deja ca substanta permanent attinci cind e vorba de deplasarile Sale vizibile, ramine incd dependent de {ul sau de-ansamblu_fenomenist si de schema practiced si.dina- unis pe care o prelungesle, altine!cind ste supus la deplasiri invi- aibiie. Este adevarat cd in cazul de fajai memoria poate juca un rol mult mai mare decit in experientele facute in legdtura cu stadiul al tr Jea: pentru copil este mai greu sd-si aducd aminte patru sau cinci deplasiri suecesive decit numai doua, mai ales daca unele dintre ele nu au fost percepute, ci numai deduse. Dar aici, ca si mai inainte, mi se pare c&_memoria copihului_nu poate fi invocata independent de elaborarile spatiale, a caror ordonare in timp este doar unul dintre elemente, indisociabil de celelalte : memor ste decit o.construc- tie de.relafii temporalesi dac&_ea_nu_reugeste sii ordoneze acestg rela{ii_in_cursul experienfelor care-i intereseazé pe copil in masura suficienta, este evident c& accasta tine de insusi con{inutul relafiilor, ga. alte cuvinte de natura evenimentelor gi nui numal de suecesiunea Altfel_vorbind, dac& copijul nu-si_aduce aminte ordinea depla- sArilor, explicatia este c& in asemenea cazuri él nu construieste intot- deauna un grup" spatial coerent. Dar afiiici e8te evident ca obiectul iuveste inca Intru totul ceea ce este el pentru noi. Incepind cu mo- mentul in care copilul tine seama de deplasirile vizibile (obs. 54—54 bis), obiectul este in. mod cert abstras.din.coniextul siu fenomenist-si practic si, deci, dotat cu permanenta substantial si geametrica. de indata ce deplasirile devin prea complicate spre a fi ordonate in Fupuri"aécesibile Teprezeutarii (Gi memoriel), oblechilredevine dependent de contextul de ansamblu side schema practica ce conduce la posedarea lui, Aceasta dubla natura a obiectului, in cusul-stadiu- Jui al cincilea, nu are_dealtfel_nimic contradietoriuy, fiind vorba de doua planuri diferite,Copilul care vorbeste, sau chiar adultul pot foarte bine s4 confere calitatea de obiect lucturilor care-i inconjoaré ‘Faminind insa_incapabil s-o facd in fata_astrilor ceresti sau a altor corpuri_indepartate. Descoperirea unitalii scarelui sau a identitatii lunit fn diversele et faze constitwie in aceasta privinfa un bun oxemplu, caci multi copii la virsta de 4—6 ani sint inci departe de a fi fécut aceasta cescoperire. Nu este deci nimic surprinzator in faptul ci la 12—16 luni copilul considera drept obiecte numai tablourile 64 apropiate si este cuprins de indoiala in ceea ce priveste corpurile supuse Ia deplasatl invizibile. § 5. Stadiul al saselea: reprezentarea deplasarilor invizibile, — Incepind cu stadiul al saselea, copilul devine capabil s8 constitiie in objecte lucrurf ale céror deplasiri_nu-sink toate vizibile. Aceasta nu inseaimna, bineinteles, cf descoperirea lui se extinde imediat asupra universului intreg, pentru ca, dupa cum am Vazut, 0 asemenea gene- ralizare fu are loc nici macar in anil urmatori.’ Aceasta inseamné numai ca copilul reugeste sa rezolve problemele_puse in exp precedente sf anume printr-o metod’_noud ; aceea a reprezent Ineepinid ca 1 77(20) in cazul Jacquelinei si cu 1;3(14) in oazul Lucien nei succesul devine sistematic Cbs, 64, — La 1; 7 Qo) Jacqueline mv priveste in timp ce pun © moneda in mina gi apoi fri bag mina sub 0 cuverturd. Scot mina ew palma strinsa Jacqueline 0 destace, cauté apol sub cvertura pina ee giseste obiectul. Atunel relau imediat moneda, 0 pun in min& st apot tml sirecor mina cu palma stzinsi sub 0 perna, aflata de cealalta parte a copilului (la stinga si nu la dreapta ca {hainte). Jacqueline cauta imediat obiectul sub pers. Repel experienta ascun- ind moneda sub 0 jachetd : Jacqueline o gisesta {ar 2 ezita ae Tie Tntrodue in prob un element care o complica: pun moneda in ming si bag mina sub p perma. © Scot cu palma strinsa slo ascund.imediat sub cuvertura. In sfirsit, 0 scot de sub euvertura st o prezint Jacquelinei cu palma Strinsa, Jacqueline imi_da_Ia_o. Bat destace (ea a ghicit deci a nu ain mimic inbuntiu, cence « Uj, eaULE sub Perna, apot direct sub eulvertura unde gaseste obiectu Tn eursul unei a dowa serii (perna si jacheta) ca se comport la fel Inceve apo! a4 tree lao serie de trei deplasaei : pun moneda in mina gi imi plimb mina cu palma inchisi din A in B si din B in C= Jacqueline imi a lao arte mina, cauté in A, apoi in B si in sfirsit in C. ‘Aceleasi probe le reuseste Lucienne lal; 3 (14) Obs, 65. — Jacqueline ia 1: 7 (3) sla agerata in fata a trei oblecte-ecran, A, B SiC, aliniate la distanfe egale (@ berets, o batista si jechetien o)). Ascund mi ereionag in mina men si spun: ,cueu, ereldnul ! Ii prezint mina cu palma inci rpelind: ue cfional / paltnao pun sub A, apo sub 3 apo ub C fdsind’ ereionul sib C) in fiecafe etapa it prezint ‘din nou mina inchisi seseste 9 Tide “Hea nceeasi experientd de noud ori, lind de fiecare dati urmatoarete precautii: 4) prezint copiTului mina mea et palma inchisi, de fiecare dala cind © scat de sub un obiect-ecran si, in special, dupa ce o scot de sub eeranul al Treliea : 2) sehim ordinen in flecare experien{2, avind glia si incep pen acm) pune mina sub geranut sub care copilul a gisit creionul in proba prece- deta, De pild’, daca in prima experienja ordinea ecranelor a fost A. 3 i C, in a doua ordine va fC, A, B (Greianul va fi in B) ina trela B, C, A ete. ; 9) de fiecare dats schimb Toout obiestelor-ceran.:-bereta este cind la stinga. vind in ceniru, cind la dreapta ete. 4) creionul ramine de fieeare"dati sub ultima eeran Sub eare-mi bag mina. in cursul primelor opt experiente, Jacqueline a cutet si a gisit mecea eveions! sub ultimul obieet-ecran sub care Mi-am strecurat mina, Lala nous = construices reatulul In copit 65{nceicare ea cauld sub penultimul ecran, iar la a zecea relncepe si scotoceascé, fara a ezita, sub ultimul ecran. A'mai aval o exitare caracteristied lam gases Ineercare : @ atins mal Intii batista (sub care fasese ascuns creionl in. exper Senja precedenta), dar fara a o rasturna, apol a trecut.spontan la beretl (coreci), ca a1 cum gi-ar fi indrepiat mintal eroarea. Atentia, st interest ai fost foarte vil, in afara de ineercarile & $1 9 (eopllul @ obosit) Bfarful 4 fost reluat la incerearea 10. La 1; 7 @4, adied doua 2i, repet experionfa in aceleasi condi, Jacque- Jing continua si’ intoared numat ‘ultima ettan, 1 se intimpla totusicsd waite si A ating’ succesiv penultimul ecran (Cir al intoarce), pos ultimal Gn cele in urn intorcindu), ca si cum ar avea loco rellexiune s1o sanibinatle tmintali, La a sapiea inéereare, Jacqueline a ating chiar pe rind cele (re ecratte, epeting ordines fn are mi-ain strecurat st seos mina, der na intors: dete Asadar, exist net un sistem, Intr-adevir, faplele de mai sus mu pot fi jmterpretate prin simpla Sntimplare, date find modificanile pe care le inttodue 'g flecare experien{t tn ordinea ectanelor, Pe de alla parte, na putem admits 64 copilul si-a amintit numal pozitia a tela : exitirile de care di_adeyen.dovada acuta, dimpotnva, ‘ck Gl refuse de fiecare data im-minte oniines: itiats, ta stirsif; ou ef Gepértenta-dareac mai mult, ew ati este mal greu pentru capil / S831 aminteassiat fe din esuiza intevlerenjel cxescinde « amintitilor’ Ots, 66. — Ta T}T Way Jacqueline se dovedeste capabill st conceapa oblectul precent sub o serie de ccrane suprapuse sau tneutlate 1. Pun sub privisile of un ereion intr-a streeucatoare (pe care o Intore cu fata la podes). Pun o bereté peste strecuritoare 51 o cuvertusa peste beretd t Jacqueline widiea imediat cuvertura, apo} berets, apolsttecurstoaren sia Pon apol erelonul intr-o cutle de chibrituss (inchisip, pe eare o acopar ew Dereta si cu cuvertura. Jacqueline ridic& cele dou eetatte apoi desehise Pun din nou ereionul tn cutie, Inf€sor eutia intr-o hirtie, leg in jurul et Opals, acopar fotul cu bereta st cu cuvertura, Jacqueline ai tn parte ultimele dou ecrane, apoi dezleaga Datisia. Nu gisesle tmediat cutia, dat © faut Hird Intrerupere, evident sigura de prezenfa ei? vede hirfia, 0 recunoayte media, o desface, deschide eutia si la crelonul Ui. introdue apoi not elemente care compiteS proba, punind aléturi dou gerane in acelasi plan, de pilda pun ereionul in histie (Jacqueline ma privesie a atentie) si pun eutia Ting’ hirtie. Apol Infagor ambele oblecte Tntr-o batists pe care'o ajea linga beret, si le acopar pe amindas eu vesta mea, Jeceuicline 4a Ja 0 parte vesla, se indreapli imediat spre balsa so desface fara a ezila Apare mai Intfi culia : Jacqueline v dexclitde, «sua thdelung in interiors eh 9 rasuceste pe toate parfile, apoi se intoarce la Datista. Vede hirtia, © apacd cu repeziciune, o desface si yliseste erelonul. Constat deci ca Jacqueline a aitat Pozifia exacta’ a oreionulul. Totus, ea nu-i pline ta indolaihpermancn{a Substantiala si nici prezen{a tui in Interiorul oblectelar~ecran = negasinducl in cutie, 7] eaufé din nou In batistd, iar vederea hirtici I relntiveste imediat convingerea. jn pity experlenta, modificind intructtva dispozitivul. Pun din nou eveionul fn hirtie 91 hirtia alafuri de outie, dar le pun pe amindoud sub jacheta Jacaute- Tinet i nu sub batista. Batista pun ‘Unga JachetA s1 acopér totul cu, vesta mea, Jacqueline, care @ observat cu aten{ie toate manevrele anele, ried. mat foi vesta, apol apuicd batisia cen ce aste evident 0 porseverare, dat. Hind stspositivul experienjel precedente. Dupa ce eareeteazd indelung batista, (rece Ja jacheta 41 scoate Ia iveala in acelagi timp cutia si hittia. Ia cubia $i 0 arunch 86 fara a 0 deschide (si far ao zgiliii pentru a auzi zgamotul, aga cum i sa intimplat s& faci in’cursul witimelar experienfe, eind gtia ca cutia confine un object oarecsre), apol desface hirtla pind ce gaseste creionul Se constata si de asti data ci Jacqueline nu si-a ads aminte dectl de o Parte a inculieriior operate. Dar, indapendent de corectitudines amintirilor el, 2 postuleaza, in potlda tuturor complieatiilor, prezenta obiectului ascuns 3! isi disijeaza tntreaga cdutare in funetic de aceastA reprezentare, Ea slic, in alara de aceasta, si aleaga un oblect im functie de confinutul siw (respectiv hirtia si cutia la Ineerearea a doua etc). Se vede prin ce se deosebese aceste conduite de cele din stadiul precedent. In linii mari se poate spune ca copilul a devenit capabil sic§i_dirijeze cdutarea prin intermedtul reprezentariitntr-adevar, in uiele cazuri el tine seama de de pI nvizibile ale obiectului si se dovedeste apt sa le deduca la fel de bine cum le-ar percepe ; in alte cazuri el domina prin gindire o serie de incutieri care sint prea com- plexe, ca si nu dea loc la o adevaratd congtiinfa a relafiilor. Cazul cel mai simplu este acela din obs. 64 : cautarea obiectului sub un ecran sub care copilul m-a vazut introducindu-mi mina cu palma strinsa, dar fara sa fi perceput direct deplasirile obiectului. S-a vazut mai inainte (obs. 55—-57) c, in al cincilea stadiu, copilul a fost la Inceput incapabil s& facd fata’ unei asemenea probe : desi a vazut 4 plasez obiectul intr-un recipient R (mind, cutie etc.), 04 plasez apoi R sub un ecran E (cuvertura etc.) si cl scot R gol, el nu caut& obiectul sub E, Este adevarat ca in curind copilul a devenit apt s& caute sub ecranul E obiectul disparut (vezi obs. 58—59). Dar, aga cum am observat, 0 asemenea achizitie pare s4 fie datorata initial unei Snvatari_practice_siaunei_tatonari_empirice mai degraba decit unei reprezentir) proprin-zise a itineraruluj-urmat de-obiect (deci a depla- sarilor invizibile). Intr-adevir, a fost suficient s& ascund succesiv obiectul sub doua ecrane diferite E' si 2, pentru ca sa reapard con- duite analoage celor din stadiul al patrulea (obs. 60-63). Din punctul de vedere al reprezentarii, un asemenea rezultat comporta 0 concluzie evident : copilul nu. stie inca si ordoneze decit seria de deplasiri direct percepute, si daca interventia deplasarilor invizibile poate da loc Ja 0 adaptare practiced, totusi ea nu prilejuieste de fiecare dati o reprezentare realé. Or, obs, 64, care marcheazA debutul actualudlui stadiu, atest 0 metoda de céutare cu totul diferita : copilul igi repre- zintd. de acum incolo ansamblul itinerarului_ parcurs leplasirilor invizibile. Se poate spune astfel c& obiectul este delinitiv constitait: permanenfa Tui mu mai depinde citusi de pujin dé actiuiea subiectulut ; ca asculti de. tin-ansamblu de legi spatiale si cinematice independente de eu. Obs. 65 constituie in aceasta privinjé o indicatie pretioasé. Intr-adevar, ea este dovada unei evidente capacitafi de reprezentare. 67 obiect, inclu. \ NLncerearé ea cauti sub penultimul ecran, jar Ia a zecea reincepe si scoloveaseli, fra a ezita, sub ultimul teran. A mai avut o ezitare caracteristic’ Jaa sasea Incereare : a ating mai intii batista (sub care fusese ascuns creionul in expe- rlenta precedent), dar frd ao rasturna, apol a trecul spontan Ja beret (corect), ca si cum si-ar fi indveptat mintal eroarea, Atenjia si interesul aw fost foarte vil, in afar de incercarile 8 si 9 (copilu! a obosit), Efortul @ fost relust la incerearea 10. ‘La 1; 7.024), adiea a doua zi, repet experienja in aceleasi conditii. Jacque- Jine continua si intoared nual ‘ltimul ecran. I se intimplé totusi si ezite si sd alinga suecesiv penaltimul ecran (lira a-l Intoarce), apal ultinwul (in cele Gin urmA intorcindu-), ca si cam ar avea loc o reflexiune si o combinatie mintala, La a sapien Incercare, Jacqueline a atins chiar pe tind cele trei ecrane, repelind ardinea in care mi-am sitecurat si scos mina, dar nu a intors decit witimul ecran, “Agadar, exist: net un sistem. Intr-adeviir, faptele de mai sus mt pot fi interpretate prin simpla intimplare, date fiind modificarile pe care le introduc la fiecare experlenta in ordinea ecranelor. Pe de alld parte, nu putem admite ch copilul si-a amintit numat pozilia a tela : ezitirile de care divadesea dovada rata, dimpotriva, ch el reface de fiecare data in minte ordinea_urmati. In Sfirsif-eueit experventardureszA mal mult, cu att este mai greu pentru ‘copil Sagi aminteaseauttima pozitie din eauza Taterferen|el cresct (Obs, 66, — La 137 UA) Jacqueline se dovedeste ca obiectul prezent sub o Serie de eerane suprapuse sau ineuliate T. Pum sub privirile ef un creion intr-o strecuritoare (pe care o intore cit fatx la podea), Pun 0 bereta peste strecuritoare 9] o cuvertura peste beret : Jacqueline ridici imediat cuvertura, apol bereta, apoi strecuritosrea si la frelon ‘Pun apol creionut intr-o cute de chibritusl Gnchisi), pe eare 0 acopir cu bereta si cu cuvertura Jacqueline ridicd cele doud ecrane, apoi deschide culia ‘Pun din nou creionul in eutle, infagor cutia intr-o hiriie, leg in jurul ei fo batistA, acopar folul cu bersia gl cu cuverlura. Jacqueline di Ta 0 parte Liltimele ous ecrane, apoi dezleaga batista. Nu giseste imediat cutis, dar o caula fara intrerupere, evident sigura de prezenta ei : vede hirtia, 0 reeimoaste imediat, 0 desface, deschide cutia si ia cretonul IL, introdue apoi Noi elemente cire complies proba, punind alituri dowd ecrané in acelagi plan, de pildé pun crelonul in hirtie (Jacqueline mA priveste cu atentie) st pun cutia lings hirlie, Apo} infdgor ambele oblecte intr-o batist pe care o agez lingd bere!a, si le acopar pe amindoui eu vesta mea. Jacqueline Ud la 0 parte vesta, se Indreapti imediat spre batista si o desface fara a ex ‘Apare mai intit cutia ; Jacqueline o deschide, cauta indelung in interforul ei, G'risuceste pe toate pariile, apol se sntoarce’ a Datisia, Vee hills, o apucd Gu repezielurte, o desface si giiseste crefonul. Constat deci ef Jacqueline a uitat pozitia exact a creionulul. Totus, ea nu-i pune Ja indoials permanenta Substantiala sf aiel prezents tui in interiorul objectelor-ecran : negisindu-l in Cutie, il cauta din nou in batisia, lar vederea hirtiet i reintareste imediat convingerea, Reiau experienta, modificind intrucitva dispozitivul. Pun din nou eretonul in hictie si hirHe alaturt de cutie, dar le pun pe amindoud sub jacheta Jacque linet gi nu sub batistd, Batista o pun lingd Jachet si acopir totul eu veste mea. Jacqueline, care a observat cut aten{le toate manevrele mele, ridica mat init yesta, apo! apuei batista cen ce este evident o perseverare, dat find Tispozitivl experienfel precedente. Dupd ce cerceteazA indelung batista, trece Ia jacheta si scoate ia iveals in acelagi timp cutia si hirtia, Ta cutia st o sruncé 86 Hara ao deschide (si fari a o zeilfii pentru a auzi zgomotul, aga cum i sa intimplat sa fact in cursul ultimelor experiente, cind stia cA cutia confine un dbieet oarecare), apot desface hirtia pina ce gaseste creiomul ‘Se constala side asta dati ci Jacqueline nu gi-a adus aminte decit de o parte a incutieriior operate. Dar, independent de corectitudinea amintirilor ei, ea. postuleazA, in pofida tuturor complicaliilor, prezenta obiectului_ascuns si isl Girijeaza intreaga cautare in functie de aceasta reprezentare. Fa stie, 1 afar de aceasta, sa aleagi un object in funcfie de continutul sau (respectiv hirtia $1 culin la tneercarea a doua etc), Se vede prin ce se deosebese aceste conduite de cele din stadiul precedent. In linii mari se poate spune cA copilul a devenit eapabil si-gi dirijeze clularea prin intermediul reprezentarit Intr-adevar, in ‘unele cazuri él tine seama de deplasaril ibile ale obiectulvi si se dovedeste apt si le deducd ia fel de bine cum le-ar percepe ; in alte cazuri el domind prin gindire o serie de incutieri care sint pres com- plexe, ca sd nu dea loc la o adevarata constiinfa a relatiilor. Cazul cel mai simplu este acela din obs. 64 : cdutarea obiectului sub un ecran sub care copilul m-a viizut introducindu-mi mina cu palma strins’, dar fara sa fi perceput direct deplasarile obiectului 5-a vézut mai inainte (obs, 55—57) c&, in al cincilea stadiu, covilul a fost 1a inceput incapabil s& faca fata’ unei asemenea probe : desi a vaizut cA plasez obiectul intr-un recipient R (mind, cutie etc.), c& plasez apoi R sub un ecran B (cuvertura ete), si c& scot R gol, el nu cauta obiectul sub B, Este adevarat ci in curind copilul a devenit apt sd caute sub ecranul E obiectul disparut (vezi obs. 58—59). Dar, asa cum am observat, 0 asemenea achiziti i initial unei invatari practice si_unei-tafonari empitice mai degrab’-decit_ unei reprezentari propriu-zise a itineraruluj urmat de-obiect (deci a depla- Sdrilor invizibile). Intr-adevar, a fost suficient si ascund succesiv obiectul sub doua ecrane diferite Et si E%, pentru ca sd reapara con Guite analoage celor din stadiul al patrules (obs, 60-63). Din punctul de vedere al reprezentarii, un asemenea rezultat comport 0 concluzie evident: copilul nu stie inca si ordoneze decit seria de deplasari direct percepute, si daca interventia deplasirilor invizibile poate da loc la 6 adaptare practica, tolusi ea au prilejuiegte de fiecare dati reprezentare reali. Or, obs. 64, care marcheaz& debutul actualului stadiu, atest o metoda de céutare cu totul diferita ; copilul igi repre- zinta de acum incolo ansamblul itinerarului parcurs de ebiect, inclu- plasérilor invizibile, Se poate spune astfel c& obiectul este flit; permancnia lui nu mai depinde citusi de pufiti ibiectulul; ea asculii dé un ansamblu de legi spatiale si cinematice independent de_ev, Obs. mstituie in aceasta privinté o indicafie pretioast, Intr-adevar, ea este dovada unei evidente capacitati de reprezentare. 67 \ \Jagi timp un Tucru Céutind obiectul numai sub ultinul ecran sub care mi-am strecurat mina cu palma inchisd, Jacqueline urmeazd un sistem, si o face constient : data fiind interferenta crescinda a amintirilor (proba a fost repetata de zece ori), copilul este intr-adevar obligat sA refaca de fiecare dati ordinea pe care.am urmat-o-eu,pentru-a-si-aduce aminte sub cere ecrai Mam pus mina in ultimul loc. Up_asemenea sistem, desi ramine cel mai simplu posibil, presupune reprezentarea depla ybiectului. Cit despre objectul insusi, este clar jplic& postularea permanen{ei tui, deoarece te in intregime disociata-de-actiunea ‘Obs. 66 da loc 1a concluzii analoage. Este adevarat ca, in acest az, copilul a perceput direct toate elementele problemei : obiectivul nu a fost scos dintr-o cutie sau dintr-o mina inchisé in afara cimpului perceptiei, ca in observatiile precedente (obs. 64 si 65) ; el a fost pla- sat intr-un recipient in care ramine, iar recipientul este depus in vaaul copilului sub o serie de ecrane suprapuse, Afaré de aceasta, copilul nu mai are nevoie si-si reaminteascd in aménuntime opera fille, deoarece in cazul unui esec initial, el poate si tatoneze pina la reusits, Totusi, eredem c& 0 asemenea conduit implicé reprezentarea si deductia, dat fiind c& pentru a ajunge Ia object este necesar si se und in relafie intre ele toate_,raporturile directe" care actioneaza in experienta. Cind copilul vede un ecran oarecare dispirind intr-um recipient sat sub un ecran, se poate spune ca faptul cdutarii Ini nw presusune decit ,,un raport direct", deoarece actul de a rasturna un eevan sau de a deschide un recipient este deja coordonat in sine. jar dorinfa de a ajunge la obfect declangeaza de la sine acest act. Dar cind recipientul sau ecranul sint Ja rindul Jor ascunse in alte vecipi- ‘obiecte de cdutat, raminind in pilul se veda obligat si mp de cele dou’ naturi ae Jor. © agemenca ple aporturl direct" Ja care ne-am referil : teste analoaga rela lici_, coguful ou mere pe care a studiat-o P. Janet, Cogul este in ace- apical, ca orice alt obiect, sf recipient in raport cu merela. Deci, in fata unei seri de inéutieri, ca aceea din obs. 66, “copilil, pentra a-si dirija céutarea, trebuie in mod necesar sa-si subordoneze ansamblul demersurilor reprezentarii obiectulut aseuns chiar dacd nu este insotita de o memorie precisé a pozitiilor, 0 ase- menea conduit implici un fel de ,multiplicare de relatii,'sau de deductie senzotio-motorts, comparabile cu acelea pe care le-am ana- lizat in leg&iurd cti staditil al sasclea al dezvollarii inteligentei (vol. I, eap. VD. 68 Din punetal de vedere al. constituirii obiectului, fiecare dintre aceste observatii ne conduce, astfel, 1a aceeasi concluzie : obiectul nu mai este doar o prelungire a diverselar acomodari, ca in primele patru stadii; elm fe, ca_in-stadinl al cincilea doar un mobil renit independente de ey, dar numai in care ele Sint percepute ; el se elibereazd defini tiv de perceptia ca si de actiunea proprie, pentru a asculta da legi de depl ffonome. Intr-adevar, prin faptul cA obiectul> | intra in Slatiilor abstracte sau indi- infa Subjectului-un-now si ultim grad de iminind identic cu el insusi, oricare sal complexitatea ecranelor care ‘asetind. Para indoiala, accasta reprezentare a obiectului, din care nol facem caracteristica stadiului al gaselea, se afla In germen inca in stadiile precedente. Deindata ce copilul care se aflé in stadiul al patrulea incepe si caute activ obiectul disparut, se poate pretinde ca & exist un fel de evolutie a obiectului absent. Numai c& exclusiv pind a actualul stadiu, acest comportament nu a dus niciodata lao evo- care real’, deoarece el a uilizat pur si simpli un sistem de indici legati de actiune : cautarea unui obfect sub un ecran, atunci cind a fost vazut dispirind acolo (tadiile TV si V), nu presupune. in mod necesar cai subiectul isi ,,reprezinté obiectul sub acest-ecran.. ci numai ca Intelege- relate dmntre momentul in. care ea este perceputé (im momentul in care obiectul a fost acoperit) gi, in consecinta, concépe ceranulea-indichr al _prezentei actuale_a obiec- vl. Intreadevar, un lucra e sii postulezi permanenta nti obiect i, iar un. obiect oarecare pe care-] nta celui dintii, si altceva este sd-ti ject atunci cind nici o perceptie actuala mi_vine e-existenfa Iui-ascunsa, Agadar, adevarata reprezentare 1 in momentul cind nici. un indicii pereeput nu det Ginja in permanente tut, adieé din momentul in care obiectul dispa- rut s¢ deplaseazi dupa tin itinerar pe care subiectul i poate deduce, nu] poalgpercepe Tata de ¢>, pind la stadiul al cincilea inclu- , siv, copilul cauté obiectele deindata ce deplasarile lor nu sint toate vizibile, acolo unde ele au fost gasile prima data, ca si cum ele sar afla mereu ,,la dispozitia® subiectului, in timp ce incepind cu stadiul al gaselea el fine seama de toate deplasarile posibile, chiar daca sint invizibile. Se poate spune oare c& aceasta diferen{A dintre conduitele din stadiul al i cele din stadiul al cincilea se refera numai la construirea ilui $i nu la permanenta obiectului ca stare? In acéastA ipotezi, un obiect ale Girui deplaséri nu pot fi reconstituite, 69Jar fi totusi conceput ca fiind tot atit de invariant si identic cu el » whinsusi, ca gi cum toate misedrile Tui ar fi cunoscute. De pild’, cu Ay j deduced deplasarile in toate ch nut pot nici si-mi reprezint, nici s& deduc traiectoria tiiet de-a lungiil pantelor neregulate ale unui munte, stiti c& él raminie undeva ca obiect si ca proprictatile sale (sau proprietatile partilor sale ta ear de férimfare) au rimas identice cu ceea ce eraut in momentul c&derii, Dar s& ne ferim de compara prea ‘ore ! Dac adultul poate sh confere calitatea.de_oblecte unor.©ox- urd clips, 0 face prin analo, Te cunoaste, fie ele absolute sau Felative la migearile corpului propriu. OF, in aceasta cunoasfore intervine mai devreme sau mai tiraiu repre- zentarea si deduct Cit. de de cul s&u, in masura in care nui slie nicl S vibile. Tat nate numai migedrile percepute, de lor de obicetivitate pe care le reprezinta organi zarea migeirilor_percepute, elementele_unuj, asemenea univers con tinu’ sa nu fie-ined..,obiecte, ci_realiti{iaflate_la_dispozitia caracteristice stadiului al saselea au drept- sului solidificarii asupra tnor regiuni_al actitinii si perceplic! : deplasirile, chiar cele Tncole concepute ta ascullind de legi, far mobilele devin obiecte reale, independente de eu si perseverind in identitatea lor substantiala, © ultima consecinta esentialé_a_dezvoltarii reprezentarii este ca de-actinr inant 1nsugh “propriw. al subisctilit-este congeput ca uf obiact, Datorita imitatiei, de exemplu, si-in special conduitelor din actualul stadiu, cafacterizate prin faptul ci imitatia se interiorizeaza in Yeprazentare, copilul este capabil si hipnfe propriul iu corp prin analogie cu corpul alttila. Pe de alti parte, reprezentarile spa- fiale, catizale gi temporale, in curs de formare, ii permit s& se situeze intr-un spafin si-un. timp care ff depiigésc in toate directiile si sa se considere ca o simplé cauza si un simplu efect in cadrtil ansamblului de conexitini pe cae el le descopera. Devenind astfel un obiect prin tre celelalte, in momentul in_care invaté ‘si Conceapa permanenta reala a obiéételor chiér in afara oricdirei_perceptil directa, copilul sgeile pein a rasturna in tatreghne-unlvercl st initial, ale car et extindérea proce ii iinivers care scapa $i a constiintei proprii. Dimpotriva, reprezentarea si deductia . int devacum. = {dea din corpuil oblecte cu adevirat independente 5 ligibil de ansamblul unui sistem coordonate, eare include ca unul dintre elemente propriul corp. Acesta esté termenul final al consiruirii obiectelor pe plan senzorio-motor, urmind ca reflexia si gindirea conceptual s8 continue aceasts ela: borare pe noi planuri ale Infeligentei creatoare. 6. Procesele care duc la construirea notiunii de object. — Ne-am Timitat pind acum sa descriem exclusiv dezvoltarea istoricd a notiuni de obiect. A venit momentul si inceream o explicare a acestei dez~ voltari, legind-o de ansamblul evolufiet intelectuale proprit primilor doi ani din viata copilunui Pentru a inelege constituirca obiectelor senzorio-motorit initiale, poate ci nu este inutil si compardm procesele elementare ale inteli- gentei infantile ou acelea de care se foloseste gindirea stin\itica spre & stabil obicctivitatea entitajior pe care ea te elaboreav. Cc, dacs Structurile de care se foloseste gindh adiu la altul, si a foretortde"le-un sistem minlal Ta altul, g aindire oraianelivensesletien insdgi din punet de vedere fithetionel. Deci nu este nelegitinesd-kimurini unul dintre ter tuale prin termenul aflat la extremitatea opusd, respectiv construirea obiectelor practice prin aceea a obiectelor stiintifice, cu toate ci, atunei cind cea dintii va fi suficient de cunoscul, 0 va lamuri la vin= dul ef pe coa de-a doua Ni se pare cf trei : opriu stiinjelor : in.primul rind este obiectiv orice fenomen care permite o previziune, in opozitie cw acelea a caror aparitie fortuita si contrara tuturor anticipaiiilor permite o ipotezi de origine subiectiva. Dar cum fenomenele subiective pot da si el2 loc la previziuni (Ge pilda -iluziile simpuritor*ysi'cum, pe de alta parte, evenimentele neastep- Yate sint uneori acelea care marcheazé insuccesul une interpretari eronate si conduc astfel Ia un progres in obiectivitate, 0 a doua con~ ditie trebuie sf fie adiugata la cea dintii : un fenomen este cu atit mai obiectiv, cu cit el se preteazd nu numai la previziune ci gi la expérienle distincte, ale chror Feziliate ait un caracter concordant, Da¥ Bieta i este sulictent, deoarece unele calitati su’ pot fi legate de caractere flzice constante, aga cum sint legate culorile calitative de undele luminoase. In acest caz, numai o deductie de an- samblu reuseste si disocieze subiectivul de obiectiv : de aceca, un obiect real il constituie numai un fenomen legat intr-un mod int jpatiotemporal si cauzal (de pild undele luminoase ¢onstituie obiecte, deoarece ele se explicd fizic, in timp ce calitatea este eliminata din sistemul obiectiv), Or, aceleasi trei metode le foloseste copilul mic in efortul sau de a constitui o lume obiectiva, Obiectul este la inceput 0 simpl pre-lungire a migedrilor_de acomodare_(previziune). Pe urma el este punctul de intersecti¢, adicd de asimilare reciproci a schemelor mul. tiple prifi care sé manifesta diferitele modalitati de actiune a subiec- (concordanfa a experientelor). In sfirgit, obiectul se constituie ‘atea, in masura in care aceasta coordonare a ajunge la constituirea unui univers ‘spatio-temporal inte- ligibil si dotat‘cu. permanenta (comprehensitine relativa la un sistem in asimilare reflex, nu implicd in nici “constitnfa obiectulili, Chiar daci o aSemenea aetivitate com. porta, asa cum am admis, o capacitate de repetitie, de generalizare $i de recunoastere, ined 'nimic nu constringe copilul si disocieze actinneéa insagiide punctul siu de aplicare : ceea ce recunoaste el, de |) pila atunci ‘cine regaseste stireul sinului, este un anumit raport { tntte cbiect si eLinsusi, adtea un tablou global in care intervin toate & “Senatiile SO agenienea recunoagtére nu are deci mun cio perceptie de gbiecte. La fel stauTucrurile in ceee Ge priveste activitatea care caracterizeazé primele scheme dobin- dite, Atunci cind copilul igi regaseste policele indata ce are tendinia SA suga, sau regdseste imaginile familiare deoarece doreste si le Priveasca etc., nimic nu-l conduce inca si faci din aceste tablouri senzor‘ale substante detagate de propria Tui activitate : eit timp acti- unea reugeste, obiectivul ei se contopeste pentru subiect cu constiinta dorintei, a efortului sau a succesului. Problema mdependentei_si_permanentei obiectului incepe si se | puna mimai atunel cind copital observa disparitia obiectsloc dovies | si invepe sa le caute activ. Toctiai in acest moment intra in’ scend prima metoda de constituire a obiectului, efortul de acomodare si anti- ciparile care decurg din acest efort. Jn timpul primetlor doua stadii, comportamentul subiectului arata destul de bine in ce masura_acesta are deja constiinta.disparitiel periodice & obiectelor. Nou-nascutul care striga isi maniféstd emolia cind sina] Wi este Twat, iar sugarul, din momentul in care surisul Incepe sA-i diferentieze mimica, gtie si-si exprime deceptia cind mama Jui iese bruse din cimpul siu Vizual. Dar singura reactie pozitiva a Subigetiilui_ in vederea regisirii obiectelor pierdute consta in a repro- { duce ultimele migcari de acoiodare pe care le-a execulat : el suge in gol sau priveste fix Toei in care a disparut imaginéa mamei sale Obiectul nu este inca decit o simpla prelungire a actiunii subiectialmt copilul nu conteaza decit pe repetarea migearilor sale de acomodare, spre a-si realiza dorinta, iar in caz de egec, pe eficienta pasiunii $i 7 minieé sale. EL nu cunoaste decit actiuni care sint imediat incununate 72 ritiei obiecti= fl aparitia acelei trebuinfe de conservare care va consti- tui mai tirziu obiectul insusi Aceastd permanenta elementara se accentueaza in stadiul al treilea, atunei cind copitul nu se maj I s4 caute obiectul numaj acolo unde el a disparut, ci isi prelungeste migcarea dé acomodare in direc- fia_pe Care-a Urmarit-o pind atunci (reactia la cadere etc). Paptul dea pierde pentru moment contactul cu obiectivul, pentru a1 regisi intr-o pozifie noua, marcheazé in mod evident un progres tn isocie- a actiunii proprii de object, deci in autonomia conferita obiectului. Dar, dup cum am subliniat atunci cind am discutat natura acestor conduite, atit timp cit cdutarea obiectivului consti doar in a prelungi miscarile de acomodare deja schitate in prezenta lui, el nu va putea prezenta ined nici traiectorie independenta in spatiu gi nici, prin wmare, permanenta intrinsecd, Asadar, el nu este ined object. Dimpotriva, un progres are loc in consolidarea obiectelor atunci cind acomodarea unei singtire serit de scheme (viguale, tactile etc.) ste urmata dé6 eautare cate linplicé coordonarea de scheme primare multiple. Se pot cita ca exempla al acestui al doilea proces de ela- borare a obiectului conduitele ,,reactiei circulare aminate', ale cdutarii intregului atunci cind se percepe o parte a obiectivului si suprimarea obstacolelor: care impiedicd perceptia (sfirsitul stadiului al treilea). Intr-adevar, in aceste cazuri copilul nu se mai limiteaza sé urmi- mare a doua sau a mai ‘de acomo reste cu siguranta solidificarea si €xterforizarea obiectului (disocierea dintré obiectiv si' acliunea subiectulai). Duerur acesta |-a aratat convingdtor domnul Suman in interesantele lui studi esupra nojlunki de obiect", ,,Stera telerecep- torie" a perceptiei'— spune el, urmindu-! pe Sherrington, — di loc, incepind cu momentul in care copilul stie si apuce ceea ce vede, la un fel de neliniste motorie pe care o calmeaza numai apuicarea si per= cepliile care apartin de ,sfera de contact. Complexele polisenzoriale pe care le determina astfel asociatia dinamica dintre diversele impresii sensibile si mai ales intre viz si apucare, ar constitui astfel obiectele insesi, ale cdror diverse caractere ar decurge din varietatile multiple $i succesive de activitati care au devenit posibile prin aceasta coordo- S2uman, La gendse de Vovjet, Kwartalnik Peycholog, vol~ATh, , 0. 4, (Poznan). 