Academia de Studii Economice Managementul calitatii, expertize i protectia consumatorului

Analiza economico-financiara la firma S.C ROMCAB S.R.L

Bunoaica Denisa Cicanescu Karina Cojanu Georgiana

Bucuresti 2014

C !R"#S
!rezentarea societ$ii S.C. ROMCAB S.A Ca%. 1. Analiza renta&ilit$ii 1.1 Prezentarea situaie generale cu detalieri pe cele trei activit i! exploatare, "inanciar #i extraordinar 1.$ 1.& %naliza structurala %naliza ratelor de renta'ilitatii

Ca%. 2. Analiza %oziiei financiare $.1 %naliza structurii patrimoniului $.$ %ctivul net $.& (iteze de rotaie $.) %naliza lic*idit ii i solva'ilit ii

Ane'e.................................................................................................................................

Introducere Prin definiie, analiza economico-financiar este un proces complex de cunoatere a strii economico-financiare a unui agent economic, a unei ramuri sau a economiei naionale n ansamblul ei, n condiii concrete de loc i timp, folosind metode adecvate i indicatori specifici n vederea individualizrii i dimensionrii factorilor i cauzelor cu aciune pozitiv sau negativ, care au determinat o anumit condiie economico-financiar, precum i reglarea prin decizii tactice i strategice a echilibrului dintre lichiditatea activelor i exigibilitatea elementelor de pasiv, a echilibrului funcional dintre nevoile curente i resursele implicate, precum i a corelaiei globale a costului resurselor cu randamentul ntrebuinrilor. %naliza celor doua capitole legate de per"ormanta societatii ne permite o cunoastere mai pro"unda a evolutiei per"ormantelor acesteia ca rezultat al actiunii multitudinii de "actori ce actioneaza, a o'iectivelor si scopurilor urmarite de manageri. Primul capitol, o"era o imagine de ansam'lu a societatii analizate, privind o'iectul sau de activitate. %naliza structurala a rezultatelor isi propune sa sta'lieasca contri'utia di"eritelor tipuri de rezultate la variatia totala a rezultatului 'rut evidentiind dinamica lor in cursul anilor $++,, $++-. .n partea a doua a lucrarii am analizat pozitia "inanciara existenta. %naliza poziiei "inanciare este deose'it de util /n procesul decizional privind politica de investiii #i cea de "inanare, /n estimarea "luxurilor monetare viitoare, /n evaluarea resurselor economice, a drepturilor asupra acestora #i amodi"ic rii lor Poziia financiar este evaluat /n "unctie de resursele economice pe care le utilizeaz /ntreprinderea, structura "inanciar constituit , lic*iditatea #i solva'ilitatea, precum #i capacitatea de a se adapta la sc*im' rile mediului Pozitia "inanciara este reprezntata de resursele economice controlate de intreprindere #i drepturile asupra acestora la un moment dat. Pornind de la "aptul ca "iecare resursa are o utilizare, "iecare utilizare are o resursa ecuatia! ("L")AR" * RES RSE. cunoscuta de ecuatia du'lei reprezentari este re"lectata prin 'ilantul conta'il. 0esursele 1capitalurile2 pot proveni de la proprietari sau terte persoane. Ca urmare in conta'ilitate se creeaza doua structure de resurse capitaluri! capitaluri proprii 1CP2 #i datorii 1D2. &

3tilizarile sunt constituite ca urmare a "olosirii resurselor 1capitalurilor2 #i apar su' "orma 'unurilor #i creantelor

