1

Kombucha si calendarul lunar (suport de curs )

Ce este Kombucha

Kombucha este practic o colonie de peste 20 de micro-organisme, bacterii prietenoase i ciuperci. Bacteriile stau mai mult la undul recipientului de ermentare iar pelicula albicioasa care repre!inta ciuperca sta deasupra . Bacteriile si ciupercile ermentea!" in ceai si trans orm" !aharul #n care cresc, precum i principiile acti$e ale ceaiului #n substan%e cu e ecte $indec"toare deosebite. &iind un organism $iu, nu se recomanda sa olositi metal pt recipientul de ermentare ci sticla si nici instrumente din metal in mane$rarea ciupercii ci lemn. 'aca a$eti doar apa de la o cultura de (ombucha lasati-o intr-un borcan din sticla acoperit cu o plasa oarte ina timp de ), 2 saptamani pana se ormea!a o pelicula alba.

Bene icii consumului Kombucha *oate cea mai important" proprietate a sa este cea deto+i iant", de unde i utili!"rile sale #n tratarea reumatismului, a gutei, precum i a bolilor de piele. 'e asemenea, con%ine i substan%e cu e ecte hormonale, moti$ pentru care este recomandat ca remediu pentru $,rsta a treia, dar i pentru
www.masajiasi.ro

copiii a la%i #n cretere, pentru cei a la%i la pubertate i care se con runt" cu enomenele nepl"cute speci ice acestei perioade. 'e asemenea, poate i olosit cu succes #n tratarea cancerului de colon #n a!e incipiente si a leucemiei. 'e regul", se bea un litru din acest remediu pe !i, #n locul apei de b"ut, #n cure de lung" durat" (minimum -. de !ile). /tenuarea e ectelor into+icatiilor lente cu metale grele, ga!e to+ice, deseuri radioacti$e 0unt esentiale pentru buna unctionare a sistemului imunitar probioticele stimulea!a imunitatea intestinala, care e responsabila de 102 din capacitatea de aparare a organismului3 Probioticele - Probioticele sunt organisme mici care ajuta la mentinerea balantei normale a microorganismelor (microflora) de la nivel intestinal 0tau la ba!a sinte!ei anumitor $itamine dintre care cele din din grupul B (in special B), B4, B)2) $itamina K, acid olic

0timulea!a ormarea ermentilor digesti$i si a substantelor antibiotice naturale (acidophilina, hidrogen- pero+id si acid lactic)3 0timulea!a absorbtia nutrientilor re!ultati in urma digestiei alimentareadministrarea de preparate de ermentatie bogate in probiotice, stimulea!a absorbtia calciului si $itaminelor, la ni$el intestinal dar si acti$itatea digesti$a, in general3 5mpiedica de!$oltarea ciupercilor (de tipul Candida), a para!itilor intestinali sau a altor bacterii intestinale noci$e (de tipul shigella, salmonella, etc) acest lucru se reali!ea!a prin stimularea imunitatii la ni$el intestinal si cresterea aciditatii mucoasei intestinale, impiedicand ast el atat de!$oltarea microorganismelor, precum si patrunderea lor din intestin in lu+ul sanguin. 6 ect deto+i iant asupra intregului organism, prin tran!itului intestinal si eliminarea to+inelor re!iduale . imbunatatirea

5ndepartea!a e ectele nedorite ale antibioticelor asupra lorei intestinaletratamentul cu antibiotice distruge o parte din aceste bacterii 7bune7 pre!ente in intestin, iar administrarea de bacterii probiotice, a8uta la repopularea intestinului cu bacterii 7prietenoase7. 0cade susceptibilitatea la alergii si in ectii respiratorii recidi$ante.6ste
www.masajiasi.ro