73nare initialé (caractere senzoriale sau primare, caractere functionale si caractere achizitionate prin imitatie). Dar oricit de exacte ar fi analizele d-lui Szuman, nu credem ca coordonat schemelor sa fie suficienté pentru & éxplica permaiénta proprié-obiectilul. Alit timp cint copilul nu intreprinde céutari spe- ciale pentru a regasi obiectele ce dispar, adicd_atit timp cit el nu ajunge s4 le deducd deplasarile in spatiu in momentil’cind ni Te mai Sen Se pote Vorb, inci We-consenvaze ‘obrective. Intr-adevar, chiar atiinel cind ‘eugeste si urméreasca actiunile intrerupte (reactie circulara aminaté) datorit& progresului coordondrii dintre Yiiz si apucare, el concepe obiectul ca ceva pur si simplu legat d conduitele sale si de pozifiile privilegiate care le caracterizeaca, far a-i atribui inca nici existen{a nici traiectorii independente. Are loc deci o elaborare de obiecte practice care constiluie, desigur, potrivit definitiet d-lui Suman, centre de experiena posibile sau puncte de cristalizare ale fiecrei sfere caracteristice de activitati, dar incé nu substante permanente. Putem face aceleasi observatif, dupa cum se pare, in ceea ce pri- veste frumoasele concluzii ale doamnelor Rubinow si Franklt cu pri vire la obiectivarea biberonului. Intr-adevar, ca si d-l Szuman, acesti autori caracterizeaza obiectul nu prin permanenja sa substantiald, ci prin calitatile lui practice. Astfel, daca deja in cursul celei de a patra luni orice obiect solid care se apropie de fala sugarului declanseaz migcartiede-supt, ta luna a cinela numaitorpurite-care~au un virt produc un asemenea reziltal, Se constitute astfel-un-primr-caracter ‘al obiectului ,,biberon™, Ta Inceput i legatira cu miscarertobtectul trebuie-apropiat Ue opr pentru ca virful su sa fie observal), apot static (virful ca atare declanseazA suptul). Dar daca este foarte exact s& considerdm aceste fenomene drept caracteristici ale etapelor con- struirii obiectului, intrucit ele ne aratd cum se detaseazi treptat caracterele obiective de miscarile de acomodare, dupa ce s-au consti- tuit prin coordonare intre vaz si senzatiile ,,de contact, ni se pare cd obiectul practic astfel elahorat este ined departe de obiectul adevarat saul substan{a permanenté cu o traiectorie definita spatial Permanenta real apare abia odata cu al. treilea proces de consti- tuire a obiectului : citutarea obisctulul disparut intr-un uifivers spa~ io-temporal_inteligibil. Ne aminlim @& cale tel etape ale acestei ri caracterizeazi ultimele trei stadii pe care le-am observat : simpla cdutare fara a se fine seama de griipurile objective de depla- 'Rubinow si Frankl, Die erste Dingauffassung beim Stéugling, Zeitschrift fiir Kinderforsehting, vol. 183, (cap. $4), p. 1 (co concluzie de Ch. Buhler) 74 apoi cétulare bazata pe grupul deplasirilor_percepute si, in stir- “Sif, cdutaré care implicd reprezeniarea deplasdrilor nepercepute. Pro- biema consta deci in a infelege cum ajunge copilul si claboreze as menea relafii gi s& constituie pe aceasta cale obiecte permanente in spatele tablourilor miscatoare ale perceptiei imediate ‘La punetul sau de pleeare, aceasta ciutare activa a obiectului dis parut este o simplA prelungire a conduitelor din primele trei stadil, Copilul incepe prin a nu urmari ol ele invizibile decit daca a schiat in prezenta lor gestul de apucare, Dar chiar daca aceasta schemi se generalizeazi si dack cautarea are loc independent de aceasta conditie, obiectu) este la inceput cdutat numai intr-un loc pri- vilegiat : acela in care a fost gasit prima data. El depinde deci fpea de actiunea subiectului si ramine in continuare un obiect practic : el nuveste individuall: le la inceput, ci face parte din situati ansamblu in care a avut loc o cdutare incununata de succes. Singurul progres consté in urmérirea Jui indaratul unui ecran si numai attic’ cind-ét ésie partial vizibil, cain stadhal altel’. “Dar acest progres, desi niu presuiptine Ta inceput hici o transfor~ mare profundi a conduitei, atrage in continuare doud consecinte considerabile. Prima const in faptul c& obiectul se detaseaza treptat de activitatea subiectului : faptul ca copilil reugeste si conceapa obiectele ca subzistind indaratul ecranelor, it face s& disocieze intro misuré mult mai mare decit pind atunel actiunea subiectiva de reali- tatea asupra cdreia se aplicd, Realul rezistd, intr-adevar, de acum incolo, intr-un fel nou, a efortul subiectului: nu mai are loc o rezisten{& doar prin opozifia de forte, ca in contactele dintre activi- taten musculara si masa unui solid, ci o rezistenta prin complicarea cimpului actiunii si interventia unor obstacole care impiedica subi ectul sf perceapi obiectivul. Urmeazé 0 a doua consecinté subiectului inceteaza sa fie sursa universului exterior pentrit a deveni doar un factor intre altii, un factor ine’ central, fard Indoial’, dar situat la aceeasi scara cu diversele elemente din care se compune medivl ambiant. In felul acesta, copilul situeazd de acum incolo mis- Crile mijnii sale printre acelea ale corpurilor exterioare, conterind acestora din rma o activitate complementara activitatii proprii. Pe , in mésura in care obiectele se_detaseazé de_actiune, .corpul juli devine un termen printre aljii si se gaseste astfel angajat 1 Maine de Biran a wut si vadd in acest prim tip de rezistentt rocesul eare constitule oblectivarea, Dar sublectul puate foarte bine si Inco oreze sonzatia de obstacol in schema activitifii sale, infrucit orice acfiune corporala este limitata si insolit de constlinga mei-mult sau mai putin clara a aceste! limitari, 3Bintr-un sistem de ansamblu care marchea: autentice. Intr-adevar, obiectele se constituie in masura in care se efectueaza aceasta trecere de la egocentrismul integral si inconstient din pri- mele 2a ocalizarea corpuluiproptii jntr-un univers exte. c ra in care lucturile se detaseazd de acliunea propri in care aceasta acune se situcars in ansamblul serilon He event, mente ambiante, subiectul este nevoit sé construiasca un sistem de rela{ii pentru & intelege aceste serii si pentru a se intelege pe sine in raport cu ele. Or, a organiza asemenea seri inseamnd a constitui concomitent 0 retea spatio-temporal si un sistem de substante si de raporturi de la cauza la efect-sConstituirea objectului este deci inse- parabila de constituirea spatiuluf: a timpulul si a cauzalitati bic este tin de tablouri perceptive, inzestrat cu_o form? spatiald constanta de-a lungul deplasarilor salé 5 eS ui fermien izolabil th seriile caiizale ce so desfagoara in timp. Asadar elubora ‘ea obigctuluj este legat.strins aborarea universului in seer a grangL se eats oe cipim unele idei din capitolele urmatoare si 34 ardtém cum se constitvie grupurile de deplasari, cit si structurile temporale si cau le. Dar intrucit, in.mod invers, numai ajungind Ja credinta in per- manenta obiectului copilul reuseste s8 ordoneze spa{iul, tinpul si cau- zalitatea, trebuie si incepem analiza noastra incercind explicarea conduitelor de constituire a obtectului ca atare. Agadar, cum ajunge copiiul s4 caute obiectul-nu numat intr-un loc privilegiat, ci tinind seama de deplasarile observate succesiv, iar apoi chiar si'de depla- sarile care se efectueaza in afara cimpului de perceptie ? Pentru a infelege acest proces, sA spunem mai inti ce nu este el: el nu este nici o deductia a priori si nici un dresaj datorat unor asociafii pur empirice. Vom vedea apoi ce reprezinta el: 0 deductie propriu-zis constructiva Ca el nu constitute 0 deductie simpli, reiese clar din faptul ca Sint nececare-tatontiri pentiti achizitionarea relatiilor dintre deplasii Copilul incepe (in stadiul al patrulea) sé caute obiectul la locul unde 1a mai gasit prima data. Pe urma, cind stie si-1 regiseasca in ultima Pozitie in care 1a observat (stadiul al cincilea) el mai trebuie sa invefe posibilitatea transvasarii : obiectul pus intr-o cutie desertata sub o cuvertura va fi cautat in cutie, apol acolo unde a fost ga anterior, dar nu la locul in care a disparut, Dupa ce a contractat de- prinderea de a-l cduta sub aceasta euvertura, copilul va trebui s& Teinvele sd find sama de deplasarile sucvesive étc. Asemenea tatonari avatd clar necesitatea unei experiente active pentru structurarea per- ceptiilor succesive : pentru a infelege e& obiectul constituie un mobil inceputurile obiectivarti 76 independent, susceptibil de deplasari, multiple, este nevoie ea percep- fia si adiuren'st Constituie un singur tot sub forma schemelor.sen- zorto-motorii si cf aeeste Scheme St evoliiéze, datorita acfiunii insasi de Ta Siaréa globala sau dinamica la starea analiticd sau de descom- punere Spatio-tenmporali, Pentru a explica aceast evolutie a sche- mélor sf faptul ca obiectul individualizat gi permanent ia locul obiectului nediferentiat si exclusiv practic, este deci zadarnic sé facem apel la un mecanism de identificare conceput ca ceva inndscut gi consubstantial oriearei gindiri, Ceea ce este inndscut in identificare este pur gi simplu functiunea de asimilare gi nicidecum structurile succesive pe care le elaboreazA aceast functiune si tn cadrul cdrora identitatea nu este decit un simplu caz particular. Cum putem deci explica construirea obiectului pornind de la legile proprit schemelor de asimilare ? Dacdi aceasta construire mu este o deductie aprioricé, ea nu este nici rezultatul tatonarilor pur empirice. Succesiunea stadiilor pe care je-am distins ne indica, intr-adevar intr-o masurd mult mai mare, 0 comprehensiune progresiva decit niste achizitii fortuite. Daca este vorba de experienta, alunei aceste experienfe sint dirijate: des coperind obiectul, copilul igi organizeazA schemele motorii $i elabo- reazi relatii operatorii, deoarece el nu asculi& pasiv de presiunea iaptelor Credem e4 solutia problemei este cea care urmeard : permanenta objectulyi se datoresza acestei deduc(ii constructive care constituie, ingepind cu stadiul _al_patruléa, asimilarea reciproci a schemelor seeundares Tespectiv coordonarea schemélor caré ai devenit nigbile Pind Tg acest nivel, obiectul este o simpla prelungire a actiunil proprii. Permahente-teimmr este decitpractica si nu substantiala, deoarece universul nit este detagat de actiune si nici nu este obiectivat intr-un sistem de relatii. Coordonarea schemelor primare, in special aceasta coordonare intre vaz si apucare care d& naglere reactiilor circulare secundare, are desigur drept Feaultat 6 exteriorizare relativa a lueru- "dar alit timp cit schemele secundare ramin globale sau nedife- ren{iate, in loc si se disocieze pentru a se tini mai bine, aceasta exte riorizare nu merge pind la a constitui o permanen(a substantial Dimpotriva, incepind cu stadiul al patrulea, schemele secundare devin mobile, datorit unei asimilari reciproce care le permite sé se com- bine intre cle in toate felurile, Tocmai acest proces de disociere si de regrupare complementare, generind primele acte de inteligen\a propriu-zise, permite copilului si construiasci 6 Tume spalio-tempo- rald de obiecte inzestrate cu cauzalitate proprie, Intr-adevar, aga cum am vazut (vol. I, cap. IV, § 3) schemele mobile care rezulté din coordonarea reactiilor secundare constituie, edtotodata, si niste concepte motorii susceptibile de a se combina in judecati si rationamente practice, gi niste sisteme de relatii care permit o elaborare din ce in ce mai precisa a obiectelor insesi asupra cdrora se desfasoara aceste conduite, Asimilarea reciproca a sche- melor duce deci la construirea conexiunilor fizice _ la construirea obiectelor-ca-ataxe. In felul acesta, melor de apucare cu schema lovirii, care explicd conduita ce consta in {itspartarea-chslacninimtent-I-rap_ IV. $87 $1 2), permite copi- _lujui-si_consiruiascd relatiiledessupra si_,dedesubt™ sau_.gScuns “Inapaiaete,, sicl face sé-si_fundamenteze credinfa in permanenta obiectului pe relajli propriu-zis spatiale. Dar, in mod special, combi- narea schemelor mobile face posibilA 0 acomodare mai buna a con- duitei la particularitatile lucrurilor : prin faptul ca, de acum incolo, schemele se pot ajusta unele la altele, copilul este condus si observe detaliile obiectelor pe care-si exercit actiunea intr-o masurd mult mai mare decit atunci cind acestea sint inglobate in acte de ansamblu nediferentiate. De aici, conduitele de ,explorare a obiectelor noi*, care apar in stadiul al patrulea si care in stadiul al cincilea sint con- tinuate de ,reactii circulare tertiare, adic& de .,experien{e pentru a vedea" propriu-zise, In acest context va fi elaborat obiectul_autentic incepind cu stadiul al-cincilea. om - “In legitura cu aceasta si mentiondm ca imbinarea acestei acomo- dari progresive cu asimilarea reciproca a schemelor (ne amintim c& conduitele specifice stadiului al cincilea sau ,descoperirile de mijloace noi prin experimentare activa se explicd tocmai prin aceasta unire a coordonrii schemelor cu reactii tertiare) constituie pentru inteli- genta un proces de achizitie care nu poate fi considerat nici ca pur experimental, nici ca pur deductiv, ci care apartine in acelasi timp la experien{a si la constructia interna. Inteligenta senzorio-motorie ajunsa la acest nivel este deci in esenta ei construire de relatii sau deductie constructiva, ‘Tocmai acest proces, credem noi, este cel care explici descoperi- rea permanentei reale a obiectului. Dupa ce copilul a stabilit in sta~ citi al patrulea e@ oblectul disparut ramine dupa un eeran, el ajunge stadiul al cincilea s& confere acestiil oblect o traiectorie autenoma prin urmare o permanent adevarat spatiali, Or, aceasti de copéerire presupune in acelasi timp experienta — deoarece numai esecul cdutarii initiale il invata pe copil ca obiectul nu mai este acolo unde 1-a gisit prima data, ci acolo unde el a fost ascuns la urma —, si deductia —. deoarece farA asimilarea reciprocd a schemelor, copilul nu ar ajunge sa presupuna ca existente obiectele ascunse dupa ecran si nici si postuleze odat& pentru totdeauna permanenta lor, in spe- cial cind nu le-a gasit acolo unde le-a cautat la inceput. Pe scurt, 78 congervarea obiectului, care reprezinta prima dintre formele de con- vate, TOZult, Ca toate-celelalte;-din-unires strinsé a unui element Fational sau deductiv cu un element empiric, ceea co atesta ci deductia fa efectuat in permanenté in acord cu lucrurile sau a fost sugerata de ele, “Aceastd conchizie se va intdri alunci cind vom studia caracterele mai specific spatiale ale obiectului solid, cum sint forma si dimensi- unile sale constante, a ciror constituire, legatd de cea a intregulut Spafiu presupune colaborarea constant a experientei st a asimiidirit reciproce a schemelo1 In sfirgit, pe parcursu en ~qeomadarea devine Téprezentare. In aceste conditi, deducérea obiec- MRT sid Caractorelor Tit spatiale se desavirseste prin construire (nul univers de ansamblu, in care deplasirile exclusiv reprezentate Vin sd se insereze printre migcirile percepute gi sa Je completeze intro totalitate cu adevarat coerent’, || stadiului al saselea, coordonarea scheme- ~Capitolul 1 CIMPUL SPATIAL SI ELABORAREA GRUPURILOR DE DEPLASART Putem spune ca constituirea notiunii de obiect este corelativa cu organizarea a mnpulutspatia-Totalitatea taptelor analizate in capitol jjuta s4 argumentém acest now punct de vedere. Coneluzia ne-a condus analiza notiunii de obiect este cd, imelor 12—18 luni ale existen{ei sale, copilul evoluea: ctic initial Ta construirea unui univers iprindé pe él in calitate de element. Tnt-adevar, Ia inceput obiectif nu esie nimie mai mult decit un tablou senzorial ,la dispo- zitia® sctelor : el prelungeste pur si simpli activitatea subiectului Si, fara a fi conceput de acesta ca ceva creat de actiunea lui (deoa- Tece subiectul se ignord si pe sine la acest nivel al perceperii lumii), obicetul este simfit si perceput numai in legatura cu datele cele mai imediate si subiective ale activititit senzorio-motorii, In cursul pri- melor luni, obiectul nu exista deci in afara actiunii gi numai actiunea 4i confera calitati constante. La cealalta extrema, dimpotriva, obiec- ful este conceput ca o substanté permanenta, independenta de acti_ vitateaeutni, si pe care actiunea il regaseste cu conditia de a se Supune-ahtimitor legi exterioare ei, Mai mult, subiectul nu mai ocupa centrul Jumii,.centru_cu_atit mai limifat eu cit copiluuleste incon stient de aceasté perspecli §i pe sine cu titlul de obiect printre celelalte obiecte si devine astfel parte integranta universului pe care l-a construit, iegind din perspectiva sa. proprie. Istorigélaborarii relatiilor spatiale si a constituirii prineipalelor rupli este riguros paralelé cu constituirea obiectelor. La inceput nu exista decit un spatiu practic sau, mai precis, atitea ‘spatit' prac tice cite_presupun diversele-activitati ale subiectului, acesta ram nifid in @fara spatiului_tocmai in mastira in care se ignard.pe sine “Spaiul este astfel 0 simplé. proprietate a_actiunii, proprie. “6 deol coordonindu-se, La cealalté extrema, swatul este'o proprictate a Tucrurilor, cadrul unui univers in‘ care se 80 situeaza toate deplasarile, inclusiv acelea care definese actiunile subiectului ca atare. Asadar, subiectul se include pe sine in spatiu si Ue proprlle sale deplasari cl ansamblul celorlalte depla- ju-si propriile deplasari ca elemente ale ,.grupurllor* pe care ajunge sa si le reprezinte. ‘Aceasta_tr un spatiu ractic si egocentric Ja spafiul i pe ect, este un accident in ela~ spurilor de deplasber yea sste COnUltie Sine Gee oe a reprezentarit sLohlae @ berceperii directe a grujutilor. deoarece, dupa cum vom vedea, un lucru este sA actionam conform principiului srupurilor” sf aitceva este sd le percopem sau si le congepem: Toe. mai de aceea, asupra acestei probleme centrale trebuie si ne indrep- tim efortul in cea ce priveste descrierea genetica a conduitelor vitoare la spafiu : vor eduta sa studiem aici inteligenta spaiului fiziologia lui Tn acelasi timp ins& vedem cit de mult ajunge s& se simplifice analiza noastra a spatiului construit de copil datorita paralelismului Care exisla intre procesul enuntat mai aus $1 procesele de constituire 4 notiunii de obiect. La fel cum in cursul primelor saptamini obiectul se confunda cu impresiile senzoriale legate de actiunea elementara, la fel, la nasterea copilului_nu-i este dat nimie din spafiu afara de pereeperea luminii si acomodarea specificd acestel perceptii (reflexul pupilar fa iluminare ¢i reflexul palpebral la strélucire). Restul, adica pereepéred formelor, mirimilor, distantelar, poxitiilor ete. se elabo- Teaza frepfat, paralel cu obiectele insesi, Spajiul nu este deci in nici un az perceperea unui confindtor, ci mai curind a unor continuttri, adic& a corpurilor insesi, si daca spafiul devine intr-un sens un con {inator, aceasta se petrece in mitsura in care relatiile care constituie obicctivarea insisi a acestor corpuri ajung s& se coordoneze intre ele pind la a forma un tot coerent. Notiunea de spatiu nu se infelege deci decit in functie de construjrea obiectelor si trebuiia SA incepem prin a 0 descrie pe aceasia din urma pentru a infelege elahorarea spatiu Jui : numai gradul de obiectivare atribuild de eopil lucrurilor ne infor~ meaza de wadul de exterioritate pecare el il acordi spatiului Worn situa de ea conduitelor referitoare la spajiu in cadcul be care lau pregatit cele sase stadii ale evolutiei notiunii de obiect, Aceasta nu este ceva artificial, ci este impusa de faptele insesi Intr-adevar, primelor stadii ale notiunii de obiect (absenta orl- cirei conduite fata de obiectele disparute) le corespunde o stare ini- {fala in tinspul cdreia spatiul consta in ,grupuri™ eterogene (fiecare fascicul. perce; constituie un spatiu propriu) si pur practice. Exista deja_,grupuri in_sensul_ca_activitatea copilului este capabili” sa ina aSupra eh TASSsi si sd astfel acele multimi inchise 6 ~ Construirea reslulus 18 eopil a1care definese matematic ,,grupul, Dar copilul nu percepe aceste gru- puri in Iteruri i nu este constient de operatiile pur motorii eu aju- forul cdrora le elaboreaca : grupurile ramin deci intru totul ,,practice" al notiuliit de Obiect (Ineeput de permanent rile-the-wentnodare) i corespunde un spatiu ale ‘catui grupurt se coordone@Zi Tntre ele si devin ,,subigetive. Grupu- rile se coordoneazd sub influenja apucarii (care leagd spatiul vizual, Ge spa{iul tactil gi de spatiul gustativ) exact in acelasi timp in care apuearea asiguré objectului un Inceput de permanent’. Pe de alta perte, manipulind Jucrutile, copilul devine capabil s& le imprime mis Cari sistematice si sé perceapa astfel ,grupurile in universul insusi Numai ca, obiectele nefiind inc dotate cu permanent substantial’, iar subiect ile sale deplasari, cu exceptia deplasiri Jor miinii, aceste ,grupuri, desi percepute in univers, ramin victime ale speraiitel senzoriale gi sint legate, fara ca subiectul sf-si dea seama, de perspectiva proprie, Le vor numi de aceea._,subiective pentru @ Sublinia paralelismul cu permanenta incé dependenta de acliunea proprie, tafe caracteriz iectul™ in acest stadiu. Acestea sint, asadar, grupuri care leagi un subiect care se ignord pe sine de un obiect semipermanent si nu grupuri care unese unele cu altele obiec- ‘ele ca atare. ‘Stadiului al patrulea al notiuni de object (ciutare activa a obiec- tului disparut, dar intro pozitie privilegiata si fara a fine seama de deplasarile lui succesive) ii corespunde un progres esenfial in nott- {nea de geup + copilul devine capabil s& ascunda gi si regéiseascd ete. 5 ‘pe scurt el elaboreazd operatiile reversibile eare.constituie inceputul grupului obiectiv--Dar, nefinindl inca seama de deplasarile succesive fale obiectului, el nu depageste nivelul acestor grupuri elementare si nu tredga: lui generalitate. Acesta este ajunge la grupul obiectiv in ti deci stadiul ,,grupului de operatii simplu reversibile*: Stadiului al cinctlec-alnotiunit de obiect (permanenta obiectului in cursul deplasiiilor sale) ii corespunde, in sfirsit, constituirea grupulul sobiectiv", iar stadinlui al sasclea (reprezentarea deplasirilor invi- Zibile) ii corespunde elaborarea grupurilor ,.reprezentative' Paralelismul pe care I-am schitat este dealtfel de la sine infeles, dacd in ceea ce priveste spatiul avem mereu in minte nofiunea de “grup, Intr-adevir, exist o dependent reciproca intre grup si ‘object: permanente vbiectelor_prestpune elaborarea grupului depla- Sdrilor siMVeR. Or, pe de all parte, ~totul ne indreptateste sé siludnyi-ventrul descrierii pe care o facem genezei_ spatiulul, pe ‘aceea a notiunii de grup. Geometric vorbind, aceasta notiune apare, de cind-a-fost-analizal_de H. P ih. a prioti_necesie pentru interpretarea deplasarilor. Din punct de vedere psihologic, ,.grupul"* 82 este expresia proceselor de identificare si de. reversibilitate proprii feuuinehelor Teneamentale-wie-asimiliel latelectusle, in spec al ale asimilarii reprodicatoare, respect Feacti¢l fe * _~Agadar mir Tara motive intemeiate Vom insista, in acest capitol, in special asupra ,trupurilor'’, legind totodata elaborarea ‘or de diverse alte aspecte ale construirit spafiulai, cum ar fi evaluarea adincimii, intelegerea deplasirilor, reprezentarea migearilor corpului propriu ete, Din punctul de vedere al perceptiet, problema ,grupu- rilor ramine intr-adevar primordiala, Trebuie ins si ne aducem aminte ed vom atribui acestei notiuni sensul cel mai larg, deoarece daca, dup& cum au ardtat luerarile recente, definitia logic& a ,grupu- lui este inepuizabila si implica procesele cele mai esentiale al gin- dirii, din punetul dg vedere pur psihologic, pe care ne situém aici, se poate considera ca ,grup™ orice sistem de -operatit-capabil sf permit © inloarcere la punctul de plecare. Th aceasta accepliune, exist bine 2 orice pereeptie sau consttints a ‘exist incepind cu spatiul postii- cit organizatiile spa sniare ale fiintei vii, Tocmai in acest “ta @ priori al acestel noiuni : el atest il c& orice organizare constituie tin sistem inchi we se ciroulare ale asimilarii SSaplica datelor senzoriale gi cinetice care constituie materia spatiu- lui, aceasta functionare ia forma ,grupurilor“. Numai cd — si din acest motiv trebuie si admitem o construire autentica a spatiului, — aceasti functionare a priori trebuie si fie structurata pentru.a da loc la organizdri reale, Th cele “de mai jos Vom incerca si facem istoria acestet strtictiiriri, in consonant ‘cu cea ce am vizut studiind obiectul si urmarind dezvoltarea celor sase stadii ale inteligentel sen- zorio-motorii § 1. Primele dou stadii : grupurile practice si eterogene. — Pini pe la 3—6 luni, adic& pind la apucarea obiectelor vizuale, din punctul de vedere al spatiilai, activitatile practice 1a care sé deda copilul il ‘ontunutul tablowrllor senzoriale ; analizd rr, a pozitillor si a deplesarilor Fiecare conduit sat feeare clasa de conduite duce fn felul acesta la constituirea unei categorii particulare de fascicule perceptive mai mult, sau mai_putin stabile, dar_nereal in_,obiecte", sia unui tip corespunzitor i : spali ativ_sau_,bucal al lui Stern, Spaqiul-vizuat, spatial aiiditiv, wctil si ined multe altele (spa- {hu postural, spatiul Kinestezie ee, Aceste spatit pot ff mai mull sau mai putin legate intre ele in functie de gradul de coordonare a sche meler senzorio-motorii care le genereaz (in privinja acester coor- 83i vezi vol. 1), dar ele ra sint departe ain pre ene, aclica ele umpanitor constituie und un spaliy unic in care $8. se_situ- eze fiecare, In consecinfé, ele nu sint suficiente_pentru evaluarea a distanjelor, a pozitiilor relative si nici, mai_ales, pentru ‘grupuri™ objective de deplasiri. Intr-adevar, datorita a un spatiu unic, nu poate fi vorba ca i situeze propriile activitati in spatiu si sd le inteleaga, prin urmare, ca relative la deplasarile obiectelor. Dimpotriva, fiind departe de a se sti situat in spatiu, subiectul nu confera perceptiilor sale alte calitaji spatiale in afard de acelea a caror actiune imediata reaza realitatea, pe masura aparifiel trebuin{elor, si el au concepe as: Tierivilor decit cd preliingiri ale activitatii sale’ Agadar, daca exista”,.grupurt*, éle sinit pur practice, inconstiente de ele si {ard ‘88-1 includa pe subiect ca atare. Rezumind, putem spune ca actiunea ‘ergeaz§ spaliul, dar ea au se situeazd ined incl. Este adevarat ca, in celebra sa analiz a notiunii de spatiu!, des- tinata s& arate ce parte a ei revine experientei gi ce revine insagi con- sstitutiei spiritului uman, Henri Poincaré considera ca elementara dis- tinetia dintre schimbarile de pozitie si schimbarile de stare. P1 sel care-se-prezinta-In Timea SxteriGard, unele pot fi corec- Yate prin misedrile corpuilul, care readue perceptia la starea ei ini- (isle (Je-pildy Tatoarcerea capului pentru a regast obiectul care a recut prin fata ochilor), altele nu pot fi corectate : primele sint deci schimbari de pozitie, celelalte_schimbari de stare. Aceasta distinctie elementaré opune de lab , dupa Poincaré, universul spatial celui fizic sf demonstreaz’ totodala caracterul primitiv al noti- walle grup’. 4 schimbarile de pozitie se diferentiazA_treptat_de-schimbatile de stare in cursul primelor lini ale vietii copilului, este in afar de Indojalé. Pornind de la hacsil Impresifior senzoriale, copilul ajunge veme sau maf Urziu si regaseasci_unele elemenfe stabile in arile percepuile si sf disocieze astiel d= schimbarile ireversi- -dlea care pot fi compenaate prin migcarile corpului. Cind Jac~ la 1; 7 (0) (tadnit al sasélea al evoltie: mOyiunii de object) ajunge, de exemplu, sA regiseasca un obiect ascnns finind seama de deplasarile lui succesive 5i in parte invizibile, este clar ca ea face Aistinctie intre schimbarile dé pozitie gi schimbarile de stare, respectiv este” dlar €& éa considera obiectul disparut nu ca alterat in structura sa ori reiitPat ii Hédnt, ci ca supus unor deplasari care constituie un »Brip" eoerent _ - 'H Poincaré, La valewr de la science, Paris (Flammarion), cap. U1 stv. ot ! Putem ins considera, impreuna cu Poincaré, aceasta distinctie drept primitiva ? Putem considera actul de reajustare care permite regisirea obiectelor deplasate ca implicind de la sine constiinta depla~ sirilor ? $i mai ales, putem desprinde din adaplarea motorie la depla sari indiciul unei percep{ii imediate a.grupurilor ? Analiza dezvoltarii notiunii de object, pe care am incercat s-o schil’im, este de natura a ne face s& ne indoim de simplitatea acestor diverse intrebiri. Admi- tare ‘incepiit, H. Poincaré pare intr-adevar £8, fi iS nai Mult logic decit _psihologic ile elementare ale notiunilor spatiale, ceea ce revine la a spune ci el a conferit, con- late care presipun o elaborare mintala rafi- adevér, nimic ni freaza ed adaptarea iri atrage-dupi sine nofiunea de schinbiri smonstreazé_c& 0 activitate, chiar | observatorului, operatiile care 0 con- ‘, conduce direct subiectul la percepe: rea deplasarilor ca atare. Daca Vom insista asupra acestor doua puncte, incepind cu problema schimbarilor de pozifie, atunci vor intelege jnai bine ce trebuie sa fie spafiul pentru copil in acest prim stadiu. (In primul rind, pentru ca o schimbare de pozitie si se deosebeascd ide o schimbare de stare, Subiectul trebule si fie capabil si cohceapa universul exte id, Fespectiv compus din obiecte sub- ‘manente, deoarece fara aceasta _actul de a repasi un va confunda, in constiinfa subiectului, cu actul de [crea din now Th adevar, dack nu exist cbiecte' care se depla seaza si daca tablourile senzoriale sint concepute ca stabile numai in mastifa in care sint la dispozitia unei actiuni care se repetd sau con tinud,-atunet universul va fi'in-mod necesar perceput ca ceva ce se desface si se reconstituie neincetat, iar actul de a urméri un tablou mobil se va confunda cu acela de a-I crea sau de a-l face si dureze. In al doilea rind si decurgind din cele de mai sus, pentru ca schim-~ bare de. pozitie.od.c apund schimbirilor de stare, univeraul exterior itatea proprie a sublectulai, Dac& pre- sput si actele de acomodaré nocesare ou deplasai ré, prin sen juscuilare care ne informeazd asupra migcarllor noasiye : in felul acesta s-ar putea admite cd urma- rind cu ochii chiar gi numai simple pete luminoase, fara a le concepe ca obiecte, copilul ar avea constiinta deplasaiilor lor. Numai c&, pentru ‘nul face inc& deosebire intre'o limes exteridaré, formata din obiecte substantiale gio lume interioard:legat de corpul propriu, 85impresiile de orice gen care provin de la acest corp pot fi legate de migcarile percepuite, oricare ar fi ele ; in aceste condifii, subiectul nu va putea gti cind se deplaseaza lucrurile si cind se deplaseaza numa el, si nu va putea atribui legi obiective deplasirilor lor, adied nu va putea si le distingt de schimbarile de stare. Lin arWeilea Find, aceasta ullima observatie de mai sus ne face s& infelegem despre ce este vorba, a concepe 0 schimbare de pozitie revine la a se situa pe sine intr-un cimp spatial conceput ca find ex’ rior corpului propriu si independent de actiune. Aceasta inseamna deci a intelege cA regasind obiectul deplasat, te deplasezi ca observa~ tor localizat in spatiu, deplasarea obiectului si cea a subiectului find relative una fata de cealalta. Pentru ca_acomod: plasari sa genereza.n_reprezentare a insey Be impune deci o inversare radicala a Sensului, care duco la constituirea unui spatiu inglobindu-T pe_subiect, in timp, ce, dimpotriva, percepfia initial proiecta activitatea subiectului asupra tablourflor misedtoare ante rioare oricdrui cadru imobil Or, dup’ cum am vazut cu prilejul analizei notiunii de obiect, nici una dintre aceste trei condifii nu este satisfécuta in timpul. pri- melor stadii. Departe de a fi format din obiecte, universul depinde de acfiunea proprie ; departe de a fi exteriorizat, el nu este disociat de elementele subiective ; si departe de a se cuncaste si de a se situa in raport cu uerurile, subectul se ignora si este absorbit in ele. ‘Asadar, pare clar cA, in ceva ce privegte notiunea de ,grup", chiar daca miscarile subiectului constitule grupari din. DANGER Ae vedere al observatorulii, subiectul insusi nui este in Stare sa gi-l reprezinte ca atare. Intr-adevar, un grup este o mulfime inchisi de dperatii astiel incit rezultatul lor revine Ja punctul de plecare_printr-o_operatie ce face_parte_chiar_din accasté mul in aceasta privinta este sigur ca, din punctul de vedere al observatornlui, orice activitate coordonata a subiectului va implica existenta de grupuri de deplasiri, Dar aceasta numai ei conditia ca observatorul si situeze altt subiectul cit si obiec tele in cauza intr-un singur si acelasi spatiu gi si descrie astfel migca~ rile obiectelor in raport cu sublecttl si reciproc. Daca, de Ta acest punct de vedere exterior, al actiunii, trecem la punctul de vedere al subjectului insusi, Iucrurile se schimba radical. Pentru_ca_subiectul si-gi reprezinte corect deplasirile percepute si s& Te conceap’ astfel sub forma de grupurl, se cer, intr-ade ai Th primul ind i A fie considerate ca aflin~ {cu anumite ar a un ansam- i spatiale. In al doilea rind, se cere ca insugi subiectul s& se conceapi ca un obiect printre alle clemente aflate in joc sisi-si 86 reprezinte propriile sale deplasdri ca flind relative la acelea al rior insesi. Or, a joud caractore constitutive ale ,grtipulu felatit intre lucruri gi relativitatea intre migcdrile proprii §1 acelea ale ‘obiectului — presupun tocmai cele trei condifii pe care le-am invocat mai sus pentru a face o deosebire intre schimbarile de pozitie si schim~ barile de stare : permanenta obiectelor, diferentierea miscarilor pri prii de migedrile Inerutilor, si repr’ ‘ea propriilor deplasari. ‘Aceste Sistem de trei deplasiri care se formeaza intr-un cere inchis. Or, Gaca din punct de vedere psihologic, aceasta constiintd a reversibi- litatit apare ca 0 apropiere de sistemul mentionat, ea nu conduce ' Geometric vorhind, avem de-a face totusi cu un grup", cu toate ca de acest gen este nevoie de trol operatii \ Intr-adevar, se poate spune c& produsul celor douA operatit de ascundere si =menfinerea obiectulué in milnb). 126 imediat Ia acest sistem. Intr-adevar, este suficient sé punem obiec~ tivul aga cum am facut (vezi,cap. 1, § 3) in doua pozitii succesive, pentru’ ca conduita copilului, sa se dovedeasct a fi mai putin siguré: in loc sé caute obiectul in pozitia a doua, adict chiar acolo unde a vazut obiectul depus ultima data, el il cauta in prima poritie, faré a tine seama de deplasarile ullerioare. Asa cum am. vazut in legdturé cu obiectele, aceasti reactie poate fi_,t!picd’ (copilul se intoarce de la inceput la pozitia A, dupa ce a vazut obiectil disparind in B) sau_reziduala“ (copilul cauta inti in B, apoi negasind obiectul imedfai, se ihtoarce la A), dar ea se men- tine o luna sau doua, Ce alta concluzié~am putea desprinde, din. punetul de vedere al structurii grupurilor de-.deplasari,..decit cd grupul obiectiv descoperit_ de copll mai pastreazi inci un. ca~ racter-subtectiv, sai, dacd vrefi, €& grupul respectiv, acela al ope~ ratillormreversibile, amine la jumalate de dram intre tipul subiec~ tiv si tipul obiectiv. Daci recurgem Ia cele tei criterii obisnuite pe care le-am adoptat, aceasta situatie intermediara nu poate suscita indoieli. In primul rind, permanenta substantialé a obiectului este aproape Achizitionata, deoarece copilul isi caut& juciria subunecran, chiar daca nici o migcare de apucare sau de acomodare nu a fost schi~ yata in momentul disparitiei ohiectului. Dar o agemenea perma- nenta mai raémine”Tegata de actiunea_proprie, deoarece objectul 2 tautat’ in pozitia a doua, acolo unde copilul ii gasise mai ina Tal doilea rind, deplasarile obiectului sint de acum in- I disociate de acelea_ale_subiectului, deoarece obiectul_subsista chiar atunei_cind nu_esie direct_perceput. Legea acestor deplasari pistreazi Insi ceva subiectiv, deoarece obiectul este céutat aumai acolo unde copilul a reusit’si-l objind mai inainfe. In sfirsit, spatiul este_exte uura_in_care obiectele, chiar ascunse, flind inzestrate de-acum incolo ct isten{a substantial’, actiu- prie trebuie conceputdé de cAtre subiect ca_inserindu-se fata facuté gi nu ca ceva ce genereazd neincetat Jume Nific nu demonsireaza totusi cd subiectul se situ- eazartieja ca un obiect_printre celelalte si ca el concepe astfel per spectiva Sa spaliala ca relativa la pozitia sa proprie si la deplas rile sale de ansamblu, tocrnai pentru cA el nu fine seama ined nici de succesiunea deplasirilor percepute laobiecte, si, cu atit mai mult, nici de deplasarile care nu sint direct vizibile. Pentru toate aceste motive, ni se pare clar cd grupul tipic caracteristic ecestui stadiu rémine la juméatatea drumului intre grupul subiectiv gi grupul obiectiv. 2 | |Pentru a preciza aceasta situatie, si incercam mai intii sé de- sener alte achizifii proprii acestui ‘stadiu, dupa care vor vedea ce lipseste totalitatii acestor conduite pentru a constitui spatiul geometric care defineste grupurile obiective si pur reprezentative Acdoua_achizitie caracteristicd acestui_stadiu_este, credem noi, aceea a constantel-formelor $i dimensiunilor. Intr-adevar, H. Frank? a putut sa-deprinda wn copil de 0 ; 11 sa aleaga cu regularitate Intre dowd cutli_pe cea mai mare. Chiar cind aceasta cutie parea | msi_micé din punctul de vedere al percepfiei imediate, adicd al | imaginit Fetiniene, copitut-a stiut sa-si_mentina, fara greg, alege- Reusita unej asemenéa probe la 0 ; 11 arat’ indeajuns capa- alile copilului in percepfiile Ini curente, Or, simpla observatie confirma cé este vorba de 0 achizitie intr-adevar recenta si proprie acestui studiu, Obs, 96. — Lucienne la 0; 10 (7) si in zilele urmitoare fg apropie incat fata de oblectele pe care le tine in mini (gomiitort, papus! ete) at in cele Gin urmé isi lipesie nasul de ele. Apoi se indeparieaza de aceste Jucdris, Prvind ie ca mate atti a rigcape age de mal amalie or a procedeari la fel, de data aceasta aproplind si indeptrtind eu mina 0 pernifa, un bat, 0 jucdrie ote ane ts, 87. — Laurent, deja la 0 ; 9 (@), in cursul ,explorérii* obiectelor nol, pare si studieze forma objectulul in. functie de pozi{la lui. Intradevar, Indeparteaza tncet in spagiu jucarlile pe care le {ine in mina, tie perpendicular be privirea sa, fie in adincime. In acest din uma eaz, nui sm reugit.sd-tni au seama daci migcarile imprimate de copit oblectulul erau sistematice. sau, hu. Dar chiar neflind intentionale Ia ineeput, se pare cf cle au dat loc la repetini voite 1a 0; 10 (2 ef deplaseazi incet dinaintea lui, sau ridicd in sus 0 pistca de catitea (pe care 0 cunoaste de citeva zile). $1 de data aceasta, printre mised Tile pe care le face, cred ca disting anumite tratectoni in adinelme. La 0; 10 (11) indeparteazd si apeopie de el o cutie de chibrituri, privind-o fa si cum ar fi un object eu toful nou, desi o cunoaste bine. Fste sigur cd de ‘data acaasta studiaza sistematic forma aparenta obectulul deplasat. La 0; 10 (12) ef deplaseaz& sistematic un caret, apropiind-l st depar Hingurl dé oehi, Wneorh deplaseazs obiectul, ateort Ii deplascaza propria sa ath La 05 11 @) procedeazi tn fel cu o-cutie otc Asemenea conduite care se incadreaza si ele in ,grupul opera~ {lilor reversibile (inaintare si retragere) pot fi usor interpretate copilul studiazi (prin _,explorare", apoi_prin _,reactie circulara _terfiava"y faptul ‘esential cd un obiect, alécirul dimensiuni tactile ‘Sint iavariabile, isi modifica forma si marimea aparenté, dupa cum, este apropiat sau indepartat de fata subiectului. Este adevarat ci ar putea fi propusd si o alté interpretare: n-ar fi deloc absurd sa ‘ML Prank, Psychol. Forschung, 7, pp. 197-145 (1925) 128 admitem ca copilul, indepartindu-se_si_apropil pereput, avea imprésia ci iL modifica fectiv_prin_actiun le sale. © Dar aceasta interpretare, care ar fi foarte verosimila daca asemenea*, © | observatii ar fi aparut in stadiul precedent, devine mai putin plau- / zibila la 10 luni. Intr-adevar, pe de o parte, copilul incepe s& sex jcunoasca in suficjenta masurd-pe-sine.