!RE)E#(AREA SOC"E(A("" S.C ROMCAB S.A Caracterizarea generala a "irmei 4C. 05MC%B 4.% +enumire! 4C 05MC%B 4% ,orma -uridical ! 4ocietate pe actiuni Sediul!4tr.(oinicenilor 6r &7,8g Mures 05MC%B, este unul dintre cei mai mari producatori din 0omania de ca'luri si conductori electrici,avand in gama de "ac'ricatie & grupe mari de produse! conductori, ca'laje, cordoane electrice. .n 197+,se in"iinteaza :a'rica de Conductori ca si intreprindere de stat "ormata din sectii marunte ale industriei locale. .n 19;9,are loc uni"icarea cu intreprinderea <lectromures. .n 19;9=19-9, <lectromure# devine singurul "urnizor de conductori #i cordoane izolate in P(C pentru intreaga industrie constructoare de ma#ini, pentru industria energetic societ i independente cu numele de 4C 4%. .n 1999, Preluarea pac*etului majoritar de aciuni de c tre Paneuro Compan> 40? component a grupului de "irme P%6<305. .n $+++=$++;, 4unt realizate importante investiii de 1&,7 miliarde lei. %re loc relansarea care determin e"ectueaz #i cre#terea cotei de pia . %re loc implementarea sistemului 50%C?< cu@ %pplications. %pare o nou gam de produse, cordoane prelungitoare #i derulatoare #i se investiii pentru satis"acerea cerinelor segmentului auto. 4e implementeaz succes 4istemul de Management al Calit ii con"orm .45 84 1;9)9!$++$ #i .45 9++1!$+++. .n $++,, 4=au inc*eiat cele mai importante contracte cu clienii din industria auto, atat pe gama conductorilor, cat #i pe gama ca'lajelor auto. Cre#te volumul vanz rilor la export la )+A din totalul ci"rei de a"aceri. Ci"ra de a"aceri realizat este de $1.)- milioane 34D, in cre#tere cu $A "a de anul precedent. .n anul $++- 0omca' #i=a p strat evoluia ascendent care a caracterizat=o in ultimii & ani, ajungand la o ci"ra de a"aceri record de $&,+) milioane 34D #i la un num r mediu de &+$ angajai. ) precum #i pentru toate tipurile de autove*icule "a'ricate in ar . .n anul 199+, Desprinderea de <lectromure# su' "orma unei

05MC%B "urnizeaz produse destinate constructiilor civile, rezideniale #i industriale. C564803CB.. C.(.?<, B.0530. C. .648.83B.. P3B?.C<

5"erta 05MC%B pe segmentul construciilor civile include! D ca'luri de 'ran#ament D ca'luri #i conductori electrici pentru instalaii "ixe D ca'luri #i conductori electrici "lexi'ili D ca'luri #i conductori pentru telecomunicaii D ca'luri #i conductori electrici pentru antene de recepie D ca'luri de alarm D ca'luri de semnalizare #i antiincendiu in instalaii electrice C?%D.0. 0<E.D<6B.%?<, %P%08%M<68< C. C%4< ! D ca'luri de 'ran#ament D ca'luri #i conductori electrici pentru instalaii "ixe D ca'luri #i conductori electrici "lexi'ili D ca'luri #i conductori pentru telecomunicaii D ca'luri #i conductori electrici pentru antene de recepie D ca'luri de semnalizare #i antiincendiu in instalaii electrice D ca'luri de alarm C564803CB.. .6D3480.%?<, F%?< .6D3480.%?<, D<P5E.8< ! D ca'luri de conexiune #i control, "lexi'ile D ca'luri de energie D ca'luri de conexiune #i control, rigide D ca'luri #i conductori electrici "lexi'ili D ca'luri #i conductori pentru telecomunicaii #i tele"onice D ca'luri de alarm D ca'luri #i conductori electrici pentru antene de recepie Produsele 05MC%B sunt utilizate cu incredere in automo'ile marca! F56D%, M%ED%, M<0C<D<4, 5P<?, %P0.?.%, M585 G3EE., P.%GG.5 05MC%B o"er soluii pentru in"rastructur in trei domenii importante! 1.0<B<?< D< <6<0G.< = ca'luri #i conductori de 'ran#ament 7

= ca'luri de energie = ca'luri de energie armate $.0<B<?< D< 8<?<C5M36.C%B.. = ca'luri de 'rid autopurtate = conducte de oel zincat &.0<B<?< P<6803 CG. :<0%8< = ca'luri de semnalizare = ca'luri de semnalizare armate 1. Analiza renta&ilitatii

1.1 !rezentarea situatiei .enerale/ 0enituri1 c2eltuieli1 rezultate1 indici3 4ocietatea inregistreaza in perioda $++,=$++- urmatoarele rezultate! %nul $++, $++0ezultat Pro"it din exploatare Pierdere "inanciara Pro"it din exploatare Pierdere "inanciara ?ei 1.$-).-&) $.$9+.-7; $.&-$.&&; $+).-1-

Analizand rezultatul exploatarii si rezultatul financiar, se observa ca socitatea realizeaza in perioada analizata un profit din exploatare, insa inregistreaza pierdere financiara. Astfel, societatea se incadreaza intr-o stare de performanta normala, stare ce presupune rezultatul exploatarii pozoitiv si suficient pentru a acoperii pierderea din activitatea financiara.