e icienta in dermatitiele alergice ori ec!eme. /meliorea!a simptomatologia artritica prin reducerea enomenelor in lamatorii articulare3 5ndepartea!a mirosul neplacut al gurii (halena) datorat lipsei eliminarii corespun!atoare a scaunului si a produsilor to+ici din organism. 5nlatura atat diareea cat si constipatia- prin echilibrarea tran!itului intestinal regleaz flora intestinal i o susine e cea benefic (microorganismele din intestin care sunt benefice i indis ensabile entru sntatea noastr) ajut la curarea colonului i drenarea vezicii biliare ajut la meninerea unei digestii sntoase amelioreaz colita i !nde rteaz cram ele stomacale o rete diareea neinfecioas regleaz a etitul ajut !n curele de slbire (dac se folosete i o diet cores unztoare" srac !n grsimi de origine animal" i !nsoit de micare) ajut la reducerea sau eliminarea celulitei ajut !n tratamentul artritei are efect de remisiune a lu usului eritematos !mbuntete vederea i ajut la vindecarea conjunctivitei" cataractei i glaucomului reduce sau elimin manifestrile ne lcute ale sindromului remenstrual ajut la reducerea de endenei de alcool cur acneea" amelioreaz soriazisul i alte boli de iele !ngroa i !ntrete rul !ntrete ung#iile !mbuntete mirosul
www.masajiasi.ro

ajut la diminuarea stresului i a insomniei uureaz vindecarea de bronit i astm acioneaz ca un la%ativ bl&nd" ajut&nd la evitarea consti aiei regleaz activitatea intestinal este un foarte bun calmant !mbuntete erformanele se%uale elimin sau reduce al itaiile !mbuntete circulaia sanguin susine organismul !n lu ta cu tumorile ajut la obtinerea unei digestii sntoase !nde arteaz colita i cram ele stomacale ajut !n vindecare de gri i rceal alin arsurile" inclusiv cele solare (se unge zona ars cu un strat de ceai fermentat de 'ombuc#a) reduce sim tomele gutei vindeca rani !ngroa rul i !ntrete ung#iile

!mbuntete simul mirosului ajut la !nde rtarea stressului i a insomniei face rul grizonat s revin la culoarea sa natural la anumite ersoane faciliteaz vindecarea de bronit i astm actioneaz ca un la%ativ uor" ajut&nd la evitarea i eliminarea consti aiei mreste libidoul o rete durerile menstruale uternice

www.masajiasi.ro

&olosire e+terna

!nde rteaz rugina alin arsurile datorate focului i cele datorate e% unerii relungite la soare vindec infectarea cu ciu ercile de ung#ii este un foarte bun cicatrizant

crete imunitatea organismului i ca acitatea acestuia de autovindecare !nde rteaz rugina alin arsurile datorate focului i cele datorate e% unerii relungite la soare vindec infectarea cu ciu ercile de ung#ii este un foarte bun cicatrizant

crete imunitatea organismului i ca acitatea acestuia de autovindecare 6ste oarte util pentru demachiere 9 )enul cu as ect !ncrcat oate fi curit !n fiecare sear cu o disc#et demac#iant !nmuiat !n ceai de *ombuc#a +entru un efect com let i de durat faceti-va un obicei din a bea dimineaa" e stomacul gol" dou cni cu *ombuc#a ,e asemenea" utei !ntinde e fa o masc obinut rin zdrobirea ciu ercii(folositi lingura de lemn). -asca trebuie strat e fa tim de 2. de minute i a oi !nde rtat cu a cldu din belug.

www.masajiasi.ro

*reparare

-:a ).. l olositi )20 grame de !ahar si cantitatea de -.. g ceai (cum am acut la curs).

-5ntr-un borcan curat se pune continutul din cultura $eche( ermentul), ceaiul nou preparat (sa ie la temperatura camerei) si puiul de Kombucha.0e lasa un spatiu in borcan, borcanul nu se umple pana la $ar ca sa aiba pe unde respira ciuperca.

-0e acopera cu un ciorap de matase in;ti on 9 gaurile sa nu ie prea dese ca sa respire dar nici prea mari ca sa nu intre e$entual $reo musculita(e posibil ca ciuperca sa moara daca intra $reo musculita de otet)

'urata ermentarii 'urata in care bautura se prepara este de apro+ima$ ., 4 !ile.<=0>/>5 '=*/ ?,@5:6.

Consumarea ceaiului de Kombucha9 -'upa perioada de ermentare se trage continutul ceaiului in sticle si se pune la rigider si se prepara o noua compo!itie retinand A00 de grame din cultura $eche .0e reia procesul asa cum a descris mai sus.