(de citva timp el i ¢ \/eliifefefei) pentru a_sti cd el isi deplaseaz | “de oblact, si ca astfel-se produc schimbiri de de stare. Pe de alla parte, aceste migeari pe care le face S* copilil pentru a studia formele si dimensiunile in functie de dis}; tanta, constituie door un caz particular printre alte activitadi ang S25 loage’: vom vedea cA in acest stadiu copilul studiaza de asemenea* perspectivele si cé ar fi greu sa interpretim experientele sale in aceasta privin{d allfel decit ca experiente de geometrie concreta. Putem admite deci cd, in opozitie cu conduitele din stadiul al treilea, in actualul stadiu copilul achizitioneaza, cel putin in,dome- niul spatiului apropiat, notiunea de-constan{a’ a marimilobleete- lor. Binetni{eles;-aceasta-nu-inseamna cé el généralizeazd imediat ceasté schemA, extinzind-o asupra tuluror Iucrusiior. Dimpatriva, vorn vedea ca pind in stadiul al cincilea inclusiv, erorile rémin freevente in ceca ce privestespatiul departat ~ \ ‘rebule Sf conseninaivi dé asemenea, in legsturA cn obs. 86 si 87, cA copilul pare a era _echivalente deplasatile fetel sale directia obiectului si acelea ale obiectului in directia fefei sale. “Fi insaprematur”sa~tragem de aici-coneluzia cd subiectill se cunoaste pe sine in calitate de obiect si_cA-isi.situeaai in general propriile sale deplasiri intr-un_spatiu_comun si imobil. Vom vedea imediat proba ¢ontrarie. Dimpotriva, din existenta unor_asemenea conduite putem deduce presupunerea ca copilul a descoperit_posi- bilitatea de a modifica viziunea lucrurilor, imprimind capului siu anumite migcari reversibile. Aceasfa ne conduce Ia un al treilea ie =rttaneste perperiva. fntreadevar, descpperirea perspective’ sau a modificdrijor de X? forms co rezuttt din diverselé posit tte capulii, pare a fi o a trela achizijie a acestui stadiu, Trebuie sa fim insé deosebit de prudenti In interpretarea unor asemenea conduite si sé nu atribuim copilu- Iui niei prea mult, nici prea putin. Nu trebuie S41 atribuim prea mult, deoarece, in mod evident, copilul din acest stadiu ramine \ nee! sa se situeze pe litate de corp conceput ca o figura apropiindu-se ® totalitate, intr-im_spatiu imobil in 1 se_deplageaga : el nu este in_slare deci si conceapa propria sa perspectiva ca relativa la situafia_pe_care o ocup&. Descoperirea sa_consté numai in a observa c& deplasarilor capului siu (si nu ale intrégului sau corp) 9) ~ Construivea seatutai ta copit 129 ita_amis- SI fie si-mu_sehim- TSS = angle corespund schimbici in forma si pozitia obiectelor. Dar aceasta este de-acum foarte mult si nu trebuie nici si subapreciem im- portanta une’ asemenea observa{ii, Intr-adevar, daca analizam incercirile referitoare la perspectiva, proprii acestui stadiu, ele apar ca find destul de diferite de Incercirile analoage, observate jn cursul stadiului precedent. Chiar in. cursul stadiului_al treilea copilului i se intimpli adesea sisi miste capul_pentrit a studia urmirile aéestei_acliuni supra tablourilor vizuale Inconjuratoare Aigeari foarte repezi, in care copilul nu dis- rovine-de 1a el si ceea ce tine de je oblectelor eXterioare. Dimpotriva,in_cursul stadivlut de fafi GI Tard indoiald inca de la sfirsitul stadiului precedent, “déoarece este evident ca diversele achizitit ale unui stadiu nu sint riguros simultane !), copilul isi deplaseaza capul sistematic si in- cet, ca si cum ar céuta si_analizoze efectul migearilor Sale “asupra forme! lucrarilor Cu alte cuvinte este vorba din nou de constru~ irea formei permanente a obiectelor. SA citam citeva exemple, incepind de fiecare data prin opune yea faptelor din acest al patrulea stadiu celor din stadiul al treilea (nu am vorbit de aceasta problema in legdtura cu stadiul al treilea pentru a simplifica expunerea si a condensa aici ansamblul diseutiei) Obs. 88, — La.05 2 @N, adick incepind inck din stadiul al dotlea, La ncepe ia peiveaseh tnapol cind este evleat. Acest omportament fi mare’ piacere (wea! vol, yobs. 36). Bate insé evident ch ta aceasta virst Ruvdishinge delve intt-o.ssemenen experfenja. schimbiile de posite de barile de stare: privind rasturnat, el asista la o transformare a lumii, despre Cais Ge ponte eh alle citusl de pufin cf en se dnlorearh perspective! sale prope ‘La 0; 3 GH), adied 1a inceputul stadiului al tretlea Gncd de Ia inceputul acestel luni el stie sé apuce geen ce vere), Laurent igh mised fateral caput in {aga une! Jucted suspentiate. Isl miged din ee in ce reat fare capul, @poi auch Stina pentraa sett jucttia respectivi. Ne putem intreba daca, miscindi-si Sipnt, Tauren c4uth-pur-si-simpiu st iransforme imagines juclsie, sau Si sect NCta jucailel ind, Contextual observatick pate st Jncice ch a-doua ic a bund. Actul migetii capului se prelungoste direct in actiunea de'n trage de gnur, ca si eind, pentri Laurent cele dou provedee ar fi echiv lente, primul filnd s nt pentri a zail{fi zornaitoarea, dar-nu pentru a o Tact eh sune, Cu alte cuvinte, se pare ch Laurent nu face distinetle intre juciria Insigi si teprezentarea pe care 0_are despre.ea, in functie de perspec~ ‘iva. se hcepind eu 0: 5 (15) el isi-miged Iateral caput mult mai freevent sl mat sistema, cue mpidilate sport so abfitate motorie mal mare, Face aceste tnigedst privind wcopessut leagnulul sit ele. 0; 6 (0) le face intr-o camera hecumoseuta, privind mobita ete; Ia. 0; 6 (1) intr-un automobi privind capata scestuia, plasa etc 130 Abia la 0; 8 (8) obsérv reactia proprie stadiulul al patrutea = copilu se ‘afla in leaginul sau si se apleacd intr-o parte pentru a privi colful cemerei Ramine astfel nemigeat citeva secunde, apol s Indreapta foarte Ineet.. La 0; 8 G1) procedeazi Ja fal in serinciob, oprindu-se pentru a se apleca sis examina in aceasta pozifie lustta eamerel, o mas’ mare ete In zilele urmitoare aceasti conduit devine din ce ia ce mai frecventi, Gar se pare cA el Inca nu sesizeazA diferenjele de perspectivé. Laurent se Spleach ‘Pur st simplu 1a dreapta gta stings si ramine nemigeat privind un La 0; 9 (16) mi se pare ec lucrurile se schimb&. Laurent se apleaci alter nativ la Inga si la dreapta, ficind o oprire intre cele dowd pozitii, Aceasta renejie devine din ce in ce mai freeventa in cursul urmatoarelor sAptamini Obs. 89, — Lucienne prezinté gi ea intre 0; 4 (0) si 0; 8 (0) rapide miseari saterale ale capulul in fala diverselor oblecte » zornaltoarele suspendate, sina mea, chiar fala men ete. De asemenea la 0; 7 (30) i se Intimpla si rid iobote facind acost gest, ceea ce arata clar cA este vorba inca de un codex" seeundar. In schimb, incepind de la 0; 9 (8) prezinth o reactie net diferité : ea pri- vesie oblectele (ornaitori suspendate, acoperisul leaganulul etc.), aplee'ndu-si capul intr-o parte sau in alta, dar incet, si sludiind cu de-amanuntul efectul produs. Aveeast observatie la 0; 101) sila 0; 10-(2) in fata une rafuste de catifea si a altor jucirit. Obs, 90, — Jacqueline a prezentat in cursul stadivdui al tretlea aceeasi reactie ca Lucienne si Laurent. La 0; 9 (1) Incepe reactia proprie stadialui al patrulea, Ea sta agezata pe brajul meu drept si din dragdlasenie apropie capul €i de umirul meu, Se indreapta imediat singura si reincepe de mai multe ori din plicere motarie (cueerirea echilibrulu). Dar, facind acest lucru, ea isi da Seama ca imaginea obiectelor se transforma. Ramiine deci cu corpul ridicat, dar apleaea capul la stinga si la dreapta, alternativ, fixind cu privirea un punet al ineéperii (eolful unel mobile 7). iat dupa aeeea ea sti asezat’ pe un divan, sprijinindu-se de o peraa, Acseasi reacfie: ea intoarce capul intr-un sens si in altul, apoi il apleack la Stinga sila dreapta, foarte inet, privind dinaintea ei Obs, 91. — Jacqueline, la 0; 11 (23) se afl in scrinciob gi tsi vede piciorul prin una din cele dou deschizituri destinate picioaretor. Priveste piciorul cr mult interes gi cu o mirare vizibilé, apoi isi ia ochii de la acest spectacot pentry a se apleca peste marginea scrinciobului si asi regisi piciorul vazut Gin afara. Revine apoi la deschizituré si priveste acelasi picior din aceasti perspectiva. Ba alterneaza astfel de cinei sau sase oti intre cele dowd punk Citind aceste observatii, ai impresia ci o deosebire esentiala optine reactia din acest stadiu celeia din stadiile precedente : gru- purile a caror prezenté o constatim tind sa devina din grupuri subjective sau chiar pur practice, objective. Dar pentru a intelege aceasta transformare, trebuie sa distingem doud probleme - inp mul rind, ful are impresia cd actionéaza rind, migeindu-si capul. oare copil efectiv_asupra_obiectelor_percepute, sau numai ci le vede sib un alt tnghi, iar in al doilea rind, oaredeosebeste” copilul intr-wit ences Ténoied migcRtilé sale proptii de migcdrile Lucrurilor ca | - puprefeust Loelug Misr Ard 131 wd ¢ /In ceea ce priveste prima intrebare, ar fi greu sé nu admitem cA pina la reactia din stadiul al patrulea (adicé reactia lenta in cursul cireia copilul studiazd rezultatul gestului sau), subiectul, scuturindu-si capul, are impresia ci face efectiv ca lucrurile sa se miste. Cind la 0; 3 @3) Laurent trage de snurul unei zornditoare imediat dupa ce 4 pus in migcare, ca si zicem asa, imaginea acestei zornditori, migcindu-si capul in fata el, este incontestabil ea singu- rul Tui interes consté ina face obiectivul si se migte. Pe de alta parte, miscarea laterald rapidé a capului la care au recurs cei trei copii intre 0,5 si 0,8 a fost folositd de atitea ori ca ,,procedeu"* pentru a face sé dureze un ,spectacol interesant (vezi vol. 1, obs, 117 § 118) incit este de neconceput c& el ar fi lipsit de orice idee de eficacitate in cazurile citate aici in obs. 88—91. Faptul insugi c& este vorba de o migcare rapid’, a cirei rapiditate pare chiar ca este dozatd de copil (ca atunci cind copilul trage un sur din_¢: wei_puternic pentri’ a Sport efectul obtinit) arati in suficienta masurd cf e vorba de"tin progedeu cauzal gi nu de o experienté de simpld geometrie concreta. In schimb, reactia_lenta care epare la 0; 8 (26) ia Laurent, la 0; 9 (8) La Lucienné’si la 0; Uy Ta Jacqueline face in ia cA nue vorba de un_efort al subisetiit—pei _asupra lucrurilar,cide_uniniéres “penira a pentru_proprietafile Tucrurilor insesi. Cu alte cuvinte, intre reactia rapide [al_ireilea sineactia lenta din stadiul. al patuslea stan tre ,reactiile_circulare_secundare“ si a ‘de ,reaciiile circulare terfiaze") interesul pentra Iucruri si pentru relajiile dintre Ble; tind doar mi at ajutorul ‘uerurt;~in~timmp lelalte loreze lucrarile pentru ele insele, si si_,infeleaga noile lor proprietati Agadar, cele Cintir Sint i esénta lor actiuni exercitate asupra obiectului fn timp ce célelalté sint mai curind inceredri sau experiente. La_fel reaclia lent despre care vorbim_acum_reprezint’ mai curind_o in céveare pentru_a_cunoaste, ‘mai mult decit un efort de a action: Daca acesta este cazutl, putem presupune cA, migcindu-si capul, copilul nu mai_are iluzia de a_pune lucrurile in migeare, ci cauta ‘ele aspecte ale lucrurilor. Pe scurt, reactia din sladiul al patrulea poate fi definitd, prin comparatie cw cea din stadiul al treilea, ca un efort pentru a sesiza diversele chipuri ale Iucrurilor si nu ca un efort pentru a acjiona asupra lor. Or, acest fapt este capital, deoarece aceasta analizA a formelor aparente ale obiectului_conduce tocmai_l_construirea_formei lor_permanente. Ce cofidluzie se poate frage de aici in cea ce priveste a/doua problema : face oare distinctie copilul intre migcarile sale gi acelea primele, desi reflecta 132 i atitudini fata de obiedt ti poate corespunde oricare dintre ecle doua atitudini fata de su- Diect : cind copilul are impresia c4 mised obiectul prin’ miscarile sale proprii, el fie igi reprezinté aceste migedri ca deplasdri veale (ca in cazul copilului care erede ca determina o depiasare a hunit sau a muntilor atunci cind merge el insugi), fie are constiinta numai a senzaflilor sale kinestezice, fara a sti ci el se deplaseaza. Pe de alta parte, cind el are impresia ca studiaza pur si simpli diversele aspecte ale lucrurilor, copilul fie ca stie cd se deplaseazd el insugi, fie cd nu stie nimic despre aceasta. Ce ne arati obs, 88-91? In reactiile rapide din stadiul_al treilea mimic nu ne indreptaleste sd credem ca copilul este congtient cf se deplaseazd el iisigi, intiticil el nu_slié nimie~despre “propria sa fata. Dimpo- iva, odata cu_reactille lente de la 0; 9 — 0; 10 este foarte pro babil c& copilut_a_descoperit proprile sale “deplasari_ ale capului ind, devpilda, in obs, 90, Jacqueline la 0; 9 (1) remarea schim~ barile formei obiectelor atunci cind face efortul de a se apleca $i de a se indrepta, se observa desigur aceste schimbari de pozitfe. Cu atit mai mult, tn obs. 91cindla.0; 11 Jacqueline igi priveste Piciorul succesiv din doud puncte de vedere, ea, executa migcari suficient de complexe pentru a fi constientd de ele ca de niste deplasari - : In concluzie, se pare cA Intr-adevar reactiile lente din stadiut Pattulea descrise in obs..88—91 constituie grupuri objective, de deplasdri. “Balansindu-si capul lateral in faja unui obiect imobil pentri"a-i examina diversele perspective, copilul este constient i acelasi timp de propriile sale deplasari gi de imobilitatea objectu- Tui, Astfel ‘stind Iuerurile, migearile pe care le face in rapurt ca obiectul sint ordonate intr-un grup realmente obiectiv. Dimpo- triva, m cursul stadjului_al_treiles,acelasi_grup era_insotit de o dubld_iluzie : aceea_a_miscarilor_si-a.deformécilor obiectului cepute_ca reale si, fara indoiali, aceea_a imobilitZtii relative a subiectilui, De aceea, grupul din stadiul al treilea rémine su- Diectiv. Dar daci grupurile din stadiul al patrulea, constituite prin reacfiile lente_descrise-mai.sus, sint astfel de ondin_obiectiv, ele nu depasese totus! nivelul opera(iilor direct reversibile. Subiectul trece ali G in D si din D in G printr-o migeare laterala 4 capului si regéiseste In fiecare pozitie |obiectului, dar_el inca nu ordoneaza trei migedri intre ele, Dect nu Se poate vorbi inca de grupuri obiective in intreaga generalitate a termenului si_aceasta~cuatit “mai mult cu cit constiinfa.migcé- Filor Taterale ale oapului ined nu implicd nici constiinfa_migcari- lor de inaintare gi de retragere si nici, a fortiori, congtiinta mis- carilorcorpullii” (daek si unele si celelalte trebuie concepute in calitate de deplasari in spatiu si mu numai in calitatea de eforturt musculare), Observatiile de mai sus referitoare la céutarea de citre copil a diferitelor aspecte ale objectului ne conduc Ja studiul grupurilor obtinute prin rotafii, care sint legate de acte care izvorase din intentii analoage. Ne amintim cA in stadiul al treilea, desi copilul ajunge s& intoarca obiectele, el fie o face pentru a regasi o latura privilegiata pe care percepe In momentul rotafiei, fie intoarce lucrurile pentru a le intoarce faré a avea constiinfa grupului astfel oblinut. Rotatia ramine deci raportata la subiect si nu con stituie incd in nici un caz un grup ,obiectiv® In stadiul_al_patru- lea, dimipotriva, copilal invata si intoared lucrurile ca alare, si capata astfel nofiunea ,partii inverse a obiectultii si, ca urmare, a formiei lui constante. Tata citeva exemple Obs. 92. — La 0 ; 8 (6) Laurent nu reac}ioneazi ine fal de aspectul bibe- ronului su decit in felul deseris in obs, 78, Cind i prezint biberonul foarte fhclinal, cu capatal rau" inainte, ¢] nu ineourek deloc si intoared tetina aflata in spate (en toate ed intrucitva ca este vizibila). Dimpotriva, cind retrag Obiectul cu 40 cm, permifindu-l asifel s4 compare cele dous capete, si apoi il fadue foarte incet in Pozifia anterioara, el inceare’, in dou rindus, si vada felina, — -Acest fenamen este Insa pur episodic si nu se mai reproduce Ta 0; 8 (05) gi nicl a 0; 8 (A) In sehimb, 1a 0 9 (9) cind fi prezint biberonul inversat, el fl apucit imediat ‘si am impresia ci Il Intownce in mod intentional. Migcarea s-a produs din Dlicate prea repede pentru a fl interpretaia cu certitudine. Intr-adevar, indatt te biberonul este deplasat, Laurent vede tetina si se calduzeste de acum incolo Supa ea, pentru a rasturna obleciul, cea ce a stiut si facd ined In curoul Staciuluy at trelles, Dar rayiditates Insist = reae{iel vorbegte In favoarea unci ratafit jntentionate, ‘A doua 7i, la 0; 9 (10) orice Indojala este intaturata. Ti prezint din now lui Laurent biberonul umplut Ja ora_mesei, dar-exact in pozitie invemsi, aga Incit Ghnu poate si vada capatul jun". Laurent nu mal tneearcd s4 sugé eapatul ‘Syautca-marihainte, Dar-niéi tu renun{& la bie ineerearé, asa cum facea Gneorl, zbstinduse. El deplaseazé imediat capatul ,.u", cu d-seurté miseare pprivind ou anticipe directia tetinel, El stié deci in mod evident Es exiremitates canitat’ se afl vin partea Inversa" a obiectului Ta.0;4 (17) aceassi reaciie, Laurent are biberonul gol in miini, ew capaitul asi" inainte ej canta imediat cu privirea tetina, in timp ce deplaseazi cu Thina dreapta biberonul, fAelnd astfet ca sk apara capAtul bun in cimpul per- cepliei vizuale, Atunei intoarce eu ugurinya obiectul 134 La 0; 9 Ql), indata ce-i prezint biberonul cu partea inversi, el se aplesc’ Sntr-o parte pentru a vedea tetina la celslalt capst, Se comporta asifel ca fafa de tn object ascuns de un ecran, caea ce constituie conduita tipica pentry acivalul sladiu, Deei rolatla ,obiectiva" este evident achizifionaia, ca si not tiunea de parle fiversi"a oljectulul — : ‘Obs. 83. — Mal meationam citeva comportamente ale lui Laurent care confirma Intenpretarea de mai sus. La 0; 9 (17) Laurent are in mina dreapti o cutie de chibrituri care este galben’ pe o faji, 1 albastra pe cealalta, tn loc de ao fntoarce Ja intimplare ea la 0; 6 (0), Weeind-o dintr-o min& in alta (vezi obs. 79), el o Iniaarce de incl sa sas@ orf fark a schimba mina si o examineazi foarte atent deo parte si de alla (prin supinajle 1 pronafic). Atenjia Tut este sustinut pind Ia Stirsit (mimies a gurll deschise eu protrusia buzelor). Bste vorba deci, evident, de 0 rotatie Intentionaté, cu ,explorarea” oblectulul $1 edutares .pirtit Inverse si nu de o reactie secundara ca la 0 ; 6 (0). _ La 0; 9 QO), Ia fel, ,explorind® un termometru de baie, el descopersi ci rinerul Tul este’ un object agreabil 1a supt si atunel cind Ti prezint capatul teldlalt al termometrulut, el it intoaree Imediat, in mod intenfionat, pesttra 3-1 ‘egisi, mineral, — Acest comportament imbini'decl comportamentul din eazul precedent eu agela al biberonulti : ,explorarea" a condus la rotatie inten{io si la noliunea de ,parte inversi" a'obiectulut La 0; 10 (Q), Laurent manipuleazh un object pentru indesat tutunul tn pipa = al il Intoaree neincetet pentru a atinge unul dintre capete (care are o argine indoita ce-L amuza), De clte on allnae acest capat, priveste Iz realalti extremitate si reineope jocul La 0: 10 (@) el Tasuceste in acelasi fel o cutiu{a de metal prescupat s& Ascasei Una dintre fajete, impodobité cu un deson. Indati ce-o vede, cauta fajeta cealaltd, apoi revine la prima. Ta 0; 10 (11) el examineazs alternativ spatcle verde si burta galbena a unei broscule din ccluloid (care are picioarele intinse, deel o forma plata si nu ghemuita). De aceea, el o Intoaree intr-un mod foarte sistematic, Tn conlinuare, Tespectiv in sladitle urmatonre, ete de la sine infsles cB aceasta conduits. se dezvolta tot mai mult. Notez astfel ta 1; 0 (8) e& Laurent inpoaree foarte bine o oglinjoaré pentru a gsi fata cea bund. .Grugul" se complied Insi cind se aplica la obiecte cu mai multe fatete $1 Inesteaz\ astfet de a mai consta intr-un sistem de operatii simplu reversible. ‘Obs, 93 bis. — Nu am studist sistematic atari conduite de rasturnare la Lucienne, dar am consemnat la ea unele condulte spontane care fara indoial se afl In legatura cu rasturnarile. La 0; 10 6), indata ce are in miint un Tanj, un snur ete, ea igi inconjoara cu acestea policele sau mina. Face la fet altefnatiy eu ete dos 51 priveste rezultatul : ea tine snurul intr-o mind si-gi intoarce cealalta mind in jurul el pentru a face o bobina. La 0: 11 (Gt) fst infasoara lanful de la ceasul meu in jurul genunchialut Este cu neputinti si compardm aceste conduite cu faptele cores pondente din stadiul al treilea, fra sa fim impresionati de pro- gresul pe care il marcheazi evolutia lor. Pe de o parte, in loc sa intoarea obiectele_numai_la_intimplare, sau numai atunci cind pattea dorita este deja vizibilé, copilul este de-acum capabil $4 le imprime-intentionat 0 migcare de rotatie completa. Din .subiectiv", prin-faptul ed-este-Telativ la perspectiva subiectului, grupul devine yobiecliv", deoarece este relativ la mobilul insusi. Pe de 135alta parte, si in strinsd legituré cu aceasti prima achizitie, mobi- Tul _capata’ caracterul unui object permanent cu trei_dimensiuni. De actin tneolo el poseda o parte inversi’” invizibili, care com- _pe_cale inte recital daiele imediate ale perceptiei pe care year, astfel, intr-o ,formé* constanta gi in acest fel inteli- Regisim astfel concluziile Ini Frank eu privire la constanfa formelor si a dimensiunilor. Dar oricit de hotaritor ar fi acest progres, ,grupul* astfel descoperit rimine reductibil 1a un simplu sistem de operatii rever- sibile, Copilul este in stare si rastoarne un obiect, numai_atunci cing il {ine invmina. Tatr-adevar, aga cum vom vedea mai departe (obs. 102), in acest stadi copilul-nu-stte~inea-stintoared obiecte unele in Taport @u alfele. ~~ sent “Cit despre perceperea migciiritor de translatie in plan, pe care le-am discutat ocupindu-ne“dé ultimele stadii, este lesne sé in- telegem — date fiind diversele achizitil descrise ceva mai inainte — fn ce constau progresele ei in actualul stadiu, Intr-adevar, pe de 6 parte, cunoscindu-se_mai_bine pe sine, cd~corp situal in spatiu (copilut-cunoagteunele ri ale capilti si ale frunchiului sav sini numai_acelea ale miinilor sale) si, atribuind maj multa permanenfa obiectelor exterioare, copilitl_ Va‘ deosebi intr-o masura mai mare schimbuarile de pozitie de schimbarile de stare. Astfel, © misearé ‘de translatie perpendicilars pe privirea sa, ti va aparea ca deplasarea unui corp in raport cu el gi va deveni constient ca el insusi_se deplaseazé pentru a putea ‘urmari obiectul. Aceasta ined nu inseamnd cA stie s& localizeze obiectul atunei cind depla- ile suecesive ale acestuia cer s4 fi “inv timp, dar depla- sarile direct percepute sint intelese sub forma de grupuri obiective simp'e, sinu.numai sub forma de grupuri subjective, Prima constatare care se impune in legituri cu aceasta este acces 4, in acest stadiu, copilul ineepe s& imprime spontan oblec~ telor migedri de translatie, in_plan-gi-in_adincime, in_vederea. stu- dieri din_urma. Intr-adevar, aga~cum ‘se exerseazi si asctmida obiecté pentru a le regasi, si le indeparteze gi sa le apro- pie pentru a le examina transformarile aparente, el Incepe sii le deplaseze numai pentru a le studia migcarea. SA citam mai intii citeva exemple, inainte de a indica diferenta fata de faptele corespunzdtoare din stadiul precedent si din cel care urmeaza Obs, 4. — Pind la 0; 9 (0) nu am obsorvat Ja Laurent deplasiri inten- fionate ale obiectelor in scopul de a le studia migcarile. Este adevirat ch In tot cursu! stadiului al trellea i s-a intimplat, in timp ce examina ablectele nal sau cele cunoscute, si le treacé dintr-o mina in alla st inapot i, eu acest 138 prile} 58 le pretungenscd traiectoria, distanfind mlinile (vezi de pildl obs. 7 ined de explorarea obteclului ca aiare, ~ Ditapcarivs, fa 0; 8 G0), adied la inceputul yexploraritor” (vecl vol. 1, cbs. 137) notes ef el deplaseaza foarte incet un caractel In fafa ochilor eal, ed si cum ar studia miscares, La 0 ; 9 (6) nu mai existé nici o indoiald send se fla in prezenta nei sesii de oblecte nol (o figurind, nisie animale, un tog pentru cutia de chibriturs ete) { se Intimpla, in eutsul exploririior’ sale, Je daplaseze incet la nivelul ochilor, tara alta grija decit de a le priv a migoare, sau de a le urmari traiectoria, La’; 9 (80) insegistres aceeasy reacts in fata tunel jueérit nol La Sel, ia 5 6 0) 9 ta 0; 10 (), am observat in mai multe rinduri e& Laurent déplasa i acelasi mod obiecte bine eunascute (arrnaitoareie sale lee Intrerupind reactile eireulare obignuite. Si ne amintim, in sfirgit, ed de Ja 0; 7 (8) Laurnt a stlut s& deplaseze gbiectele care constituiaw un ‘obstacol pentri dotingele sale, ih cursul aplicanh de scheme cunoseute la situajit noi (vez) vol. I, obs. 128), lar de la 04 8 UP el a stiut sa apropie mina une) alte pemoane de obiecicle asupra civorn’ done $8 sofioneze aceasti mind (vez! vol. 1, obs. 128 $1 prezentul volum obs, 14, De nolat, In stirit, cd, la el, schemele balansésil obiectelar (vol. T, obs, 130) ‘aul luat Hastere 1a 6: 80), Obs. 95. — In legaturd cu aceste deplasii pe care subiectul Je imprima spontan obieetetor, trebuie 58 notim mantera noua a copilulu din acest stadia in care urméregte migedrile de translalie independente de el Intr-adevas, intima in stadhl al elles colt exte In tare 2 lurmirensea mijcarile de translatic rapide, dar cu eonditia ta aeestea sa con- fHoue direct migcarile tle amamodare sehiate. Odata site din travectoria astfel Sxaid dinainte, obiesiul. nu mat-este edutat s nicl urmirit cu privirea (vert obs. 71—n3}, De ater dificultatea de a repera’pozijia obiectulul Gisparat (obs 74-78), Or, de acum insinte, copilul care urmareste ett ochii o miscare rapid ji pplerde din vedere obiectivul, tl cauta, oricare ar fi traiectotla urmata sf Independent de divecfia migearit iniQiale de acomodare. Gbservim aceasta conduit mai intl urmarind felul fn care copilul rega- soste um obiect care se deplaseazd dinaintea Il. Nu numai el Laurent ree Uioneazd corect de la circa 0; 8 (15) 1a toate prabele citate in obs. 7115, dar 1 urmirasie cu ochit de ta 0; 9 (0) migcarile cele mai complexe, De pila, ‘a 0; 9 G6) Laurent se afla pe genunchii mei in timp cei lau dejunul gf rivejte atent lingura care se deplaseaza de la faxfuria ca sup la guca mea fel este asezat cu fata spre mast si este nevolt deci si execute migcarile cle mal eutin gomode, pentna a ‘urmari Leura) M8 aie avin Nngura a ox Sene tratecioriile ele ‘mat variate : elo regaseste mere, La 0.9 (20) si la 9.9 (30) deplasea in fata hal diverse Juctrit insonore po. care Je-am atirnat el © sfoara de un ba : el Je cauta efectiv si le regiseste de tiecare dath Asa se Intimpla fntr-o mdsurd 1 mai mare tn ‘cazul migearilor de eadere. Dar experienia tipied este cea pe care o putem Lace deplasind objec {ele in linie dreapta in spatele opilului (veri obs. 74). De pilda, ta 0s 9 (13) Laurent se afia th gradinS, agezat intr-un cirueior sl nu poate vedea nimnie Indarat, din priclna eapotel riicate : totus, ind tree 44rd zgomot in spatele caruciorului, deplasindu-ina de la stinga spre dreapta lui (sau inves), €1 tint lurmareste ‘cu privivea miscarea spre stinga pina in momentul ind. yaat ele nimic, apot se intoaree brace la dreapla pentru a. reuisl wobiiul. La 859 Go) sta asezat in patul sau, iar eu mise in spatele Iul diverse obiecie Suspendate de un bat: el fntoatce foarte corect eapul pentriale rei eu privies. 137‘Am observat, de asemenea, ef de Ja 0; 9 (27), eind Laurent este dus din- tro tamer inalta, printr-un corider lung, el priveste alternativ inainte gt Shapol ea pentru a studia misearea care-i este impusd, ‘Aceste observatii par si nu lase nici o indojalé asupra faptului ca de acum inainte copilul distingeschimbarile de povitie" de Sschimbarile de, stare”. Dimpotriva, in’ cursul primelor doua stadii le dezvoltarli spajfului am constatat ci totul se petrece ca si cum aceasta distinctie inc nu era citusi de putin stabilité de constiinta Copilului, Intra-devar, indiferent de ideea lui H. Poincaré, subiectul Incepe prin a ia migearile sale proprii cu acelea ale obiectu- igi, de aceca, el incepe prin a considera obiectul care a disprut fdepartat, ca flind nimicit. sau realmente alterat, Tn stadiul ai ireilea, situatia ramine intermediara intre aceasta nediferentiere initial si studiul actual. Pe de o parte, ,grupurile* de deplasari proprii stadiului al treilea ramin, ,subiective* si mobilul_nu este deci conceput ca ceva animat de 0 miscare independenta. Pe de alta parte, obiectul din acest stadiu nu este inci inzestrat cu per~ manenti substantialé si ramine susceptibil de alterari multiple (vezi intre altele obs. 78 referitoare la rotirea biberonului). In mod Sigur, aceste doud motive corelative il impiedica pe capil s& deo- Sebeased cu claritate schimbarile de pozitie de schimbirile de stare. Dimpotriva, totalitatea comportamentelor si in special observatiile cilate mai sus atesta existenfa unei disocieri intre aceste doua ti- puri de schimbari. Intr-adevar, pe de o parte obiectul din stadiul Al patrulea a devenit permanent si inzestrat cu o forma constanta 5 pe de alté parte, céutariJe copilului asupra_migedrilor de rotatie side translatie arata_ ci el considert mobilele_ca_fiind susceptibile Ge a pareurge traicctorii autonome si independente de actiunea sa. In-fehal acest s-a constituit grupul ,abiectiv™ nm totugi cd acest grup, ca si toate cele din actualul stadiu, rimine reductibil la simple operafii reversibile, cel putin in ceca ce priveste migcérile pe care copilul Je imprima spontan obiectului. Intr-adevar, cind copilul deplaseazA lent in fata lui un mobil, este vorba de simple migcari de du-te-vino. Abia in stadiul 21 patrulea copilul pune obiectele unele peste aliele intr-o serie de deplasdri suecesive (veri, mai departe, obs. 109 si 110). Dealtfel ne Amintim cd, atunci_cind_ascundem..m_obiect_sub_un ecran spre f-1 deplasa apoi sub un al doilea ecran, copilul din acest al patrulea “Stain il eauta sub primul ecran, demonstvind astfel sarécia .gru- purilor” pe care este capabil si le elaboreze. \ Bate cazul si deserlem acu Feaclille copittalui ta apuearea tn- \ trerupta. Intr-adevar, aceste reactii sint foarte. inrudite cu cele | de mai sus §f éle insesi conduc la analiza adincimit 138 . Ne amintim in cursul stadiului al treilea, copilul este capabi} sd urmdareascd cu mina obiectul pierdut, dar cu conditia ca traiec~ toria lui s& urmeze miscarea deja schitata de apucare, sau o miscare simpli a antebrajului (vezi obs. 69 si 70) : aga se face ci, daca scapa din min& obiectul pe care il tine, copilul se limiteazé sa-si apiece antébrajul-pentru_a-l regasi, faré a cula la-stinga sati la dreapta : pools petre eal ca si cum obiectul nu ar fi i de pufin ca un mobil independent, cn 0 traiectori oarecare. In schimb, in stadiul al palriled: copilul a Sonia in caz de ,apucare fntrerupti asa cum am vazut cd o face in cazul ,acomodarii la migcirile de translatie pereepute vizual : el cauta efectiv cu mina obiectul disparut. bine sa exploreze cu mina chmpul spatial in toate pa in cular, DEL chan wide Mes gent ee Aceste din urmé observatii ne conduc in sfirsit 1a examinarea comportamentelor din stadiul al_patrulea, legate le adincime. ‘Tot ce am vazut pind acum in ceca oe privesie ,grupurile® din actualul stadiu (in special exemplele de perspective", de ,rotatii* etc), arata cd copilul realizeaza in acest staciu o serie de progrese im- portante din punctul de vedere al ordonarii in raport cu dimensiu- hea a tela a diverselor planuri ale speliului, inclusiv spatial de- Ne amintim cd, in stadiul_al treilea, spatiul comporta pentru copil dowi regiuni: cea situala in_alara eimpului de apucarp ‘si ceape care o defineste insusi acest cimp. Or, cl toate ed ,spatiul apropiat" din stadial al treiléa implicd in mod sigur o acumita pereepere a distantelor in raport cu. corpul subiectului (deoarece copilul se exerseazé si apuce ubiectele vizuale), aceasta perceptle nu conduce inca la nici o ordonare propriu-zisa a planurfor de adincime si nici la vreo determinare a distantelor care separd obiectele intre ele, Cit despre spatiul indepartat" din. staciul al treilea, el constituie un fel de plan unic, cu un rol analog eceluia pe care-I are spatiul cerese pentru perceptia noastra imediati, fara perceperea distantelor si, cu atit mai mult, fara vreo ordonare a planurilor de adincime. Diversele achizitii din stadiul al patrulea transforma aceasta In primul rind, in cea ce priveste ,.spatiul apro~ 139 i;piat‘, progresele apucirii (care spre sfirgitul stadiului al treilea se generalizeazi in aga fel incit copilul cauta s& apuce indiferent “\ ce, la adincimi din ce in ce mai mari), asigura o evaluare mai bunt © .a distantelar. Intre altele, faptul ca copilul | incepe s& se deplaseze rgé, el invaté totusi si se apropie de asta cucerire a adincimii, Pe de alt parte, si cd, fard a sti sA obiecte, acceleretZa a copitut-cauta obiectele uncle indardtul altora si inaugureaz astfel | © ordonare~efectiva_a_planurilorde_adincime : Tucrurile nu mai ~sint-doar—,inainte“ sau ,imapoi“; cle_se afld,dimaintea* sau “,dinapoia™ “cutfrui_sau_cutérni punct de reper” gi subsist “chiar afiine!_cind ecrane propriu-zise le mascheiza. ~~~ Aceste_progrese privind spajiul apropiat se extind treptat asu- tiului ,departat™ st glerg orice diferenta de structura intre aceste doud regiuni ale universulul infantil. ~~~ primut~rind:—faptul~tasust—al~gerréralizarii incerctrilor de apueare precum si progresele mobilitsfii copilului_suprima frontic~ rele Gintre cele doua spalii. Pe deo parte, copilul ajunge si apuce obiéetive din ce ince Mai departate sis construiasca asifel notiu- nea de dist “ce thal aii. Pe de alfa parte, obiectivele ile capAtd win catacter de depirtare eféctiva ; ele simplu obiecte alterate sau stranii, in prezenta si cedeze locul ,,procedeélor™ legate de efi- citatea gestulli, ca in stadiul al treiles, ci se situeaza intr-un spa- jiu depariat prin faptul insusi c& ele capité dimensiuni permanente, in profida micsorarii Jor aparente. in al doilea rind, ordonarea in adincime a planurilor spatiului apropiat si mai ales cdutarea obiectivelor ascunse de ecrane se generalizeazd treptat si sfirgese prin a se aplica prin extensiune chiar ,spatiului depirtat™. Cu alte cuvinte, suprapunerile de obiecte in cimpul perceptiei incep in sfirsit s& dobindeascd pentru copil aceeasi semnificatie pe care le au pentru noi: aceea a unei suc- cesfuni de planuri dupa a treia dimensiune. Wste adevarat c, ne~ slid incd sa mearga, copilul nu este in stare si constate expe- rimentai existenta unor asemenea planuri. Dar_prin_insusi faptul ci el a achizitionat in spajiul_apropiat nofiunea de obiecte situate unele ,indaratul* altora si nofiunea de ecran, el stie sa interpre- teze chiar si itt spafial departat unele disparitit totale gi partiale ca ceva ‘Gatoreazd unei siiccestuni-de-planuri. Tatd citeva exem- ple ~— - ae Ovs, 97. — Jacqueline, inci ta D ; 8 (1), lovind eu mina perna de put de pe ton pat de adult pe eare este agezatd, vede din intimplare un fir subjire de lumina care provine de Ia o lampa aflatd de partea eealalti a pernel ! ea lo- veste din ce im ce mai tare perna, privind exclusiv Jampa, Fate adevirat cf 140 imic nu dovedeste in aceasta observatie e& lampa nu este intr-adeviir situ- ata pentru copil ,indarétul" pemel, dar 0 asemenea conduité anunja ordondrile seale. Intreadevar, daci acest prim exempli represinta doar un caz de tran- 2ifie i, prin urmare indoielnic, conduit de acelasl gen a dat loc in Kinile uemitoare unor generalizari néte, mai Inti in spajiul aproplat, Jar mai tir ziu In spafiu’ ,departat® Astfel, 1a; 9 (2) Jacqueline se joacé cu o pipusi pe care o face si treacd Ge citeva ‘ori prin fafa ochilor s4i. Printr~o migeare intimplatoare ea 0 In- tomrce cu capul in. jos. Privind in. aer, vede atunel extremitatea pleloarelor. Imediat, ea se grabeste s-o tragh inainte, Inapol, s-o feed s& dispara énaposa ei respectiy s& studieze diversele transformari ale pipusi La fel, la 05 9 (20) Jacqueline sti culesté si jine In milnl perna de pat. Fa o tidied, 0 aduce dinaintea fetel, priveste dedesublul oi, apoi afirgeste Prin a 0 ridica’ si cobori alternativ, privind deasupra ef: ea studiazé astfel ‘ransformarile imaginil Inedperii, in funefie de ecranul constitult de aceasta perni. La 0; 11 (1) Jacqueline slit agezatd pe un divan. Fae ea sub divan si dis~ ari un Obiect : €a se apleacd pentru a-1 vedea. Gestul acesia arat in suli- Gienta masura ci pentru ea obiectul disparul se situeazi pe un plan mai adine decit scela a) marginil divanulul, desi acest din urma plan face sl el parte in spafiul ,departat" (Inaccesibil apuedrit) Ea fel, la 1; 0 @), cind fac si dispard in spatele meu o zornditoare (vezi ‘cap. I, obs. 48), Jacqueline se apleae’ intr-o parte pentru a putea sa vada ina Pola spatelui meu. Or, eu ma aflu la eirea doi mein de ea ; agadar, ea ajunze 8 eoncespa net in acest moment fret planuri de adineime careet ordonate, spa- fiul situat.dinaintea mea, spaliul acupat de mine si spatiul care se intinde ina- pola spatelui meu (@cesia lind planul in care Se localizeaza de 1a Inceput Jucdinia disparuta), Obs, 98, — La 0; 9 (7) Lucienne sta In Jeaganul el sii priveste onina. Atunei imi as brafitl's& atime in jos : ea se ridiea imediat pentru ami reve- dea mina, urmirind eu ochii Ynia brafului meu. Agadar, ea concepe mangl- nea leagénului ca un ecran, situeazh obiectul intr-um plan mai adine gi par~ Vial invizibil si, pentru a rézolva problema, se deplascazh ea Insis — Acest ansambiu de conduite este deci foarte caracteristic pentru stadiul al patrulea. La 0; 9 @) Ia fel, ea se ried, apoi se apropie spre a mA vedea mai bine atunel eid eu mi glemuiese si apat de dup’ marginea leaganului. Ba reu- este 5A execute aceleasi conduite ¢ind, o chem, dinit-o pozifie asemandtoare, Gar fara si mi ava Obs. 99. — Laurent, la 0; 7 (29) priveste o cutie pe care o fac si co- boare Incet snapoia une! perné. In momentul In’ care culia dispare, el ridied capul spre a vedea mpai bine gi se apleac chiar usor Inainte. Aceeast experi incereati de mai multe ori in sAptiminile precedente nu dlhisers Joc, pind in acea 21, Ia 9 reactie aseminiloare, Fara doar gi poate, aparitia acestel can- Guite Inebuje Jegata de faptul c& de dou’ sau trei zile Laurent se scoala in picioare in patul sau si priveste pe deasupra marginit lui. ‘Mal trebuie ins consemnat c& inca Ja 0; 729) Laurent nu era in stare 68 se ridice in aga fel nett si vadi pe deasupra unui eran, atunei eld acesta Se afla la mai mult de 50 cm de el. Totul se petrece deci ca si cum ordonarea planuritor de adincime ar fi inceput in spafiul aproplat pentru a se prelungi humai dup& aceea fn spajiul depirtat, La 0; 8 (9) notez cd Laurent asezat in scrinctob 1 aproape risturnat pe spate, se Tidicd pentru a mA vedea pe deasupra marginii scrinciobului, atuncl ind stau enleat pe podea st il chem, uiLa 0; 8 (5) el se ridicd pentru a ma vedea pe deasupra une perne. ori care ac’ distanta pind Ja aceasta, De asemenea, la 0; 9 (10) el se aplencd inte parte pentru a mA vedea Indaratul unel perme (sau al unel port) Tad; § (30) el se apleaca intr-o parte pentru a-si vedea biberonul ascuns dup’ brajul mey aflat in pozitle vertical. Ne amintim ca, incepind eu 0; @ 24), itunct cind i prezint biberontl ea partea inversd, el se apleaci intr-o parte pentru vedea tetina, ‘Toate aceste conduite atest deci o ordonare a planutilor in adincime. ‘Asemenea observatii arat& in suficienta masura cum ordonares planurilor de adincime, care incepe cu spatiul apropiat in funefie fie migearile de apucare si de ciutare a obiectivelor ascunse de ecrane, sfirseste_pr isfringe chiar si.asupra, spafiului de- partat, Acest spaliu inceteazi deci si_se_desfasoar singur plan nediferentiat spre ina in regiuni dle adincimi diferite. “ti Findul al Geilea, trebiiie si retinem I ce mesure conduitele despre care vorbim cit si generalizarea apucdrii (favorizata de depiasarile intregului corp al copilulul) converg cu faptele legate de’ perspectiva, Ia care ne-am referit mai sus,In adevar, am vazut ca pe la 0; 9 (0) copilul incepe. si se deplaseze.sistematic, sa se aplece, de exemplu, la dreapta si la stinga, pentru a.studia defor- miivile Imagini lucrurilor in funetie de aceste diferite puncte de vedere. Se vede imediat inrudirea care exisié intre asemenea com- portamente si acelea din obs. 97-99. In_ambele cazuri, copilul descoperd.céo-schimbare de forma Tezulia din propriile sale schim- iti de pozifie. [ar aceasta dubla descoperire permite’ subjectulul alaboreze 0 metoda noua deevaluare a adincimii si de orientare In adincime : ea este tocmai aceea despre care am vorbit ocupin du-ne de primele dou’ stadii (§ 1 al acestui capitol) si care eonsta in a determina paralaxa obiectelor_departate, in functie de depla~ sirile lor unele in raport cu celelalte.” Dupi cum am spus, este intr-adewar suficienta o migcare Jateralé a capului, pentru a per- cepe o deplasare egald si de sens invers a unei mese situatd la 30cm de ochi, 0 deplasare mai redusa a copacilor aflati la 30 de | metri si o deplasare foarte usoard a unui munte situat la 3 kilo metri: toemal aceste migcari permit ordonarea planurilor, atunci \cind perceptia directa nu furnizeaza alte indicii. Or, este evident ca fara nici o reflexie asupra unui_asemenea fenomen, un. copil de 9-12 luni poate practic SA se foloseasca de el cu conditia sa uneased descoperirea schimbarilor de perspectiva gi cunoasterea re- laliilor dintre obiectele-ecran gi obiectele ‘mascate de ecran. Aceste cumostinge find achizitionate la 9—10 luni, pare astfel probabil cA copilul este de acurn apt s& construiase’ grupuri de deplaséri relative la adincime. Cu toate cf aceste grupuri obiective rémin imitate, ca si grupurile constituite anterior, la operatii simplu 142 “Sreversibile (migcari laterale ale capului etc.), ele mareheazd un © progres considerabil in raport cu grupurile din stadiul precedent. Dar aceasta serie de achizitii, a cdror esen{a decurge din desco- ‘perirea reversibilitatii operatiilor (ascunderea si cautarea unui obiect dup un ecran, miscarea capului sau a obiectului inainte si inapoi, pentru a compara dimensiunile aparente cu dimensiunile constante, intoarcerea capului la dreapta si la stinga, pentru a studia perspectivele etc.) nu duce direct la constituirea de grupuri complexe, si_prin urmare nici la-constituizea unui spatiu e_subiectul_s-ar_silua pe insusi. evar, desi copilul concepe bine deplasé port_cu el, $i stabileste din acest punct de vi nu _generali rupuri obiective, veste Simpla_Teversibilitale_ easta IMpre} eopili, dupa ce a gasit_ un ibouw ecran A nut cant ecranulB, desi ‘obiectul plasat in B: asa cum am stal ‘anterior, ‘copilul cauti in acest stadiu obiectele in A, fara a fine deci seama de deplasarile lor succesive. Din punctul de vedere al spatiului, 0 asemenea conduit arati cu evident ca subiectul con tinua 34 Gr ef si nw wnele in raport cu alteley obi fé Sbsoliit4, aceea in care Be i a data. Cit despre succesiunea depla s&rilor, ea Ail constitule insa in nici un caz um grup". Spatiul este ined departe de a forma un medi omogen de aga natura incit corpurile si se poati deplasa in el unele falé de altele. El-mai consti din fascicule calitative, ordonate in functie de actiune,_ si ablouri de ansambhi obiectivaté ca Atare, si nu in elemientele lor Corput~propriu-continug deel sijonce im _acest Spatiu un rol nelegitim, deoarece este privilegiat. -—“Tirmewza dott consedinte : prima consté in faptul, cd copilul mu este in stare sd perceapa propriile salé deplastri in afara-grupurilor simple constitutte-din-operafif reversibile. El stie sd-si miste mfinile sau-capul;-sir-se-intoared-pentra-a uriari un mobil i-spatele sau, Ba-gi-inisie inainte tol Wunchiul spre a se apropia de obicetele pe care doreste st Te apuce, dar_el int -concepe ca find suseeptibil de aexéeula miscdri de ansamblu. In afard de aceasta, chiar iv sifuatiile in care ar fi suficiente operatiile reversibile, el nu ai a itatea dintre miscarile sale si acelea Obs, 100. — ta 0 10 () Latcienne are capul grins intre un perete si ut cordon intins vertical. Fa cauta si se degajeze impingind cordonul, dar ‘nu Tew este Tar fi fost foarte ugcr sé se dea Inapol, fie retraginduc! capul, fle Hdl= Eihau-gi forsly dar aceasta idee niet nu ia trecut prin cap. 143,La fel, Lavrent Sntre 0; 9 si 0; 10 nu stie si s@ deplaseze Intr-un mod po eivit pentru’a ma regis} indaratl unui folollu: clnd el se afl agezat in fo- tolju, far eu apar de dupa speteaza Ia dreapta sa, el nu sie, dup& disparitia mea, si ma caute la stinga, Vom vedea (obs. 105) ca la 0; 11 (22) el va gti s-o fac In al doilea rind, prin faptul ca ,grupul nu depageste nivelul simplelor operatii reversibile, copilul'nu reuseste sa stabileascé re- lait complexe intre obiecte ‘insesi. Desigur, el Incepe sa le pund unele in raport cu allele, deoarece din punetul de vedere al func- tionarli_inteligentei, conduita caracteristicd stadiului~al patrulea consti intr-a_coordonare a Schemelor Independente, coordonare care atrage de la Sine 9 punere in_relatie a obiectelor ca atare (vezi vol. 1, cap. IV, §1—3). Numai ci_aceastA punere_in.relatie ramine elementara din punct de vedere spatial. Cind, de exemplu copilul-daTa"o" parte un obstacol pentru a ajunge 1a un obiectiv, saa apropia mina unei alte persoane de un object asupra caruia doreste ca ea sa actioneze, sau chiar (vol. I, obs. 130) dai drumul unui object solid deasupra unef ladite pentru ca sa faci 2gomot lovind-o etc., el_se limiteazi sa folosease’ niste relatii simple ca acelea de a doparta de" sau .a_apropia de", Tocmai de aceea, pgruputile’ care reaulla din asemenea comportamente ramin la jumatatea drumului_intre_grupurile subjective si grupurile obiec- tive si nu reprezinté~decit~grupuri de operatii reversibile. Un sistem de relatii_mai complexe intre obiectele ca atare nu va apirew decit atunci cind cootdonared_schemelor se va insasi" in” acomodart precise, cu ajutorul circulare —tertiare"* —s1—al=expertmentarii_ cursiil stadiului al cinciles. Pentru moment, relafiile spatiale esen- fiale ‘ipsese ined din tabloul comportamentului infantil, deoarece toate ,grupurile* enumerate anterior ramin relative la raporturile dintre obiecte si conduita subiectului si continud s4 nu se aplice relatillor dintre obiecte, independent de actiunea subiectului Un exemplu caracteristie pentru aceasta situatie este acela al saportucilor dintre obiectele puse unele deasupra altora, cu_alte cuvinte, al relatiei_,pus pe“. Se pare, la prima vedere, c& copilul din stadiv!