INTREBRI TPD 1. 2. 3. (OK) Ce este un proces stationar? R.pg. 5 ; pg.6 ;fig 1.9 Un proces es e s ! ion!r "!c! #e"i! $!ri!

%i&e&or !&e! o!re es e cons !n ! si f'nc i! "e !' ocore&! ie "epin"e "o!r "e i( )* !' *+R( i, ))*R( !') (OK) Care sunt etapele conversiei unui semnal analogic ntr-un semnal digital R. pg.- ;fig 1.1. Es!n ion!re! se#n!&'&'i !n!&ogic , /'!n i0!re! se#n!&'&'i es!n ion! , /o"!re! se#n!&'&'i c'! ific! . (OK) De ce frecvena de eantionare a unui semnal analogic trebuie s fie de dou ori mai mare dec!t fecventa ma"ima continuta n semnalul analogic? 1e0i eore#! es!n ion!rii ; pg.1. Pen r' c! se#n!&'& !n!&ogic s! po! ! fi ref!c' "in $!&ori&e es!n ion! e ' i&i0!n" f'nc i! "e in erpo&!re g( )* sin2Pi3#!4 52Pi3#!4 (OK) Care trebuie sa fie frecvena de eantionare a urm torului semnal analogic "a$t%&2'()cos*+pi)t,1()sin#--pi)t-2()cos2(+pi)t. pentru a putea fi ref cut ? R6$e0i e4e#p&' "e &! pg. 1. ; 37+28 3#!4*289..52*9.. :0. (OK) Ce pune n evidena relatia lui /arseval? R. /g. 13- pune in evidenta ec0ivalenta puterii din domeniul timp cu cea din omeniul frecventa$7eri! 3o'rier pen r' se#n!&e con in'e ;i perio"ice, /g. 13- pune in evidenta ec0ivalenta energiei din domeniul timp cu cea din omeniul frecventa$Tr!nsfor#! ! 3o'rier pen r' se#n!&e con in'e ;i !perio"ice

#.

(.

+.

(OK) Cu cat se reduce volumul de calcul in ca1ul transformatei 2ourier a unei secvente de lungime dubla fata de calculul cu transformata 2ourier de ba1a? 3ustificai r spunsul. R4 5e reduce de 2 ori$ #6 4 N inmultiri + 4 N adunari la de doua ori N inmultiri + N adunari deorece avem doua secvente pentru care se calculea1a transformata 2ourier.
2 2 2 2

*.

(OK) Care este proprietatea pe care se ba1ea1a alg. de calcul al 7.2.R si care duce la abtinerea unui volum de calcul mic.? Pg. 2-4 se %!0e!0< pe f!p '& c<6 W es e o f'nc=ie perio"ic< (W (N+k)=W k) .

8.

(OK) Cate coloane contine graful de semnal al 72R daca secventa de date din domeniu timp contine 2(+ de valori? R6 - co&o!ne "eo!rece 2 = 256 9. (OK) /rin ce se caracteri1ea1a nodurile duale n ca1ul grafului de semnal al 72R R6 Pg. 26. 7'n no"'ri c!re pri#esc infor#! ii "e &! !ce&e!si no"'ri !&e co&o!nei !n erio!re./!&c'&'& infor#! iei !soci! e 'nei perec>i "e no"'ri "'!&e necesi ! o sing'r! in#'& ire co#p&e4!. 1-. (OK) :n ce consta ordonarea valorilor vectorului de pe ultima coloana in ca1ul 72R care utili1ea1 graful de semnal? R6 Pg. 26 Proce"'r! cons < ?n in$ers!re! or"inii %i=i&or coresp'n0< ori po0i=iei $ec or'&'i, po0i=ie repre0en ! < prin r('n n'#<r ?n %!0! 2, conform urm toarei diagrame4
8

11. (

OK) Ce intelegeti prin filtrarea unui semnal? R6 Pg. @6. 3ig.@1 E&i#in!re! 'nor !r#onici ! c!ror frec$en e se si 'e!0! in r('n in er$!& pre"efini .