B0ub nici o orma sa nu se ume!e ;abur e+cesi$; alte mirosuri puternice in camera in care este Kombucha pentru ca moare.
www.masajiasi.ro

*entru orice nelamuriri trimeteti-mi email la contactCmasa8iasi.ro si $oi re$eni cu un raspuns.

0e poate olosi ceaiul clasic $erde si negru. 6ste indicat sa olosim ructe de macese, ructe de catina pentru gustul acrisor si aroma oarte buna. 5n principiu se poate olosi orice el de ceai din plante sau ructe simple sau combinate. Ceaiurile $erde $rac sau de rooibos sunt e+traordinare olosite in combinatie cu menta. 0e mai pot olosi galbenele , papadie, cel mai bine culese chiar de noi si culese intr-o perioada speci ica de timp. Ciuperca se hraneste cu !aharul si il trans orma de acceea nu este indicat 5D D5C5 =D C/@ sa olositi miere sau alti indulcitori in loc de !ahar.5n bautura inala nu este nici urma de !ahar din care s-a pus initial , este o bautura total trans ormata de ciuperca. 0e poate olosi orice el de apa curata si energi!ata. Du dep"i%i )0 minute de in u!ie pentru ceaiul negru i . minute pentru ceaiul $erde, de asemenea ar trebui s" olosi%i nu mai mult de ma+. ? plicule%e de ceai pe litru. 'ac" in u!a%i mai mult timp, olosi%i mai pu%ine plicule%e. &olosi%i ceai $erde, sau un amestec de ?92 propor%ie #ntre ceai $erde i negru ;alte ceaiuri 'ac" a$e%i la #ndem,n", ad"suga%i si gluco!". 'ac" ad"uga%i gluco!", men%ine%i o propor%ie de )91 #ntre gluco!" i !ah"r . /ceste estimari cantitati$e sunt pt. culturi echilibrate *roduce o multitudine de aci!i organici, precum acid glucuronic, acid gluconic, acid lactic, acid acetic, acid butEric, acid malic ,$itamine, #n special din grupul B.*roduce si aminoaci!i si en!ime necesare organismului uman

www.masajiasi.ro

6nergi!area apei

+rin cercetarile stiintifice de ultima ora se confirma ceea ce traditiile s irituale sustin de milenii2 suntem res onsabili de 3aiul sau de 4nfernul !n care traim. -asaru 5moto a studiat cum cristalizeaza a a ince and din 166$ si a fotografiat cristalelele de a !ng#eat. 7ceste fotografii erau realizate cu ajutorul unui microsco lasat !ntr-o camer la -(.89. 7 constat ca a a reia cu uurin mesajele din mediu . 9um a roa e 02: din masa cor ului uman fr grsimi este a este de la sine inteles cam ce fel de structura a a ei avem in cor daca ii trasmitem mesaje ca nu ne lace de noi asa cum suntem sau atunci cand ne com aram cu altii.

*utem schimba structura apei prin ceea ce gandim , asta nu mai este un mister ci este o realitate do$edita stiinti ic de aceea recomand lipirea unei ben!i cu Fultumesc si >e 5ubesc sau 5arta-ma pe borcanul cu Kombucha.

Cum bem G Cand bem G

www.masajiasi.ro

se poate consuma la orice ora, inclusi$ seara.*rimul lucru pe care il ac dimineata este sa beau 200 ml de ceai de Kombucha pentru curatare. 6ste un energi!ant natural si nu agita asa cum energi!antele din comert. ace ca eaua sau

Chiar daca reusiti sa trans ormati bautul Kombucha intr-un stil de $iata , este posibil ca renuntarea la ca ea ;energi!ante sa se ace treptat tocmai pt ca mai pastrati credinta gresita ca $a tre!este sau $a energi!ea!a

*robleme cu ermentul si cultura

&erment tulbure

www.masajiasi.ro

1.