~al patrulea Tntelege bine aceasta relatie, deoarece este capabil si caute un obiectiv sub un ecran si stie 88 apropi sau si indeparteze corpurile unele de altele, deci si le puna in contact sau si le desparti, In realitate ins, toate conduitele de acest tip pe care le foloseste copilul ramin relative la actiunea in curs i nici una dintre ele nu antreneazé un raport real al obiec~ felor ca atare, intre ele, independent de aceasté actiune insdgi. Cu alte cuvinte, copilul care cautd sa atingé un obiectiv aflat sub 344 obiect, darnumai in sti “Sa Zicem asa, relativa Ta “Ta acfiunea | in sine intre doud obiecte jependents. Dou’ grapuri corelative dé Tapte permilt s& stabilim 4 concluzie, Primul {ine de dificultatea studiata de St. Szu- man si St. Baley pe care o intimpina copilul incercind si apuce un obiect aflat pe" un alt object, atunci cind le zareste simultan Al doilea tine de incapacitate in’ care se afl’ copilul din acest stadiu de a aduce la el un obiectiv, folosind ea intermediar suportul pe care esie pus acest obiectiv. In ceea ce priveste primul dintre aceste fenomene, dl. St. Smuman a aratat! cé In luna a saptea copii nu stiu s& apuce un obiect mie agezat_pe_un suport. Cind dorese s& bage acest oblect in gurd, ei pun mira pe suport si incearcd si inghita obiectul impreuna cu suportul. In urma acestel descoperiri interesante, di, St. Baley? a reluat aceste experiente asupra copiilor si a mai- mutelor si a observat 0 reactie nu mai putin interesanta, pe care el @ numit-o ,,reactie negativa", in raport cu ,,reactia pozitiva” a lui Szuman : Unii copii renunta’ si apuce obiectul dorit de indata ce el este plasat pe un suport. Baley a regasit aceasta reactie ne- getiva la maimufe inferioare cum sint cercocebus si_mandrilul, in timp ce reactia pozitiva este frecventé 1a lemuri. Aceste doud forme de comportament s-au dovedit dealtfel dependente de di- mensiunile suportului : un-suport-mic duce de cele mai multe ort ia pozitiva, in timp ce un suport de dimensini tai mari icfia negative. Tn cazul negative, “animal pre- zimtéadesea un comportament curios, ca si cum iar fi frica*, Or, noi am regasit aceleasi fapte in cursul stadiului al treilea si chiar in tot cursul stadiului al patrulea si, analizindu-le tn ra~ port cu alte conduite caracteristice acestor ‘stadii, am ajuns la concluzia—cé_este_vorba de o dificultate generala de-a concepe raporturile dintre obiecte (in opozitie cu raporturile dintre obiecte yi Subtectal iusugi). Toviiai aceasti dificultate generala il impie~ dicd pe copil si conceapa e doua obiecte pot fi independente unut fata-de-celailalt, atunel eid primul este pus pe cel de al doiles Obs, 101. — La 0; 6 @2) Laurent cauta si apuce o cutie de chibriturl. Cind este pe punctul dea o atinge, eu 0 pun pe o carte el Isl retrage imediat mina $1 apued apol carte, Ramine ineureat pina in -momentul cind catia altunecd st Gatorité acestui accident el o disociazA de suportul ei un_ecran, infelege ca miasura In care _aceasts 1 St Szuman, Observations sur la perception synerétique chez Cenfant, Polskie Archiwum Psychologii, vol. 11 (1921), no. 1 ? St Baley, Comportement des enfants et des animaux en présence des objets placés sur in support, Palsk, Arshiw, Psychol., vol. 1 (1932), no. 4 10 — Construtcea realutal 12 cop! 145Aceleasi react cu un creion, un briceag ete. Dimpottivi, eind spun pe, carte un vas lung $1 ingust, eare se detageara ded net prin relia sau de obleetul tare geivente'ca Gupcrt, Laurent Tapuel direct. Accasth experien{a: mint in- insi mimic in ceea ce priveste problema generals dade chibvituri pe carte, ef for nu incenren si apuce ai Ta.0; 6 (27) Teiau experienja punind oblectival (o cutie de chibrituri, 0 sgumis‘un'ceay ete) cind pe un came, cind pe palma mafinit mele. Ni uri dath Laurent aula incereat 44 apuce slrest obiectal, chine dee, im mo- fentul in care strecuram Sedesubl suporiul, mina, 3a, dela Intinsa. st aproape 4 atingea obiectal, in plas, stunel Laurent apuci saportul pe care eu it retin, copilul nu revine la obiceive, i tovegte ansamblul, fart a ineerea 38 disociece “Sele doud obtecte 1) aceleasl reacfil Pun ableciivul eind pe dosul alinit mele, cind Laurent intinde mina pentru a apuca obieetul (un miel. de cat- Eine, un wip de catifen de 10-em ete) atie np eit fh este oferit cu virful dege- {elbs, dar deindata ce ff pun pe un suport, Latent toveste Suportul, renuntind Jn oblect Tia 0: 7 8), agadar in plin stadin al patrulea, dupa co a invijat oA dea Ia .o porée oustasolul intenpus Tatre willnile sale sl omiect, aur mired 6h apuce “6 antniaare in moment It care pun zornbitooren pe paling then Tnloatsh co- Dial isl retrage ovine, apol o epuct pea mes al aunt in-uamental in care | Zomnbifoares theepe-si-ae Mating copllul's apvch dicee. Cu o eutie de cbibr- fit reoultatal este negatiy ‘el imi lovesie mina si renunta a obieetiv. La 0; 8 0) relau sislemalie experienfa, punind o olff de caueive, un Jant dio ceas sic: pe un earaet: Sopilul apucd saportal $1 hu opicolal. Cind fish pun cele juctri peo Derma chare, ef le puck knediat = eisproportia dintre di anensiunile pernel 31 sie obleciivulul expllcs, desigur, faplil perma mu este oncepu ca un suport in report eu oblectival lea wn fl de fond meutr ‘Apronimativ intre 0 8g 0; 10, aceste din urms tescil c-au mentinut. Pe persis pe euvertura ete, in general pe suporturile cu o supratad desl de mare Dentru'a fi asimilate ed simple fonduri neutre, copia) ineeated sf apuce direct ‘Sbleetu, Dimpatsivs, in eaz sorpubsiar i-diedsiunl mlct obleetul mesteaz’ [3 fhe pereeput en aifect a Sootiint apc’ suport > ‘Abia Te D7 10 (@ Laurent apuet'imediat cutll, de chibritur, gume etc pase pe un cninet sau pe mina tien. Pi disociaz’ dect bine objectivul de 84: port Aceste fapte vorbese in favoarea ipotezei lui Szuman gi Baley potrivit_cdreia insugi felul in care copilul percepe_obiectul in ra- C'S opune disocierii_acestuia de “object. Trebuie X acast defect de parceptie {ine de un caracter general al grupurilor spatiale din acest stadiu: migearile si pozi~ {lile mobilelor incd nu sint concepute ca relafii intre obfecte, in mod_ independent de acti ipte-aceen, nolitnea de ohiect_.pus pe un alt object fea inteleast_de_copil. Intr-adevar, orieare aF Ti Félatiile~practice pé~eare copilul le stabileste intre obiecte in cursul coordonarii schemelor, care caracterizeazd sta- diul al patrulea, el nu ajunge inca sa studieze aceste relatii pentru ele insele, adicd si experimenteze efectiv asupra obiectelor ca atare, deplasindu-le, de exemplu, unele fati de altele, sau mai 146 precis, agezindu-le unele peste altele intr-o serie de situatii variate. Aceasta conduité va incepe tocmai in cursul ,,reactiilor circulare tertiare® caracteristice stadiului al cincilea. Pentru a verifiea aceste afirmalif, este de ajuns si observim dificultatea pe care o are copilul atunci cind incearca pentru prima data sa aseze in echilibru un obiect pe un alt obiect : prin feptul insusi cd el nu-si reprezinta relatiile dintre obiecte unele in report cu celelalte, el nu este capabil de cele mai simple operatii de ro- tatie sau chiar de deplasare, cind ele mu se efectueazd in report cu el ci implicd un raport intre obiectele insesi. Tata un exemplu luat la limita dintre stadiu! al patrulea gi stadiul al cincilea Obs, 102, — La 0; 11 (7) Jacqueline face s& cad un degetar de pe o cutie de lemn pe care Lam pus eu: ea Impinge degetaru foarte usor, dar sis tematic, pina la marginea eutiel, vcind si vada cazind. Ne aflém in faja unui inceput Ge experienje relative ia spaliul departat, care caractetizeaza stadiul urmator. ‘Cind ins& este yorba ef puna in mod coreet 1a loc degetaral pe cule, ea se dovedeste ineapabila, Il pune invers sau pe o parte. Degetarul se rostogo- Ieste in loe sa stea imobil. Ea inceated sA corecteze : il art atuncl cum pun de- Eelarul pe desehiderea lui (pe baza cea mai Jala). Ea incearca si ma imite, sau 5A gigeasca singura pozitia de echilibru, dar nu fzbuteste. Totul se petrece deci ca gi cum ea mu ar area sislematic_un oblect pe un alt obiect, desi se pricepe Toure bine sé-1intosrea-atunei cind 6 TaCe in Faport cu ea insist .ai mult inca. Doxada faptului cA relatia ,.pus pe“ nu este infeteasd in cursul_actualului stadiu, o gasim in aceea Ca, pind in st imcilea, copilul nu descoper’i ceea ce am numit .conduita suportului atunci cind am studiatetanele functionarii. intelectuale (vol. 1, ap. V, §2) ‘Aga cum am vazut, ,conduita suportului" const in a atrage la sine un obiect prea departat pentru a fi apucat direct, servindu-se, ca intermediar, de suportul pe care este asezat obiectul : de pilda, a trage 0 cuverturd sau 0 pernd pentru a atinge un ceas pus It ex- tremitatea acestor Suportiiri. OF, hicru_curios, copilul din stadiul al patrulea ramine incapabil We tin aseriénea comportament (bine- infeles cu excepifir uitui resaj-special); in-timp ce in cazul supor~ lor de dimensiuni mici (despre care am vorbit adineauri), el nu {az obiectivul de obiectul pe care este. agezat. Aceasta coatra~ diclie, sé fntelege, este doar aparenti si vom constata, examinind dificultatile cu care este confruntat copilul, ca ele tin de neintele- gerea relatiei ,,pus pe. Obs, 103, — 1. La 0; 7 (29) Laurent vrea si apuce o cutie pe care a pus-o fa 49 ema de el pe o perm mare plata si usoara. El incearea mai intll s8 ajunga direct la cutie, aplecindu-se inainte, dar mai ate nevole de cel putin 10 em. Co~ pill se aga’ atunei de pera din dou molive : i primul rind pentru a-si 47amenfine echiibrul, Jar in al dollea rind, deoarece find d wetine ehlibru, lar in ot do |, deoarece find decepionat ci nu a Feu: s& apuce citi, pune mina pe un alt Iueru in locul (aceasta find aproape o feguld in ademenea eavur). Bl yuri G8 seama inst (snd pert iene eli Aetna neg sla uni nia se Tncerearea a paiva ! Laurent aula din nou sa apace. cat vaghteestiea a pate wid din ‘now si apuce cutia direct, apoi rage pen 9! wdc sua spropindue. asd enna Sete incarnate ia rage ‘apoi din now perma, sl apol lur-o fasa, pentru pune taina dies a cle focal Se repetd dete ceva oft sy peste din rms, Laurent push utla, tn acest moment ‘am avut impresia ei seondolta. supottulule Test achiifiona, cu alte cuvinte el ineercaile copia wu YoSt sotematice, Sat rmitoarea contraprobé arata cit de Tnjlitore a foat-prim men impiaie ay Weetearen a cincet, Pun pera ceva ma doparte ect In tarul preeeden Gar in aga fol ca nad himinf. perfect actesiial- lin eopiluur Peron bese feo guest cate opera genus Tal Laurent In sis pun et. ua’ etal pes. Laurent fneted. odin aia cla Netgear Ist ine ideen de a trage pomna "ol se agata direct de-cuvertutl 0 oage esi pa im act at tats por, Geta se nflege, net fence Tauren renuni eiceaicofcve, nu fara eat Hoch de incl E04 (0) relay experienta reprodueind dispoctivul din cea de a Ginces inceerare, Laurent inne ming, ae aplench, les apot nepUting ojunes gitel in cule "aputh cuvertura &e sub pemh aa tte” Aceanh conduits ae ft de clteva ox, dar Laurent mu iedared el miver 6 singued Galt od ce Toloseasch chiar de perna cade tin intermediar. Agadar, el neo coneepe oa n suport. 'Se_subinfelege hm Consider ca suport aa on Tatermedlar ‘cuvertura ; o trage fie masinal, fie viaind in ea un si al eultel (pentru Si sna tae aaa sibatitut al eutiel (penta "8 (i) feiau sistematic oxperientele, Laur seater 8 oF tematic oxperientele. Laurent preziatd net teei Trim Cind peroa este aproape de capil, jar cia se aft Tee oape de copil, jar cutia se afl Ja extremitaten aces- tal suport Laurent incanceh fa det call caning @neapiy hin eo gait era Gu mina si 9 tage pre a. Reuyeyte at punk tou pe Cale Face tape esa Init schema’ sorta oo of qe 88sec 2. — De indata thed ee perna se afl mai departe si este pus, la 2 Be o caverturd, Laurent se agai: numal de cuvertura (ou sala saga eee cind 38 apuce ‘cutia cu mina dreapti. Nu mai ia in seama perna. demon. ‘strind astfel neinfelegerea situz ome eeme 3. — Mol mult dec aif cind aproplt : ot apt an now perma afin ela ta 20 em estore esironitaltperne, Earn Inlindo a” east spe ble ify Seah eae peg am vn cn "te IV. Tn 0; 8 () Laurent Inceareé 38 apuce ceasul meu pus pe ac Perna, Tatinde inna dreap spre elect sage peta custnga: Rete yore ‘se un supa fot Ye slkinete ft ledecum de un afr adapta pent “acuce la sine eeasul. Inte-adevas, ct nu trage siciodala: pesas ea does ‘mtn 9 Gum ar face-odack ar foley on inennelion me casi experlenfi cil o euvertura = Laurent 9 tage eu mina st “mp ge eu dreapta incearch si apuce ceasul, Cum Tisa caverta ‘oe ines vv, de manipulat-doet perma, ea ceioaiHnedit 9 nue, Ceasul ena ahunc experienc pee. ee olay ca al ii sa oY Melos tose negative l'0; 8 @) ia 0; 8 (0 in; GD), 1805 9 (©; 148 Vi. La 0; 9 @4 incere un now éispozitiv. Laurent sté agezat intr-un pat mare in fata tnei pernife albe, practic orizoniale. Pun oblic ‘pe pernita o ined galbena cu unul din capete ta indemina eapilului, alatuni de el, iar ca celdiaié in faja lui inaceesibil pentru apucare. Pun o papusa pe acest al doitea capit. Laurent inceared si puna mina direct pe ea, fara insi a se servi de pinza ca intermediar, El stiryeste prin a trage cearveaful care se afli direct 4 fafa Tu ‘Relau experienfa in zilele urmatoare, fairh mai mult succes. Chiar st 1a 6; 26 (42) niet una din ineeredrile precedente nu reugeste. Dimpotriva, 1a 0; 10 (1), Laurent injelege relatia aga cum am vizut in volumul I (abs, 148), Dar la data aceasta, prin diversele sale reaclii el se afla doja in stadiul al cincitea. Aceasté Iungii serie de observatii pare deci sii demonstreze ca fa tot curstl stadiulut al patrulea Laurent ramine incapabil si folo~ seasc un suport-pentru aduce la el un obiectiv. Ori exact in aceasté perioadd, pind pela 0; 10 (6) el nu reugeste si apuce un object plasat pe un suport de dimensiuni mici (un carnet, o carte, mina mea ete.), Singitriexplicatie este cd gi intr-un caz gi in cela lait copilul nu are ine’ noliunea de-obiect_.pus_pe 1n_allabiect. Cind sportul este mic, obiectivul este perceput ca facind una eu jortul. Numat-dacd_obiectul se pune in migcare, copilul reuseste si-1 disocieze de_suport. Cind suportul are ‘o suprafata mhare, el constituie un fel de fond neutru, Copilul nu intelege c& obiectul se afla ,,pe™ suport si ci migcarea acestuia va duce la miscarea obiectului Un asemenea exemplu este deci potrivit si ne facd a injelege limitarile conduitelor din acest stadiu, Copilul din stadiul_al patru- lea reuseste, intr-adevar, si-si ordoneze schemele, respectiv si punt-oblectele tw Telafit practice unlele cu_altele. Acoste relatii hu coms un sistem de raporturi fatre obiectele ca atare Grapurite complexe ce caractérizeazd spatiul ,obiectiv" mai tre buie construite, singurele elaborate pina acum fiind grupurile de migeari_,reversibile™. ~~ "in coneluzie, spajiul din acest sladiu_prezinté un mare progres fa{_de_stadiul precedent, in_sensul_ obiectivitatii, Daca, aga cum spune Brunschyieg,-a-concepe spatiul inseamné intii si-t'mobilezi', Gopilul incepe si-l_conceapa: el atribuie tablourilor percepule o permanen{a substantiala, construieste notiunea de obiecte cu forme si dimensiuni permanente si deosebeste astfel schimbérile de, pozi lie, de schimbarile de stare. Mai mult decit atit, Prin descoperirea ‘Léon Brunschvieg, Les Blapes de la Philosophie mathématiaue precum l’Ezpérience humaine et la Causalite physique, Parts (Alcan). ‘cela Gintre eltitori nogtrt care cunose aceste frumoase tarfi, vor recunoaste cu up- nfl tot ee le dagorim din aceste pagini. 149MA 2 operatiilor reversibile, el elaboreaz un prim tip de grupuri obec tive si depageste nivelul grupurilor subiective. Intr-adevar, grapul subiectiv nu este altceva decit un grup de miscari aparente care nu_discociazé ined deplasirile subiectului insusi de deplasdrile obiectelor. Dimpotriva, igrupul operatiilor reversibile constituie un grup obiectiv, dar limitat la raporturile”elementare dintre su~ ) biect si object. Dar desi ese astfel din solipsismul sau, [ ePramine in atest Sadia atric vorbind, egocentric : el nu Concepe inca pozitiile si deplasarile ca find relative unelé cu altele, ci numai ca find relative lq el. Cur alte cuvinte, el ined Titi situeaza tot corpul S&u inftin cimp imobil, cuprinzind’ celelalte corpuri la fel ca si corpul sau, El situeaza corect totul in raport cu el, dar fara ase situa pe sine insusi intr-un spaiu comun § 4. Stadiul al cineilea: grupurile objective“, Stadiul al cincilea marcheazé un progres substantial in construirea cimpului spatial : acesta_constit in achizitionarea_notiunii_de_deplasare a dhiectelor in TapOrT cW-UMtete, respectiy-Ti-claboratn de grupuri si Wootectives, de deplasait in cadrul unui medi oniogen.——~ —intr=atevar—erteriil “apariier acestut stadiu, in ceea ce pri- veste notiunea de obiect, const in faptul ca copilul reugeste s& tind seama de deplasarile succesive ale lucrului pe care-I -cauta. Ping acum el nu finea seama decit de o deplasare privilegiatd (cduta sistematic obiectul acolo unde il gasise pentru prima data), adicd el neglija ordinea deplasitilor, chiar daci. ele fugesera toate percepiite direct. De aici imposibilitatea de a situa migcarile obiec- telor intr-un sistem de ansamblu care sé asigure omogenitatea cimpului spatial. Dimpotriva, de acum incolo copilul va fine seama de deplasarile succesive. BI stie e& daci obiectele au trecut din pozitia A in pozitia B sau in pozitia C, degeaba le va cduta in A. EL mu mairamine deci fixat la amintirea nei pozitii privilegiate, ci refine si retmeste-intr-un ,,gritp obiectiv* toate deplasdrile. Asa dar, acum el concepe pentru prima daté spatiul ca un cimp omogen in care se deplaseazé obiectele uncle in rapust en allele, Putem oare constata, féra a experimenta si prin simpli ob- servare, conduite spontane care sa confirme existen{a acestel des- coperiri si care sa depaseasc& nivelul simplelor operatii reversibile ? Vom arata ca acest Incru este posibil. Trebuie sai citam mai inti comportementul atit de interesant care consta in a arunca_un_obiect in-afare-cimputut-vizwal si in a-1 regasi pe o cale diferita de aceca data_aceasta “migedrilor, ci de hid unele pe celelalte, Asistam “ware @ fost urmaté pentru al ascun: nu-mai—este—vorbade~ nsiseart-comphinentare cai imp 150 deci la elaborarea unor grupuri obiective descoperite de copilul insusi , J aserati pe yoea, tnind fn zntink Obs, 104, — Jacqueline 1a 1; 1 (7) este aseratt pep a at Fae ea Ie ax qpunitidurs: bagel sm ope), abot se inowree we ee era primelos aneereart ea H caula in csectia sn care 1 WPUheht, nd det werba, dean geup simple omer reverse, Darn aruncat find ge oe dosnah, fe foatee in sena contra; dey a ona Cat betigorul ductndu-si bratul sting tn spate, ea se intoaree 1 dreapta pen cat et dN, Aeeatl Conduite se repetd de multe oF in S80: nile urmatoate Ents 5. wpa sting 3 eso a ala e care fi ia din mlini o pic GT ©) ca st agezata alaturi de mama ei i ia di p i ‘urmece acetal we We One tat spate ducind-o pe dinainte) : in loc sh urmeze acess past si oho Dune ie cauté papuga direct la spatele mane. Deci ea aplica vine aie put desnpert oes NRT ng wee Sy" on are tn mini un ac de sigurunga ines; 1! pune cu o ming oe otaate sek poate de mare de ea, apo M rein cu mina coalatts, Repeta 2a 0 distant cl se Pie ore oetumbind merew ordinea mlinor cit si pox Shlettulu pe cares! pune pe fs Obs. 104 bis, — Tacienne ia 2 aga va apateo papas Guo many penn 8.0 RUE AD inicse pe pavtea invers eee a nye atumul_ une ghstate pe deasupra wrote stu, pois hdl WattuCan‘apal se itonreh, © roqaseybe #Fencepe. Se tng Pte" yaucent aceeagh grupact au aparat ta sfistu primal an oe es cata celal eal dle, ur In Yee sa ia.nastre fn legitork ca 25H caespe au aparut de Ja ineeput si an mod epontan in leq ‘obiestele: 5 any Laurent se afld in spatele unui fotoliu a cru spetenss ma ; nt Toe uals el ae aplened sec Se an Baran einpil sau vuole se aplsch ascunde aproape tn, intesine, Mae, apol de ln sine se aplenchepre chiar gi 0 TTT Jacqueline (obs. 102) nu reugea si ageze un degetar pe © cutie, pentru ci nu_stia_sicl fntoared_pe partea. cea buna, In sehitnb, Ja T ;3 am vazut-o intoreind foarte bine o pipugd pe toate partile. Regdsim deci catacteristicile stadiului:punerea. abiectelor in relafii spatiale intre-ele In sfirsit, 0 ultima achizifie esenfiala: prin faptul insusi c& copilul stabileste raporturile de pozitii si deplasiri intre obiecte, el incepe ifi_de_propriile sale misedri_ca deplas ansanbht. Aceasta ined nu inseamn ca el se situeazd in-raport cu alte corpuri intr-un sistem de relajit reciproce, dar cé el se depla- seazi constient fa directa obiectivelor la care doresie sa ajungd si_cistigd- astiel~posibilitatea dea elabora grupuri mai_ complexe decit anterior, in special in cea ce privesié adineiines Tata citeva exemple : Obs, 116. — La 1; 1 (26) Jacqueline ist dirijeazd singurd mersul Gned {i nindu-se cu miinile de mama ei)’ si se orlenteaza spre scaune, spre canapea ete. (La 1) $ (@) face ocolul eamerii fara un plan_premeditat, dar cating te faja fiecavei mobile s@ ajunga la mobila urmabsare La 1; 3"W2y~pe elnd se gisssie in fareul ei, pun un cloyn.tn_picioare, Succesiv, pe diversele laturi ale fareului ; Jacqueline ajunge-de-ticcare dati Ja local “dorit,"ew-Westulé-diftcuntate, deplasindu-se de-a lungul laturor tare Am veut deja (vol, T, obs. 167) c& tn acesasi zi si la 1; 3 (16) Jacqueline Sa devedit capabilé si-3i impinga jarcul in directla unui obiectiv deparial pe care ea nu reujes si-l alinga direct. La 1} 4 20) ca mA priveste in timp ce-i ascund rajusea la spatele meu; Se ridica'si se Invirte slstematie in jurul meu pentru ao cduts 160 7 c 8 P nm 2 A Fig. 1 6 F é Obs, 117, — La 1; 2 (15) Laurent a stlut sh construiased, mergind, ade- Prinil se feel lao gd cares atragen iq flecare 21 ty tmput plimbari meze dou’ drumuri A B si B P, descriind impreund un unghi drept in punc- Or, Ia ineeputul plimbariior ao ‘ilnice, Laurent, gaat shuns ae ipeiveatae) chiar deplasdrile copilului. Sea SE rt lt shh © D1 rip SRB RPS ey See Semis mae met Soe TLIG, Laurent se piicepe foarte bine sa se infoared in Hy urmind nia © DH 11 ~ Construtrea ceatulut ta coplt 161cama c& el rezumA astfel intr-o singura operatie cele doud deplasiri PB si BA, Dimpotriva, in ipoteza cealall4, copilul er fi constient de relatiile spa flale, unind cele tret puncte A B si P. ireste este grau sé stim cUm S-au constituit asemenea grupuri si dect care dintre cele dow ipoteze menfionate este cea adevarat’, Este chiar foarte probabil, sntrucit aceste rupurl nu au fost achizitionate ‘intr-o singura zi, Ci progresiv, ci prima interpretare, bazata pe intimplare, este cea bund in ceea. ce privesle faza constituirli grupulul. Tata de ce clasificim aceste faze in stadiul al cincilea, care, din punctul de vedere al functionarii inteligen- fei. (esi vol. 1), este rel al descaperirii de mifloace not prin tatonare citi JAW si experimentare, Credem ins ci de Indaté ce s-a constituit sistemul indicillor eare permit copilului si recimoasck semnificatia diverselor drepte ale drumulti, Laurent se dovedeste capabil si combine congtient deplas Sntre ele pentru a forma astfel grupuri autentice. In aceasté privints mi- mica lui Laurent ni se pare cf ofera argumentul decisiv: departe de 2 tona_sau de a actiona automat, vedem in fiece clipa ci Laurent wa situatia, apoi se decide ca si cum ar fi célfuzit de perceperea a insesi relajlilor spatiale, Este. clar c& posibilitatea copilului constient si de a forma ,gruparl™ prin proptiile sale duceri si_in: ‘ompleteaza in mod necesar grupurile elaborate cu ajutorul lor dintre obiecte. Pind la urma copilul ajunge astfel in toate ile sA construjasca grupuri cu adevarat ,,obiective. Inseamna oare aceasta cA elaborarea notiunii de grup" se incheie complet, exceptie facind problema complexitatii diverselor grupuri compa~ rate intre ele? Nici vorbé nu poate fi, deoarece grupurile obiective descoperite in acest stadiu rémin limitate la deplasarile direct percepute gi nu inglobeazd inca nici o deplasare simplu reprezinta. Cu alte cuvinte, copilul nu stie ined nici si find seama_de_sepla- srile ce se prodic In afara cimpului perceptiei (dar al caror re alltat il percepe totusl), nici si se silueze el insusi in raport cx obiectele (aceasta operatie presupunind c& subiectul se reprezinta pe sine ca mobil si nu numai cé ia cunostinta de deplesarile sate}. S& examindim aceste doud genuri de lacune care mai separé grupul obiectiv de_grupul-,reprezentativ® — “Th ceea ce priveste primul punct, putem’ sustine intr-un. cA copilul, cu toate ca stie s4 combing Intre ele dep! ‘ale_obiectelor_pe care le “percepé, Hu a @juns_inea_sa_preveda relafiile spatiale ale obiectelor inire_cle (in_afara_cazurilor cind aceasta previziine decige din actiunile obisnuite) gi nici_s&_recon- Stituie deplasérile invizibile, Pe seurt, el percepe spaliul Tira a ajunge ined SYST reprezinte, Aceasta concluzie rezulta intr-un mod foarte general din obser~ ‘vatiile consemnate in vol. T sub titlul ,descoperire de mijloace noi prin experimentare activa". Cind, de pilda, copilul se folosegie de Suporturi pentru a_atrage la el obiectele.indepartate, i Se intimpla, insusi_de a se deplasa astfel 162 aga cum i sa intimplat Jui Lucienne (obs._ 150), si traga.s suportul, ehiar cind_obiectul dorit este alaturi si nu pe suport. Sau ‘ind copilul folosind 0. sfoard fixata de obiectiv pentrii al obtine. nu intinde sfoara (obs. 154), Cit despre bat, copilul_nu se foloseste le inceput de acest instrument, decit_atunci_cind il percepe in acelasi timp in care percepe obiectivul si cind ambele sint apropiate unul de celalalt, Cu alte cuvinte, copilul rimine incapabil sa Vote Ulilizaréa Unui_baf prea departat de obiect si sa-si reprezinte raportul dintre ele, Cit despre obs. 162—166, ele ne arati cum co~ pilul care cauté si faci sf intre un bat sau o jucdirie oarecare (un cocos de carton etc.) printre barele farcului, are nevoie de o lunga perioada de invalaré pentru a descoperi ca barele_opresc.un obiect prea mare gi cd acesta trebuie intors pentru a-l face sa intre cu dect un fel de repre: partea Tif Ingust. Nur existe s_raporturilor el a~impermeabilitayil unui soll Taya de - “uma caracler reapare in obs17,eind“Luciehie, Pentru a introduce un inel intr-un bat al lipeste direct de bit, ca si cum metalul ar putea strabate lem- nul pentru a ocupa locul dorit de copil. Pe scurt, in toate ageste ‘observatii_se_vede cA relatiile spatiale ale obiectelor intre ele’ mai italic problema dé ws nw daw Joc in_nici_un caz_la_reprezentari detasate de_actiune. Atunci .cind copilul per- .ct_obieciele, el incearca sa le puna In relatil, dar nu pre- vede”citugi de putin natura acestor relatif, ci_se limiteazi si le organizeze dupa ce actioneaz’. Dimpotriva, in cursul staditilui urmétor vom putea vorbi despre reprezentare spatiala_propriu- zisa, deoarece la grupurile obiective direct percepute se_adaugi grupurile evocate mintal Jata inca unul sau doua exemple de atari dificultiti de repre- zentare : ave anticipata Obs, 118, — Luclenne, 1a 1; 2. (02) isi trece fp jurul capului_un cere ccare-} Cade pind pe umeti. Fa i] scoate, apol ineearel sf execute acpeag! ope- alice ca un capac. (plin). 1 pane pe eresictul capului sh tragé de ambele eari-cu"iile, fume wire MtevelL eapucul du vadessa, Nu-yh da pewue nasi de Ulin c& fund eapaculus este rejinut chiar de eapal el. a at? 0-(5) ea sta in picioare alatur’ de mine. Intihd lantul dé 1a seas su pe pocea simi pun piciorul peste lant in lumgul acestuia, in aga felca lanjul si nu peat fi seas din patten pe unde a intrat sub picior. Lucienne iT cura in zadar si atte! trag lanful de partea cealaita. De la a dova proba Luclenne pare si-mi fi infeles trucl= indata ce ascund Ianjul in partea stinea a pleforulut, ea 1] auld im partes dreapld. Ajunge tnsh si repel expe Menta find si treaed lanjul s1 Sub celatalt picior, pentru ea Luclenne sa fu tai injeleaga mimic. Ea caUta sistematie Tantul de purtea In care el a Gisoarut sl nu pare #4 conceapa c& el ar fi putul trece Sub al rloilea picior Bxplicafia consta in faptul e& in cazul primulul picior am aratat eu in 163sumi copilului cum poate regisi lantul de partea cealalta, in timp ce la a doun proba a réimas pasiv. Obs, 119. — Jacqueline 1a 1; 6 (8) introduce o leb’d, un pestigor si o broascé in combinezonul sau, prin partea de sus. Incearca ‘apoi sa le scoata, dar ru reugeste, imbracaminiea ei find prea Ingusta : se limiteaza sisi ine troducd mina ping in dreptul pieptului si sA priveascd prin deschizitura com binezsnuluj juedriile care au ajuns anult mal jos. Nu-t vine ins ideea si le Scoaté pe dedesubl, adied prin deschizaturile pentru pleioare Scot atunci eu una dupa alta cele tret jucdrit, tragindu-le prin deschizé- turile din partea de jos a combinezonului, la inditimea pulpelor. Jacqueline este foarte sunprinsi’ de aceasti reaparifie a jucarlilor sl largeste imediat Gesehizitura de sus a combinezonulul pentru a privi in interior. Dect tatul se petreco ca si cum ea fine sh verifice dack jucariile mai sint in combine- zon. Ea trebule totust si fi perceput tactil tesirea juetiritlor prin partea de jos, dar in mod evident, ea nu are nici un fel de reprezentare vizualé a a~ fectoriel lor ‘Aceastii observatie este deci analoag& cu cea pe care am redat-o joeldiat mai sus in legiturd cu Lueienne, care nici In 1; 6 (0) nu-si poate inca repre- zenta cum poate trece un obiect sub altul Obs, 120, — Laurent, 1a 1; 3 (7), pune un numir de obiecte (pietricele si jucarity peo plangeti, apol i se nfzare ch vrea A priveascd acest, spec- {aco} de jos. Ta plangeta fard nlcl o masurd de prevedere gi o intoarce. Obiec- tele se ristoarnd pe'masa. Laurent are aerul de a fi foarte mirat de acessté cidere, apoi, dupa ce a privit citeva clipe jucariile imprastiate, le repune pe plangela. ‘Totul se petrece ca gl cum eo} mu prevazuse evenimentul Care faptul _acesta de a mu fi prevazut fenomenul se datoreazA inex! tenjel reprezentarli (desi copilul stie foarte bine si faci obiectele s4 cada Tistumind suportal lor ca in obs. 115)? S-ar putea interpreta mat simplu luerutile, invocind tie aistractia, fie dificultatea tehnied de a mentine plan- seta ‘n pozilie orizontalé, in timp ce priveste de jos. Dar o a doua incereare 2 copilului ne-a permis’ si excludem acesle dou solutii. Intr-adevar ime hat ce a aseaat din now obiectele pe planseté, Launent o apueé din now penta ca s-0 priveasca de devesubt. Disiraojia este exclusi de aceasta dati. Pe de alta parte, Laurent nu face nici o ineereare de a men{ine suportul orizantal pur si simpiu el nu-si reprezinta situatia. Pe_scurt, copilul percepe relatiile spatiale dintre 1y dar rezinta ih ahsenta oricarui contact direct, La fel’ stau ea ce prlveste colpul “propia. In acest stadia i le de ansamblu ale orga- ul si in aceasté privin{a el a progresal fafa de stadille dar crn Feugegte thiscarl, Cid trebiie ddar_sise_deplasese fe a ajuinge Ta un obiectiv departat, copilul stie sé-si dirijeze Tulsi ia astfel cunostinta “de propria sa miscare, pe care o deosebegté de Sceea a obiectelor, dar o asemetiea conduita incd nu arata citusi de putin ed el igi Feprezinté mersul din exterior si si situeazé deplasarile in ansamblul situatiei. Intr-adevar, ciad ste confruntat copilul_presupune o asemenea subiectul contin se considere, dac& problema eu tare reprozentare, vecem 164 nu_situat in, 8 spajiului, cel_putin ca fiind centru privilegiat. un obiect ca altele ale cérul deplasari sa fie -obiecte. Obs, 121. — Sa ne amintim mai intit_curioasele comportamente pe eare le-am deseris in vol. 1 (obs. 168" 31 i6)),"in cureul cdrora, copilul chute ed Space ite obec ‘det ae atln pe ‘a’ ct lo nmbiza Asunenea exemple par sé arale eu eviden{a e4 copilal sus reprezina relafile it care se afla cu corpurife Inconjurateate. Yattun 92 de aeelad Bp. La 1; 4 @0) eu si Jacqueline ne jucém cu mingea. Ascund mingea sub 0 pern4. sacqueline ge Tepede s-o scoala, duph ce a privit eu alenjie ceea ce fdcusem, Ex pune insd plelorul pe pera tn eercing totusi's-o nadice cu ambele mfint | eu eit trage mai mult de oblectul- stan eal apash ew pir, din causa Sola Se a can fea Libra Stirgeste prin a” renunfa la sninge, “neputindu'si representa. ee 0 itnpiedies sa ridice perna ! a ee ‘Obs, 122."— Putem ita, in continuare, In sprijinul interprelAeil noasire urmatoarea observafie : 1a 1 6 (13) Jacqueline # caborit inér-un sant Ingust si adine (in care dispare pind la golduri) si inceared sa asi din el. Pune piciorul sting pe marginea sanjulu, dar nu reuseste si se salle. Atunci ea se apleach 51 (cu toate ca pasireaza piciorul sling In aceeagl pozifie), ig1 apued pieiorul rept cu ambele mfini, ea pentru a-l aduce aléluri de piciorul sting. Face 0 serie de eforiusi reale si se inrosesle de transpiratie, In cele din urma Fenunfa i jese din gan} tirindu-se pe burta. Dar abia iosith din sant, co. board din nou in el si igi reineepe incerearile, De data aceasta scoate’ mai intij picicra] drept i'l apued pe cel sting eu ambele miinl, tagind de el in mod viztbi De subliniat e& ea a coborit singuré in gant si c& se crede singura in cungul observatiei Este evident cd problema ce se pune aici depigeste simpla geometric copilul pare si ignore Lotalitatea relatiilor_fizice.care-1 leagd de sol, in sp _sial greylatea, Nise UTE Thsd probabil c@ pentru a cdula sé se migte spr Jinindu-se doar pe sine, in maniora domnului de Crac*, copilul trebule 34 fle rea pufin capabil ca ‘si-si reprezinge ansamblul propriel sale deplasar. Jacqueline pereepe bine piciorul pe care Incearcd sA-1 iraga, dar isi repre Zinta prost totalitatea: migearii pe care vrea s-o execute, In concluzie, stadiul al cincilea marcheazd un progres sensibi ia ceeu ce priveste construirea spatlului, Odata cu elaborarea yru- purilor ,obiective" ‘de deplasari, care definese aceasta perioada, se poate spune intr-adevar ca spatiul experi a Tost consti- tuit. Tot ceea ce intra in perceptia directa poate fi deci organizat (exceptind bineinteles erorile propriu-zise) intr-un spatia comun sau intr-un mediu omogen al deplastrilor. Afaré de aceasta, depla- sirile proprii devin constiente gi sint sittate astfel in rapart cu alte deplasar.Totusi, constructia intelectual care o permis aceasta elaborare a perceptiilor spatiale, nu depaseste incd percep- *Tipul mineinosului pe care nu-l jeneazi inadvertenfele povestirilor sale (nt) 165iu-zist a insagi_pentrn a da nastere_la_o_reprezentare’ propy deplasarilor. Pe de_o parte, copilul nu fine seama_de deplasarile care.se electueaza in_afara cimpului siuvizual. Pe de_alta parte, subiectul nu-si_reprezinti_propriile sale_migc&ri_in ansamblu, in afara_pereeptiel directe pe care o are asupra lor. § 5. Sladiul al saselea: grupurile reprezentative. — Aga cum am vazut in legituré cu notiunea de obiect, copilul devine: capabil in stadiul_al multe Geplasai cuts in afara cimpului_vizual, Are loc deci o reprezentare a mis- cirilor, orieare ar fi modul de producere a reprezentarilor respec tive. La prima vedere, acest element nou nu pare sé adauge nimic esential la constituirea relafiilor spatiale. In realitate ins, repre- _zentarea spatiului este necesaré pentru desavirsirea constituirit “acestor relatii, si aceasta pentru doua motive. > Primul motiv este ci {ard reprezentarea deplasdrilor invizibile, A universul peréeptiel ramine ineoerent sai cel putin incomprehensi- 2 bil. Tntr-adevai, obiactele isi schimba pozitia unele indaratul altora si pe planuri.de adincime diferite. Pentru a_ordona diversgle lor \y deplasari, si erceptie trebuie s4 fie deci corectata printr-o F reprezentate a in ‘népercepute sana deplasdrilor reale care » sin disimulate de miscarile aparente. lea motiv este cA, pentru a se situa el insusi in spatiu, astfel-la relativitatea constitutiva a unui spatiu_omo- irebute si sé réprezinte pe sine thstisi 9f sA-si_imagi- ale déplasari, ca gi cum lesar vedea din ‘exterior. nui ar posed’ aceastd capiicltate, sublectul ar putea doar sé perceapa direct migcdrile pe care le executa, dar SHArd 8a le~situeze” din ‘exterior intr-un spatiu_comun obiectclor ‘Jil insugi. Rezultatul unei asemenea perceplii este un egocen- ‘s 2) trism spatial care tinde s4 dispard din momentul in. care subiectul ve situeaza in spatiul ca atare in loc sA perceap& spatiul in func- fie de el — a = ““Pocmai in aceste dowd privinte se manifestA progresele din. stadiul al saselea: reprezentarea relafiilor spatiale dintre Iueruri 2 | si reprezeniarea deplasérilor corpuliti_propiiu ~ Pullen eita @in acest dublu punct de vedere, in afard de gru- purile ,,reprezentative descrise in capitolul precedent in legatura cu stadiul al gaselea al notiunii de obiect (cap. I, § 5), faptele de ,inventare de mijloace noi prin combinatie mintala“, analizate in vol. L Cind, de ‘pild, copilul stringe grimad& un lant de ceas Inainte de a-l introduce intr-un orificiu ingust (obs. 179) sau ridic&- 166 tan bat inainte de a-J introduce printre harele {arculni (obs. 178) ete. el combina mintal relatiile spatiale dintre obiecte, Or, aceasta capa citate de reprezentare spafiali are drept_efect imediat posibilitatea dea inventa ,ocoluri, a : obstagole, Aceasti conduits a ,océlillui” ni se pare a fi cea, mai carecteristicd_din~achizitiite-prezentulal-stadta, Infr-adevar, pe de © parte ea présupune reprezentay flilor spatiale dintre obiecte cit st reprezentarea deplasirilor compulut propria, Pe de alli parte, east em ‘numai_obi Obs. 123, — La 14.6 (@) Jacqueline arunci 0 minge sub canapen, Dar tn log $4 se aplece imediat i s-o caute pe jos, ea priveste locul, infelege c& mingea a irebuit sh, travelseze spaiiol de sub canapea si se inviveapla. de partes cealalta a canapelel, Numai ca, avind o mast la dreapta el, ter cana eaua find iplté cu spatele de un pat la stings, ea Incepe prin a se intoarce fu spatele ta locul unde a disparut mingea apei ocoleste masa 31 ajunge de partea. cealslti'a canapetel direct In locul cel bun, Ba a inchls’dect cercul, Srmind un itinerar difert de eel al obiectivulul, elaborind asttel un .grup™ prin reprezentarea deplasaril Invizibile a mingll’ si a. ocolulul” pe care (a Tae pentru a regést mingea Lat; 6 (Ui), la fel, mingea Jacqueline! ajunge sub-un pat, Ea se apleact i vede ci mingea s-a bAgat adine sub pat. Copilul se ridich deinaata si oco- {este patul precam sl 0 masa care este lipita de el, A dous zi. in riding en zasegle Un ovol aseménitor pentru a ajunge la mine, de parlea ceolalta 2 une! corzi Intinse insa de data aceasta tot drumul era dinainte vieibiD ‘it siptiminile urmatoare consemner numeroase ocoluti printre ‘piesele de mibila din biroul me Exemplul cel mai concludent este unmatorul "la 15 HG) uno pine apetenza nel nnapete care ne alin, amas Zaica ‘ferestrei, Jacqueline, indus] seama ef. iva # prea grou 36 siungl In Dupugh pein fai, nicl macar nu inceured so atinga, ce sireconrl mevoios printee canapea si fereastrd, apol se InaltS i ia pApUSA NOs. 124 ‘Latctenne presinta ia rindul ef conduita oealurilor cam de la Tp Ry Am nofat dela. (vol. 1, obs. 11) fapiul ed jucindurse pentra prima up tarucior de papuse $1 impinginau-] pind Ia peretele camerel sal Ga nu a fost tn stare stl teagd Inapol divect : 2 abandonat deci repede rl feral covelorufuiy a trecut de pariea eealalfa, intee perete si eapatul anterior Ar edeuciorlel qi ecaepuest Se impings, din seazeta. poritie mows Geol Gvare ic) cu allt mat clar eu cit ef este Insoht de 0 inversere de sens in tracijunea oblectul La 1; 0 (28) Lacienne cérein inch nti place s8 se aventureze singuré prin spall goale, veea 24 ajungt la mine, care ma aflu in dreapia el intr-un Colt al ineapertt cate ine fried 8 parcurgh (Ara sprifin 9 distant de vreo Thets|. Inepeeteazs atunel Intreaga ineipere st pomeste spre ines, Ta un semun, de alel se Indreapid spre o mask. traverseaza apoi 13 me: in fra sprijin pentru ada deo canapes, Alcl schimba directia pentri a se Indvepta spre mine smi regiseyle ups ce s-a sprifintt de un alt seaun si de masa mea de lucru A fcut intreaga cdlatorie fara md priv © "Obs 125. — La Laurent, primul yo!” clar a fost observat In 1: 3). Copitul se afla in pieloare, intt-o grddind. Se tne ety mina sting’ de (ald 167 jerarli de_urmat, finind seama de“su, iar cu dreapta incearca si atragh spre el o poarta de fier (olin 5i fara ie tin grilaj). O deplaseazh pufin, inst nu reugeste s-o deschida complet, Astinei se opteste, apoi brusc mA trage de partea cealall4 a zidului. Acolo, dara nici o exitare §1 fard nici o manevra gregita, impinge poarta ou ambele imiini i reujeste s-o deschidS, A Inconjurat deci oblectul reprezentinds-si dinainte drumul pe care avea si-l parcurgi deoarece poarta nu are nici o ‘portiune transparent (vezi, de esemenea, mai jos, obs. 159, 1a 1; 4 (4). ‘Alt exemplu, Ne amintim (obs, 17) de grédina patrata | BE G, formata din pair peluze, Or, la 1; 4 (10) si in zilele urmatoare, Laurent ajunge s& execute prin aleile gradini un numar de ocoluci care presupun, maniCest, reprezentaraa, Astfel, pornind din Gel se Indzeapli fra a ezita spre poarta P, urmind itinerariul @ F D CB P. Invers, dae in P i se spune .mama” (mam: lui a rimas pe o banc in G) el reface fri a ezita drumul invers sau urmeaza rua PBA DFG, Vedem prin ce anume_aceste_,,0¢ se_deosebesc de sim- plele deplasiriate-subiectilai, observate in cursul stadiului al cin- cilea. Intr-adevar, ele presupun o reprezentare anticipata a drumu- lui de urmat sf un Winerar care, fie nu este vizibil in anstmblul “sau (obs, 25°81 inceputul. 