1.2 Analiza structurala /nota e'. 43. Soldurile intermediare de .estiune Din punctul de vedere al analizei economice, soldurile intermediare de gestiune caracteristice exploat rii sunt indicatorii valorici ai produciei #i comercializ rii, care permit /n sumarea tuturor rezultatelor o'inute de /ntreprindere, materializate /n produse "inite, semi"a'ricate, prestaii destinate pieei sau utiliz rii /n interes propriu #i imo'ilizate /n /ntreprindere. 1) Marja comercial (Mc) este suplimentul de valoare adus de /ntreprindere prin activitatea de comercializare 1produse #i m r"uri cump rate #i revHndute2, "iind element al valorii ad ugate #i se determin cu ajutorul relaiei! Mc = Vnzri de mrfuri (Vmf) Costul mrfurilor (Chmf). 23 Produc ia e!erci iului (Pe!) = cuprinde 'unurile #i serviciile produse de /ntreprindere /n cursul exerciiului, indi"erent de destinaie, "iind egal cu suma! Pe! * Produc ia "ndut (P") # Produc ia stocat /4 5S3 6 Produc ia imo$ilizat /Pi3. ,

73 Valoarea adu%at (Vad) = exprim ceea ce adaug /ntreprinderea la circuitul economic prin propria activitate #i se calculeaz cu relaia! Vad * Marja comercial (Mc) # Produc ia e!erci iului (Pe!) Consumurile intermediare (Ci). 43 Cifra de afaceri (C&) = exprim volumul a"acerilor realizate cu terii cu ocazia activit ii curente a /ntreprinderii #i se determin cu ajutorul relaiei! C& = Vnzri de mrfuri (acti"itate comercial # prestri ser"icii)(Vmf)# Produc ia "ndut (acti"itatea industrial)(P")' () )!cedentul $rut (Insuficien a) de e!ploatare ()*)) este rezultatul realizat din activitatea curent a /ntreprinderii, care permite s se m soare capacitatea de a genera #i conserva "onduri /n condiii de "uncionare, "iind independent de politica "inanciar , "iscal amortiz riiI se calculeaz cu ajutorul relaiei! )*) * Valoarea adu%at(Vad) 6 +u$"en ii de e!ploatare (+$") 8 Impozite, ta!e, "rsminte asimilate (I#-!) Cheltuieli cu personalul(Chp). 93 .ezultatul din e!ploatare (.e!p) m soar provizioaneI se determin cu relaia! .e!p = )!cedentul $rut ()*)) # &lte "enituri din e!ploatare(&"e) &mortizri /i pro"izioane 0 &lte cheltuieli de e!ploatare. %cest rezultat mai poate "i determinat #i prin di"erena! .e!p = Venituri din e!ploatare Cheltuieli de e!ploatare' 1. Mar-a comerciala Mc = Vnzri de mrfuri (Vmf) Costul mrfurilor (Chmf 3 $++, =J $$9;;+1 rand &2=&19,9,1 rand 1&2 K =9+1&, $++- =J )$+79=$7$+-K 1;-71 .K 1;-71L=9+1&, M1++ K 1-,;9A per"ormana industrial #i comercial a #i /n domeniul

/ntreprinderii, "iind independent de politica "inanciar #i "iscal , dar ine cont de amortizare #i

Marja comerciala reprezintN principalul indicator de apreciere a per"ormanOelor unei activitNOi comerciale. 0aportatN la veniturile din vHnzarea mNr"urilor, reprezintN practic adaosul comercial practicat de "irmN. Pn aceste conditii, se poate identi"ica politica practicata de "irmN! preturi mici=vitezN mare de rotatie a mNr"urilor. 4e constata in anul $++, o crestere a marjei comerciale datorata cresterii vHnz rilor.

