4.3.

PROCESUL DE FUNDAMENTARE A DECIZIILOR ADMINISTRATIVE

Procesul de fundamentare a deciziei administrative este unul complex ce presupune derularea unor etape
succesive in care sunt implicate mai multe persoane.
a. Initierea deciziei administrative. Etapa consta in determinarea cadrului capabil sa determine
formularea unei decizii. Acest cadru este alcatuit din initiativele decizionale.
Initiativa decizionala poate apartine organului care o va emite, dar la fel de bine poate sa apartina si altor
factori, exteriori organului emitent.
Astfel, o decizie administrativa poate fi initiata de reprezentantii unui alt organ al administratiei de stat,
fie superior, fie inferior celui care o va adopta.
De asemenea, initiativa adoptarii unei decizii administrative poate veni si din partea unor organizatii
nestatale, sau chiar din partea unor cetateni, in mod individual.
Organul administrativ este obligat sa adopte decizia in cazul cnd initiativa adoptarii apartine unor organe
fata de care acesta este subordonat. In alte situatii, initierea adoptarii deciziei adminstrative intervine daca se
constata existenta unei nevoi sociale sesizata chiar de cetateni, pentru a carei satisfacere este necesara o decizie
administrativa
b. Definirea obiectivului decizional si a mijloacelor de realizare a acestuia
Mai inti trebuie sa se stabileasca precis nevoia sociala care trebuie satisfacuta, modalitatile si mijloacele
necesare satisfacerii acesteia. De aceea, este evidenta determinarea obiectivului de indeplinit, a modalitatilor si
mijloacelor corespunzatoare.
In timpul derularii procesului se va avea in vedere gradul de prioritate, adica urgenta satisfacerii unei
anumite nevoi sociale.
Avnd in vedere aceasta, indiferent de stadiul parcurs in elaborarea unei decizii administrative, daca in
acest timp apare o cerinta sociala prioritara, se suspenda temporar sau se delega sarcina, competenta si
responsabilitatea pentru elaborarea deciziei aflate in lucru, acordndu-se prioritate deciziei determinate de cerinta
urgenta care a intervenit.
c. Documentarea in vederea formularii deciziei administrative
Adoptarea unei decizii administrative presupune un proces complex de culegere a unui volum mare de
informatii. Cu ct acest proces este mai riguros si mai detaliat, cu att va creste si calitatea deciziei.
Culegerea datelor prezinta o importanta deosebita pentru organele administratiei publice, deoarece in
functie de rezultatele obtinute se propun si solutiile menite sa conduca la satisfacerea nevoilor sociale, care de fapt
au generat decizia administrativa.
O atentie deosebita in cadrul documentarii se va acorda cunoasterii exacte a conditiilor obiective in care
se va aplica decizia administrativa.
Daca procesul de documentare ofera date incomplete sau mai grav, inexacte, rezultatul va fi adoptarea
unei decizii eronate, care nu va conduce la rezolvarea adecvata a probei in cauza.
Practic, documentarea se realizeaza prin cercetarea unor lucrari stiintifice, rapoarte, procese-verbale, dari
de seama, statistici, anchete, alte documentatii pe problematica respectiva.
Operatiile de documentare se pot simplifica daca in cadrul institutiilor administrative exista un sistem
informational bine pus la punct si o banca de date la care sa aiba acces persoanele imputernicite sa realizeze
documentarea.
d. Selectia si analiza informatiilor culese
Etapa presupune selectarea doar a informatiilor strict corelate cu obiectivul decizional precum si analiza
acestora. Acestea sunt necesare deoarece, nu toate informatiile obtinute prezinta aceeasi insemnatate si legatura cu
problema decizionala. Vor fi retinute doar acele date care vor asigura o eficienta sporita, obtinerea de rezultate
maxime cu cheltuieli minime, in conditiile satisfacerii depline si optime a cerintei sociale care a generat decizia.
In aceasta faza se folosesc, metode si tehnici complexe de prelucrare a datelor, de elaborare a variantelor
decizionale si se recurge frecvent la stimulari pe calculator acolo unde exista date, o baza materiala
corespunzatoare si personal calificat, bine pregatit in domeniul informaticii si managementului public.
e. Conturarea si analiza alternativelor decizionale
Intr-o asemenea etapa sunt implicati pe lnga decidenti si diversi specialisti in domeniul in care se
incadreaza decizia administrativa. Esentiala, intr-un asemenea moment, este conturarea unor solutii, a unor variante
clare, bine fundamentate.
a. Initierea deciziei administrative
b. Definirea obiectului decizional si
a mijloacelor de realizare a acestora
Fig. 4.2. Procesul de fundamentare a deciziei administrative
Toate aceste alternative trebuie sa fie orientate asupra obiectivelor la realizarea carora participa.