124), fie presupune un joc de relatii complexe (firsitul obs. 124). Dimpotriva, in cursul stadiului al cincilea, copilul se limiteazd s& parcurgi un drum pe care-1 percepe direct (obs. 116—117) sau, chiar dacd inconjoaré un obstacol (ca Jacqueline la 1; 4 (20), care céuta o rituged in spatele meu), se limitea2d s& urmeze itinerarul deja parcurs de obiectivul care abia a disparut. Asemenca ,ocoluri“' implicé deci reprezentarea relatiilor spatiale dintre obiecte. Mai mult deceit atit, ele_implic& reprezentarea mis- cariler “dé ~ansSmblu ale corpului_propriu : cind Jacqueline incon joara G-canapea sau un pat, sau cind Laicienne fnconjoar céru- ciorul papusli, nu numai cA stiu c& se deplaseaza ele insele, dar in plus ir situeaza deplasirile in raport cu obiectele inconjuratoare in sfirsit, copilul’se ‘reprezinita pe sine in spatiu, in loc sé se con sidere un centru privilegiat, ale cérui deplasari rimin_ absolute (vezi obs. 121). ‘Aceasta dublé reprezenta si a deplasdrilor proprii se manifest pe de alti parte in faptele | de orientare care, dealtfel, reprezinti o prelungire directa a con- | duitel_,ocolurilor™ Tats dows exemple re a relatillor spatiale dintre obiecte Obs, 126. — La 1; 7 427) Jacqueline ma_urmeaz’ Sa vray sutd de metsi de o vil de munte, pe un drum care coboara spre cimpie gi pe care plecase eu trei aile tnainte bunicul ei. O intreb pe Jacqueline ; ,Unde este mama 2 = Unde este bunicul 2 ete, desemnind alternativ pe membril familiet care ‘au Hianas In vila sl pe cei care au coborit In cimpie, Jacqueline imi indie de fecare data directia corecta. Lal; Il (0) mergem pe un drum drept cam Ja un ktlometra distant’ de casa, O intreb pe Jacqueline unde este casa: ea Imi arati coreet directia, 168 Intoreinda-se, La intoarcere repet Intrebarea : Jacqueline fncepe prin a arita sistematie indiratul ei (ceea ce este, bineinjeles, gresit). Dupa citiva metzi se rizgindeste, ardtindu-mi spre inainte. Or, corectarea sa nu provine din Tapiul cfi-ca Vede casa in depariare, ci numai din constetarea ch ea se af pe drumul de Snioarcere. Obs. 127. Laurent, aflindu-se in gradina pe care 9 cunoastem (obs. 117 si obs. 128) tie, tneepind cu 1; 4— 1; 5, sa ee orionteze Tar a se lasa in- Selat de falsele manevre pe care incercém v-1 facem sa le execute, De pild’, cind merge de la G spre poarta P trecind prin punctele G F 41D, Laurent se angajeaza Ja indernul meu (i in de mina dreapla) pe tra- ect D-H. Dupa cifiva pagi se intoarce Ins si rela drumul D CB. In C fac © noua Incereure : 1 atrag pe tralectul CT. El se intoarce ins& imediat si is regaseste drumnul La 1; 5 (i) él stie aa indice cu degetul pe diferi{i!_membri_ai_ familiei ype care nu-i mai vede, dar a eiror pozilie o Presupune dupa direcfilie res- peclive in care sau angajat cu vreo ors mai inainte si dupa ocupaliile lor Obisnuite : astfel, el indie’ spatele casei, unde stie ca se Joack surorite sale, Dunc 'din opal spre care sa Indreplatbunieul” eau poring api: bare ete, Aceste din urma conduite sint importante. Intr-adevar, ele araté in ce mésurd copilul, devenit capabil si aiba reprezentari, tinde si ordoneze diversele ansambluri spatiale unele in raport cu celelalte. Atunci cind Jacqueline, pornita Ja drum, nu-gi mai vede nici vila de munte nici casa, ea stie totugi c& ele se afla in spatele ei, Cu Wate ef HU-gra vaZNt bunienl detrei Zile, ea stie in ce lirectie a plecat el. In rezumat, deplasarilé propriului ei corp nu i état intr-un univers care a devenit tine gf pe ea n mai rémine ceva din spatiul absolut centrat in wubiectulul. Greséala facuta de Jacqueline a 1 ;11(10) cind ex isi sifueazi casa’ mapoia ei, pe drumul de intoarcere, arata cA fara } ‘puncte de reper a mai exista un fn fata un Jo Spates absolute! arcetarile pe care Te-am publicat anterior araté ci pind peda opt ani subsist pe plan verbal_o sting si dreapta in sine’. In ceea we privesle 7st , in ia spate%, este suficient ce copilul care se invirte in jurul axel sale S4 recunoasca la intoarcere punctele de reper care au jalonat drumul séu la dus pentru ca sé-si regaseascé orientarea Faptele de orientare atest deci intr-o masura chiar mai mare decit simplele ocoluri dubla achizitie proprie acestui_ stadiu. Intr-adevar, se vede pe de o parte ca, in reprezentare, copilul pune in relatie nu numai obiectele, ci si ansamblurile spatiale intre ele. Pe de alt& parte, el igi reprézinta cert propriile sale deplasari, céci Fab jurul si 1d. Piaget, Le Jugement et le Raisonnement chez Venfant, editia x dous, (Delachaux a Nislé S.A) 169fara aceasta, punerea in relatie despre care am vorbit ar fi impo- sibila. Pe scurt, datorita reprezentirii spatiale si a capacitafii de a labora grupuri reprezentative, spafiul s-a constituit pentru prima daté ca mediu imobil in care se situea7é subjectul insugi. Aceasté achizitie final garanteazd astiel obiectivitatea grupurilor percepute si posibilitatea de a extinde aceste grupuri la deplasarile care nu tad direct in. cimpul perceptiel. In_felul acesta. spatiul egocentric initial este intr-un_ fel rasturnat, universill_nemaifiind centrat asu- “pra whuléu care se ignord, ci _continind in sine corpul_propriu, jeplasdvile sale, in_seria indefinltt de solidé perma- posed migcari_iadependenie de-subiect. \nente cate p § 6. Prineipalele procese ale construirii spatiului, — Aga cum aut spus foarte bine Stern in legatura cu psihologia copilului si Bruns chvicg in legiturd cu ,etapele filozofici matematice problema em- pirismului sia nativismului este o problema gresit pusa : realitatea au in earacterul spatial sau spatiului consté in construirea lui nespallai-at Sengalilor;-consideraté ca~atare Dar, dupa ce facem aceasta” fare ramine faptil ci o constructie poate inter- pretata dintr-unul sau celdlalt punct de vedere, dup’ cum cons- tructia este dirijaté mai mult sau mai putin din exterior sau din interior Atunci cind vrem sa reducem la minimum realitatile innascute care servese drept punct de plecare in construirea_spafiului, nu pu- tem contesta existenta a doua date fundamentale : pe de o parte, ea insisi_a—asimilaril_biologice st _psilologice jmplica organizare in _grupuri*, iar pe de alta parle, organele fa apliea chiar de la inceputul activitatii lor aceasta orga- nizafé Ta déplasarile pe care ele le percep. “WNofiunea de grup depigegte cu mult construirea spatiului. Cons- tituie ur ygrup™ oFice” sistem de opera{if Tachis asupra ut, adica un astfel de sisteiir in care éste posibilé reveni Ja punctul de plecaré, piinti-o operatie cé face parte din sister). Intr-un sens foarte general) se poate Spune ca orice ofganizare vie si in. special cea psihologicd confine in germene operafiile caracteristice ,grupu- Jui“, deoarece propriulorganizlrii este tocmai acela de a constitui o fétalitate dé process interdependente. Notiunea de grup, consti- ‘ile astfal priicipiil acelut-sistem de operatii ) pe care logicienii | Lau numit logica relatilor*~deoarece prodimul a dowd relat \ contiiiuts s&-ti8 o relafie. Or, Togica relatiilor este imanenté oticarei i intelectuale : orice percepfie gi orice conceptie sint, puneri relalie si, ‘agica relaliilor nu se re- flecli decit cu’ intirziere, ea este virtualmente preformaiti, func: tigneaz®” practi¢, in orice act ~de {nteligenté. Se poate spune deci ~grupul™ este imanent inteligenfal insag. Pitem chiar iierge pila If A spune Ci OFice act de asimilare, respectiv orice raport intre_ofganizarea subjectilui si mediul extern presupune un. sis tem-de operatii ordonate in_,grupuri". Intr-adevar, asimilarea_este intotdeauna Feproducere, respectiv ea implica o reversibilitate, seu jlecare, ceea ce focmai_ defi- © intoarcere posibila_la_punctul de ple neste ,.grupiil” 7 Or, aceste consideratii, aplicate perceptiet si executdrii mised rilor, ne fac sa intelegem.ca constituirea spatiului este schifaté chiar in functionarea aparatelor vaaular si echilibruliil. Daca din ziua a saséa-a~vietitsale;—copilul “Tut” Preyer fhfoarce capul_ spre fereastra, atunci cind este indepirtat de ea, pentru a regaisi sen- zatia de. lumind_care-ji éste plicut’, faptul insusi de a céuta un aliment functional pentru privirea sa, constitnie, independent de orice coordonare precisi, un grup de deplasdri imanent activitafii reflexe, Construirea spatiului este deci dirijata din interior prin legile insest ale“ functionarii asimilatoare, fnseaimnd oare aceasta ci organizarea‘spatiala, in calitatea de structur inndscuta ? Ar fi absurd 88 fragemO Ssemenea conclzis. Tara indolals, con- formatia organelor 20: i spaliale, deoarece geomet voritii se bazea: ili eUiclidian cu trei dite Dar aceasta influenta a, restringind posibilitatile intuitiel printre toate geometriile rational posibile. Cit despre a sti cum se constru- ieste spatiul earacteristic acestel intuifil, precum si spatiul in_ge- neral, singuré organizarea grupalé proprie functionarii. asimilérii nu este suficienta pentru a o explica, deoarece ea constituie numai © organizare functional si nu. o siructura conereta. Ea explica doar de ce misedrile reflexe sint deja organizate in spatiu, dar din structura miearilor ca atare nu putem deduce nimic in ceca ce privesté pereeptiile spatiale sau reprezentarea spatiala. Pro- blema pe care trebuie 3 0 rezolvim este deci accea a trecerii de In spatiul Niolegiete-spapilil perceput g coceput, saul, daca preferati, trecerea Ue Te @ prion’ Tunclonal Te -@ posterior! Structural Am tesrisetapele acester evolugi woltarea grupurilor apractiée™ in grupuri ,subiective si a acestora din urma in gru- puri ,,obiective". Problema esentialé pe care o ridicé 0 asemenca descriere const deci in a infelege in ce fel copilul, pornind de la un spatiu in intregime centrat pe activitatea proprie, ajunge s8 se situeze intr-un mediu ordonat si care il cuprinde pe el insusi in calitate de element. Trebuie sa distingem aici doua procese, fiecare ve de perceptle influenteazd natura. in- qt (dintre ele cerind 0 explicatie speciala, desi sint strins legate unul de altul : structurarea progresiva a cimpului spatial si desubiecti- “consolidared elementelor_s a im mai inti asupra séructurii. In stadiul inti, condui- tele (suptul, vazul ete.) prezinta fiecare 0 coordonare ereditard a miscarilor respective in spatiu, dar fara coordonare spatialé intre ele. Progresele proprii stadiului al doilea, legate de achizitia reac~ tiei circulare primare, permit copilului s& urmareasca sau sii rega- seasea, in fiecare din sfere — bucala, vizuala, tactila; kinestezicd ete. —, tablourile perceptive obignuite, cu ajutorul miscarilor gru- pate in sisteme coerente suprapuse sistemelar reflexe. Deci, per- ceptia spatiului se reduce fncd la aceea a anumitor miscari ale corpurilor in cimpurile respective ale diverselor organe ale simi rilor, iar copilul mu-gi imagineazi nici deplasarile exterioare acestor cimpuri, nici migcarile corpului sau propriu. De aceea, el nici macar nu coordoneazi intr-un mediu unic diversele spatii astfel schitate. Odata cu reactia circularé secundard, respectiv odata cu coordonarea_vazului_sT-a-epucarii, structurarea spaliului reali- zeazA dou progrese insemnate : pe de o parte, coordonarea Intr-un singur sistem a diverse spatii practice constituite pind aici, pe de alté parte, constituirea de grupuri in cimpul insugi_al_perceptiei. Intr-adevar, datorilé inferventierapucarii, copilul devine capabil sa deplaseze obiectele in cimpul vizual gi astfel sA le facé sa descrie traiectorii care revin periodic la punctul de plecare. Coordonarea nu depageste insé limitele cimpului de perceptie, iar in lips de re- prezentare, acest eimp nu include corpul propriu ca atare, ci numai activitatea lui manualé. — Odatd cu stadiul al patrulea, care este acela_al_coordondrii schemelor sécundare iitre ele, structurarea @ SA treacadinicolo de cimpul_perceptiei imediate, lil devine capabil si caute obiectele disparute. Dar, | nit detageaza In masura suficienté obiectul de acti- Vitates. propric, aceasta structurare se extinde numai asupra grupu- rilor reversibile si nu cuprinde inc& nici migcérile libere ale mobi- lelor, nici corpul propria conceput ca un object, In sfirsit, in cursul stadiilor al cincilea si al saselea, datoriti conditiilor noi ale cautarii dirijata si ale combinarii mintale a schemelor, structurarea se extinde asupra totalititii deplasirilor care au fost percepute suc~ cesiv, iar apoi asupra acelora pe care inteligenta poate sa le re stituie prin deduclie, chiar fard sf fi fost percepute. Relatiile de reciprocitate se stabilesc astfel intre mobile orice ar fi ele, preeum gi intre mobile si corpul propriu, conceput in-acelasi plan. ca gi eelelalte obiecte. 172, Din punctul de vedere al simplului_comportament, aceasti structurare treptata sau mai exact aceasta construire a relatitlor spatiale se explica deci prin progresul inteligentel tnsdgi. Ia ma- sura in care activitatea subiectului este reglata de scheme globale, coordonarea spatiali se efectueazd numai intre migcdrile subiec- tului gi obiectele care se afli in prelungirea imediata a acestora. Dimpotriva, in mésura in care schemele devin destul de mobile peniru a se combina intre ele in multiple moduri, relaliile spatiale Se stabilese intre obiecte, pe de o parte, lar pe de altd parte, ele intereseaza corpul propriu in ansamblul sau. Aceste constatari araté deci ca adevirata natura spafiului nu rezida in caracterul mai mult sau mai putin intins al senzatiilor ca atare, ci in inteli- gen{a care leagd aceste senzajii intre ele. Dar, intrucit senzatiile hu constituie in nici un caz elemente prime si intrucit ele exist numai in funetie de perceptiile de ansamblu legate de asimilarea mintala, am putea admite existenta unor perceptii, spatiale sui generis. Numai cé, aga cum-am vazut in volumul I, nici perceptiile nu sint elemente prime si independente ale inteligentei : ele sint rezultatal activitaji intelectuale inet gi din acest punct de vedere spajful nu poate fi conceput ca o realitate separata de ansamblul iravaliului minjii. Spatjul este deci activitatea insisi a inteligentei, in misura fn care aceasta activitate-coordoneaz’ intre tle tablou- rile exterioure. Fara indoiald, 0 asemenea definitie cuprinde exte- rioritatea, respectiv caracterul specific al spatiului insusi, dar esen- fialul consté in a concepe acest dat al intinderii ca neexistent in sine ci numat fn relatie cu inteligenta care if furnizeaza o structura progresivé, Aceastd situatie este dealtfel comprehensibila numai dupa ce examinam sl doilea proces de evolulie @ spatiuli ‘Structurarea spatinlui poate fi descrisi numai din punctul de vedere al comportamentului, Dimpotriva, desubiectivizarea sau con- ial sint esentialmente relative Ta constientizaré. Este vata ste constiinfa stigarnfui decit” prin prisma_comportamentulai. Su, dar pornind“de la~Thsast aceasta conduita, este p ‘0 reconstituim, deoarece {ard aceasta tra- Gucere iaterioard a construirli spatiului primitiv, comportamentul copilului ar deveni de neinteles Dack_presnpunem ¢i activitatea reflex’, singura care_actioneazd in stadiul intil, este insotité de constiinta si cA senzaliile elemen- tara_poseda de 14 bun inceput infindereasa cum sustine nativismul, ramine totusi fapt lourile senzoriale sint initial necoordonate Gnire ele din punctul de vedere al spatiului. Numai miscarile_care insotesc asemenea perceptii_sint,_fiecare_in-domeniul_ei,_organizate ereditar in mecanisme care constituie tot atitea spalii practice. Dar, 173dacd_constiinta nu ignoré totul_in_ceea ce priveste aceste diverse grupuri-de-deplasiil, ca sé reduce Ja sentimentul de a pulea regasi rita unor_acte globale (deoarece aiinte) artimite uri perceptive, fara indoialadeja_exterioare unele altora, dar care nu_au_nici_o. relafie-stahilanici_intreele, nici in raport cu subigetul. Agadar, la origine nu existé nicl lume exterioara §i nici interioara, cr-ununivers de_,pfezentari®, Ale cara teblouri - ineSreate.cii_caliPifi afective, cenestezice si senzorio-motorii in as] misuirA in_care_sintinclneate-cu_calitati_fiziee De accea, acest univers primitiy constituie atit eul copilului cit siobiectivul actiunilor sale. Nu exist deci in el ine& nici substante, nici obiecte individualizate, nici chiar deplaséri. deoarece f&c4.obiecte, schim- birlle_de_pozitie-nu pot {i-deosebite-de-schimbrile-de stare : nu a decit evenimente globale legate de miscarile corpulut pro- priu, decide imprasifie-Kinestezice s1 posturale. Gr, pe masura construiril spatiului, situatfa se, inverseazi. Ia joc sa ramind imanent fiecdruia dintre tablourile eterogene core corespund diverselor clase de senzafii, spatiul le inglobeazé intr-un mocitt wnic. Aceste tablouri, pe de alté parte, se detaseaz de acti- vitates proprie si Se exterforizea/d,-peniru_a se_ordona_unele in port tu alfelé, O serie de planuri_in.adincime transforma astfel ectil tniversului in mésura in care tabloutile calitative se con- solideazd in oblecte permanente si spatiale. Si, mat ales, copilul 5 descopera:corpal ail situeacd in spaiu priutre celelalte obiecte, slabilind un"ansamblu de relajii de reciprocitate intre migcirile proprii gi cele din exterior. } In concluzie, procesele corelative de_desubiectivizare gi conso- lidare @ spatiului constau intr-o.eliminare treptald a egocentris- ] muti inconstientinijial_si_in_elaborarea unui univers in. cadrul ( caruia se situeazd pind la _urmé_subiectul_ insugh “O-aseiionéa evolulie mu s-ar putea explica decit prin untrea peraliilor care constituie objectul cu acelea care permit structu- rarea grapurilor. Atita timp cit copilul nu admite existenta unor obiecte substunfiaie, Intindere Inereala diverslur percep|ll uu vi putea i intinderea’ unui spatiu exterior eului. Dimpotriva, in masura_in care coordonarea schemelor antreneazé, Totodati, ela- borarea de grupurl -sublective,apoi obiective, si constituirea de substanje permanente, intinderen devine proprietatea obiectelor insesi -si-a-relafiilor lor_xeciproce. Spatiul inceleazi astfel si fie centrat’ pe activilatea proprie, cl, Ia rindu-1, 0 inglobeazi pe aceasta inti-un sistem de aiisamblu. Inlelegem deci de ce Intin- derea nu este un dat in sine, ci rimine totdeauma relativé la acti- vitatea intelectuala: exterioritatea se constituie in mod real ars numai_in_misura in care se_organizeazA_grupurile, iar subiectul se_situeazdi_in_cadinl ainiii_univers_de_oblecte_substantiale. “Sintem acum in mésura si discutém problemele pe care te ridied disputa calsicd dintre empirism si nativism. Intr-adevar. dacé admitem_conexit lintre dezvoltarea spatiulai si dezvoltarea inteligentei insdsi, problema apare ea scapind deo alternative~atit-de-simpli, fieeare-din cei dot termeni alternativi dovedindu-se echivoc. Nativismul se limiteazd si ne prezinte spa- fiul sau unele aspecie ale spatiului ca fiind congenitale, in timp ce empirismaul consider aceleagi realitAti ca fiind achizitionate in functie de experient. Dar adevarata porblemé consté in a sti cum. se achizitioneazdi schemele spatiale si dacd exist scheme eredi- tare, care este semnificatia lor, finind seama de relatiile cintre organism si mediul exterior. Or, aga cum am vazut in vol. I (Intro- ducere si Concluzii) exista atit’ pe planul experientei_achizitionate vit si pe acelea al caracterelor mogtenite, cel putin cinci interpre- ziti diferite ale mecanismului_genetic. Intr-adevar, presupunind cd exista caractere spatiale ereditare, aga cum admite nativismul, ele pot fi interpretate in sipiritul urma- toarelor ipoteze, dintre care eel putin prima nu contine nimic contradictoriu cu ideea unei origini empirice a spatiului, Potrivit acestei prime conceptii, semnele locale etc. ar constitui caractere ereditare dobindite sub influenta mediului msusi, spatiul fiind astfel conceput ca o proprietate a Iucrurilor imprimaté in organismul nostru sub presiunea experientelor ancestrale. Dupo a doun ipo- tezd, datele spatiale ereditare ar fi simple virtualité{i preadaptate printr-o forté vitalii organizatoare si care se actualizeaza in contact cu Iucrurile. Un al treilea punct de vedere, acela al apropialismului pur, considera spatiul ca fiind inndscut, ca ceva ce constituie modul necesar de perceplie propriu organelor de sim: cunoasteree spa- tiela nu ar datora deci nimic mediului, spatiul find pur si simply proiectat de spirit in lucruri, fara a le apartine in sine. O @ patra interpretare, care este aceea’a mutationismului adauga la cea pre- cedenta rezerva ci spatiul nosteu, in loc s& constituie forma neco- saré a oricdrei perceptii adaptate, ar putea fi doar produsul unei variatii fortuite, specia umand avind organe de simt diferite de acelea ale majoritatii celorlalte specii animale. In sfirsit, in al cincilea rind se poate concepe adaptarea spatial ea rezultind cintr-o interactiune a onganismului si a mediului, structura organelor noastre implicind anumite relatii ereditare 'intre Iucrurile per- cepute si functionarea asimilari Or, inainte de a alege intre diferitele interpretari posibile ale nativismului enumerate mai sus, este esential si fntelegem ca 175, |aceleasi cinci puncte de vedere se regasese pe planul asa-zisului yempirism", in mésura in care acesta se limiteazi si nege cd spatiul ar fi dat la nagtere sisi afirme cd, pentru a se constitui, spatiul pretinde sub toate aspectele sale un contact cu experienta Existé in primul rind empirismul pur pentru care descoperirea spatiului consti intr-o simpla citire progresiva a proprietatilor spatiului experimental. Dar, alaturi de o asemenea interpretare legaté prin diversele sale aspecte de asociationism, se poate con- cepe un empirism vitalist care ist interzice sa admitd un spatiu creditar, dar care concepe adaptarea spatial ca provenind din facultatea pe care 0 poseda inteligenta de a intelege natura Iucru- rilor, Se poate concepe chiar, in al treilea rind, un apriorism care sa nege impreund cu ,empirismul existenta unui spatiu dat la nastere ; structurile preformate ar fi in acest caz considerate ca aparind in masura nevoilor subiectului in contactele lui cu expe- rien{a, In al patrulea rind se situeaz4 ipoteza variafiilor fortuite cu selectia ulterioaré care, pe terenul adaptarilor ereditare, a dat naglere ,,mutationismului, inspirind in domeniul adaptarilor in dividuale interpretarile pragmatice ale inteligentei si, in conse- cinta, ceea ce a fost dupa H. Poincaré ,,conventionalismul spatial. Intr-adevar, spatiul perceptiei noastre obisnuite poate fi conceput ca ceva neprovenind din natura luerurilor, iar pe de alta parte ca nefiind deloc necesar din punetul de vedere al subiectului, ci ca find un simplu instrument comod de adaptare printre altele posibile. In sfirgit, in al cincilea rind, se poate considera spatiul ca datorat wnei activitati intelectuale care claboreaza intre subiect si obiecte un ansamblu de relafii tinind cont in acelasi timp de experien{é si de conditiile asimilaii intelectuale. Agadar exist o paralel exact intre diferitele forme posibile ale nativismului si interpretarile care pot fi date elementelor spatiale achizitionate in cursul experientei individuale. Problema reald care ni se pune nu este de a alege intre nativism si empi- rism care, far doar si poate, exprima fiecare unul dintre aspec- tele realitatii, ci de a alege intre cele cinci sisteme explicative, care se regasesc pe un plan sau altul, Pentru a inainta de la mai cunoscut 1a mai putin cunoseut sa incepem prin a ne orienta pe terenul achizitiilor spatiale indivi- duale. In aceasta privinfa, procesele de structurare progresiva si de desubiectivizare sau de consolidare pe care le-am descris mai sus pot servi drept piatra de incercare in aceasta alegere necesa Inainte de toate, pe baza empirismului pur, este cu neputin| si interpretém evolutia spa{iului ca rezultat al unei simple citiri & proprietitilor Iucrului perceput. Intr-adevar, din puncl de ve- 176 dere functional este limpede cé ,grupul", ca organizare a deplasa rilor, nu este un produs al experienfei ci, aga cum a ardtat H, Poincaré, o conditie a perceperli migearilor. Daca, fara indoiala nici un grup nu este innascut ca structura, functionarea organelor de perceptie conduce cu necesitate la elaborarea grupurilor. Cit despre structura grupurilor, faptul insugi cd ea duce la 0. schim- bare totald de perspectiva, mergind de la fenomenismul egocentric la constituirea unui univers format din obiecte permanente cu deplasdri ordonate, arati in suficienté mAsura cd este vorba de © construire de relafii intelectuale 51 nu de descoperirea unor pro- prictigi date de-a gata Pe de alta parte, oblectiile deja adresate vitalismului si prefor- mismului in domeniul inteligen{ei (vol. J, Concluzii) sint valabile si in ceea ce priveste spafiul. In special, trecerea de la grupuri practice la grupuri subtective si de la acestea Ia grupuri obiective, atest o céuutare continud din ce in ce mai experimentald, care contrazice ipoteza structurilor preformate, care s-ar impune pe misura nevoilor subiectului, Construirea relatiilor spatiale, intr-o masur mai mare decit aceea a schemelor perceptive particulare, demonstreazd deci primatul activitatii intelectuale asupra structu- rilor date de-a gata, primat pe care, dupa cum ni se pare, Il negli- jeaza psihologia ,,Gestalt"-urilor. In al patrulea rind, sistemul de relatii din ce in ce mai coerente intve percepjii si migcari pe care Je presupune astfel spatiul, si care fac parte din alcdtuirea perceptiilor insesi, mu poate fi redus la un ansamblu de simple conventii practice, deoarece tocmai structuré insigi a obiectelor si permanenta substantiala se elaboreaza in core. latie eu grupurile. Agadar, in ultima instant, construt ‘a functionares TDIBTIgenfer Spatiul este néa organizare 4 mig- cirilor care imprima perceptiilor forme din ce in ce mai coerente. Principiul acestor forme deriva din conditiile insesi ale asimilarit, care implicd elaborarea grupurilor. Dar, ceea ce explicd formarea structurilor succesive, este echilibrul progresiv al acestei asimilari cu acomodarea schemelor motorii la diversitatea Iucruriler, Spatiul este deci produsul unei-interactiuni intre organism si mediu, ints actiune in care nu se poate disocia organizarea universului p ceput de aceea vitafii_ propri. Ce rol pot s& joace intr-o asemenea organizare elementele spa- tiale ereditare? ‘Trebuie s4 facem distinctie, aga cum am mai ardtat, intre_organizarea_,grupala‘*in_general_i_intnitia. spatiala, proptie organelor de perceptie. Primul dintre aceste elemente nu ac{ioneazi asupra elaborarii spatiului decit pe cale indirect, im- spatiului este explicata de 12 — Construires realulul Ja eopt, wrprimind oriedrei constructii spatiale o forma care permite constity ivea grupurilor, acestes nefiind predeterminate ca nite structuri date de-a gata,’ Ca atare, acest prim element poate fi conceput ca provenind din’ ,ereditarea general comuna oriedrei organiziri vil. Cit_despre organele de perceptie se poate admite, dupa_cum cai se pare, cf Gle iifplicd-o-aaumita-structurs geometries (SPatiul eudlidiaacii tei dimensi porilie cir altele.“Aceasta consti- iuie in acelasi timp o adaptare si o limitare. Ca limitare, aceasta structuréar ‘constituf, indoiala, 0 ere sau animalelor superioare. Dar cum’ sa ne expli ei? In masura in care ea este adaptata, o asemenea structura ar putea fi explicat’ numai pe baza celor cinci solujii expuse mai sus Or, dact primele patru solutit nu se pot justifica pe planul adap- tarii individuale, ele pot fi cu atit mai grew admise in cea priveste trecutul speciei. Intr-adevar, cum am putea concepe ca experienta ancestral ne-a impus pe calea ereditatii caracterelor dobindite geometria euclidiana cu trei dimensiuni atunct cind nu sintem siguri nici c& un asemenea proces ereditar ar fi posibil, nici cd universul asculté de legile unei asemenea geometrii? Pe de altd parte, cum am putea crede, in cazul acceptarii solutici vitaliste, preformiste si mutafioniste, c& eventualele date ereditare ale spatiului s-ar fi constituit independent de mediul ambiant atunci cind asistim neincetat, incepind cu inteligenta senzorio-mo- torie a copilulut si ferminind cu descoperirile cele mai recente ale fizicii, la acea prodigioasé adaptare a spiritului uman, care con: stituie concordanta dintre schemele geometrice gi experienta insisi ? Nu ne imine, agadar, decit si admitem cA aceasta interactiune a lucrurilor si a inteligentei, a carer existenta ne-o indie progrésul genetic pe _planul achizitiilorindividuale;este™ prégatita_printr-o interacfiune anterioard a mediului gi a proceselor biologiée eredi- tare, cu toate ci nici o analizA pozitiva nu poate inc& explica mecanismul el. Capitolul UL DEZVOLTAREA CAUZALITATIL Activitatea psihica a sugarului incepe ca o simpld asimilare a mediului exterior la functionarea organelor. De la aceasta asimilare elementari, copilul trece, in continuare, prin intermediul schemelor asimilatoare fixe, iar apoi mobile", la o punere In relafii a mij- loacelor si a scopurilor in asa fel incit asimilarea lucrurilor 1a acti- vitatea subiectului si acomodarea schemelor Ja mediul exterior si ajungd la un echilibru din ce in ce mai stabil, Asimilarii si acomo- dirii nediferentiate si haotice, care caracterizeaza primele Tuni ale existentei, le urmeazd o asimilare si 0 acomodare in acelasi timp disociate si complimentare. ‘Acestui proces de evolutie relativ la comportamentul intelectual fi corespunde, asa cum am vazut prin analiza nofiunilor de obie si de spatin,’ un fel de lege de dezvoltare a cunoasterii insas! Starea inifial este aceea a unui univers care nu este nici substan- tial si nici intins in adincime, ale c&rui permanent si spatielitate, in intregime practice, ramln relative la un subiect care se ignora ee sine gl nu “petcene reali —dectt_primt prism aru Ete aale PrOpHI. Dimpotriva, starea finald este acéea a imel Tumi solide ®l vaste, care asculf de legi de conservare fizice (obiecle) si cine- matice (grupurl) gi in care sublectul se silueaz in mod constient ca unul dintre elemente. Formula acestei legi a evolutiei pare sa fie deci trecerea de Ja egocentrism la relativism obiectiv. Or, dacé aga stau lucrurile, trebuie sa ne asteptim s4 gasim acum,’ din punctul de vedere al cauzalitatii, un proces de fermare pe de-a-ntregul analog, Aga_cum vom i stabilim, pentru copil_nu_ exist la inceput cauzalitate lor_sale ac- tiuni, Universul_initial_nu_este_o retea aes colectie fica girs, 2 1 acest cel dot Poli ai aeestei_cauzalit e din care lipsesc in egal masura spaljalitatea Tizici si sentimentul Timi eu care actioneaza in cali tate de cauzi interioara. La cealaiti extremitate a dezvoltérii senzorio-motorii, universul devine un ansamblu coerent, in care 179efectele urmeazi unor cauze independente de subiect si/in cadrul ruia activitatea proprie trebuie s& se supuna, pentru a interveni in contextura lucrurilor, unor legi obiective, In acelasi timp spa- iale si temporale. Dupa cum obiectul si spafiul, centrate Ia in- ceput pe un eu care se ignora ca atare, au sfirsit prin al depasi, inglobindu-1 ca unul dintre elemente, Ia fel cauzalitatea si timpul, Ja inceput dependente de operatii interne, inconstiente de subiec~ tivitatea lor, termina prin a fi concepute ca legind intre ele eve- nimentele exterioare sau obiectele si ca dominind subiectul devenit congtient de sine. Dar sintem oare indreptatiti si vorbim de cauzalitate, deseriind -conduitele caracteristice primilor doi ani ai vietii_mintale ? Este evident ci 0 asementéa expresié ar fi improprie dacd ea ne-ar face s4 atribuim copilului o nevoie de ,explicare fata de fenomenele care-] inconjoara. Intr-adevar, este clar cd pe_planul inteligentei senzorio-motorii, la a carei analiza limitém acest studiu, copilul nu cautd niclodata “decitsi_actioneze, adic s4atingé un rezultat practic; segte pentru aceasta ,reprezentiri* si ‘este niciodata ‘84 infeleaga pentru realul, pentrii a-l pune ii acord un 8A Comportamente nu este loc preocuparea de a ,explica*, sau f aotagrteoretien. Dinpowiva, [& nivelul inteligentél practice insisi, este imposibil ca copilul s& perceapa realitajile asupra cdrora este indreptata actiunea sa, fard a le pune in relajie cu aceasta actiune, sau fara a le pune in relatie unele cu altele, Este deci tot atit de egitim s4 vorbim de cauzalitate de la primele luni ale existentei copilului, asa cum vorbim de obiecte si de conexiuni spatiale. Exista_o cauzalitate in acte, asa cum exist un spatiu sau obiecte practice, iar aceastd cauzalitate este fot atit de precoce, in raport eu Teprezentarile cauzale, cum este spatiul sau obiectul activ in raport cu conceptele geometrice si cu ideea de materie. Mai mult decit atit, constituirea acestor conexiuni elementare proprii cauza- itatii in act este inseparabilé de aceea a obiectelor insesi, aga cum elaborarea timpului este inseparabila de elaborarea ‘spajiului. Intr-adev “de _deplasari_spune_ordonarea si-cine spine ,permanen{a a obiectelor, sub- injelege in mod_necesar.conexiumeacauzalé dinire evenimente. ‘Asadar, seriile cauzale si temporale, pe care intention sf le stu- diem acum, reprezinté doar cealalti faté_a_seriilor obiective si spatiale de care ne-am ocupat pind acum. Dacd facem din cauzali- tate 0 schema senzorio-motorie inainte de a 0 coneepe ca un concept, 180 sau o categorie practicd inainte ca ea s& devin categorie noetica, Jimbajul de care ne vom servi nu va ridica nici o dificullate. In afard Ge aceasta, s-ar putea foarte bine ca evolujia eauzali- tatii pe plan senzorio-motor sé asculte de aceleasi legi ca dezvol- tarea ei pe planul gindirii reflectate si verbale. Dup& cum obiectul fizicii primitive si spajiul geometric reflecta fenomenele proprii obiectului practic si spatiului practic, s-ar putea ca si cauzalitatea nostied sA constea intr-o constientizare a cauzalitatii practice, dar © congtientizare care na se limiteaz’ sa continue ultimul stadiu la care ajunge inteligenta senzorio-motorie, ci care trece din nou, datorita unui ansamblu de decalaje, prin stadii analoage celor care se observa pe planul initial. Acest paralelism fara sincronism complied, fara doar si poate, descrierea cauzalitatil, dar face cu atit mai necesara folosirea unui limbaj comun susceptibil de a fi aplicat tuturor fazelor acestei istorii incilcite. § 1. Primele doua stadii: Iuarea de contact intre activitatea in- derma si mediul exterior si cauzalitatea proprie schemelor primare. — Ca si in cazul spatiului gi al obiectelor, primele stadji_ale cau- zalitatii_sint remarcabile mai ales_prin_caracterele lor negative. Ca urmare, analiza acestei stari inifiale nu s-ar putea esfasura altfel decit printr-o metoda de recurenta, care const in a prelungi in sens invers liniile procesului genetic revelat prin studiul sta~ diilor ulterioare, Justefea interpretérilor privind punctul de ple~ care al unei notiuni nu poate fi deci demonstrat decit a posteriort, prin verosimilitatea explicatiei bazate pe evolufia integral a acestei notiuni, Cu toate acestea, sintem nevoiti si Incepem prin descrierea stadillor initiale, chiar daca il vom 1asa pe cititor prada govaielii, pind la examinarea stadiilor urmatoare. ‘Numim stadiul intii si stadiut al doilea perioada reflexelor pure si aceea a achizifionarii deprinderilor elementare, pind la coordo- havea apucieli si a vazulul, adied pind la aparitia ,.reactitlor cir secundare”. In cursutacestor dowd stadii copilul invata sa Fiveascd, sé apuce cea ce atinge etc., prin’ exercitiu apoi prin ,reactii circulare primare*. In plus, el nu pre~ o conduita Jegata de obiectele disparute, iar spatiul s&u yamine raspindit in ,grupuri pur practice si eterogene intre ele. Intr-adevar, desi are loc relativ devreme o coordonare a auzului cu vazul si a apucirii cu suptul, totugi nu existé ined nici un fel de legaturi sistematice intre universul vizual gi cel tactil si nici intre spatiul vizual si cel bucal. Ce poate si reprezinte deci cauza- litatea proprie acestei perioade ? 181Fara a intentiona deocamdata sa discutém in sine interpretarile clasice ale lui Hume si Maine de Biran, trebuie s& ne punem imediat dou probleme privind punctul de_plecare_al_ cauzalitatii practice : aceea_a_rolull wuinfei_sau al ‘eveeera influentei sentimentulul dé éfort.