2. !roductia e'ercitiului Pe! * Produc ia "ndut (P") # Produc ia stocat /4 5S3 6 Produc ia imo$ilizat /Pi3. $++, = J 7$1),9)+&1r$2Q;1$$$1r72Q+K 7$17;+;7 $++- =J 7-++$,+7Q$$-+7;;Q+K ;+$-&$-1 .K 117,7-+A 4e o'serva in perioada analizata o productie in crestere. Dealt"el, se constrata in anul $++- ca productia a crescut "ata de $++,, "apt care se justi"ica doar prin cresterea productiei vandute, variatia stocurilor si productia capitalizata neavand nici o in"luenta asupra acestui rezultat. %ceast cre#tere se datoreaz intensi"icarii utiliz rii capacit ii de producie disponi'ile a /ntreprinderii si posi'ilit ii procur rii "actorilor de producie necesari des" #ur rii activit ii de exploatare. 7. :aloarea adau.ata Vad * Marja comercial (Mc) # Produc ia e!erci iului (Pe!) - Consumurile intermediare (Ci). $++,=J (%K=9+1&,Q7$17);7=&;)7&$;K )-)1-;+$ $++-=J (%K 1;-71Q;+$-&$-1=),,&)$)K 777$;,+.K 11),;- A .n perioada analizata, valoarea adaugata creste de la un an la altul cu 1),;-. 9

4. E'cedentul &rut din e'%loatare %cest indicator masoara e"icacitatea capitalului economic. %lt"el spus, reprezinta valoarea adaugata de capitalul economic. 0eprezinta resursa rezultata din exploatare si "olosita pentru mentinerea si dezvolatrea potentialului productiv al intreprinderii si remunerarea capitalurilor utilizate si a statului. xcedentul brut !"nsuficiena# de exploatare ! $ # este rezultatul realizat din activitatea curent a /ntreprinderii, care permite s se m soare capacitatea de a genera #i conserva "onduri /n condiii de "uncionare, "iind independent de politica "inanciar , "iscal #i /n domeniul amortiz riiI se calculeaz cu ajutorul relaiei! )*) * Valoarea adu%at(Vad) 6 +u$"en ii de e!ploatare (+$") 8 Impozite, ta!e, "rsminte asimilate (I#-!) Cheltuieli cu personalul(Chp). $++, =J )-)1-;+$Q+=),,,&7,=&19,&$K)&;)1$)7 $++- =J 777$;,+-Q+=7&7+,)9=;9;&7K7+1+;&$) .K 11),-1A Cresterea excedentului 'rut din exploatare in perioada analizata dovede#te "aptul c /ntreprinderea poate s $++-. C*iar daca valoarea adaugata scade de la un an la altul, cresterea excedentului 'rut provine din diminuarea c*eltuielilor cu personalul si a c*eltuielilor cu impozite si taxe. ;. .ezultatul din e!ploatare (.e!p# m soar provizioaneI se determin cu relaia! .e!p = )!cedentul $rut ()*)) # &lte "enituri din e!ploatare(&"e) &mortizri /i pro"izioane 0 &lte cheltuieli de e!ploatare. 1+ per"ormana industrial #i comercial a /#i menin potenialul productiv, are capacitatea s =#i remunereze capitalurile #i poate s =#i onoreze o'ligaiile "iscale, datorita majorarii cu 1)A in perioada $++, R

/ntreprinderii, "iind independent de politica "inanciar #i "iscal , dar ine cont de amortizare #i

<valueaz renta'ilitatea economic a unei /ntreprinderi #i corespunde activit ii normale #i curente a /ntreprinderii, re"lectand marimea a'soluta a renta'ilotatii din exploatare, o'tinuta prin deducerea tuturor c*eltuielilor din veniturile exploatarii. %cest rezultat mai poate "i determinat #i prin di"erena! .e!p = Venituri din e!ploatare Cheltuieli de e!ploatare'

$++,=J 0<K )&;)1$)7Q&7;7-99&=+=&));;$+-K))-&)+&+ $++-=J 0<K 7+1+;&$)Q9;1&1=+=$+-+-1K )999)&,) .K 111.7A 4e inregistreaza un pro"it din exploatare in crestere datorat in special tendintei de majorare a excedentului 'rut din exploatare. 4e constata o crestere importanta a rezultatului exploatarii in perioada $++, R $++-, cand acesta aproape ca se tripleaza. 9. Rezultatul curent 1 rezultatul e'traordinar 1 rez. &rut al e'ercitiului si rezultatul net al e'ercitiului 0eprezint rezultatul tuturor operaiilor curente, o'i#nuite ale /ntreprinderii, "iind

determinat atHt de rezultatul exploat rii curente, cHt #i de cel al activit ii "inanciare, permiHnd #i aprecierea impactul politii "inanciare a /ntreprinderii asupra renta'ilit ii