*roblema titpic" care cau!ea!" un erment tulbure este reproducerea rapid" a dro8diilor. 'eregul" acest enomen este acompaniat de o abunden%" de CH2. 'ro8diile nu sunt amor%ite, sau nu sunt destul de dolo ane s" se lase la und aa c" ele r"m,n #n suspensie. ad"uga%i pu%in" pudr" de gelatin" simpl" Hricum, chiar dac" nu ad"uga%i gelatin", de regul", ermentul #mbuteliat, se $a limpe!i #n timp,aa c" dup" c,te$a s"pt"m,ni, dro8diile $or orma un sediment la undul recipientului. <elatin" $" o er" ansa de a elimina, #n mare parte, sedimentele #nainte de #mbutelierea pe termen lung. 'ar />6DI56 J Keduc,nd tulbureala cu gelatin" $e%i a ecta gustul

&erment $ascos

/cest enomen poate i datorat di$erilor compui chimici din apa 'ac" nu a$e%i posibilitatea de a olosi apa naturala de i!$or , pute%i s" #ntreprinde%i c,te$a ac%iuni care $or cur"%a apa de compuii chimici. /sigura%i- $", ca apa s" iarb" neacoperit" )0 minute sau chiar mai mult. /cest lucru $a permite e$aporarea chimicalelor. /poi la decantare e$entualele depuneri l"sa%ile la undul $asului #n care a%i iert apa. =n iltru bun de ap" ar putea a8uta (e+ist" di$erse iltre de ap" ce se montea!" la robinet). 0" %ine%i cont c" prin ierberea neacoperit" se pierde o cantitate de cca. )0202 de lichid. 'ac" tot r"m,n depuneri #n urma erment"rii sau dac" ermentul este $,scos, siropos, acesta se poate datora i dro8diilor i trebuie #nn"buite un pic. &olosi%i ca lichid de start erment e+tra acru3lichid ob%inut #n urma erment"rii timp de cel pu%in ?-- s"pt"m,ni i sp"la%i cultura #n o%et distilat (nu prea recomand)#nainte de a o utili!a din nou.
www.masajiasi.ro

11

/sigura%i-$" c" olosi%i cantitatea standard de A0 g !ah"r pe litru. Hricum depunerile de dro8dii nu $" ac r"u, sunt o surs" bogat" de $itamine din comple+ul B. 'ro8diile oricum se $or precipita dup" ce stau la rigider o s"pt"m,n".

&erment lenes si erment

prea acru

/cestea sunt cate$a lucruri care pun cultura si ermentul ac%iona #ncet ). temperatura sc"!ut" 2. prea mult !ah"r ?. cultura sau ermentul a ost re rigerat #nainte de utili!are -. prea pu%in lichid de start .. insu icient acces la aer

#n iposta!a de a

4. cultur" e+tenuat" i pe moarte (culturile nu se reproduc la nes ,rit) 1. cultur" iart" datorit" introducerii #n ceaiul proasp"t iert #nainte ca acesta s" se i r"cit la temperatura ambiental" A. e+isten%a unui contaminant L. tipul de ceai poate con%ine un aditi$ care inhib" cultura. 'ac" constata%i c", cultura se de!$olt" totui, chiar dac" prea #ncet, atunci este pu%in probabil s" ie ultimele . situa%ii enumerate mai sus. Mn cele mai multe ca!uri, bacteriile sunt mult mai sensibile la ultimele . situa%ii dec,t dro8diile,dar dac" obser$a%i o de!$oltare continu", aceasta este un bun indicator c" totul este #n regul"

www.masajiasi.ro

12

'ac" o cultur" este acompaniat" de un erment acru, #nseamn" c" a$e%i o cultur" cu insu iciente bacterii i acest lucru necesit" timp s" ie corectat

<rosimea culturii si cultura cu

cu gauri

'ac" cultura are g"uri, dar totui se ace groas", s"n"toas", atunci #nseamn" c" totul e HK. Mnseamn" c" a$e%i destul" dro8die i destule bacterii acompaniate de o cantitate adec$at" de CH2. Dimic nu poate i mai bun . 'ac" #ns" cultura este slab", atunci e ne$oie s" #nclina%i balan%a #n a$oarea bacteriilor. Bacteriile depind de dro8dii #n ceea ce pri$ete alcoolul i gluco!a. *e l,ng" alcool i gluco!",mai au ne$oie de o+igen i cantit"%i mici de nutrien%i pe care le pot lua din aer i din ceai. 'eci, urni!,nd alcool i gluco!", bacteriile nu se mai ba!ea!" pe dro8dii Chiar dac" dro8diile pot re!ista mai bine la temperaturile e+treme, totui putem alege temperatura optim" unde bacteriile se simt bine iar dro8diile tind s" ie mai lenee. Cultura cu cocoloase si subtire