12.

(OK) :lustrati modul de operare a unui filtru analogic' utili1and repre1entarea neparametrica ; caracteristica amplitudine - frecventa si preci1ati cum ar arata o caracteristica ideala? R6 Pg. @A, fig @.2 13. (OK) Care este deosebirea dintre un filtru <utter=ort0 si un filtru Ceb!ev? Pg. @- '& i#! fr!0!. 3i& r'& /e%B;e$ se c!r!c eri0e!0< prin osci&!=ii con ro&!%i&e ?n %!n"! "e recere, "!r !re 'r#< or'& !$!n !)6 pen r' !ce&!;i n'#<r "e po&i, co#p!r! i$ c' fi& r'& B' erCor >, re!&i0e!0< o c!r!c eris ic< "e frec$en=< c' o p!n < #!i !%r'p < ?n )'r'& frec$en=ei "e <iere . 7e po! e f!ce o repre0en !re ! c!r!c eri ici&or !#p&i '"ine frec$en ! 3ig @.@ % si fig @.9 1#. (OK) Care este diferenta dintre un filtru recursiv si un filtru nerecursiv? R4 /g.#*'#8. >e1i relatiile 3.12.3.13'3.1* 2iltrele nerecursive calculea1a iesirea pe ba1a unui numar mare de valori corespun1atoare semnalului de intrare. 1(. (OK) Cum se proiectea1a filtrele trece sus' trece banda si opreste banda? R4 /g+2'+3 inclusiv tabelul ?n c!"r'& primei etape se proiec e!0< fi& r'& rece()os pro o ip ' i&i0Bn"'( se 'n! "in re #e o"e&e pre0en ! ein c'rs; ?n ! doua etap se ' i&i0e!0< o r!nsfor#!re !&ge%ric< D2E, prin in er#e"i'& c<rei! se o%=ine f'nc=i! "e r!nsfer ! fi& r'&'i, rece(s's, rece(%!n"< s!' opre; e(%!n"<. 1+. (OK) De ce se utili1ea1a imaginile comprimate i cum se reali1ea1a comprimarea unei imagini?. Ce probleme pot aparea la comprimarea imaginilor? R. pg. A2,A@ Prin co#pri#!re! i#!gini&or se 'r#<re; e #ic;or!re! i#p'&'i neces!rs!' ! $o&'#'& "e proces!re ! infor#! iei in $e"ere! e4 r!gerii c!r!c eris ici&or o%iec e&or pe c!re &e con=ine i#!gine!. 1*. (OK) Ce intelegei prin anali1a conectivitatii$numararea% obiectelor din imagine si care sunt dificultatile implementarii unui asemenea algoritm?
3

R. pg. A@ 3ig69.11 ?ceast operaie presupune delimitarea obiectelor $formelor% n spaiul imaginii care le conine i num rarea cestora. @n cadrul procedurii de num rare in functie de configuratia formelor pot sa se ia in considerare obiecte false' ceea ce necesita ca procedura de numarare sa parcurga mai multe repetari' tocmai pentru a elimina obiectele false. In consecinta procedura consuma timp si neciita un volum mare de precesare

18. (OK) De ce operatorii utili1ati la conturarea imaginilor trebuie sa fie invarianti la rotatie? R6pg. A9 D'p< c'# se ; ie #'c>ii&e po !$e! ?n c!"r'& i#!ginii orice "irec=ie, cee! ce necesi < c! oper! or'& "e "iferen=iere ' i&i0! s< fie in$!ri!n &! ro !=ii. 19. (OK) Ce propritate trebuie s aib operatorii de conturare a imaginii? R4 trebuie sa fie invarianti la rotatie(E4e#p&'6 #o"'&'& gr!"ien '&'i es e in$!ri!n &! ro !=ie si "e !se#ene! F!p&!ci!n'& es e ;i e& in$!ri!n &! ro !=ie. 2-. (OK) Ce se re1olva prin utili1area metodei de interpolare folosit la calculul conturului unui obiect dintr-o imagine? R4 se reali1ea1a o estimare realista a lungimii conturului fara a fi afectatat de perturbarea conturului imaginilor' mai ales a imaginilor din microbiologie.