Rezultatul e'%loatarii Rezultatul financiar Rezultatul curent Rezultatul

$++, ))-&)++&+ $$9+-7; )$7)&1,) +

$++)999)&, ) =$+)-1)9,-977 ; + )9,-977 ; ,9;;&$-

. $++,L$++1.11 =+.+1.1, + 1.1,

e'traordinar Rezultatul &rut al )$7)&1,) e'ercitiului "m%ozit %e %rofit ;-+;9+,.-

11

Rezultatul e'ercitiului

net

) al &7,&;$;,

)1-$&$$ -

1.1, 1.1,

Pe toata perioada analizata se inregistreaza o crestere semni"icativa a rezultatului net . %cest lucru se explica prin cresterea rezultatului exploatarii, care creste de la un an la altul insa cu o rata tot mai mica mai mica. 0ezultatul 'rul isi pastreaza aceeasi tendinta crescatoare ca rezulatul curent, dat "iind "aptul ca acesta nu este a"ectat de "luctuatia rezultatului extraordinar 4i rezultatul net mentine aceeasi tendinta de evolutie.

1.7 Analiza ratelor de renta&ilitate a) .ata renta$ilitatii comerciale 0rc$++, KPrexpl L C% M1++ K 1$-)-&)L7$&,,;+& M1++ 0rc$++, K $.)7A 0rc$++- KPrexpl L C% M1++K $&-$&&;L7-+)).,,) M1++ 0rc$++- K).1A Din anul $++, in anul $++-, rata renta'ilitati comerciale a crecut cu 1.;7 A . $) .ata renta$ilitatii resurselor consummate 0ata glo'ala a renta'ilitatii resurselor consumate ! 0g res cons $++, K 0ez 'rut L C* M 1++ K)$7)&1,)L-,7+$-97 M1++ K )-.; A 0g res cons $++- K 0ez 'rut L C* M 1++ K )9,-977;L7--,1&7- M1++K-).7,A 0ata renta'ilitatii resurselor consummate a"erente exploatarii! 0 res cons expl$++,K 0ez explL C* expl M1++K71.;A 0 res cons expl$++-K 0ez explL C* expl M1++ K )999)&,+L7-+&91&7M1++K-;.&A c3 Rata renta&ilitatii economice a acti0elor 1$

00<$++,K06L %8 M1++ K &7,7;-9L;1,;&,+;M1++K 7.,- A 00<$++-K06L %8 M1++ K $1,,71-L;+7;,79$M1++K 7.79A %8 $++,K ;1,;&,+; %8 $++-K ;+7;,79$

d3 Rata renta&ilitatii financiare Acti0e totale Ca%ital %ro%riu :enit total !r net $++, $++;1,;&,+; ;+7;,79$ )7,1$9++ ),&1$&)& 91+,-7-7 ;1+)--,; 1$)&;,$ 1)9;;$; .$++,L$++9-.+;A 1+&.71A ;,A 1$+A

"ndicatori RR, Eficienta acti0 ,actor multi%lic Renta& 0en

$++, ,+.-; 1.&7 +.;-$

$++1;.-& +.97 1.$+.1&,

.$++,L$++);&.)A 11+.)A 1+7A $+.+-A

00:$++,K06L CP0 M 1++K C%L%8M%8LCP0M06LC%M1++K &7,&;$;,L)7,1$9++M1++K,-.1A 00:$++-K06L CP0 M 1++K C%L%8M%8LCP0M06LC%M1++K ,9;;&$-L),&1$&)&M1++K1;.-&A <"icienta act $++,K C%L%8 K 7$&,,;+&L;1,;&,+;K+.-; <"icienta act $++-K C%L%8 K 7-+)),)L;+7;,79$K+.97 :actor multiplicare $++, K%8LCP0K ;1,;&,+;L)7,1$9++K1.&7 :actor multiplicare $++- K%8LCP0K ;+7;,79$L),&1$&)&K1.$0enta' ven $++, K 06LC%K7$&,,;+&L&7,&;$;,K+.;-$ 0enta' ven $++- K 06LC%K7-+)),)L,9;;&$-K+.1&, 1&