temperatur" per ecta este cea cuprins" #ntre )A-20-22NC. 'in cau!a ca nu s-a cacit ceaiul bine;apa impura si ne iltrata apar cocoloase in cultura Bacteriile "r" alcool, trebuie s" se ba!e!e e+clusi$ pe gluco!" i aer ca s" se reproduc". 'ar cu dro8diile a late #n respira%ie o+igenul este greu disponibil i insu icient. Ca urmare dependen%a bacteriilor a%" de aerul de la supra a%", pentru a produce celulo!" i acid gluconic, crete. Ca urmare a aptului c" dio+idul de carbon este produs #n mod accelerat, acesta tinde s" ias" la supra a%" diminu#nd o+igenul.

www.masajiasi.ro

13

Cultura (masa celulotic" compact") #ncepe s" se orme!e #ns" locali!,nd cu greutate o+igenul de la supra a%", crete greu i se inali!ea!" cu o cultur" cam sub%iric".

Fucegai

Condi%iile sanitare nu sunt neap"rat cau!a . Mn primul r,nd arunca%i ermentul muceg"it. 6 ne olositor i mult prea periculos pentru consum. 'ac" a$e%i o alt" cultur" arunca%i-o pe cea muceg"it" i #ncepe%i de la cap"t cu cea s"n"toas" 'ac" olosi%i lichid de start, atunci e+ist" ? posibilit"%i ca s" e$ita%i pe mai departe mucegaiul9 ). ad"uga%i cu gri8" c"te$a linguri%e de o%et pur, distilat deasupra lichidului care este gata s" #nceap" procesul de ermentare 2. ?. olosi%i o cantitate mai mare de lichid de start olosi%i lichid de start mai acid (mai acru, cu c,t e mai acru cu at,t e mai acid)

Keducerea ca einei

Fai 8os a$eti cate$a lucruri pe care le pute%i ace pentru a reduce con%inutul de ca ein" al ceaiurilor. Ceaiurile $er!i au 8um"tate con%inut de ca ein" a%" de cele negre, de asemenea necesit" 8um"tate timp de in u!are, ceea ce #nseamn" timp mai pu%in de eliberare a co einei *ute%i #n8um"t"%i din nou con%inutul de ca ein" prin in u!are la rece. 'up" ce ierbe%i apa, l"sa%i-o s" se r"ceasc" apoi ad"uga%i ceaiul. 5n u!a%i A-)2 ore, dar nu ad"uga%i !ah"rul dec,t dup" ce a%i #ndep"rtat ceaiul. Oasul #n care se des "oar" procesul, trebuie s" ie acoperit tot timpul.
www.masajiasi.ro

1$

'e tinut cont

:a iecare noua compo!itie se ormea!a o noua oita de Kombucha peste cea $eche .*uteti sa le lasati impreuna in continuare sau le puteti separa. >ot procesul de preparare se in$ata de la cultura la cultura si puteti a8usta dupa pre erinte si dupa gust *uteti sa rotiti borcanele pe !ile si nici sa nu trageti continutul H cultur" care a ost re rigerat" mai mult de c,te$a !ile, sau are o cantitate sc"!ut" de dro8dii, $a a$ea ne$oie de a8utor ca s" aib" o repopulare echilibrat" (de dro8dii i bacterii) i s" ie acti$" din nou. *uteti pune in bautura dupa ce trageti din borcan cate$a eliute de ghimbir sau sta ide si lasati 2, ? !ile.0e $a ace sampanie . &a$ori!are dro8diilor