21.

(OK) Ce operatori se utili1ea1a in ca1ul determinarii conturului unui obiect dintr-o imagine?. 3ustificai r spunsul. R4 Oper! ori in$!ri!n i &! ro ! ie 22. (OK) Cum trebuie sa fie descriptorii asociati formelor claselor' utili1ate in cadrul unui sistem de recunoastere? 5a se dea un e"emplu de descriptor. /g. 8- R6Descrip orii re%'ie s! fie cei #!i repre0en ! i$i ! fe& inc! s! p&!se0e for#e&e c&!se&or in "o#enii ';or sep!r!%i&e 23. (OK) Care este diferenta ntre metodele de clasificare nesupervi1at si supervi1at ?

R6 pg.1.1
@n ca1ul abord rilor deci1ional teoretice supervi1ate se cunoate

apartenena vectorilor lotului de date la clase. Aetodele de clasificare care utili1ea1

un lot de date pentru care !p!r enen=! $ec ori&or &! c&!se n' es e c'nosc' < se

n'#esc nesupervizate.
?ceste metode se ba1ea1 pe investigarea naturii i structurii eantioanelor.

/entru o bun clasificare' clasele trebuie s satisfac dou propriet i4 s fie omogene' adic vectorii cu caracteristici similare trebuie s aparin la aceeai clas . B s fie uor separabile. 2#. (OK) Ce repre1inta vectorii de referin si ce avantaC ofer utili1area acestor vectori? R6In gener!& 'n $ec or "e referin ! es e repre0en ! i$ pen r' 'n gr'p "e for#e c' c!r!c eris ici si#i&!re. 2(. (OK) :n ce const metoda celor mai apropiai D vecini' aplicat n ca1ul recunoasterii formelor a dou clase? /reci1ai avantaCele i de1avantaCele acestei metode. 5a presupunem ca ca avem doua clasae 1 i 2 care conin N1 respectiv N2 vectori./entru a clasifica un vector X la una din cele doua clase utili1and metoda celor mai apropati Evecini se parcurge urmatoarele etape 5e calculea1a distana de la vectorul F la cei N = N1+N2 vectori corepunztori celor doua clase. Se ordoeaza disantele si se determia cele mai mici K distante se aloc vectorul X la clasa care este mai frecvent repre1entat printre cele K eantioane mai apropiate de X. 5e caculea1a distanta de la vectorul F la poate utili1a direct la clasificarea formelor' iar pentru e"emplificare se consider ca1ul a dou clase @n ca1ul c!nd un vector trebuie clasificat la una din clase' se determin cei mai apropriai K-vecini dintre vectori i Reg'&! "e c&!sific!re ' i&i0Bn" ce&e #!i !propi! e k(e;!n io!ne !re "o'< incon$enien e #!)ore6 se impune o memorare a tuturor vectorilor de date. necesit calculul distanelor de la vectorul necunoscut la toi vectorii lotului de date i stabilirea celor mai mici K distane' ceea ce presupune un volum mare de procesare In cazul din figura forma X va fi atribuita la clasa 1 deorece din cei 5 vecini mai apropiati de X, 3 vecini apartin la clasa 1 si doar doi apartin la clasa 2

Modul de recunoastere

2+.