5R Rfin in functie de SC%L%8, S%8LP0, S 06, C% 12 $2 &2 S0

0"in $++,L$++-

1SC%L%82 K 1C% $++-L%8$++-M%8$++-L4P0$++-M06$++-LC%$++-2M1++=

1C%$++,L%8$++M%8$++,LCP0$++,M06$++,LC%$++,2M1++K =;$.7& S0 0"in $++,L$++-K

C%$++-L%8$++-M1%8$++-LCP0$++-=%8$++-LCP0$++,2M06$++,LC%$++, =+.++)7

S0 0"in $++,L$++- 1S06LC%2K =+.+;;$ "nter%retarea rezultatelor ratelor de renta&ilitate 0ata de renta'ilitate reprezint un raport /ntre un indicator de rezultate 1pro"it sau pierdere2 #i un indicator care re"lect un "lux de activitate 1ci"ra de a"aceri net , resurse consumate2 sau un stoc 1capital propriu, active totale2. 0ata renta'ilit ii este o m rime relativ care exprim gradul /n care capitalul /n /ntregul s u aduce pro"it. Pn ansam'lul indicatorilor economico="inanciari rata renta'ilit ii se situeaz printre cei mai sintetici indicatori de e"icien ai activit ii /ntreprinderii. Pn pro"it #i rata renta'ilit ii se re"lect rezultatele activit ii /ntreprinderii din toate stadiile circuitului economic. Comparativ cu costurile pe produs, care re"lect rezultatele din stadiul produciei, rata renta'ilit ii le sintetizeaz #i pe cele din stadiul distri'uiei. 0ata renta'ilit ii, ca indicator de e"icien , poate c p ta "orme di"erite, dup cum se ia /n considerare pro"itul 'rut sau pro"itul net la num r tor, sau se sc*im' 'aza de raportare care exprim e"ortul sau c*eltuiala procesului de producie. Di"eritele modele utilizate pentru exprimarea ratei renta'ilit ii au putere in"ormativ di"erit , oglindind e"iciena di"eritelor laturi ale activit ii economice ale /ntreprinderii. .ndicatorii construii /n "uncie de capitalul avansat sau ocupat exprim predominant interesele investitorilor, /n timp ce indicatorii construii pe resurse consumate exprim preponderent interesele managerilor unit ii economice. 4e constata o crestere a ratei renta'ilitatii "inanciare in anii analizati. %ceasta situatie este apreciata "avora'il, "apt ce releva o crestere a capacitatii de auto"inantare a investitiilor si o ameliorare a capacitatii de indatorare. %ceasta situatie se datoreaza!

majorarii vitezei de rotatie a activelor, indicator a carei marime este dependent de apartenenta sectoriala care in acest caz conduce la cresterea ratei renta'ilitatii 1)

"actorul de multiplicare s=a redus , relevand o diminuare a gradului de indatorare, generand o reducere a ratei renta'ilitatii "inanciare .n concluzie, in urma analizei e"ectuate se remarca tendinta de crestere a rezultatului exercitiului net in perioada analizata. Con"orm analizei ratelor de renta'ilitate e"ectuata, se constata o crestere a a acestora in perioada analizata in aceeasi proportie. 1.; Analiza corelatiei cost- 0olum 8 %rofit

C( $++$++9 $+1+ 17,;;17 11&+-;1++91,9

C: ))91)9 &7-,17 $9$-$,

C% cr &.$+-.$+,, 17 $.$)1.9;-, ,7 1.1,1.&+-,++

C% cr$++- K C:L 11= C(LC%2 . $++9L$++- K ,+ A . $+1+L$++9 K 7& A %m analizat ci"ra de a"aceri critica in perioada $++- R $+1+ pe 'aza in"ormatiilor din 'ilant, prin identi"icarea costurilor varia'ile si "ixe. Din ta'elul anterior se o'serva o scadere continua a ci"rei de a"aceri critice cu &+A in perioada $++-=$++9 si respectiv ),A in perioada $++9=$+1+.