*entru compensarea unei #nc"peri r"coroase, sau pentru stimularea dro8diilor amor%ite, un a$anta8 o constituie #nc"l!irea doar in primele 2--A ore, dec,t #nc"l!irea #ntregului ciclu de ermentare. 6+plica%ia9 #nc"l!irea #n primele !ile, determin" dro8diile s" produc" gluco!", de$reme, #nainte de a intra #n #ntregul lor proces de respira%ie i reproducre. &olosi%i mai mult ceai negru. &i%i re!er$at cu !ah"rul. 6 mai bine s" #ncepe%i ermentarea cu mai pu%in !ah"r i s" ad"uga%i ulterior dup" ce ermentarea a #nceput de c,te$a !ile. /ceasta, deoarece dro8diile descompun !ah"rul #ngluco!", dac" este prea mult !ah"r #n solu%ie, dro8diile pot de$eni lenee i se reproduc mai #ncet. *"stra%i temperatura #ntre 2--?0NC. /ceasta este men%inerea unui recipient mare #ntr-o continu" ermentare, prin #nlocuirea por%iei de ceai pe care o consuma%i, cu ceai proasp"t i #ndulcit. Oe%i a$ea ne$oie de un container special dotat cu un cep la partea in erioar" ast el #nc,t nu $e%i i ne$oit s" deran8a%i supra a%a lichidului atunci c,nd e+trage%i ceai ermentat pentru consum.

www.masajiasi.ro

1(

Mntotdeauna e+trage%i #nt,i lichidul destinat consumului, apoi s" completa%i cu ceai proasp"t i #ndulcit, ca s" $" asigura%i un erment de bun" calitate.

&a$ori!area bacteriilor 'ac", #n timp, $e%i g"si dro8dille mai acti$e dec,t bacteriile (indicat printro acrire "r" de!$oltarea unei culturi s"n"toase), #ndrepta%i sursa de #nc"l!ire spre supra a%a lichidului unde se str,ng bacteriile *ute%i de asemenea s" #nc"l!i%i de la ba!a in erioar" #nc"l!itor pentru animale de companie olosind un

0uspenda%i un bec de cca. 2. P la apro+imati$ ?0 cm deasupra ermentului Mn "ura%i recipientul #ntr-o p"tur" #nc"l!it" electric (pern" electrica)

Calendar lunar

/re o utilitate e+traordinara pentru cei care sunt preocupati sa traiasca in ritmurile naturii si in armonie cu aceasta. 6ste incontestabil un proces care a ost olosit timp de secole .

0unt di$erse aplicatii care arata re erinte pt !odia prin care trece luna asta!i si a!a lunii.Du este oarte complicat daca urmarim prin practica aceste cicluri si ne con$ingem singuri ca acest sistem de credinte $echi poate sa ne a8ute oarte mult.

www.masajiasi.ro

1/

Calendarele ortodo+e au aceste insemne pentru iecare saptamana pt a!a lunii pt ca oamenii se ghidau ;ghidea!a in agricultura si alimentatie Qipocrate, celebrul medic grec (-40 R ?10 #. Ch ) a scris #n 8urnalul s"u9 SDu atinge%i cu ier acea parte a corpului care este gu$ernat" de semnul !odiacal prin care trece :una la acel moment

0emnul @odiacal T @ona corpului

:una in Berbec

www.masajiasi.ro

10

&iecare celul" a corpului con%ine #n iecare moment substan%e nutriti$e, o+igen, hormoni, anticorpi i alte substan%e imunitare, nenum"rate substan%e to+ice care trebuie eliminate. 'in acest punct de $edere, un masa8 repre!int" nu numai o metoda de rela+are ci si o metod" bun" de pre$enire a bolilor de tot elul. @ilele Berbecului in luen%ea!" regiunea capului p,n" la ma+ilarul superior, cu ochi, urechi i nas. *rintre ciud"%eniile acestor !ile se num"r" i aptul c", dei p"rul se a l" #n !ona Berbecului, !ilele cele mai bune de #ngri8ire sunt cele ale ecioarei i ale :eului. *osibil dureri de cap i migrene #n !ilele Berbecului.