———~ “Tntr-adevar, Feaclla circulard primara, care caracterizeazi_sta- diul_al_doilea, “constituie punctil dep) obisnuintef’ si, al BSOCiATTSL dObindifa, Exersindii-se” sX siga sr construind diverse Scheme proprii acestei activitati, copilul ajunge si pund_in_relatii pozitia in care se gaseste el si apropierea hr de contact obrajlor-cu-tiamelonil si suptil tare urineaet volt, obs 75—28). Exerstadir-se 3% prIVEASS, el aSscoper figura’ cutare anunta un anumit eveniment. sau_corespundeunei anumite vor (Weal vol Ty obs. 37° face pe Laurent sa surida, ca-g aceasti imagine). Exersindu-siauzul, tablourile vizuale gi ajunge sa caute sis : auzit. In fine, exersindu-si apucarea, copilul invatd si asocieze anumite contacte cu anumite proprietati (lucrurile pe care le apucd sint de supt ete). Asa stind Incrurile, putea oare admite ci_aceste legaturi. care provin_din_schemele de-asimilare si_sint consolidate _prin_reactiile circulare primare _constituie _primele cauzalilafii ? De pildi, asoclind perceperea tactila a ma- melonului cu impresia gustativa a branef, copilul ar ajuage-si con gidere obiectul_oferit de prima perceptie drept cauzd a celei-de a i_ respectiv. sink i drapt cauze ranei. Sau asociind culare imagine vizuald si cutare sunet, copilul intelege ci obiectul vazut este cauza zgomotului sau ci per soana privita este cauza voeli etc, Dacd asemenea leg&turi_ar putea fi imediat stabilite, cauzalitatea ar aparea ca find gata formata ineepind_cu_acest pein stadit: un inivers coerent s-ar imprima direct asupra spiritului copilului datorita deprinderit si_asociajiei Cu toate Acesiea, trei argumente esentiale ne impiedies 6 con. sideram luccusile canal atit-de simple. Primul const in faptul c4, dac interpretarile noastre precedente sint exacte, universul primitiv al sugarului nu consti incd in nici un caz din obiecte Intr-adevar, odata cu disparitia biberonulu’, a obiectivului sonor vederea doiciisau a maniei i cum el ar prevedea tot ce comporta zi sunetele si sau a persoanei interesante, copilul se comporta ca si cum ele ar fi intrat in neant, Asemenea realitAti sint fascicule de calitati per- cepute simultan, mai curind decit obiecte substantiale. $i atunei am putea admite cd sugarul le atribuie o forté cauzalé ? Am putea, desigur, presupune ca, in lipsa substantialitaii, copilul incepe prin a lega intre ele simple calitati, iar esenta solutiei fenomeniste 182 consta tocmai in a considera aceste legaturi pur calitative ea inte meind, prin chiar repetarea lor, cauzalitatea si substantialitatea laolalt. Dar, dacd ne-am situa ‘pe acest punct de vedere strict al fenomenului, care este acela al primelor luni ale existentei, se cuvine s& retinem cA cele mai izbitoare calitafi pentru sublec: nu trebuie sd fie numai acelea pe care, printr-o lunga obignuinta, noi Je-atribuim obiectului: in afaré de calitafile tactile, gustat sonore si_vizuale, copilul_trebuie sa perceapa, in strinsd legatura eu_acestea, impresiile sale de place¥e si_sufer deceptie, de efort sf asleptars ete. 5 eadrot-fasciculelor—cett antregul_univers_al_perce| gulate pentru ca_unele le drept electe ? "A doua observatie care se impune o fntareste pe cea de mai le_percepute de_copil_nu_sint_in_nici_un_caz_situate ‘afiucompn. Spatial bucal, cel ‘vizwal, cel auditiv, cel , cel Kinestezic etc. sint tot atitea procedee de coordonare a miscirilor relative la supt, vaz, auz eté., dar_mu_sintincd_in nici un’ caz ,.medii® care, ia Galilate de continuturi, cuprind ,,obiecte* situate pe acelasi plan. Cn atit mai mult, ele intre ele nu constituie un mediu unic si omogen care s& inchida in sine asemenea conti- nuturi, Cum am putea deci-concepe ca fascicule calitative descrise mai sus s4 poatd da loc, prin ele insesi, 1a serii cauzale, din moment ce ele nu sint inca-ofdonate in spatiu, spatialitatea lor raminind 2_utilizarea lor prin_actiimea_subiectului ? In sfirgif, Wrebille 58 mentionam cd asemenea fascicule calitative, inci nerealizate in oblecte si incd nesituate ,in* spatiu, nu s-ar putea desfasura in asociafii regulate generatoare de cauzalitate prin faptul ca ele nu sint inc’ in nicl 9 MASUTAAiferentiate de actiunea _proprie, Acessté a treia constataré YezumA dealtfel pur si simplu cele doui precedente. Intr-adevir, daci fasciculele calitative pe care le deseopera copilul, mu sint inca realizate in obiecte, aceasta se explica prin faptul eé ele mai rimfn raportate Is_activitatea proprie si dacd ele nu sint inca situate intr-un spatiu comun, ex- plicatia este ca ,grupurile“ spatiale mai depind in intregime de miscirile subiectului, Or, am vazut ¢4 aceasta nediferentiere a fas- ciculelor calitative-gi-2-actiunii_proprii,are, evident, drept.rezultat faptul c4 subiectul asociaz’_ constant, fard.s-o.stie anumite, calitati ale imedidlui exterior si altele, provenite de la el insusi, nelimitin- dire 88 asocieze intre ele pure 18. De pilda, contactul hfana ii va apirea ca o prelungire nu mumai_a_contactelor tactile tc,, care Lau precedat, ci si a eforlurilor depuse, a cauta 183senzorio-motorii, 2 impresiilor posturale gi kinestezice, a senti- menielor de agteptare i de recunoastere ete. Pe scurt,. fasciculul calitativ asupra caruia se indreapta actiunea copilului formeazd un tot global si indisociabil, in care elementele interne si cele externe se confunda indeaproape ~ DECI ui este posibil sa consideram c& asimilarile sezorio-motorii primitive gi reactiile circulare primare dawteea asociatii suficient de“simple si regulate _peniru_a_genera_raporturi_de cauzalitate. ~Privit din afara, subiectul ar parea cd in adevar stabileste o relatie constant intre cutare element din. mediul exterior si cutare altul Si am putea fi tentali s& credenr-c&-el va considera primul element drepi cauza celui de-al_doilea. Astfel, din punctul de vedere al comportamentului, copilul face impresia de_a fi_thféles” cA sinul sau~biberonul “sint_cauzele hranei si c&_zornditoarea. sau_persoana percepute prin vaz sint cauze ale sunetului sau ale vocii. O analiza mai atenta a ansamblului conduitelor copilului arat insd cé aceste asocialii simple nu exist pentru el gi cA relatiile la care ajunge sint funetii de scheme globale si nediferenfiate In care nu exist loc nici pentru obiecte, nici pentru un spaliu relativ la lucrurile insesi, si prin urmare nici pentru cauzele exterioare actiunii subiectului, Nar trebui_oare, in_ acest “az, Sh cdutém impreuna cu alti autori ofiginea eauzalititit Ta acti —copilulur? Thtructt med'ul exterior nu este inc& nicl oFganizat gi nici macar disociat de actiunea proprie, nu am putea admite ci singura cauza accesibilé congtiintei subiectului este situata in miezul acestei_actiuni? intr-adevar, rezultatul cel mai clar al analizei inceputurilor asimi- lari mintale pe care am facut-o in vol. I (cap. 1) este ci, de a primele contacte cu_mediul exterior, copilul_este activ. Reflexele suptulul, “oricit dé perfect ar fi ele montate in structura ereditara a individului, dau loc chiar de la nastere_la_un_exereitiu, la cau- , respectiv la o asimilare functionala senzorio-motorie propriu- 4, jar aceasta asimilare psihicd se prelungeste {ard discontinui tati in scheme achizitionate si in reactii circulare secundare. Vazul 51 auzul nu au nimic pastv: copilul se exerseazd $8 priveascd sau sa asculte, iar tablourile vizuale sau auditive constituie pentru el intr-o masuré mai micd realitéti externe care-l preseazd, decit alimente edutate pentru a intretine o activitate din ce in ce mai simpla, Apucarea se dezvoltd si ea prin asimilare reproducatoare. recognitiva si generalizatoare, Agadar, nimic nu este mai departat de adevarul psihologic decit imagines, propusi de empirismul clasic, a unui univers gata facut care se imprima treptat asupra organelor senzoriale, pentru a genera asocia{ii fixe si a constitu 184 stfel cauzalitatea, Nu urmeaza oare cf singura cauzé perceptibila ferizeazi fiecare dintre achizitiile sale ? Nu implica gare realitates asimilarii_ senzori i ae copilul_mic. concepe, de la incepulirile viefii sale mintale,-propriul sau efort ca fiind eau Jcirui-tenomen ? 5 or eemal in aoeasta privial, o eritich scrupulossi @ mecanismulut asimilanit trebuie si ne pund in gardi impotriva unui realism ait de putin psthologie atunci cind © vorba de experienta interioars, fa si atunci cind ¢ vorba de cea exterioars. Intr-adevar, dack su- biectul asimileazd neincetat datele mediului exterior aclivitasit pro j-aceasta nu inseamnd cA activitatea lui devine constienta de ea ‘anterior actului asimilarii, sau independent de acest act. ner foy aceasta nu inscamnd cits’ de putin cé impresiile de asteplare, de satisfactie etc..care_pot interveni in-cursul Sint atribuite unui subiect substantial intern, situat_in onstiin{ay dupa cum nu pufem spune ef celelalte ealitafi percepute mnt_atribuite unor obiecte permanente externe situate in. spatii/ Nimai in masura in care subjectul va organiza lomea exterloard el se va descoperi pe sine insasi gi va coneepe actiunile sale relativ 1a acest univers. Atit timp cil aceasta organizare nu este deloc reali- ald in exterior, nu avea temeful si admitem ca ea este organizati in interior, Intr-adevar, cine spune asimilare mintalé, spune interde, pendenla intre asimiluat gi asimilat, deoarece aceasta asimilare oy poate fi de la inceput identificares unui dat cu o realitate interns zata constituité, Asimilarea nu este decit unul dintre poli proce- Sului adaptiv, celélalt pol flied “acomodarea Agadir separa ‘o-forji substantialé si permanenta_care_se_p n sub forma ‘nui aat “medial, asimilarea este 0 activitate de punere in telatie-caro.uinogto-lumea exterioara.cu umes interioaré, Exel vind ins orice experien{a direct atit a-uneia_cit_si_a.celeilalte. ‘Asadar, cind sugarul isi gaseste hrana dupa cea erates fort spre a ajunge la ed, sau descopera ou_privirea obiectul a Cirut sunet Lea austt, na pidem spune-pur si Smplu 8 el percepe eforful sau drept caw’, jar_rezultatulactiunii_dueptefect si 2 alit mai putin ca el distinge, in acest rezultat, cea ¢ x aoe “acivitair sale 5} ceva ee provine dintr-o lume exteriors care ts ‘upune, sau fi opune rezistenta. Intr-adevar, impresiile sale Sturt de asteptare, ce reusitd sau de deceptio etc aut pol apres “Ghia de la inceput copilului ca emanind de la un eu deosebit de faseiculele-calltative. date.perceptielimediate, Acoste calla, in- terné sint contopite cu calitajile externe intr-un bloc Inca _nediso ciabil. In consecinta, nici eul, nici vreo Fealitate conceputa ca in- 185terionrl nu este cusceptibilé de a conalitul, pentru eopilul din acest stadiu, 0 ,cauza", deoarece intregul proces al actiuniiproprii. este situdt de gublect pe planul unic al unel experiente ined nedisoclate, nici propriu-zis externe, nici propriu-zis interne, In coneluzie, sentimentul de efort sau de activitate interioar’, la fel ca asociatiile sau deprinderile exterioare nu pot constitui direct: un punct de plecare spre cauzalitate. Cu toate acestea, cind vedem ca din stadiul al treilea, asadar din momentul. in care copilul poate actiona manual, el isi exerseazd puterea asupra lucrurilor si construieste mii de relafii cauzale intre datele care cad in cimpul perceptiei sale, nu ne putem impiedica de a admite cd, deja in cazul primului stadiu, subiectul introduce o oarecare notiune de cauzi in congtiinta pe care o are despre rezultatele activitatil sale asimilatoare. Care poate fi natura acestel cauzalitati initiale ? Interpretind prin recurenta Hiniile procesului evolutiv pe care il vor vedea conturindu-se incepind cu stadiul al treilea, ni se pare cd putem presupune ceea ce urmeazi. Pe_de_o_parte, copilul ici in domeniul suptulul, nici in al, vazului. ‘nici in al-apucarii_etc., fara ca_datele percepute si nu prelungeaict 0 ivitate In adelasi timp asimilat ‘oniodafeare a subiectulut insu, Pe de alla parte, datcle percepute nefiind niei concepute ea obiecte, nici situate intr-un spatiu. independent de actiune, legitura lor cu activitatea _proprie trebuie si se impund cu a mai imult constiinfei copilulul. De aceea, subiectul trebuie. si in- cerce;percepind 0 redlitate la care a reusit s& ajungé prin actiunea sa, 0 impresie care ar puted fi tradusi sub forma. ,Ceva’se_pro- ieo%: Dar caliza_acéstul ceva nu poate fi cdutatiintr-un eu" conceput ca atare, deoaréce mu exista inc lume interiogra iso” ciala dé ceaexterioara. Ha nit poate HW situata nici in lumea exte- rioard, deoarece pentru copil incd nu existi un univers solid si permanent. Producerea rezultatelor interesante trebuie si fie.dect resimfiti. ca prelungind pur si simpli sentimentele de dorinta, de ciort, de-agieplare etc., care preced abaritia lor. Cur alte cuvinte, hranacobfinuta trebuie si fie perceputa ca prelungind actil siptu- lui, tablourile_vizuale.ca_prelungind actul @ Tesh ete, Canzatitatea primitiva poate fi deci_perceputa ca 1 de sentiment. de. eff cient Sait de eficacitate, legat de acteca titiee dar ea candifia #8 jinem minte cd asemenea_sentimente nu sint gindite de subiect ca enmanind dela_el insnsi,ci-ca sint localizate in fasciculele per- ceptive, care constituie punctul.deplecare_al_obiectelor in. general si-alcorpului propriu. Universul primelor stadii ar fi deci 0 colectie de centre de creatie sau de reproducere, in care copihul localizeaza 186 propriile sale impresii de efort si de activitate, far si se poatd Spune c el concepe aceste centre nici ca exterioare Tui niet ca interioare. ‘Asadar, cauzalitatea primitiva se caracterizeaza printr-un aspect dubly. Pe de-o parte, ea este (entimentul de eficact:ate) si exprima direct congtiliifa activitatii provrii. Pe de alta parte insa, ea esté Tenomenista si nu se constituie deeft in raport civ un dat_extern_percepiit- ject Toemai aceasta uniune indisoci fil a dinamismului si a fenomenismului ni se pare c4 rezulli modul cel mai direct, pe planul cauzalitatii, din formele inferioare ale asimilarii si ale’ acomodarii. Intr-adevar, in mésura in care sugacul asimileazd lucrurile la activitatea_sa, el nu le poate_con- cepe far a le conferi ceva din dinamismiilsau_din_sentimentul de_ eficacitate prin care congtientizeazd aceasta activitate. Pe de aiti parte, in masura in care asimilarea primitiv este nediferen- jiata de o scomodare brut si elementara la Iucruri, acest dina~ mism nu va apirea decit in legiituré cu raporturile fenomeniste percepute intre lucruri, O cauzalitate bazaté pe unirea dintre feno- menism gi efieacitate este deci ceea ce exprima cel mai simplu constientizarea proprie mecanismelor intelectuale elementare. Voi regasi tocmai aceasta unire in stadiile urmatoare si in special in s{adi0L al Wellen;dest-treplat cat dot Poll — al cialitlilexterne ‘sai {igice gt al _cauzalita(ii interne sdu psilioléfice, se -disociaza si pierd acest TaplInsuyl caraclerul confue de_fenomentam sine “pentra_a deveni unul_spatial_si_celalalt_intentjonal. In” concluzie, credem ‘cé_punctul de plecare al —cauzalitatii iutat _intr-un_se de_eficaci gare inso- roprie, dar care. este localizat de copil’nu inyr-un u, ci In_pun sosire insagi. Aceasta ,eficacitate" ample deci tol universul copilulti mic sau mai bine zis se locali- zeaza in Tigearé centr familiar de perceptie, fie c& este vorba de Jugrurile pereepute in medial ambiant, fle de insusi corpul pro- prit, Cind sugarul de una-coua luni ajunge si-sisuga policele Gupa ce a facut efortul de e-l introduce in guré, sau cind ef ur meaza cu privirea un obiect misedtor, el trebuie s& incerce, desi cu intensitati diferite, aceeasi_impresie_c& 9. anumita actiune ajubae, Tai la un anumit rezultat, cu alte cuvinte, G# uh Ahumit_complex de eforturi, de tensiune, de astep- tare, de dorini etc. este Incarcat cu ,efleacttate*. § 2. Stadiuj at treilea: cauzalitaten magico-fenomenisté. — De- finim ‘stadiul al treilea ca acela care incepe cu ,reactlile circulare secundare* respectiv eu coordonarea sistematic’ a apucirii cu 187| escopers vazul. Din punctul de vedere al spafiului, stadiul’ al treilea este acela al constituirli grupurilor subiective $i al coordonarii grupu- rilor practice Intre ele. Din punctul de vedere al notiunii de obiec staciul respectiv se caracterizeaz prin permanenta elementara conzerita lucrarilor in functie de actiunea subiectului. Este de asteptat deci ca aceasta tripl achizitie — a schemelor secundare, @ grupurilor subjective si_a permanentei relative la actiune — duca la un progres esential din punctul de vedere al cauzalitati. Intr-adevar, Incepind cu acest stadiu, putem stabili cu certi- tudine in conduitele copilului un interes sistematic pentru relatiile causale. Incepind—cu~primete reactii circulare secundare, copilul igi examineazi_activitatea mfinilor si picioarelor si pune in raport anumite gesturi cu_o anumité consecin{a. Astiel, él stie st zgiltiie acoperigit Teaganului siu si obiectele care atirnd de acesta, stie sa scuture’ zornditorile, 64 Te balanseze, sa obtina de la ele suncte, sa le frece de marginea leaganului sau etc. Cum isi reprezinta el care relatiile pe care le descopera si le stabileste cl insusi 7 Si, in general, ce cauzalitate atribuie universului sau? Pentru a incerca si rezolvim o problema atit de dificila, este cazul s& analizim separat cele trei tipuri de legaturi care intervin in cimpul_vizial “al copilului in acest stadia : migedrile corpului, cele care “depind “de aceste miscari ale corpulul’ si migeadrilé cu toftit independent. Tata tref exemple care par sd justifice accast’ diferentiere? 1. Copilul vede miscindu-se in_cimipul siu vizual miinile si picioarele sale. El comand deja miscarile miinilor sale si invaia treptat sa coniroleze si miscarile picioarelor. 2. Copilul c@ lovind” ci mina obiéctele “suspendate sau lovindu-le cu picioril, el poate sf Te tack sé osciléze la nesfirgit (vezi vol. 1, obs. 103" ete). 3° Copilul intoaree capul auizind 0 voce familiara si inceteaza s& caute “Gind a vaut perSoana c&réia if apartine vocea, ca si clim ar fi inteles c& ea este cauza sunetulul — Se pare. Ta prima privire, cA primele doud secvente mentionate mai sus ar trebui s& constituie im ochil coptiulm relat cauzale care depind de corpul sau, iar a treia relatie sa fie independenta. Dar © assmenea ipotezd nu are valoare deeit din punctul de vedere al observatorului, iar problema este de a sti cum se prezinti aceste frei tipuri de Taport de cauzalitate din punctul de vedere al cop: luhsi insusi Tn ceea ce priveste miscarile corpului, putem face urmatoarele presupuneri. Atinci cind si-a privit pentru prima data cu afentie miinile evoluind in cimpul vizual (aceasta se intimpla cam la mi: locul stadiului precedent, vol. I, cap. TI, § 4) si mai ales cind el @ putut influenta pentru prima dati, privindu-le, traiectoria miini 188 Jor sale (obs. 6366), copilul trebuie si fi incereat_o dubla jm- presie. Pe de o parte, mlinile examinate i-au aparut, desigur, ca nigte COrpurl oafecari, din aceéagi categorie ov obiectele observate in wiediul ambiant. Pe de alt parte, sentimentul de eficacitate care, asa cum_am_presupus ocupindu-ne de primiul stadiu, se leagé de orice percepfie care prelungeslé o actiune reald, trebuie si fi fost cu atit mai viu cu cif in acest caz particular dorinta sau efortul duceau mere la”un rezultal efectiv. Asadar mfinile 1 mai tirziu | picioarsle trebuie £8 Constituie, incepind cu primele stadif, ,,centre' | deosebit_de pregnante de cauzilitate prin eficacitate, Dar ce se va ‘“intimpla cind la sfirsitul stadiului al doilea mina devine nu numai un spectacol care poate fi conservat si aproape dirijat, ci un instru- ment real care serveste la apucare si care in consecinta se supune inten{iilor constiente ale copilului ? a Tocmai in acest moment al dezvoltarii, cauzalitatea initjala in~ cepe si se diferentieze si sé-§i gaseascd forma caracteristica pe care“o va tmbraca in stadiul al treilea, Cauzal 5 schimba inca natura, si tot reuhirea eficacitéii si a fenomenismu- lui o va defini in fiecare din aspectele ei. Dar a se va diferentia, fri indojalé, sub forma urmatoare : prin faptul eA, odata cu apucarea s1 manipilarea obiectelor, conduita copilului devine mai } sistematica Si in consecinf# mai intentional (vezi vol. 1, cap. IIL | itraducere*), subiectul va disocia mai bine intentia sau dorinta, ee precede ie tatu actiumil, de rezultatul ingusi. Pina acum, causa $7 efeetul erau, ca sA zicem asa, condensate Jatr-un_singur bloc, centrai el insusi_pe efectul perceput. Deci, sentimentul de j eficacitate se contopea cu rezultatul actului (actiunea find prea / global pentr-a-franaliaata in doi timpi : cdutarea si rezultatal ei) |, De actin incolo;-dimpotriva, ca urmare a complexitatii mei mari \) a actelor gi deci a intenfionalita{ii lor sporite, cauza prezinté o tendin iteriorizare, iat efectul de exteriorizare. - Inainte dea continua aesasté analiza, sA incercdm s-o ilustram prinfr-un exemplu. Intr-adeydr, in cursul_primului stadiu nu sint rare camurile in care copilul imprifi® milnit sale tol felul de mis cari"pe care le examines2d cu. cea mai_mare atentie, Or, eich nu este vorba de o invitare propriu-zisi, deoarece apucarea este un bun cigtigal, cf, ea s4 spunem asa, de o Tare in. posesiune. Bste adevirat ca” copilul se deda tineori la aceste examene in scopal imitarii, sau pentru a evalua distantele gi a-si construi spafiul in dine, De multe orl ined el face lmpresia eb actfoneaaa dintr-un interes pur cauzal : pare s& studieze pulerea pe care o are asupra propriei sale mini Dealtfel, chiar cind © vorba de imitate satt de spajiu, acest aspect cauzal 41 fenomenului nu trebuie exclus. Tat 189citeva cazuri pregnante in: care interesul pentru cauzalitate pare sf primeze fata de altele Obs, 128 + La 0; 8 (12), réspectiv Ja citeva zile dupa ce Laurent a dat Sovada de capacitatea de a apuca obiectele vanute, in fafa Tul se afla o zornd— itoare, atirnati de acoperisul Jeagaoului si de care a rindul stu © legat un lang de ceas (vezi vol. 1, obs. 98). Din punctul de vedere al relafiilor dintre lanj 51 zomnditoare, rezultatul experienfel este cu tolul negatiy: Laurent mu ivage clin proprie inifiativa lanjul, iar cind eu i-} pun in miini, el zgiltiie la intimplare Janful si-i asculté zgomotul, isi agit ming dar dé drumul Ian- {hulul, In sehimb, al pare 88 siabileasea imediat o legaturd intre migearile mit- hij sale gi aceléa ale zormaitoarel, deoarece dupi ce a agitat astfel din in- Umplare mina gla auzit zgomotul 2ornailoarel, el reineepe sé-siagite ti in gol, privind zornfitoarea, ba. chiar si-o agit din ce In ee mai tare (ela execufat dealtfel condulte de acest gen In zilele precedente : vezi vol. [, abs. 97). Or, gi aceasta este conduita pe care vrem s-o subliniem, constatind c& zor néitoarea nu ee mai miged, sau nemaivazind in ea nimie interesant, Laurent '9i indrespia privivea spre miinile sale pe care continua sa Te agite. Is) exams eazd afutel cu multa atenfie mina dreopta, pe care o balanseaZa si pas- "za in fafa acestei miini exact mimica pe care a avul-o In faja zomnaitoare! Totul se petrece ca gi cum el ar studia propria sa putere asupra milni (a cum a ajuns s8 intrevada puterea sa asupra zornéitoarei) Obs, 129. — La 0; 6 (7) ined, adicé le sfirsitul acestul stadiu, Laurent isi priveste milnile eu cea mai mare’ atentie, ca gi cum nu si le-ar ctnaaste. Este Singur in lesganul sau, cu mifinile nemigcate, dar isi mises degetele si le exa- mineaza neincetat, Dupa aceasta, tsi deplasenzA incet chiar millnile, privin— Gu-le cu aceeasi expresie de interes. Apoi si le Impreuneaza si le Indepartears cu incetineala, coniinulnd si studieze fenomenul si termina prin a zefria cu vertura, a0 lovi ete, dar fir a-si desprinde privirile de la mini, Suvtiniem cé fiecare din aceste conduite este foarte primitiva si, famili- ea pontru copl,Asodge nu rezultatal lor, ca atnre exci att de anit inte resul siu_momentan. TotiCSe TEIrECe TES FT pur-stsitmplu = supuneréa riinilor sale faja de 4 le, reSpactiv’ de chida. ius comportament al acestor obiecte, care depind Into Tiésura mai mare de clt toate celelalte de puterea de a face sé continue, s& se opreascl sau 88 se sschimbe spectacolul perceput. ‘Obs. 130, — La; 7 (21), 0; 7 (A) ete, chserv ch Jacqueline isi mai pri- le cu mirare cind Je indeparteazé sau si le apropie wna de alta si 21, ea isl priveste cu atentie mina dreapta, In timp ce-1 misek de- La 0; 8 (9) ea igi scoate policate din gurd si ish priveste Indelung degetele, miscindu-te mai mult sau mai putin sistematic Ta 0; 8 (3) ea ig) priveste mina dreapli in timp ce o deschide si o in- chide alternativ. "OF, tale aceste conduilte fi sint familiare Jacquelinei si au fost observate de es Jn tot Limpal achiclloninil apuedrll, De ce revine acum asupra lor pind Jno. 8 9) 2 lumal de a uceash dal Jacqueline TuceteazA sis privenset Ne pentru ele fr Hi dupa nob spectacule-ex-atarg-sINt noi si interesante pentru conil, capi trepial despre puterea lui {ath de obiectele particulare care sia! mil nile sale. Cu alte euvinte, interesal persis quOlINe! pentru misesrile ‘nor, sale, manifestat-mutt-dapg_eooronarea Vizutur ga apuehi, vine ‘dintr-un fel de “Aceleast ol congilinta ve yare 0 vafir asupra Lusiennel pind spre 07-8. 190 Yum si interpretim deci buie de buna seam miscirilor corpului_sau,.in_ special ale miinilor si picioarelor sale? Pe de o parte, se pare ca in cursul Stedjului aliréilea, subiectul devine constient de intentionelitatea lor : cind Laurent, 1a UF 3-(9), dupa ce a cdutat in zadar sd reproduc miscarea unei ‘zornditoare, se consoleazé privindu-si mina pe care o mised, sau cind Jacqueline, la 0; 7 si la 0; 8, ist mai contem- pleazi activitalea degetelor, este in afara de orice indofala ca ambit opi Igh simt pulevea. 3 ‘sint mai, mult sau mai putin constienti de fa lor de a continiia s! de a reproduce aceste_miscari. Pe de ale parte Insé, ar fi desigur indrznel sé atribuim copilului la A_virsld 0 congtiin{ai_a_,eultii® Pal se ‘constituie numai prin comparafie sLnrin_opozitie cu alle, curl La mediul.exierior. Of, in acest stadiu, persoana altuia abia incepe sf fie analizaté, cu’ ajutorul imitatiei, lar actiunea asupra mediului material este atit de slab schifata, incit ea nu da ined loc nici unui sentiment precis de rezistenta. Copilul este deci inca foarte departe de a-si putea atribui intentiile si puterile unui jeu", conceput ca ceva diferit de ,non-eu" si opus universului exterior. Eul si universul mai constituie un singur ansamblu, Desi copilul devine constient de intentionalitatea miscirilor-sale si de realitatea puterii sale asupra_mfinilo? ¢ picioarelor, el nu-si poste sifua inienfia si putérea eficace decit intr-un absolut, care se identifica cu lumea perceptiel. Constiinla intentiei are , deci drept rezultat difect amorsarea disocierii dintre cauzi.siefect, cauza identificindu-se astiel cu intentia eficace, iar efectul cu, fenomenul perceput. Fard indoiald, ca urmare a acestui fapl, cauca prezinta © fendinta de a se interioriza, dar ea nu se iiteriorizeazé inca in nici un cag. fiti= Fainine imanenta realitatii imediate, Cit despre @fect, el este fireste situat_in_acelasi univers cu, al celorlalte fenomene. Numai pentru observator miinile gi picioarele copilulat aparfin corpului sau, in timp-ce pentra copilul insasi ele se_aflé_pe 2! eA si celelalte obiecte. ‘Dar acest inceput de diferentiere intre cauz’ si efect are 9 deo~ sebiti importanjé in cea ce priveste structura cauzalitatii. Cel putin falé de migcarile corpului_séu — dar vom _vedea c& Ja fel siau lucrurile gi fal de"alte secvente cauzale — capilul dobingleste de acum incolo constiinja.existenfel_uneicauze..generale © este vorba de eficaéitatea dorintei, a intentiei, a efortuluj ete., pe scurt de_intregul dinamism al_actiunii constiente. Dar,_fireste, aceasta cou7alftate-semanifest® Hlumai cu prilejul unui fenomen oarecare observat intimplator (aparifia miinilor, sau a unui object de apu- cat etc). Iiibinarea eficacttafi st a fenomenismulyi raniine deci _-completa si desi_eficacitatea tinde sa se distinga de fenomenism, cea dintii rémine mereu imanenta acesteia din urma Sa_trecem acum Ia al doilea tip de relatii cauzale: relatiile dintre ile oblectelorsi-acelea“ale corpului copilului (deci relafiile “caractétistice yelatiei circulare secundare“). La prima privire, acest al doilea ‘tip de relatii se pare ca ar trebui sé fie, din punctul de vedere al copilului, esentialmente diferit de primul tip. Intr-adevar, pentru subiect nu poate apirea nici un raport Inteligibil intre intentiile sale si miscarea perceputé: in cazul miinii care se mised intentional, copilul inca nu se cunoaste pe sine ca subiect dotat cu vaz, intentionalitate etc. De aceea, relalia de la cauza la efect, care leagi dorinjele sale de migcarilé corpu- lui siu, nu poate rimine decit de tipul cauzalitatii prin imbi- narea eficacitajii si a fenomenismului, Dimpotriva, cind copilul trage de un snur si scuturd astfel zornaitoarele atirnate de acope- rigul leagéinului sau intregul acoperig, se pare ca toate elementele problemei se ofera perceptiei vizuale : copilul isi vede mina care apucé snurul, yede gnurul legat de zornditoare sau de acoperis si nu trebuie decit si stabileascé relatia intre aceste parti ale unuia si aceluiagi_ansamblu perceput, fn realitate insd, analiza procesu lui ,reactiei circulare secundare“ gi mai ales analiza generalizari- Jor acestui proces sub forma ,,procedeetor pentru a face si dureze spectacolele interesante“ (vezi yol. L cap. Il, § 4) arata ca, din punctul de vedere al cauzalita(ii, asemenea relajii nu difera aproape deloc pentru copil de raporturile legate numai de corpul sau pro- priu. Intre aceste dowd tipuri de relatii exist o serie intreaga de tranzitti, iar reactia circular secundara se sitweaza astfel in intre- gime in'cadrul cauzalitatii prin imbinarea eficacitafii si a fenome- nismulut Intr-adevér, daca este neindoieinic c& copilul incepe si-si exa- mineze mina goala (la 0; 2-0; 3), el se obignuieste foarte repede s-o priveasca atunci cind ea tine, un obiect. Mai mult, coordonarile dintre Vaz si apucare, ce marcheazd inceputul acttalului stadia si dew loc la descoperirea intentionalitatii migcarilor miinii, se produc numai cu prilejul conduitelor relative la obiectele insesi copilul igi da seama in acelasi timp ci mina sa asculté de dorintele sale si c&vewa‘deventt apta ssi instigeascd obiectele dorite. Agadar, eficavitatea intentiilor se aplica th acelagi timp aspectelor vizibile ale _corpului subiectului si obiectelor insesi. Asa stind lucrurile, se infelege de Ja sine 4 copilui se avinta de la Inceput la cuceri- rea lumii, fara a impune dinainte vreo limit acestei ludri in stapinire- Of, 0 cucerire imitreprinsd_in_asemenea conditii nu are nimic cauzal ii Sensul fizic 51 spatial al termenului, Este o simpla u * magico-fenomeniste, care explicd relatiile iti cursul reactiilor sale circulare secun- extindere a cauzale stabilite ae dare F : Pentru a ne convinge c& aga este, ne ajunge s& examindm cum se achizitioneazd ,reactiile circulare secundare*. Cind copilul a objinut intimplator rezultatul interesant, pe care imediat dupa aceea va incerca si-l reproduc’, el_mu_va cduta deloc s asigure in acest scop contactul fizic si spatial intre diferitele elemente care intré in joc. Bl se stréduie pur si simplu_sicgi repete exact-gestul, : i incdrcat cu intreaga eficacitate nece- iar'din acest purict de vedere faptele descrise in vol. T Do : Obs, 131, — Cind Luctenne, incopind de la 0; 8-G), se agit Sn ota ea penis face ta quteve acopetigl Wok. I obs. BD, est evident ct pent ca fu existé nici un iniermedian care sa secveasca drept egaturd fied ire mls- aisle corgut shut eles ale-scoperigulas Pentru ea, aeesen din ima pre- Jungese_ enzatiile musculare datoriti carora_ea isi cunoaste propriile mie : BEG vrs ch tncopt de a 0; 4a) ea atch om catch nto D- cioatele elt papusile suapentate (os, 88) care ivi penmita sa le balanseze ‘Reese conta ng Sate ined visual ote inet iar experienta fHcuta in le Satur eu aceasta asupra Jacqueline! (ol obs. 99) stats c& nich miear acest Sonlact Mu coe conseput ca hecesar. Gacgueline jat-agia piioarele Indeta ce wade papusa den dicanfas ca gi cum tnigcaren 3a. gota ft Incareatt In. sine spsiauate Te toh tind Laurent (vol, 1, obs. $7 si 98) scutura guururile st lenjrite pentht a zit zomndltoarele, hu stables refi decit intze fap ¢& apa Eopatun de sal Tanfufu ef uigcarea zomnaitoarelon, fara'e vedea Tn Tany Un inteomaligsnecesae ire geste ales zomnditoaye Land este mat Huseu cova ea aDuch 4180 gic atunelcind re) af-pul th angeare” sora Yoarea; el au este inch DFAUAgITes fated sf spafiala a zomaltoarel. Design, in aceasti privinti nu putem produce Tmediat probe c& miscarea ramine fi Homneniate, Dimppataes, pita pare sa actioneza ca gl cum ar ft fnjeles nece- Baten contactor 91 putein fl Indust moltt vreme im eroare de aecast® apa- Tena: ate Inea sulicions, pentru a interprets careet-conduta subieetulul, a Fee ee een a tata Mere cn e coresieeed in ene de insuee Or, si Inte-un ear si In altul, observatia arata o& copilul pune intregu ae- ‘cont pe gestul situ, en atare, gi na pe Telafille fizice dintre obiecte. Intr-adevar, cop five sh batente neh ov etn pur img en cH felyeste Det pida dneeputul obs, 0), dupl_ce a aura nsimplator uo Tan Si wat agnsohul somntstoarclor, puse eatfel in migeare, Laurent tag Sista tn eolen al carn accoot migeare ar fi sing sient prodeator st efectului Pecceput, Mai tiraiu, el descopera treptat e4 lantul este necesar. Dar resupuneca pu lanful c: ‘spatial si Siti, ch mpresille tac- ie fWinlarce-logate-de-langal-apseat sh seaeurae sat puse in Felape ca milgcarea zorniitoarelor. Inir-adevary Ta 0}-3 (4) Laurent, ‘ee chat indlaraigemina, conlinad tmp de veo cine! timate s8-s! balenseze, puma tat privind scenGioaren, {408 a controle dc gestalt se insoreach nae tia intermediation necesan 13 —Construirea resbutul 18 coptt 193Am vizul ins ea, in afar de reaetille circulare secundare relative ta migedtile leagiinulul, se constituie, odata cu coordonarea intre viz gi apucare, {ol felul de rearjil de ecelasi ip legate de obiectele familiare copilubut : zafl- fiivea, balansaren, frecarea ete, (Vo!, 1, abs. 102104), Se pare ea in acest punct se depigeste simpla ,eficacitate", pentru a se ajunge in domentul cauzalitajti prin contact spajial $i mecanic. Nu exist insi nici un fel de certitudine. In— Yradevar, atit timp eit mina copilulul acfioneazi direct asupra unui obiect A si nu asupra tui A prin intermediul unui obiect B, care vine in contact eu A, hu se poate vorbi de o cauzalitate fizich propriu-zisi. Subiectul descopers di- versele proprietifi eare-] intereseszit prin slmpla extindere a ,eficacitatii* ges~ turilor de-apueare. - Pe scurt, nimic nu atesta cd, in procesul achizitionarii reacti- lor cireulare secundare, copilul depageste _nivelul eficacitatii_ si fenomenismului. Asa_cum in actiunile relaiivé-ta-eorpul propriu, ‘copliatpune"th relafie direct inténjiile sale si impresiile sale de efort cu imaginéa menibrelor Sale, ca si cum primele ar acfiéha init Fer magi cliar_asupra_membrelor, 1a fel, in ac{iuille Sale asupra“obiectelor_exterioare el pare si stabileascd © legiturd imediata intre miscdrile sale, in masura in care sint simfite din_interior, si rezultatul lor find, fra a-acorda atentic conexiunilor necesare care leagd acesie migcdri de rezultatul lor. Fara indoiala, printr-o diferentiere treptata a gesturilor sale, el ajunge foarte devreme sa traga, s& imping’, si loveascd, si balan seze, 8A 7gilfiie, s& frece ete., dupi caz si dupa efectul dorit, dar aceste acliuni ined nu sint controlate din exterior. Ele sint con trolate din interior, cea ce Inseamna cA copilul incearci direct, bazindu-se pe diversele sale impresii sensibile (de obicei kineste- zice si tactile si mult mai rar vizuale), s& reproducd aidoma gestul care s-a dovedit eficace. Dar oricare ar fi aceast diferentiere a migcdrilor proprii, copilul nu ajunge Inc’ — si aceasta est= esen- fialul — sA stabileasca intre obiectelé percepute o alta relatie in de cea fenomenista : el nu ajunge inca la infelegerea rapor- turilor spatiale si fizice care stau la baza cauzalilalii objective. De pilda, snurul Gare neste mina sa de acoperigul leagdnului, continua Sa nu fie decit un lucru de apucat gi de scuturat, pentru a obtine cutare miscare a acoperisului leagénului, El nu este inca inter- mediarul substantial necesar contactului dintre min& si acoperis. ‘Asadar, din acest punct de vedere, adevarata cauzd a rezultatelor objinute_in curstil Peactiflor circulare seeundare_trebuie si fie, pentru copil, eficacitatea dorintelor sale, a eforturilor sale, a actiu- nilor sale simtite din interior, tw-gi-cuim ar fl vorba de primul tip de rela{ii cauzale, adica de simple misedri ale corpului propriu. Numai ci aceasté cauzi generalé incd nu_este conceputé ca ema- nind de la un eu, denarece. tocmai pentri c& se simte, atotputernic 194 copilul nu poate inc& sii stabileascé 0 opozitic intre lumea sa si jumea exterioara, In sfirgit, si in accasti faz legaturile de cauza- tate continua s nui rezultat objinut isolubil legat, de eficacitale. ‘Asemenea interpretari pot apirea arbitrare atit timp cit rémi- nem, aga cum am procedat pind acum, in cadrul strimt al sirictei wTeactii circulare secundare*. Ele capaté insi o snumitd putere de evidenfé atunci cind aceleasi conduite sint privite intr-o forma ‘mai larga si cind ne amntim de ,generalizarile* la care ele daw loc. Intr-adevar, imediat_ce copilil si-a Insugit. un gest a cArur eficact- tate_a iesit ursul_ unei_reactii_circulare_tipieg, el il aplicd Ia toaté"Astiel, Laurent, dupa ce a invafat sa scuture gourul lega¥ Ge inina sa pentru a zgiltii acoperisul leaginului, incepe sisi agite mina goalé pentru a face s4 continue migcarea unei_zornéi- toare (vol, i, obs. 112). La Tel, Jacdueline trage snurul care atirnd de acoperig spre a face sa continue migcarea unei cérfi, sau a unei sticle etc, pe care eu le balansez de Ja distant (vol. I, obs. 112) In sfirsit, gesturi ca fluturarea miinii (gest de la revedere), lovirea marginii leagdnului, scuturarea laterala a capului, agitarea picioa relor, cambrarea etc. sint folosite pentru a face s dureze orice fel de spectacol intereresant (obiecte care sint miscate pe dinaintea ochilor copilului, zgomote si sunete etc. ; vezi vol. 1, 1i4—118) Or, este clar ci 0 asemenea cauzalitate nu poate fi interpretatt decit prin imbinarea eficacitatii si a fenomeninsmului. Pe de © parte, copilul atribuie o eficacitate_gestului_siu_ca atare, inde- pendent de oricé contact fizic sau spatial. Pe de alt parte, subiec- ful confera actiunii Sale 0 valoare de eficacitate numai in legitura cu 0 coincidenta intre acest”gest siti lect exterior. Pentrm justi- ficarea unei asemenea interpretari este necesaré discutarea unui caz particular deosebit de interesant din punctul de vedere al cauzalitatil, Obs, 198. — 1, La 05D () Incqueling 6h peitragta @ fanfic ‘ard pe care io balansez in fafa, la veo 89 om de ochil el, Ea manifest’ un Siu interes sf ish exprima muljumirea intre allele printz-un comportament bi- pecunoseut tare consta ina se cambra picioare si omopiatt entru ca apol si-si lase tot eorpul sii rec ‘din nou farfurioara pe dinaintes el, Ea o urméreste cu privirea, ¢ eu eariozi fate si atenfie ¢t se cambreaza a doua oara. n now maj deplasez o.data objectul. Acelagi joc se repeté de trei ori. Dupa exre fin ae Obiectivul nemigest in fata ei: ea se mai cambreazs de dou on sau de trel ori, poi trece la alte preocupiri, Relau de dow om experienja : indaté ce far’ furioara este Imobila, Jacqueline se cambreszi din nou. Intrerup definitiv jo eal: Jacqueline s¢ mai cambreazi totusi de cinci sau sase ori, spot obese. De fiecare data cind gest copliului a fost urmat de miscarea farfurioareiJacqueline a manifestat o mare mulfumire, In cazurile contrare, ea exprima deceptie si asteptare. La 0; 8 (18) Jacqueline este din nou intinsi pe spate in rulot’, dar aco. perigil este desfacut ¢1 copilul il priveste deasupra el, Fac s& oscileze acope- igul cu ajutoral unel panglici lungi, frd ca Jacqueline s& mA vada saw 38 mA gtie prezent. Dupa clteva mici migcari de fried, ea manifesta un viu inte- res, Ma oprese | ea agteapta citeva elipe, apoi se cambreazd, privind fix aco- perigul, 11’ fac din nou sa oseileze : de indalé ce mA oprese, ea se cambreazé {acest joc se repotd de sase sau gapte ori). Surfs continuu $i plicerea de a re- uusi. Dupa einei minute : sceleasi reactil, la fel ca si la 0 ; 8 (18) La 0; 8 (16) fi dau Jaequelinel diverse oblecte nol (port-tigaret ec) pe es: ea le exploreazs cu griJi (veri vol. I, obs. 136). Or, ne reamintim cf printre condultele de explorare care sint eatscteristice stadiului al patrulea al dez- vollari inteligenfel senzorlo-motorii, figureaz4 gestul de a se cambra. Aga s¢ Intimpla, de exemplu, in cazul unel eutil de tabla; Jacqueline a lovit-o mai multe ori pe peretele rulotel xizind de zgomatul produs, apot s-a cambrat de mai multe orl privind cutia. in aceoasi zi se cambreaza pentru a face si se Tegene un toc de picle Je- gat de un snur ce atima de pe acoperisul rulotel Tot la 0; & (16) Jacqueline m4 privesle in timp ce eu Imi pun aritatorul in gurd sil scot la intervale regulate (pentru a studia imitatia) ; in loc s& ma privindusni gura cu multi ateniie, Introdue jar degetul In gurd. Indaté ce-l scot, ea se cambreazi din now ete TH. Dupa aceasta ultima proba, mA decid ca de-acum inainte s& fac sk esueze toate fncercirile Jacqueline! de a utiliza gestul cambraril, cu alte ca- vinte, s& nu maj repet migedrile pe care ea fneearea s& Je fucd Si dureze cu ajulotul pracedeulul su. ‘Astfel, agit acoperigul ruotei, fra ca ea si ma vad; Jacqueline se cambreazA imediat, fr8 succes, apoi reineepe de cine! sau gase orl cu un