17

2. A#AL")A !O)"("E" ,"#A#C"ARE 2.1. Analiza acti0ului net %ctivul net reprezint interesul rezidual al proprietarilor /n activele /ntreprinderii dup deducerea tuturor datoriilor sale, "iind similar avuiei acestora ca urmare a aloc rii #i implic rii capitalurilor /n activitatea sa. Patrimoniul net poate "i determinat pe 'aza a dou metode! &cti"ul net poate fi determinat pe $aza a dou metode1 a) Metoda sintetic
% nt = % t D

/n care!
% nt R reprezint activul netI

At R active totaleI

% R datorii totale.
&3 Metoda aditi0$
% nt = K s + 0 z + 0 r + 0 e 0 rep

%ctivul net, /n acest caz, se determin prin /nsumarea surselor proprii de "inanare a /ntreprinderii! capital social 1 & s 2, rezerve 1 ' z 2, rezultat reportat 1 'r 2 #i rezultatul exerciiului 1 'e 2 corectat cu repartiz rile e"ectuate din acesta /n cursul exerciiului respectiv 1 'rep 2. a2 858%? %C8.(< $++, K 1;&;1,-+Q)7)+19$;K;1,;&,+; 858%? %C8.(< $++- K 1;19$)&1Q))&,71,9K ;+7;,,9$ .K 9-.+;A 858%? D%850.. $++, K 1;+7+-+; 858%? D%850.. $++-K 19,-1)7& .K 1$&.$)A 858%? C%P P05P0.. $++, K )7,1$9++ 858%? C%P P05P0.. $++-K ),&1$&)& .K 1+&.)A 1;

858%? %C8.( 6<8 $++,K )7,1$9++ 858%? %C8.( 6<8 $++-K )+,-;&&9 .K -9.$$A 4ocietatea isi majoreaza capitalurile proprii rezultand "aptul ca se inregistreaza o activitate renta'ila. %ctivele totale scad cu 9,-7 puncte procentuale in $++9 "ata de $++-, iar datoriile din aceasta perioada scad cu o rata mai mica, respectiv cu ,,$, puncte procentuale. %ceasta duce la scaderea activului net cu $$,1A ceea ce implica o scadere a ci"rei de a"aceri. %ceasta scadere poate "i pusa pe seama crizei economice, tinand cont de "aptul ca "irma este un magazin ce comercializeaza produse pentru "inisaje si material de constructii, aceasta industrie inregistrand stagnare in perioada analizata. .n ultimii doi ani analizati, respectiv $++9 si $+1+ datoriile pe termen lung sunt nule, "avorizand pro"iturile "irmei. .n perioada urmatoare se o'serva o crestere mare a activului net. %ceasta se datoreaza scaderii datoriilor cu ),1-A in $+1+ "ata de $++9, iar activele totale cresc cu -,$1A, ducand la majorarea activului net cu ,-,+7A. %ceasta crestere se datoreaza in special majorarii activelor circulante, insemnand o marire a vanzarilor, dar tre'uie sa tinem cont si de diminuarea datoriilor. %ctivele imo'ilizate inregistreaza o usoara scadere insemnand ca nu s=au mai "acut investitii. .n decursul celor trei ani ci"ra de a"aceri este in scadere! 1 -); 71, lei in $++-, 1 &79 ,9, lei in $++9 si 1 $$7 7$; lei in $+1+, insa pro"iturile cresc pe seama scaderii c*eltuielilor.

1,

2.1. A#AL")A RA(ELOR +E S(R C( R< 6r. crt. RA(E !A(R"MO#"ALE 1. 1.1 RA(ELE +E S(R C( RA A AC(": L " Rata acti0elor imo&ilizate 1++ %ctiv total 1.1.$ 0ata imo'iliz rilor .mo'iliz ri necorporale R"# K ======================== x 1++ %ctiv total 1.1.& 0ata corporale imo'iliz rilor .mo'iliz ri corporale R"C K =========================== x 1++ %ctiv total 1.1.) 0ata imo'iliz rilor .mo'ilizTri "inanciare R", K =========================== x 1++ %ctiv total 1.2 Rata circulante acti0elor %ctive circulante >71; >7129 10 0 "inanciare 24119 2417; 2172 217> necorporale %ctive imo'ilizate RA" K ========================== x 2914@ 291>7 :ORM LA :ALOR" /=3 200> 200?