(OK) Ce propriet i trebuie s aib lotul de date utili1at n ca1ul clasificarii nesupervi1ate? R6p!g. 1.1 Pen r' o %'n< c&!sific!re, c&!se&e re%'ie s< s! isf!c< "o'< proprie <=i6 s< fie o#ogene, !"ic< $ec orii c' c!r!c eris ici si#i&!re re%'ie s< !p!r=in< &! !cee!;i c&!s<; s< fie ';or sep!r!%i&e. 2*. (OK) Care este condiia de oprire a algoritmului de corectie a funciei discriminant n ca1ul metodei funciei de potential? R6p!g. 9- in p!r e! "e s's ?lgoritmul de corecie a funciei discriminant se oprete c!nd i+1!"#= i!"#$ ceea ce inseamna ca nu se mai aduce nici o im%unatatire a &unctiei discriminant.

28. (OK) G"emplificai un ca1 n care metoda celor mai apropiati D vecini ar da un re1ultat diferit de cel pe care l-ar da un e"pert uman. Ce ar trebui modificat in acest ca1 pentru a obtine re1ultate re1onabile. R6In fig'r! "e #!i )os for#! G $! fi c&!sific! ! &! c&!s! 1 "eorece "in cei 11 $ecini 6 !p!r in c&!sei 2. In sc>i#% !s! c'# se $e"e "in fig'r! for#! G es e #!i !pro!pe "e c&!s! 2. Hces !spec se "! ore!0! f!p '&'i c! f'nc i! "ensi ! e "e rep!r i ie es e "iferi !. 3or#e&e c&!sei 1 s'n #!i "ese. Pro%&e#! se re0o&$! prin #icsor!re! n'#!r'&'i "e K $ecini De e4e#p&' in c!0'& nos r' "!c! !&ege# 'n sing'r $ecin ! 'nci re0'& ! '& se sc>i#%!, for#! G $! fi ! ri%'i ! &! c&!s! 2

29.

(OK) Ce repre1int funcia de pierdere '!()*(i# n ca1ul principiului clasific rii statistice? R. functia de pierdere '! i * ) #$ care e"prim pierderea cu care este afectat procesul
de clasificare' n ca1ul c!nd X)' iar vectorul X este atribuit clasei i . G"emplu funcie de pierdere
1 daca i ) sepierde totul ' ! ) * i # = + daca i = ) nu se pierde nimic

#2. (OK) De ce algoritmul utili1at la determinarea functiei discriminant in cadrul metodei functiei potential se numeste algoritm de corectie. R6pg.9A, re&! i! 5.22. Pen r' "e er#in!re! f'nc iei "iscri#in!n se fo&oses e o re&! i! c!re corec e!0! in r(o #!nier! gosier! f'nc i! "iscri#in!n . N' se re!&i0e!0! o in r'ire fin! ! 'nor p!r!#e rii !i f'nc iei "iscri#in!n . #(. (OK) 5e considera un filtru descris de urmatoare ecuatie cu diferente4 C?HIJ ?.

+.5 / .! n, # = 4 / . ( ! n 1 #, ) +.5 / ! . ( n, ) + .!! n 1 #, ## + + -! m # "( ! n m #, )

m=+ 4

C?HIJ <.

.! n, # = . ( ! n 1 #, ) +.5 / ! . ( n, ) + 2 / .!! n 1 #, ## + + -! m # "( ! n m #, )

m =+ 6+

5a se stabileasca daca filtrul este recursiv sau nerecursiv. R6 Pg. 9A,9/HIUF H. 3IFTRU RE/UR7I1 "eorece J(n T) "epin"e si "e $!&ori&e !ie iesirii &! #o#en e !n erio!re "e i#p c'# !r fi (n(1) T /HIUF B. 3IFTRU RE/UR7I1 "eo!rece J(n T) "epin"e "e $!&ori !&e iesirii &! #o#en e !n erio!re c>i!r "!c! "epin"e "e fo!r e #'& e $!&ori !&e se#n!&'&'i "e in r!re pe 'n ori0on "e i#p in 'r#! #!re (in n'#!r "e 6. "e $!&ori)