aer de surprindere constant’, In aceeasi zi produe un fel de mieunat lisind aerul s& iasi printre dinti $1 buze, Jacqueline incepe prin a mA imita vag, dar cind mA oprese se hbreaza de trei sau patru oni. Dupa cfieva minute se cambreaza ined o dupa ce scot acelasi sunet sau dupa ce Imi introduc clegetul in gurd. A doua zi, la 0; 8 (I, precum si la 0; 8 (19) Jacqueline continua si se cambreze dup’ ce vede migedrile acoperisuhil rulotei, in pofida esuérii proce: Geuluj el, Ea 0} 8 20) se cambrearh de dou’ ori dupé ce m-a vazul scofl Gu-mi limba, dup ce mi-am balansat ceasu, dup ce am fcut ,cucu* ascuns de pildria mea ete. La i); 9.) ea se mal eambrears de A—4 ori in fata unui obieet pe care eu i fin prea sus pentru ca ea sf-1 posta apuca. Aceeagi reactie la 09 @). La 0; 9 (13) se eambreaz& cind inceter s4 bat din palme. Vedem cum coincidenta intre o atitudine de mulfumire a cc piliJai (cambrareay yr-spéetacole cum Sint farfuria pe care o balan- sed, sau ac | ruloiei care. oscileaza este suficienta pentru a da copilului impresia c gestul sau este eficace. Vedem mai ales cum acest procedeu, fixat_astfel dups citeva_succese aparente, a per- sista: dela 0; 8 (16) pind la 0; 9 (13) in pofida unei luni de esectiri_repetate. Or, nimic din aceste comportamente nu a putut fi pe injelesul copilului: numai imbinarea celui_mai exterior fenomenism cu sentimentul dé eficacitate atribuit activitatii proprii 196 ne poate explica nasterea si persistenfa unei asemenea conduite care, desi a aparut in stadiul al treilea, s-a prelungit la Jacqueline in tot cursul stadiului al patrulea, In concluzie, aceste ,,procedee pentru a face sd dureze un spec- tacol interesant* confirma in intregime, din punctul de vedere al cauzalita{ii, intérpretarea reacjiilor circulare secundare schijata de i. Intr-adevar; migcarile proprii care fi apar copilului, in cursul acestor reactii, ca susceptibile dea genera rezultate precise, sint jizate_in_afara contextului_ particular: sia oricdrui con- material si spatial. Aceasta dovedeste c4 acea cauzalitate atri. ‘bulla gestului nu este inca o caugalitate fizicd, bazaté pe caracte- rele externe ale acliunii, ci o cauzalitate-prin simpla ,eficacitate’ Ce est, agadar, aceastd eficacitate ? In ,cadill reactiilor cifeu- Jare secundare“ sisal: ,procedeelor pentru a face sA dureze un spectacol interesant‘, nu putem spune ca este vorba de un pur dinamism-intemn, ca atunci cind copilul simte cd actioneazi asupra miinilar.si_picinarelor, fara s4_stiecitusi_de.putincum_p face. Tn afara impresiilor de dorinta, de efort, de agteptare, de satis- factie etc, copilul incearca senzatii, Kinestezice, tactile si chiar vizuale care confera fiecéruia dintre gesturile sale o fizionomie proprie. Aga sé intimpla, dupa cite se pare, cu actiunea globala care este simfité de copil ca o cauza in tipul de relajii pe care-i discutém acum. Nu fate vorba de actiunea conceputé numai in. aspectul ei extern si material, tocmal deoarece copilul nu pune nici un pret pe conta “sr Tegatrile fizice. La fel, nu este vorba nicl_de_actiufea-concepatec-entanimd de Ia_,eu%, deoarece am veal oF subievtT ge maT ConsTdert capabll de orice @ ignor’ dec opozitia ane ‘Tuned interioa Joara. weer mmr ea Ui tor gE Sifuaih Inlscn coalltate alata Ta. jumifatea aruliutar Tate Tied interioard si_lumea_exterioaré. Pita fasug? acest fapt, ,,eficacitatea® continua A fie fenomenista. Dack SapMnT araeeaemglnnts innit sin" Trdependent de Tucruri, caruia el i-ar atribui diversele sale facultati, el ar incerca, ft ndojala, s& faca uz de atotputernicia lui sf sd producd orice i-ar veni in minte, in afara incitarilor imediate ale mediului. Dar_tocmai pentru ca eficacitatea* nu este simfité decit cu prigjul nel achiZiurintimplitosre (reactia circilara Secundara), sau al unei situa(ii prezeniifid oO” andlogie carecaré cu acelea in caré~achal “Feugesie” Gpectacolele™ interesante care amintesc “cuceriile Feactici circulare), ea este in continuare Jegalé de un jomenist. Prin aceasta, calzilitatea, desi este bazalé pe , se departeazd de cauza absoluta legatd de teoria biraniand a efortulut : eficacitatea nu este situat Ja inceput 197w i_pr apoi_asuy ‘lor, ct dim- intr-un eu, pentru a fi proiectaté apoi_asupra_lucrurilor, Eee ee eral) one PeHpN a se detaga progresit_de el_sia.se apropia de actiunea roprie, Tn stadiul intii eficacitatea si fenomenismul se confopeau. i c ct ei mal con- Acum cle incep si se disocieze, deoarece acliunea & stienta de ca tnsdsi si de Inlenfionalitatea ch. Ble ramin_totusi SciAbIS, alit limp ce adlivitatea proprie hu este atribuitd unui an er iar renaipenisival nu este fnlacult de un_sistem de conextunt realmente externe,-adiclspafale sl obiecive : SA°treteii acum la al Teilea tip de relatii cauzale care apar in cursul acestui staditt: acelea care, din punctul de vedere al obser- vatorului, par independente de corpul si : Astiel, incepind cu stadiul al doilea, copilul ca cp crurilé pe care Je aude ca si cum le-ar-eonigepe ca find cauze ale zgomotului-care-se-executa 1h Tala [ulca si_cum ar sted mama ae enna Sos Biberonulii, sau cd fatal sdiu este cauza specta- colelor variate oferite curiozitatir Sale. ~ 7 ‘Cum interpreteazd copilul asemenea relatii? Trei solutti ni se par posibile. Prima consta in a admite ci aceste relaiii nu au mimic cauzal din punctul de vedere al subiectului. Cind eopilul vede obiectul pe care l-a auzit, sau a examinat o persoand care agita © jucdrie, el s-ar limita sé perceapa totalitati mai mult sau mai putin stabile, dar faré si conceapa existen{a unor centre objective de actiune, in sensul c& obiectele sau persoana ar fi privite drept cauze ale zgomotului, sau ale migcirilor percepute. Solutia a doua consta, dimpotriva, in a atribui copilului puterea de a asocia intr-wa mod cauzal indiferent care perceptie, cu indiferent care alta, Ar fi de pilda suficient ca copilul sa asocieze cu regularitate zgomotul zornaitoarei cu vederea el, sau migcdrile juciriilor cu acelea ale persoanei care Je fine in mind, pentru ca zornditoarea sat persoana s& fie conceptte drept cauze'. In al treilea rind, in sfirsit, s-ar putea admite cé relatiile independente de corpul pro peiu al subjectului ramin straine cauzalita{it atit timp cit ele ramin exterioare activitatii subjectului, si cd ele devin cauzale in masura ate, Acoastd Ineorporare poate fi dealtfel coneeputd in dovd feluri: sau copilul poate interveni in contextul acestor relafii (facind, de exemplu, zornai- toarea si reproduc sunetul caracteristic, ori facind persoana si repete ceea ce facea), sau el poate concepe obiectele prin analog 8 cope I cautl si priveasea Iu- in care sint incorporate in aceasta acti Este solulia clasied a Iul Hume si a asosiationismutal pereezi cauzalitatea. ebisnulinta ge 198 cu propria sa activitate, atribuindu-le astfel 0 putere cauzala izvo- rita din puterea sa proprie. Care din cele trei ipoteze este cea buna? Este clar c& nu putem analiza direct conduita copilului fala de secventele independente de actiunea sa. Cel mult_putem constata ca copilul prevede anumite succesiuni si stabileste Metal 6 FaAIe COnStANTA Vatre Uir-untece. Tent -A (de pide an_sunet) si consecventul BG ea vizuala corespunzatoare). rba_insi alel dé calizMlitate ? Nimic nu o dovedeste. O asemenéa relatié poate {i un simplu raport de la semnificant Ja semnificat, bazat_pe notiunea de semnal sau de diciu si nicidecum pe cea de cauzalitate. Cit despre actiunile la care copii asista f4r& a participa Ta ele (cum se intimpla de exemplu cind 0 persoand agit in fala lui zornditoarea), ele_pot fi interpre- tate cao simpla succesiune, sau_ca o perceptie complex, {ari a implica citusi_de_putin relatia"de la—tauza la efect. Dispunem totusi de un mijloc pentru a interpreta asemenea sela(ii, Pentru aceasta va fi suficient s4 analizim conduita 2opi- lului in momentul in_care_el_int n_seeventele catyzale deja organizate_i sif_interventie. Fie, de exemplu, un obiect A observator este cauza efectului B. Copilul care se intereseazi de B priveste ansamblul AXB pind in momentul In care A inceteazd si} produe& peB.Cum va copilul_peatru ‘exe fenamenul ? Va incerca s& acfioneze A prin_simpla declansare_(atimgiidu-1 sau impingindu-T usor, de exemplu) ? In acest caz, putem presupune cu un mare-gradtde probabilitate cé A este de subiect ca un centru cauzal Independent de corpul sau, ceea ce revine la a admite pa cea de a doua dintre cele trei solutii_propuse mal_sus. Dar dacd,.dim- potriva, copilal va actiona direct asupra lui B, sau va incerca si actioneze asupra complexului AXB ca si cum el ar constitui tin tot neajidlizabil? TW~acest caz, prima solutie pare sf fie probabil cea buna (relatiile independente de actiunea proprie a subiectului nu sint concepute ca relafii cauzaie), sau a treia, intr-o forma sau alta, ‘Vom incerea acum si intreprindem tocmai aceasta analiza, Sin diind asemenea conduite trebuie si_avem grija s4 nu le confundim cu comportamentele mai simp! re copilul mu distinge un dua~ lism Titre A si B. De pilda, intro reactfe circulara cum ar fi zilt red unel-zomialtori pentru ao face sd sune, nu putem sustine, fard a introduce arbitrariul, cé copilul distinge ca date separate imaginea wizualé a zornditoarei si produsul, cu alte cuvinte, zornditoarea in calitate de cauzd gi sunetul in calitate de efect. Zornditoarea reprezinté un tot, care este simtit ca fiind direct dependent de activilatea proprie, La fel stau lucrurile cu toate reactiile cireu- 199— fare, oricare ar fi complexitatea lor din punctul. de vedere al observatorului, cel putin dacd admitem interpretarea pe care le-am dai-o din punctul de vedere al cauzalitatii. Cit despre ,,procedeele pentru a face si dureze un spectacol interesant*, ni se pare ci nici in cazul lor nu putem gisi un teren favorabil pentru analizé, in scopul pe care ni l-am propus. Ce-i drept, la prima_vedere ar putea si para ci atunci cind copilul vede o persoana agitind un object si cind el se cambreazaspré ao” face sa continue, el asista ra ncepat Ta destagurarea uici secvenfe Gallzale thdependente de el, iar apoi inceared sa actioneze asupra insist acestel secvente. Cum ins acest spectacol se produce fn afara cimpului de apucare, este cu neputintd s_determinam asupra cérui punct anume in- eared si aclioneze copilul : cant el_oare s\_actioneze persoana care mised obiectu) sau-insusi-abiectul ? In realitate totul se petrece ) + ca gi_cum copilul_nu_gr analiza amanuntele fenomenului gi ar / incerea pur si simplu si-1reproducd global. Asadar, pentry_el nu/ ba | secventa Ja intre persoana A $i efectul B ci numai de Win Yaport de catizalltate intre proprié sa_actiune si lexul AXB a ad i SY Ce deci situatiile in care secventa cauaalé prezen- tata copilului se desfasoara in cimpul sau de apucare si prin sta_facé posibila~o~analiza din partea subiectului insusi : penta @ face 84 continue spectacoful pe care-I are sub ochi, copilul intr-adevar, fie s& foloseasc& procédee globale, fie sd incerece nd in relatie cauza observata cu efectul pe care doregte s-1 vada repetindu-se Cbs. 193, — Laurent, la 0; ‘7 (17) Imi priveste mina in timp ce eu poc- nese degett) median de’ raddelna poticely\ si ride in hohote. Clnd pocnese din degete Ja 59 em sau un metru de cl, el foloseste pentru a mB face si con~ Uinua procedesle magico-fenomeniste obignuite : se eampreazS,agiti mfinile, (ura capal lateral ete. Cum va proceda insa cind mina mea se va afla Sribul ai ds apusaie ? Ta ve. Tiapinge gor sna pentra =, declanse rr a MigeHTH Gdlea o va aclioNs ca pe uN centra sufonoiy de cauzalitate fadiat al patruleay Sau Va incerea. sh reproduct el sm va fai vent apuck mina mé ativitace, fez dip-nou mina la 30 em, el se cambreazi ete., apoi cind 0 nduie la-10-em xeincepe so lovessed, 5-0 scuture ete. ‘Obs, 134. — Laurent, la 0; 7 (1) ma priveste cu o mare atentie in timp ce bet darabana cu virturile degetelor pe o cutie de tablé de 15x20 em. Cutia afl in pozifie orizontala pe 0 perna In fata lui si se alla cu exact doi cen- Umetri prea departe pentru a o putea apuca. Dimpotriva, imeaiat ce-mi in- trerup jocul, fau pun mina la 5 em de miinile Jui gi o ias nemigeat& sud pri- 200 ea Tul, Cit timp am bifut toba, Laurent a suris incintat. Dups ce am Inteevupt, ef fmt privesle un moment’ ming, rece apol foarte Tepede la un exa- nena} eulie! ph, continuind so privenscd incepe si-si-agite txinile, seu iS iabreasl ete, Be scurt, el foloseqle ansambhal procstealor ma SG-tedameniste obignuite. Cit despre imina mea, aflafa.aub_privirle sale, © guamieyy ge nll on ome ogg.» ova BL @ sireapia- ins ADEE CUS i uso son tach 1 piel my Incearch a8 dex-~ cOpere uh pitenteu. specie! pentru a doclanga digect-aclivstaven raf aera itevs Cie dupa betta, 1ai'O paskiv Me Labla-cu.aripile mobile. Tin ala 40 om de Laurent, in uer, gl agit arplle oy muna mea. tel pun apot mina pe dinaipsea lis, Reacfia copia este foarte meta cl inceareaimedtat a sits eammbelndasse,sculurindu capul, agltindu-si mil isa ‘de mina moa, Gu toate aewstea, Ge feeare dala cing Inia che indpavene do aatco pont eae dain ful Laure Clo urminegte cu athit sh 0 priveste citeva clipes Imeilat ined iacearcd ain ‘Deevcite pulerea asupra Bde. TARY @ incerea scm! tenpinga mine in'tirectia obiectului 2 relinent Inca O data cd, in stadiul urmitor, aceasta tin urma condalta va fi-cea pe tare 0:¥a a¥opta copia). : Ta’; TG), in inp ce Laurent este ageaat Ht pun dinginte o pernd mare Jno tstanfa access pontra a 0 apuca. Zgtril perma, ride, Apol nl Inde ister putin mina, la em de pera, ql plosea inive perad sl minile sale, Ska init ay f suflcent sf timpingd wor inlna mea pentru ao lil de pens Ge imetial ce ma Initerup, Laurent ioveste. pera, se eambseaeh, ish alan feazicapal ete. Mal irate, este adevaray, 1 se iniimpla: s4-mi aptce vain ar toce ateasia pentru ao Jovi, a0 seutura ete, Si nu inoeared de fal s-0 Impingl i sso puma in contact eu peroa aun moment du, tin 2gine nina condufta i este fanniiar’ no: 7 Ul) repel Cxperienfa cu pema : Laurent incepe prin ae com- bru ele, peivind ind tninay ind pesna, apol zgirie el insusi perna. NM incsarca Tian niet'o elipa ean inpinga mina, La 07 (2, in acéleagt-conditi, abla dlach se wilé ln unina mea pe care io ofer in apropiere de perna : loveste gema, fnceatea'so seuture ols: Nuri trece inad prin cap ea in aja, 68 2ginie dl tnsusl emma, decarece mnlinile sole nu se tai aflau, a in ajvn, agazate Ta incenu- ful expenenjel pe pera. Taurent sfireste prin ean aplica mina ou minile sale, oueuiurh, une suo apeopie de pernd:limedlat apol recep 6 2gial perm in Timp°ee ining'stlaga a lu Laurent se afla pe en bmediat 0 giste 1 GL in eoceag 2, ln 0; 7 (12), relad experion(a cu eutla de tabla, pe eae bat toba tu aesicle, dup care im pun ina la. 3 cn de obiect. Laurent Immotiat mina Geeta. 9 loleiie dies dar au te-octph de-anina mea, Heincep, {jecind dutta dest de’ departe, pened ca ea ict Re tnaceesiala copilts. Dut ce am batut foba, imi pun mina intre cutie gi Laurent : el se cambreaz& pri ing eutia, bave din mlint ete. s1 termina paln.. a zgitia perma care m Tamas Tinga et Obs, 135 — Lad; 7 2) im fala dul Laurent se afld © zomaltoare super atic Apropit incel mina mea de zomaitoare, #1 acest ezul tnstatiiul al treilea, cind_interme- “ul este Cousiderat-ca“o Simpl prelungire.a gestului copilului intermediatul est pasiv si numai gestul subiectului este eficace. indojala, copilul cunoaste deja necesitatea unor~ anumite tragi de snur pentru @ zgiltfi capota leaganu- jura_in_careel foloseste intermediatii ca pre- ‘declangeze in ele cnu_poate fi in- dorite, el atribuie & activitat aceasta caitare de co terpretata décit cain simplu_produs al ierii._schemelor actlunii proprif “si nu. ii 133 Arii_ cauzalitatii Uinsigi. Fardé indolal’, gi copilul_din_stadiul al treilea se limiteazd fadesea la actiuni de declangare (ca atunci cind se cambreazA pentru a face ovalta persoana si repete un act, sau_pentru a face un obiect si reproduca un efect interesant), Dar nimic nu dovedeste in ase- menea imprejurari cA el atribuie intr-adevar o eficacitate persoanei 216 sau obiectului asupra clruia el incearci s4_actioneze. pettece ca gi Giim numai_gestul sau ar fi conceput drepl cate Festul-decurgiid de"alei in mod global si_necesar, In conduiitele de fal4, dimpotriva, copilul analizeazd detaliile secventelor observate, in loc s& se limiteze Ja 0 actiune globald si pune in contact diver: selé elamente (mina adultului si volanasul de stot, “sau” payuga care scoate stnete etc.), dack operatia inifialé de declansare nu este suficienté pentru a produce rezultatul dorit. Desigur, deosebirile pe care Je consemnam acum constituie o chestiune de dozare si intre extreme exist’ o mulfime intreagé de elemente intermediare, dar ele sint totugi indicful unor orientari opuse in elaborarea seriilor cauzale + eficacitatea-concentrati, initial-in-gestul-propriu,.se-decen- ¢ spafializeaza transferindu-se_asup: si restabilim data definite, se cere acum “Aceste opozitil, continuitatea aritind ed daci actualele conduite difera de acelea din stadful al treilea, ele se_deosebesc_de_asemenea de cele din stadiul al cincilea, care implicd o cauzalilate in intvegime atribuita abietigior Cir alte ciivinte, dac& in stadiul al /patrulea cauzalitatea presupune un inceput de obiectivare si de_spatializare, ea nu este totugi ined eliberata in_mod_necesar_de_,cficacitates* proprié. sta diului al dojlea,fiicind astfel trecerea dintre formele subjective si formele obiective de_cauzatitate. Int-adévar, nimie nu ne ofera in forma{it asupra cauzalitéfii pe care copilul o atribule persoanelor, in afara actiunii sale proprii. S-ar putea ca el sa atribuie deja o activitate cu totul independenta deveb insugi. In aceasta ipotez’, el ‘ar considera pe mama sau pe tatal Ini oa find capabili sA execute in orice moment gi in orice loc anumite acte, indiferent dacd el asista sau nu la ele ca martor. Este ins& posibil_ca, dimpotriva, aclivitatea persoanelor s8-i apara ca ceva ce se declangeazd numai in prazenialui, sf prin urmare sub influenfa lui, aceasta activitate lind deet concepula in acelasi timp drept_cauzA a anumitor rezul- iats exterioare 91 drept ceva dependent inir-o anumtta masuré de eficacitatea copilului. Cam putem deci alege intre aceste doud interpretari ? Se cuvine, in primul rind, si ne reamintim ca dezvoltarea cau- aalitapii este golidara cu-cea a obiectului si a spa{iului: O cauzalitate Tealmente obiectivat’ #1 spajjalizata presupune, [ara nict-o indoiala, axistenta dé obiecte permanente, ale cAror deplasdri se_ordoneazs ‘ni-grupurt-indgpendente de sine, Pentru a fi conceputé de copit Grépt 6 catia detagatd ip mod Teal de activitatea proprie, o alta persoaaa treble sd constituie un obiect substantial cu proprietati invariante- sf susceptibil de deplaséri. care nu-ialterneaza natura. aTOr, dack este s& credem concluziile ultimelor doud capitole, in acest stadiu copilul pare si mu atribule universului situ tocmai aceasti existen{i obiectiva si spatial’. In stadiul_al_patrulea, obiectul ramine la jumétatea drumuluiinixe_permanenfa. ce de- inde de~acliunea~proprie si_permanenta_reala, iar _,.erapurile™ cofespinziloare ramin intermediare intre grupurile subjective si grupurile ,obiective*. Pxisti deci prezumtii serioase in favoare: celei de a dowa interpretari propuse mai sus. Cauzalitatea atribu persoanelor trebuie sd mai fie conceputd de copil ca find legata de activitatea sa, Putem oare face mai mult si si gasim argumente in favoarea acestei interpretari ard. a pirasi domeniul propriu-zis al cauzali- tafii ? Asa se pare. Inir-adevar, pe de o parte, dacd in acest stadiu copilul actioneazi asupra_persoanelor prin contact si_caugalitate spatial (atingind sau impingind nitinile Tor, buzele lor etc.); el catifa ined neincetat sé actioneze asupra lor prin procedee care tin de simpla eficaciiate* Pel se cambreazs, fst agité mina etc., ca gi cui actele altel persoane ar depinde direct de dorinjele si gestu- rile lui. Pe de alts parte, trebuie sé mentionam ci in stadiul al patrwlea inci nu se observa coduité care, asémenea_reactiilor cireulare“Yertiare, si atest o cauzalilate permanenta atribuita de copil-obiectelor. “Intr-adevar, reactia cireulard tertiaré este un fel de cata noului, sau o experienta pentru a vedea, care se bazeazi pe postulatul implicit ci exist’ ceva necunoscut, ce trebuie descoperit in fiecare obiést Oil. Conduitele pe care le-am numit reaclii cireularé secundare gi ,aplicéri de mijloace cunoscute Ja situatii not*, dimpotriva, se limileazl sa reproduc efectele in- teresante observate in obiect si si transpund aceste procedeo de reproduvere-in-imprejurati hoi. Ni se pare deci e& reaéjia tirculard terfiara implies atribuirea~unei cauzalitati permanente lucrurilor si_persoanelor (intrucit copillll Ineearcd 84 descopere proprictatile obiectelor, ca_si cum aceste proprietati ar fi in mod necesar noi, prin urmare nu s-ar datora activitatii salé), in timp te conduitele proprii stadillor’ al treilea si al palrulea pot tI toterpretate ca gi cum caialitatea ni ar aparea Ia“ obleete deci in momentul in care ca asupra TOF eel 8& Timnifeazd 4 reproduca-efectele pe Care Te ObserVa 1a object in momentul in care ele sint accesibile activitatii sale). Pe seurt, actiunea copilului asupra_persoanelor pare si ateste in cursul acestui al patrulea stadiy o cauzalitate intermediara, care este deja in parte obiectiva si spatializati — deoarece persoanele constituie deja pentru copil centre exterioare de activitate deose- bité —, dar nu incd eliberata de eficacitatea gestului propriu, de~ 218 _activitate. oarece aceste cenire de activitate sint concepute de copil ca de nzind in contintare de procedeele sale personale de acfiune. Pindar cum stat Inerurlle cu obiectele materiale? Urmatoarete observaii arata ci gi ele sint inzestrate cu o activitate conceputd in parte ca autonoma si in parte ca subordonata actiunit proprit : Obs, 145. — La. 0; 8 @3) Jacqueline are in mind clopojehsd de stati des- brea am worth‘ 140 FA In oa a een am etna Gapatul cordonultl fixat de acest object, Zeit clopotelul sit frag spre mine Saequeline il las’ imediat eu spaima si-i priveste cu curjozitate. Dun o clip’ de exiiare, ea intinde mina timid. si atinge clopofelul impingindu-t ipeet, ea Scum ar vrea si vada ce se va initmpla. La flecare repetare a experientel th Seomeng ett tol al gmt iguana pain n° 8 dd, ta prerinta fata de ccasul Meu aceens! zeactis, came eate cx totul now tn comparatie eu cele din, junile precedente Asif, ia 0; 8 (201 ter ceasul meu, pe care ea i aPued de indata cu ambele mnt pentrt al exa- Gnina cu mult faleres' il pipdie, HL intoarce, face apff ele. ‘Trag.atunci de Tant ST'aa ii-siite reritenia ; Fetine oblectul cu forfa g1 suride Ja acest joc, Prod is tne agit Tanful si ca lash din ming ceasul, dar Smodiat fl eauti din now tu infinite, if regiseste gil aduce In fata oehilor s&i. Reincep sf trag : ea ride Ta rezisten{a ceasului, ql de indata ce scapa din mina tl cautd etc, (vest ane ambll obs, de mal sus, cap. I, ob8. 13). a _ ‘Or, 1a 0; 8 Ga) telat exact aceeast experienti. Dar, fapt curios, des taque line reeunoagte obiectul (ea se joach dlealtfel odesea eu ceasul meu), en nu al call si epuce eind i seapa din lini, find euprinsi de o anumith ne- info privese gensul cu uimire, ca 91 eum’mifette Tul ar fh eu, tral span fueline inceare’. sic] ating’ oral pentru a tane, Jeequel red. isl ating ul a entra 2 vune_in_migeare, darla_prima_miscare a ceasulul a oe fg ee eee Sag ae par st arate ci-ea incepe sixiatribuie.o cauzalitate, Independent’ de pr ra ‘Si 146. — Ta 0:9 @) deja, Jacqueline a prezeniat o reactie de ecelast ‘ip fai de un oblect de asemenea familiar, dar in imprejurari intrucitva di Tete a Ses ed ca a fost accea care a iehprimal mobitulul peimele tal is can : . ; equeling este asezath pe canapes sl et pun alfturt de on un rapadt de celulbid, Desaroce,'cu siguranfa ea nul vandke nieiodath In aceasté ooalie Sequins Tango cma prsiell gral terage media rina, Ca urine, papagalul said ugoe Ba reincepe atuncl de mule orl deplasinducl putin renege Gack agadar_pe dec parte fl impinge, dar pe de alta parte 22 com= Seer tae eh Geo" tints insestrath eu vinta si et Flgcare. sp9n— Eins Sete Important si_compariim aceasti conduits cu reactile putin anter- Pais csSenaste’ dia Ie lisa of se leyene un timp pentru a le repune apol in Inches Au deseda cent Tenet evulae gesanare ae, crim supa tn Poet be eS HUP ee de drumal gi-apel &-teapuca o eravat4, 0 pi care (ioe au ge auteur abt jour ee g-acate won ata ch blece telorit se atriOUle-Urr-éspar de Miscare spontand, copilul continuind totusi Sk subanlonece migelsifor corpulul Bropr. — Tey 049 Gy Jacqueline pveste fk si mA poath vedea, papagnbul pe care cou tl Tae osetlore vertical Bn fala el. Cind mi oprase, ea immiti aceeast mis- hee cumina se oproyte- apo! Peineope eu Soopul evident de a face ca reicarea 219au pentru a-l repune in migeare. cae cae naes nae los SER Ba eo i acd Soy-conth i Tilsedrile, la inceput miseindu-zi lateral capul, apoi cam- poe e, agitindu-si, picioarele si_in cele din urmA impingind. chiar pApusa seach Beer eee ta re ie reat. portarentaiut din actualul stad Sean angie Aceste reactii faté de objecte par sd confirme ceca ce“am pre- Ble demonstreazd in acolagi timp o oblectivare relaliv a cauzali- TAU sto spatlaizare ce Interyin In mmgsurain_care_copul_con- ae ee inile sale proprii_ca find necesare pentru piectivarea cauzalitafii pare indjscutabilé, Intr-adevar, se comporta fala de oblect intr-un fel eu total nou in comperatie cu conduitele din stadiul al treilea, Atunei cind, In fafa migearilor multiple ale acoperisului leagémului sau, ale zorndiitoarelor suspen- late sau finute in mini, ale obiectelor manipulate de adult etc. copilul examineaz& fiecate spectacol gi cauta sil facd si dureze (fie prin reactie circulara, fie prin actiune de la distana, adic ambele,cazurh prin ,eficactiate® amesteeata cu fenomenism,’ nt avem deloc impresia ‘ca el situeazi in fiecar rreepul tn centr autonotn de" cauzalitate. Mal till de toate: &a cum amn incercat s stabilim in capitolele precedente, copilul nu substantia HzeazA ned aceste tablouri in obiecte individuale’ $i permanente simu ordoneaza inca deplasarile, nici chiar cele vizibile, ale corpu- rilor in ,grupuri obiective. I-ar fi deci foarte complicat sA atribuie lucrurilor ca atare 0 putere cauzald, pe cure trebule s-o simtA mai curind ca difwzindu-t de-a lungul intregului spectacol. Pe de alta porte, din punetul de vedere al analizel noastre actuale, insusl faptul c& incearea si fac sé dureze aceste spectacole printr-un procedeu global care nui se bazeazd pe o reacti a intermediaritor G (pe simpla seflecitales a gesturlon, mai mult sau mal palin iferenjiate, arata ci tabloul exterior gi activitatea proprie a copi- Iuhui (atitudine inerent’ perceptiei, sentimentele de placere, de 220 asteptare, de efort etc. si actiunea porpriu-zisé exercitaté asupra lucrului perceput) constituie ined, din punctul de vedere al subiec- tului, un singur tot grew disociabil. Pare deci foarte probabil ca, in stadiul al treilea, evenimentele cele mai reliefate din Iumea exterioara nu sint defel concepute ca emanind de la centre discrete de cauzalitate. Fle trebuie si fie simfite oa prelungiri ale activitatit proprii, in sensul cel mai larg al cuvintului, Dimpojrivi, obser- je-am descris acum demanstreazA.o atituding.cu totul fer “si parlicipe imediat la.spectacolul pe care-1_ per- cope, copia ‘3-36 find in rezervé pentru a 1sa lucrurile“sa achioneze. Tn Toc s& park cf prevede si ca aprob’ migcarile pe tare 4, el pare sa le perceapa ca imprevizibile si.chiar nelinisti- toare, prin urmare ca Spantane. Diferenta dintre reactiile Jacqueli~ Berle 0B si la 0; 9 fata de acelasi fengmen este deosebit de instructiva : in timp ce 1a 0; 8 ea cduta imediat si pund din nou mina pe ceasul meu care ii seapase, la 0; 9 ea il priveste eu nedu- ire. -Ayadar, copilul-arata clarprin-alitudinea sa cd el situeaza mobil un centru autonom de forte, in timp ce pin& acum el nu pirea s& vadd in migedrile Iuerurilor decit evenimente la care participa el insusi Tar dacd cazalitatea se obiectiveaz’ astfel, nu putem fac’ sus- fine cA ca se Uetaseazi radical” de activitateaproprie, Cu alte cuvinte, iné& Hu putem afirma in cazul acestul stadiu cA pentru copil obiactele se-migca sau acioneazd unele asupra alféta intr-o totalé independen{a fata de_actiunile sale. Fara a reveni asupra inotivelor pe care le putem avea de a gindi astfel, date find nojiu- pe care copilul si le face pind pe la 1; 0 asupra objectulut 1 2 spafiului, trebuie sk subliniem ca procedeele bazate pe ,efica- citate* ramin freevente pind la sfirsitul prithului an. Astfel, Lucieane chiar sila 07 9 (8) dup ce si-a vazut papusa migcindu-se spontan (obs. 147), mai. incearcd de a o face-si continuie cambrin- din-se,_ scuturindu-si_capul-etc., intr-un_cuvint folosind mijloacele care datcazi din stadiul al treilea. Aceasté persistenta a ,efica cittii® pind la sfirsitul primului-ap; arati indeajuns ca Mceputurile pbiéctivarii cauzale nu exclud sentimentul de a putea actiona direc asupra Iucrurilor, Mai mult decit atit, in cele trei observatii citate se vede cA indat& ce observa activitatea spontan’ a obiectelor per cepute, copilul se consideré in stare ca, intervenind el insusi, 64 intrefind continuitatea acestei activitali : el nu situeazd deci cauzcle unor asemenea evenimente in afara sferei sale de actiune. ‘Cum concepe ins el de acum incolo actiunea sa asupra lucru- rilor ? Aici apare al doilea progres catacteristic. stadiului al patru- lea? spatializaree’ cauzalit&ti, Dac’, pind la finele primulul. an, 222se mai pastreazi numeroase urme sle cauzalitifii prin eficacitate, este totusi evident c incepind cu 0; 9, aproximativ, copilul ajunge si actioneze asupra lucrufilorasa_cum_l-am_vazut mai. sus actio- Rind. asupra_persoanelor : prin contact fizic, prin presiuni, incercari de declansare ete. Astfel, Jacquéline, vazind cA ceasul meu se miged, 1 impinge ugor cu aratatorul (obs. 145), tot astiel declan seaza’ prin scurte contacte tresfririle papagalului culcat linga ea (obs. 146), si tot astfel Lucienne sfirseste prin a actiona pentru a repune in miscare pipuga sa de cauclue (obs. 147). Fiecare din acest conduste constitule o actiune prin declansare, andléaga célor ale copillilit care atinge miinile sau buzele adultului pentru a1 face si reproducd un. gest interesant (obs. 142-144). Este adevi- rat cf si in deest caz diferenta poate plirea minima intre aceste acte si_cole din stadiul precedent. Cind, de exemplu, un copil de sase luni loVégte 0 zornditoare suspendati, o apucd gio zgilflie sau o-freaci de manginile leaginulii, nu ni se’ pare oare ca deja cauza- litatea sa este tot atit de spalializati ca atunci cind el atinge, asa cum ain ¥Szlfy Uh ceas, un papagal sau_o pipugi.pentiit-a_fe face sa avanseze? Sé pare tobuigi cd o deosebire apreciabila opune aceste dont tgs de real, sibliniat fir legitura cu actite nile asupra persoanelor( cauzalitatea, a aparitie este caracte- risticA acestui stadiu, este o cauzalitate prifi_declangare, in timp ora de cauzalltate Feprezentata in stadiul al treilea, é aceea a Zeliuinill subiectulut. Cu alte 5s loveste lucrurile, Te scutura, le freac etc., el nu disociazA din punctul de vedere al’ cauzalitatil diversele elemente din cimpul siiu de perceptic. Actiunea formeazi un tot, chiar dac& ea ajunge sf se diferentieze in functie de obsta- cole intr-n fel care, pentru observator, seamina cu o utilizare a catizalitéfii prin contact spatial. Cind insi copilul de 0; 9 — 0; 11 impinge foarte prudent un ceas, un papagal, o papus pentru a le declanga migcarea, el Ie concepe ca mobile partial independente de el si actioneazd asupra or prin contact. Asadar, si aici obiectivarea atrage tin Inceput ce Spaflaltzare real a cauzalitati Daca avem indoieli in privinta acestor distinetii, si ne referim inck 0 data Ia analizele noastre privind spajiul si obiectul : numai ele ne fac si infelegem cum o actiune, in aparenté aseméndtoare cu ale noastre, poate s4 difere din punctul de vedere al subiectului, siruetura obiectiva si spatialé a universului nefiind aceeasi pentru observator si pentru copil. in general, stadiul al patrulea este deci un stadiu de tranzifie. Fl marcheaza_declinul_cauzalitafii_prin_eficacitate si inceputul.cau- zalltajil_ prin contacte obiective, dar conduitele care-l caracterizeazd 222 {in in realitale de ambele tipuri de conexiune. In ceea ce priveste obiectivarea, copiliil_ Tncepe si atribuie obiectelor o activitate pr’ priu-zisd $i deci si céntreze in ele o cauzalitate pind acum.rezervata activitajii propri. Dar cum obiectele nu sint concepute incé in calitate de substanfe cu adevarat permanente, ele continuind sé nu existe decit in funclie de acjiune, oricare ar Hi consistenta ce sint pe cale s-o dobindeasci, nu putem afirma ci aceasti oblectivare Guce deja la o detagare completa. Cit despre spatializare, copilul incepé priii a stabili in mod intentional contactele necesare legatu- rilor spatiale, dar cum el.nu renunta ine’ nici Ja cauzalitates prin eficacitate, si nu elaboreazd inci. grupuri obiective de deplasiri, nu item trage concluzia ca a avut loc o transformaré radicalé a Pe scuirt, universul si activitatea proprie mai formeazd u un intreg global, in care cél doi poli sint pe cale si 86 diferentieze, dar incd fara ca ac{iunile personale si fie con ceputé de el ca simple serii cauzale’ in miulfimea Celorlalte. § 4, Stadiul al cincilea : obiectivarea gi spattalizarea reale ale cau~ zalititii, — Spre sfirsitul primmului an se afirma, aga cum am vazut in capitolele precedente, o serie de progrese esenfiale din punctul de vedere al spatiului gi al notiunii de obiect. Obigctul capita o per- manent reald si o identitate fizici independent de-mistaflle sale in Gmpul-apuccriy-saw ix adincime. Paralel, spatiul Se constituie si se ordoneizi in fanc{ie de aceste grupuri’obiective de deplesiri. Deci este de la sine inteles c& aceste transfermiri se vor repercuta profund asupra structurii cauzalitatii, evolufia acesteta find core- Jativa cu accea a categoriilor statice fa care ne-am referil, Cu alte cuvinte, cauzalitatea incepe si se obiectiveze si sd se spaflalZeze ofectiv, detagind fel de aclitmiea proprie, pentru a se_exte- rioiiza'in universul percepliei, avind posibilitatea si se aplice la rindul ei asupra aspectelor viel propri Pe de alla parte, totalitatea acestor transformeri este functie de doud aspecte noi si fundamentale ale dezvoltarii inteligentei, ca fatere. Intr-adevir, la virsta de wn an apar dou tipuri de conduite caracteristice si_,.descoperirea_de mij loac2_ndtj ‘OF, aveste conduite” implica Suna givcealalta o anumil organizare a spatiului si constituirea Ge obiecte propriu-zise : este de neconceput cum s-ar putea dez- volta conduitele care nu mai constau doar in reproducerea rezul- tatelor obfinute intimplator, sau in aplicarea in toate cazurile a gesturilor eficace, ci in experimentarea efectiva a obiectelor, daca pe masura ce au loc aceste experimentiiri, universul pur fenomenist al primelor stadii nu s-ar solidifiea deloc. In acest caz se subin- 223jelege c4 aceleasi conduite, surse ale spalializirii gi ale obiectivarii in general, vor transforma cauzalitatea intr-un sens asemandtor si © vor constitui in sfirsit in universul exterior. Toemai acest lucru vom cauta acum sa-l demonstram, Vom vedea cA ,reactiile circulare tertiare* sint surse de obiectivare uzalita{ii si cd invajarea prin’ ,,experimentare activa consoli- deazi la rindu) séu_ spatializareg jilor cauzale, Dar, pentru a intelege acest mecanism, ¢hteifapoftaat si ne amintim cé obiec- tivarea si spatializarea reprézinta dougiprécese care, desi corelative, rmin relativ independgate ‘tnul de celalalt. Astfel, invatarea prin ~experimentare activa*®; sultat spatializarea set ‘ilor cauzale relative Ja ‘propriu asupra lucrurilor. Aceasté conduit il invata de pe copil necesitatea contactelor si a intermediarilor intre el insugi si obiecte, dar inca fara a-l instrui asupra relatiilor cayggieiite@iiiectelor intre ele, Dimpotrivd, ,,reac~ {a circulars Tero aceste din urd rel: pendente de ol@r mare a cauzalita este-douii tipuri de transfor- @ intotdeauna din aceleasi expe- gi_condue la acelasi rezultat : @fiunéa copilului se situeazd printre c e a de aceleasi legi Inainite de a stabili in ce fel ,descoperirea de mijloace noi experimentare activa* conduce la spafializarea cauzalitatii, si exa- mindm pe ce cale ,,reactiile circulare terfiare relizeazé obiec- tivarea seriilor cauzale, amorsat deja in stadiul precedent, Jata mai inti citeva fapte 6s, 14t,— Prim exemplu net de cauzaitate compe! cbectvath se geal a oa techn oa Benita pentea cx akggabppund ginger fa muses esas Ta anteatia Ana ealsseemiasiencionec tees rere tee pine ac genuni nua east de con ce am coetaiat ned ace {Spl fnpe al atunelLlcrrie porioy ef nears is cebu lt eit Se time de greuate a lnseadh alse oy 48e ine Sad Att tat a icetul procedeasa gatta pe Le Ty 2 (0) in caval Jacquelinell, nu se UATE-Vorb{ ci ceridtudine Ge cauzalitale objectiyatd. Actiunea proprie de a Rn i apato Gul en find neues pont dere aqua assroenee faple ii nour en find de tpt conduitlo din sll al. paras Dimpotted, etae! sind eae worba de tae 0 anes unt mobit dea lun aut unul plan cline, ao pare ol inva dela strat prim an stage Steal sh eflonece 7 pfan door pune elect tn pone adecratl sll eae pre ac esseaea see enieeitatornean ‘ait Jocquine ln 0 Il Ad) Io pune geveltul fa mareinea mesel 1 smapinge wor bind menental ty caved task oh ead a O17 BO) cafe Mi alunece’ serle de cblocie de-a Tumut uve pitas innate ee (vee vl 22d Dar mai ales 1a 1; 0 (@) ea apuch o jucdirie de catifea 1 o pune pe cana~ ea asteptind vizibil o' miscare. Apol schimba Jocul juetriei de mai multe ori, 2 eneasca singurt. Cumnnerfamentul, copi- “im x Te—tavorizezey Dupa citeva incercati infructuoase, ea -sekimba mista, dindi-l drumul de la cifiva milimetri deasupra capapele, sau Empingind-t ugor, In eele din arma Hl pone peo pernd IncLinata, pink ce ‘bleabul se rostogoleste ‘Aceleagi atlludini cauzale se regisese Ia 1 1 (19): Jacqueline pune pe oden o minge Tosle 9f se agteapla s-0 vada rostogolindu-se. Abia dupa cine! Sau gese incereariy o impinge ujor. Agadar, mingea, ca gi juearia de catifea, a devenit un centr autonom de forle, eauzalitatea separindu-se astfel de ac fiunea ‘proprie de Impingere, pentru a se transfera ssupra obloctul ‘Obs, 149, — La 1; 0 (25) Jacqueline se afld pentru prima dala in fala bi- necunoscitel jue: hlyte glint aclionate de o greats Mal multe gaint sint Gispase In eere pe un dige de lemn, partea de Ginainte a fecérela find legata printi-g sfoara de o aceeas! sid grea aflat pe un plan inferior disculul, Cea ‘maj mici migeare a bilel declangeasd migcinite gainilor caze clugulesc discul Jacqueline, Oupa ce a examina un moment. jucivia, pe care eu o acilo- ind-o ince, stinge mai intii bila sl consiata miscarea eoncomitenta a fnlor. Atuncl ea deplaseazh sistemalic blla, privind ghinile. Convingindu-se astfel de existenja unei Folag, ale carel amanunte, evident nu Ie Infelege, ea impinge foarte delieat eu araiitorul drept bila, ce fiecsre dati elnd balan- sarea se opreste complet Te acest exempla, Jacqueline nu stsibule deci migeSsi spontane Bilal (aga cum facea in exetplul precedent cu mingea gat cu jucksia. de califea), dar concape net aelivitatea Bilel ea ind” catza migetrii géinilor.Asadar, din acest _punet de selene, acelog g opleetivare @ eauzaiayi Deals, bila nit mat este pentru ea o simpla prelungire a ac{iunii sale manuale (cum sint snururile atir- Fate de acoperigil feaginulul ete) 7/ea 0 pine in acfiune prin simpla. declan are, ‘Obs, 150. — fats acum o observalte ficutd aoupra Jacqueline! Ia 1; 3 (@) 1m care ea nu reugeste, ca in observatia precedents, s8 descopere cawa clulat, Gar In cursul eoveia aoisidm la aceleagh atitudini Ge oblectivare Prerint copitului un clovn ale cirui brafe se migca si actioneazi doud cimbole stunel