:una in >aur si <emeni

5n !ilele >aurului sunt in luentate puternic 9 din%ii, ma+ilarul, urechile, laringele i organele $orbirii, g,tul, cea a, i nu #n ultimul r,nd glanda . Dumai dac" :una este #n cretere #n >aur , cosmeticiana nu ar trebui s" apese prea tare, s" nu ac%ione!e brutal, ad,nc. >oate metodele de #ngri8ire i tratament #n !ona g,tului i a decolteului sunt oarte bene ice #n >aur. 'eseori bloca8ele i #ncord"rile adunate #n ani pot i risipite, di!ol$ate #n !ilele <emenilor. @odia <emenilor gu$ernea!" umerii, bra%ele, m,inile i par%ial acti$itatea pl"m,nilor. *entru masa8e #n scopul rela+"rii, elimin"rii crampelor i de!into+ic"rii,momentul adec$at este c,nd :una este #n descretere.
www.masajiasi.ro

al

11

:una in &ecioara si Balanta

<imnastica(recomand in special energetica gen Ui Uong ,>ai chi) #n !odia &ecioarei 9dac" sunte%i nemul%umi%i de burta $oastr" mare sau ridicat", atunci nu l"sa%i s" treac" !ilele &ecioarei "r" s" ace%i ce$a pentru imbunatatire. &or%a !ilelor &ecioarei in luen%ea!" !ona bur%ii e+cretoare.&ara inter$en%ii chirurgicale #n aceasta !ona. i organele

@ilele Balan%ei in luen%ea!" mai ales oldurile, $e!ica i rinichii.Mn !ilele Balan%ei ar trebui s" i masa%i toate !onele a ectate. *entru intinerire cel mai bine cu un ulei antirid natural;(ombucha.Cel mai bine pentru a aplica acest tratament ar i s" olosi%i #ntreaga perioad" de )- !ile, c,nd :una este #n scadere.

:una in Kac si :eu

>ot ceea ce a ectea!" puternic pieptul, pl"m,nii, stomacul, icatul i bila #n !ilele Kacului are un e ect negati$ mai puternic. Du ace opera%ii la s,ni #n !ilele Kacului, sau atunci c,nd :una este #n cretereJ =til pt sani rumosi 9 ace%i du direc%ion,nd 8etul puternic de ap" c"ldu%" c"tre piept, #ntr-o po!i%ie aplecata. @ilele :eului ac%ionea!" asupra inimii i circula%iei precum i asupra spatelui i a dia ragmei si asupra p"rului. @ilele :eului stimulea!" circula%ia. Ceea ce ace%i pentru inim" i circula%ie #n cele 2-? !ile ale :eului are un e ect bene ic dublu sau daunator. :una in 0corpion si 0agetator

Dic(i un alt semn !odiacal nu are o in luen%" at,t de puternic" asupra organelor se+uale i a c"ilor e+cretoare.
www.masajiasi.ro

16

>ot ceea ce ace%i pentru !ona intim" #n cele 2-? !ile ale 0corpionului are un e ect dublu.>ot ceea ce a ectea!" !ona intim" are un impact negati$ mai mare. *lantele cele mai bune pentru b"ile la e!ut sunt9 coada oricelului R are un e ect orti icant i acalmant, cre%ioara R este cea mai bun" plant" pentru toate bolile ginecologice, mue%elul R are #n primul r,nd e ect antiin lamator, traista ciobanului - oarte bun" pentru boli ginecologice i pentru s,nger"ri menstruale prea puternice. @ilele 0"get"torului au in luen%" asupra coloanei $ertebrale i a coapselor.>ot ceea ce ace%i pentru coapse #n cele 2-? !ile ale 0"get"torului are un e ect bene ic dublu, de $indecare sau de pre$enire. Cu e+cep%ia inter$en%iilor chirurgicale #n aceast !ona. :una in Capricorn si Oarsator *uterea Capricornului in luen%ea!" mai ales pielea, dar i genunchii i sistemul osos #n totalitate. 'ac" dori%i s" #ndep"rta%i o parte din p"rul de pe corp alege%i momentul c,nd :una este #n descretere, ideal #n !ilele Capricornului. Dumai atunci nu $a crete la loc prea repede. 6nergia !ilelor O"rs"torului in luen%ea!" gambele i gle!nele.=n masa8 scurt, atent, cu ulei bun creea!a o stare bun" neb"nuit" r"sp,ndit" apoi #n tot corpul. Du rata%i masa8ul uor al genunchilor #n !ilele Capricornului sau ale O"rs"torului.&ara inter$en%ii chirurgicale #n aceast" !ona. :una in *esti

*etii #ncheie cu in luen%a asupra picioarelor.Ceea ce ace%i pentru picioare #n !ilele *etilor are un e ect po!iti$ dublu,cu e+cep%ia inter$en%iilor chirurgicale #n acea !on". >ot ceea ce a ectea!" picioarele #n !ilele *etilor are un e ect negati$ mai puternic dec,t #n alte !ile.>ratarea negilor de la picioare se ace acum cu succes.

www.masajiasi.ro

2.

