Endorfine

In fiecare zi organismul uman este supus unui stres cotidian, ce manifesta influente indirecte asupra modului de desfasurare a miliardelor de reactii chimice care definesc modul cuiva de a gandi si implicit, propria personalitate. Pentru a combate efectele induse de agentii stresori de natura fizica sau chimica, care pot declansa o paleta vasta de senzatii, de la o simpla stare de disconfort pana la durere, dispunem de un sistem eficient de aparare reprezentat de endorfine. Endorfinele constituie o clasa de compusi biochimici din categoria neurohormonilor, fiind sintetizate de catre hipofiza si hipotalamus sub forma unui precursor denumit proopiomelanocortina (POMC). semeni ma!oritatii hormonilor de natura polipeptidica, sinteza endorfinelor se face sub forma de prepro"hormon, reprezentat de POMC, care contine in structura sa secvente specifice ce vor fi clivate sub actiune enzimatica. sadar, in urma modificarilor posttranslationale, din POMC prin scindarea in cadrul glandei pituitare vor rezulta endorfine, C#$ si M%$ alaturi de hormonul beta"lipotrop. #ermenul de &endorfine' incifreaza chiar functia acestui tip de compusi, constituind o prescurtare a sintagmei &morfine endogene'. Prin urmare, endorfinele reprezinta substante care poseda proprietati analgezice asemanatoare morfinei, a caror sinteza este indusa de organism drept raspuns la actiunea stimulilor durerosi. (iverse opioide precum morfina, heroina sau codeina se leaga de receptori specifici ()*, )+, ,) de la nivelul terminatiilor neuronale presinaptice, favorizand eliberarea de neurotransmitatori cu efect inhibitor precum - . " acidul gama"amino butiric, timp in care stimuleaza eliberarea neconditionata de dopamina. (opamina, in calitate de neurohormon, are rol antialgic, iar pe de alta parte, este raspunzator de generarea senzatiei de euforie, motiv pentru care constituie un &mar/er' veritabil in cadrul mecanismelor moleculare implicate in chimia atractiei interpersonale. %pre deosebire de substantele opioide de natura e0ogena, endorfinele, desi actioneaza la nivelul acelorasi receptori, previn eliminarea cantitatilor improprii de dopamina precum si feed"bac/" ul pozitiv vicios aferent e0cesului de neurohormon, motiv pentru care nu genereaza dependenta. Pana in momentul de fata au fost identificate patru clase de morfine endogene, respectiv alfa, beta, gamma si sigma endorfine. (intre acestea, rolul cel mai eficace il poseda beta" endorfinele prin implicarea in mecanismele de reducere a durerii inflamatorii sau lezionale. Particularizand pe aceste tipuri de durere, sub influenta cito/inelor, a factorilor de crestere nervoasa precum si a activitatii electrice neuronale, sunt accelerate sinteza, transportul a0onal, traficul membranar si cuplarea cu proteine - a receptorilor opioizi de la nivel neuronal. 1iganzii acestor receptori, peptidele de natura opioida, pot fi eliberate, in mod surprinzator, si la nivel e0trapituitar de catre elemente componente ale sistemului imun 2 macrofage,

limfocite si leucocite polimorfonucleare " care migreaza la locul leziunii datorita factorilor chemotactici. tenuarea perceptiei durerii se produce conform mecanismului e0pus anterior, respectiv prin inhibarea e0citabilitatii senzoriale neuronale generata de stimularea emisiei de - . . Pe de alta parte, beta"endorfinele nu actioneaza doar in calitate de reglatori ai neurotransmitatorilor, acestea manifestand efecte si asupra peretilor arteriolelor de la nivel cerebral prin intermediul canalelor de calciu. Er3in 4eher alaturi de .ert %a/mann, inventatorii tehnicii patch"clamp si castigatori ai premiului 4obel pentru Medicina si 5iziologie in *66*, sustin ipoteza conform careia beta"endorfinele reprezinta elementul cheie lipsa dintre terminatiile neuronale si peretii arteriolari, motiv pentru care acesti compusi ar trebui priviti drept neurotransmitatori veritabili alaturi de cei de!a consacrati. %istemul )"opioid este, de asemenea, implicat considerabil in etiologia afectiunilor mentale, intrucat in regiunile sistemului limbic raspunzatoare de reglarea raspunsului la stres (sept, amigdala) s"au detectat concentratii inalte de liganzi endogeni asociati receptorilor ). (rept argument, soarecii /noc/"out pentru gena ce codifica acest tip de receptori prezinta alterari la nivel emotional corelate cu depresie accentuata. %tudii clinice efectuate asupra pacientilor cu tulburari psihice precum schizofrenie sau simple nevroze au generat ideea ca endorfinele produc un efect antidepresiv. Prezenta teorie s"a concretizat prin administrarea unui antagonist al receptorilor ) (4alo0ona), fiind astfel combatut efectul antidepresiv oferit de agonistii acestui tip de receptori. In concluzie, morfinele endogene atesta inca o data, prin comple0itatea efectelor pe care le manifesta, faptul ca organismul uman se adapteaza permanent conditiilor impuse de mediu prin raspunsuri inovative care atrag o atentie sporita asupra modului de interrelationare dintre natura si om. Bibliografie Maria Mohora Biochimie medicala (Ed. Niculescu), Bucuresti 2008, pag.3 http!""###.chemistr$e%plai&ed.com"'i()a"E&dorphi&s.html http!""micro.mag&et.*su.edu"micro"galler$"e&dorphi&"e&dorphi&s.html http!""###.&c+i.&lm.&ih.go,"pmc"articles"-M./0013" http!""###.&c+i.&lm.&ih.go,"pu+med"/80 012 http!""###.&c+i.&lm.&ih.go,"pu+med"/2/01280 http!""iai.asm.org"cgi"repri&t" 8"3"8/3.pd* http!""pharmre,.aspet3our&als.org"co&te&t"02"/"88.*ull.pd*4html Surse imagini http!""3.+p.+logspot.com"51617896:;<="70aB9Nh95.>"=========?8")o* a@,58+#"s3 20",isual5325335molecules.3pg http!""###.&ida.&ih.go,"pu+s"Aeachi&g"Aeachi&g2"largegi*s"slide8.gi*