S-ar putea să vă placă și

• Pictura in Antichitate - Egiptul Antic

  

  Document3 pagini

  Pictura in Antichitate - Egiptul Antic

  Dafina Neagu

  100% (2)
• Motivatia de Afiliere

  

  Document1 pagină

  Motivatia de Afiliere

  Dafina Neagu

  Încă nu există evaluări
• Abordarea Cognitivista

  

  Document1 pagină

  Abordarea Cognitivista

  Dafina Neagu

  Încă nu există evaluări
• • Reviste
  • Podcast-uri
  • Partitură
• Fisa de Lectura - Caracter

  

  Document1 pagină

  Fisa de Lectura - Caracter

  Dafina Neagu

  Încă nu există evaluări
• Pictori Celebri

  

  Document2 pagini

  Pictori Celebri

  Dafina Neagu

  Încă nu există evaluări
• Relatii Consensuale

  

  Document5 pagini

  Relatii Consensuale

  Dafina Neagu

  Încă nu există evaluări
• Sufleu Conopida

  

  Document2 pagini

  Sufleu Conopida

  Dafina Neagu

  Încă nu există evaluări
• Proiectul Venus

  

  Document2 pagini

  Proiectul Venus

  Dafina Neagu

  Încă nu există evaluări
• Gestiunea Bazelor de Date

  

  Document22 pagini

  Gestiunea Bazelor de Date

  uim

  Încă nu există evaluări
• Portretul Lui Pacala

  

  Document2 pagini

  Portretul Lui Pacala

  Dafina Neagu

  50% (2)