B"ile cu sare repre!int" un tratament e icace #mpotri$a stratului cornos #ngroat i a ciupercilor de la picioare, dar mai ales c,nd :una este #n descretere. 0ucul de rostopasc" este oarte e icace i $aloros #n tratarea negilor 0aptamana0L.02-)4.02

www.masajiasi.ro

21

Cele mai importante reguli de masaj9 *entru masa8e #n scopul rela+"rii, elimin"rii crampelor i al de!into+ic"rii, momentul adec$at este c,nd :una este #n descretere. 'ac" ace%i masa8ul #n scopul regener"rii, al orti ic"rii, $e%i a$ea re!ultate mai bune atunci c,nd :una este #n cretere. *erioada de :un" #n descretere #n !ilele Kacului, 0corpionului sau ale *etilor este oarte potri$it pentru drena8 lim atic, pentru c" lichidele corpului sunt puse #n micare cu uurin%".

Cosmetica - depilare 3egulile de baz entru de ilare sunt2 ;oarte bine la <una !n descretere !n 9a ricorn. =ine la <una !n descretere" dar nu !n <eu sau ;ecioar. >eutru la <una !n descretere !n =erbec sau )aur. 3u la <una !n cretere i c&nd <una este !n descretere" !n ;ecioar i <eu. ;oarte ru c&nd <un este !n cretere !n ;ecioar i <eu. ? rog s nu v ate tai ca momentul otrivit. rul s dis ar entru eternitate " dac ai ales

*arul (taierea si $opsirea) 4n trecut rima tunsoare a unui bebelu era fcut !n zilele <eului t a avea un ar sanatos 3egulile de baz entru tiatul rului sunt2 5ste foarte bine !n zilele <eului i ale ;ecioarei" indiferent dac <una este !n cretere sau !n scdere. @n general bine c&nd <una este !n cretere" cu e%ce ia zilelor +etilor i ale 3acului.
www.masajiasi.ro

22

+rost c&nd <una este !n descretere !n zodia 9a ricornului. ;oarte rost" fr nici o e%ce ie !n zilele 3acului i ale +etilor. ,ac este osibil" renunai s v s lai rul !n acele zile. +rul tiat !n zilele ;ecioarei !i frumuseea. streaz mai mult vreme forma i

-ai ales entru ermanente sunt foarte otrivite zilele ;ecioarei. @n zilele <eului rul normal i sntos se face rea cre. ,ac avei un r dificil i nu dorii s avei ermanent entru totdeauna" !ncercai !n zilele <eului. +rul tiat la momentul otrivit" c&nd <una este !n cretere" crete re ede i sntos. 9&nd <una este !n scdere" dac este tiat tot la momentul otrivit" crete mai !ncet" dar des i tot sntos. 9&nd <una este !n cretere" culorile folosite la vo sit dureaz mai mult" sunt mai intense" mai uternice. 9&nd <una este !n scdere" nuanele se terg mai re ede.

=eti 'ombuc#a si acionai !n concordan cu calendarul lunar" rin semnele zodiacale" dar nu uitai niciodat 2 atitudinea i g&ndurile voastre fac inainte de toate cor ul sntos si frumos" cu o frumusete naturala. >u e%ist niciodat reguli general valabile entru via. Aarcina noastr este s aducem la lumin legturi" cone%iuni i rin asta s ne eliberm de reguli i de legi strine de natur i de oameni B indiferent de domeniu.

/de$"rata rumuse%e i s"n"tate se instalea!" de la sine, dac" trata%i corpul aa cum se cu$ine R cu dragoste, cu m"sur", #n%elept, "r" a ignora la nes ,rit unc%iile i p"r%ile sale, "r" a abu!a de ele sau a #ncerca s" le elimina%i.

www.masajiasi.ro