De asemenea, tot acum se precizeaza resursele materiale, umane, financiare si informationale necesare a
fi atrase in realizarea fiecarei alternative decizionale.
f. Adoptarea deciziei
Cunoscut fiind obiectivul decizional, in continuare se trece la alegerea variantei care corespunde cel mai
bine acestuia.
Procesul deosebit de complex, presupune transmiterea propunerilor formulate (alternativelor decizionale)
in timp util membrilor organului de decizie pentru ca acestia sa se poata analiza si sa formuleze, fie alte variante,
fie puncte de vedere pentru completarea materialelor rezultate in urma sedintelor de dezbatere, atunci cnd acestea
sunt discutate.
In cadrul deliberarii, membrii organului de decizie isi vor exprima opinia in legatura cu propunerile
prezentate. Pe baza confruntarii diferitelor opinii este identificata o varianta decizionala considerata optima.
A nu tine seama de opiniile altora, dintr-un sentiment de orgoliu prost inteles, inseamna a prejudicia
insasi activitatea organului emitent al deciziei, inseamna a nu conduce la atingerea misiunii sociale a
managementului public.
Optimul decizional se realizeaza prin retinerea solutiilor argumentate si conforme cu realitatile sociale. In
final, este aleasa si avizata o varianta care ulterior dobndeste caracter obligatoriu pentru a fi implementata.
O mare insemnatate prezinta consemnarea exacta, in scris, a punctelor de vedere exprimate, spre a putea
fi examinate atunci cnd se va intocmi proiectul de decizie supus la vot.
Deliberarea se finalizeaza cu adoptarea deciziei, moment deosebit de important, care reclama mult spirit
de raspundere din partea decidentilor.
g. Urmarirea aplicarii si respectarii deciziei administrative
Aceasta se face de catre persoane specializate sau de reprezentantii administratiei publice care exercita
functia de control in cadrul sistemului la nivel central si local. Ele urmaresc in mod expres modul in care se
deruleaza procesele de aplicare a continutului deciziei adoptate.
Orict de buna ar fi o decizie, daca aceasta nu este executata sau este defectuos executata, intreaga
activitate desfasurata anterior pentru elaborarea ei se iroseste.
In vederea executarii, organele administratiei publice adopta o serie de masuri organizatorice privind
mobilizarea si utilizarea mijloacelor materiale, financiare si umane necesare executarii.
Daca activitatea de executare a deciziei se deruleaza corespunzator, atunci si scopul deciziei, riguros
determinat, poate fi realizat.
Un element important in procesul de executare a deciziei si de urmarire a executarii este oportunitatea
acesteia. Intrzierea in executare poate avea consecinte deosebit de grave, conducnd chiar la imposibilitatea
executarii.
In procesul de executare trebuie sa tina seama de competenta fiecarui organ in parte, in asa fel inct sa se
evite suprapunerile si paralelismele, fapt care ar putea avea efecte negative in ceea ce priveste executarea deciziei.
Totodata, este necesar un control riguros si permanent asupra modului de executare a deciziei
administrative spre a se evita eventualele abateri, intrzieri, chiar erori.
Controlul este necesar si pentru a se verifica in ce masura decizia corespunde situatiei # problema. Astfel,
se poate interveni in timp util cu unele corecturi asupra continutului deciziei respective.
h. Formularea concluziilor rezultate dupa aplicarea deciziei administrative
In procesul executarii deciziilor administrative este posibil sa se constate ca o decizie nu reuseste sa ofere
cea mai buna rezolvare problemelor care au generat-o.
Astfel, organul administratiei de stat poate modifica sau chiar anula decizia printr-o alta decizie care sa
corespunda noilor conditii. Situatiile de acest fel atrag insa costuri suplimentare, pe care societatea le suporta foarte
greu.
Exista mai multe cauze generatoare: scopul si/sau obiectivele nu au fost realist stabilite, ori nu corespund
unei cerinte sociale reale, modul de realizare a obiectivelor, mijloacelor locale considerate sau modul in care s-a
derulat executarea au prezentat deficiente, ceea ce a avut urmari negative asupra satisfacerii nevoilor sociale.
Executarea unei decizii administrative poate declansa aparitia unor aspecte noi ale realitatii sociale, care
au fost mai putin luate in considerare de catre organele legislative.
De asemenea, in procesul executarii se poate constata ca obiectivele deciziei administrative pot fi
realizate cu alte mijloace uneori mai ieftine, mai eficiente si intr-un timp mai scurt.
Procesul de fundamentare a deciziilor administrative este deosebit de complex si de durata, necesitnd o
permanenta legatura cu realitatea sociala, cu obiectivele economice, sociale si politice ale societatii in perioade
distincte de timp.