6.2.3.

METODE DE CERCETARE
Imbunatatirea, perfectionarea continua a organizarii si functionarii sistemului administrativ impune o
continua observare si investigare a proceselor de management si de executie.
Schimbarile rapide din cadrul societatii contemporane impun ca fiecare institutie din sistemul
administratiei publice sa de adapteze noilor conditii pentru a servi in mod corespunzator cerintelor prezente si de
viitor ale societatii ale societatii.
Experienta specialistilor in administratia publica din diferite state
1
a demonstrat necesitatea studierii
temeinice a tuturor aspectelor activitatii administrative, a consecintelor pe care le are reorganizarea administratiei.
Neluarea lor in considerare a determinat esecul multor incercari de reorganizare a unor sisteme administrative.
Cea mai utilizata metoda de cercetare este analiza diagnostic. Aceasta presupune parcurgerea mai
multor etape, dupa cum urmeaza:
a. Documentarea domeniului ce urmeaza a fi abordat:
Procesul de culegere a datelor trebuie sa urmareasca urmatoarele aspecte:
- structura institutiei publice cu toate elementele cuprinse in organizarea structurala. Sunt avute in vedere
si relatiile acesteia cu alte organe ale administratiei de stat, regulamentele de ordine interioara, precum si tipul si
formele de relatii cu publicul;
- sistemul informational al institutiei publice: date, informatii, circuite si fluxuri informationale, proceduri
informationale, mijloace de tratare a informatiilor;
- sistemul decizional, ce tipuri de decizii se adopta si ce periodicitate au, fundamentul acestora, care sunt
metodele si tehnicile folosite in procesul decizional din institutia administrativa publica;
- metodele si tehnicile de management public folosite in cadrul proceselor desfasurate in institutiile
administrative publice;
- stilul managerial al functionarilor publici cu functii de conducere;
- climatul de munca in care functionarii publici cu functii de conducere;
- climatul de munca in care functionarii publici isi desfasoara activitatea.
Informatiile culese vor fi completate cu altele obisnuite prin observari directe, lansari de chestionare
referitoare la modul de desfasurare a activitatii in institutiile publice analizate si discutii cu cei care isi desfasoara
activitatea in sistem.
Odata culese, datele si informatiile vor face obiectul unei analize detaliate, folosindu-se metode si tehnici
preluate din alte domenii pentru a servi ca instrument in interpretarea corecta si completa a datelor obtinute in urma
desfasurarii primei etape.
b. Analiza cauzala detaliata a datelor si informatiilor
Identificarea cauzelor care au generat situatiile de fapt, pozitive sau negative, constituie o operatie
deosebit de utila pentru o interpretare realista a situatiei existente, dar si pentru fundamentarea propunerilor de
imbunatatire.
c. Identificarea deficientelor si aspectelor pozitive
Este recomandabil sa se identifice in aceasta etapa aproape toate punctele forte si slabe ale activitatii
administrative. Pentru aceasta sunt analizate principalele categorii de informatii si date culese in prima etapa,
respectiv cele referitoare la structura, sistemul informational din unitatea administrativa, sistemul deciziilor
administrative, stilul managerial al functionarilor publici cu functii in institutia publica si informatii despre climatul
organizational din cadrul acesteia.
d. Formularea propunerilor de perfectionare
In aceasta etapa sunt avute in vedere cauzele care au generat situatiile critice, dificile, problemele din
sistem si in continuare, situatiile pozitive identificate. Aceasta abordare are in primul rnd, diminuarea pna la
eliminare a punctelor slabe constatate in cadrul institutiei publice analizate si in al doilea rnd, extinderea,
dezvoltarea, perfectionarea situatiilor considerate pozitive, favorabile desfasurarii activitatilor din institutia publica
analizata. Specialistii in domeniu considera ca trebuie avute in vedere mai multe criterii in derularea activitatii de
diagnosticare si in formularea propunerilor de redresare, restructurare si perfectionare. Acestea sunt: utilitatea
organului sau activitatii cercetare, eficienta acesteia, timpul necesar desfasurarii ei, resursele efective implicate,
optimizarea mediului si a relatiilor umane.

1
Bonnet, F., Management de ladministration, Editura Lyon, Paris, 1933, p. 31