RAC K ======================== x 1++ %ctiv total $.1. 0ata stocurilor 4tocuri RS K ==================== x 1++ %ctiv total $.$. 0ata creanelor Creane RC K ============== x 1++ %ctiv total $.& 0ata scurt investiiilor 0 0 pe termen scurt R",(S ( =======================x 1++ %ctiv total $.). 0ata casei #i conturilor la 'anci Casa #i conturi la 'Tnci RCCB K ======================= x 1++ %ctiv total RA(ELE +E S(R C( RA ,"#A#C"ARA 917 01>@ "inanciare pe termen .nvestiii "inanciare 711>@ 7912 71;4 7192

2.

$.1

0ata "inanciare

autonomiei Capital propriu RA, K ======================== x 1++ Pasiv total >71?; >?111

$.1.1 .

0ata

autonomiei Capital propiu RA,( K ================== 1++ 19 x @01;9 @01?;

"inanciare la termen

Capital permanent $.$ 0ata "inanciare sta'ilit ii Capital permanent RS, K ======================== x 1++ Pasiv total $.&. 0ata /ndator rii Datorii R" K ============== x 1++ Pasiv 2;1@7 )au Datorii ce tre'uie pl tite /ntr=o perioad mai mare de un an R" K =============================x 1++ Capital permanent 211?? ?11;4 ?;1@>

Pn urma analizei " cute putem o'serva /n cazul ratelor activelor necorporale o situaie constant privind investiiile /n imo'iliz rile corporale. :irma nu a realizat alte investiii dup anul anterior perioadei analizate 1$++;2. %cest lucru evideniaz interesul redus al "irmei de a sustine activitati de dezvoltare. 0ata activelor imo'ilizate a cunoscut o dinamica di"erit #i opus /n "uncie de anii de comparaie .5'serv m o cre#tere de +,$)A din $++, /n $++-,ceea ce re"lect o cre#tere a ponderii imo'iliz rilor 0ata activelor imo'ilizate /nregistreaz o cre#tere a valorilor de la un an la altul.4e poate o'serva pe parcursul analizei c imo'iliz rile "inanciare lipsesc /n cadrul 'ilanului ceea ce denot c 4C 05MC%B 4% nu deine titluri de participare sau alte titluri imo'ilizate. 6ivelul ratei imo'ilz rilor "inanciare este de +A pe parcursul celor $ ani. 0ata activelor circulante pune /n eviden dimensiunea propriu=zis a a"acerii des" #urate de /ntreprindere /n decursul exerciiului "inanciar. 6ivelul acestei rate este crescut /n cadrul "irmei, ajungHnd in $++- la nivelul de ,&,$;A, "a de $++, cand nivelul era de ,&,71A.

$+

0ata stocurilor are o pondere normal , mi#carea este una ascendent si relativ constant /ntrucHt cre#te de la &,7)A /n anul $++, pHn la &,;$A /n anul $++-. 0atele casei si conturilor la 'anci sunt /n sc dere din an in an, /n $++- avHnd o pondere mult in"erioara anului $++,. %cest lucru se datoreaz acoperirii datoriilor companiei, care se reduce /n "iecare an. 0ata creanelor cre#te de la un an la altul ,ceea ce re"lect o sc dere a ponderii creantelor /n activele circulante ale "irmei. Pn $++- a crescut la &;,$A comparativ cu anul $++,,cand nivelul ratei era de &1,,9A. 0ata sta'ilit ii "inanciare se situeaz la un nivel ridicat, re"lectHnd caracterul permanent al "inan rii activit ii #i ast"el se creeaz un grad ridicat de sta'ilitate /n "inanare. Pn anul $++,, rata era de -1,7)A din capitalul total al intreprinderii, iar /n anii urm tori, acesta a /nregistrat o u#oar cre#tere, adic /n $++- rata sta'ilit ii "inanciare era de -7,9,A. 0ata autonomiei "inanciare la termen se situeaz /n decursul celor $ ani peste limita normal , "irma a"lHndu=se /ntr=o situaie "avora'il /n ceea ce prive#te riscul de insolva'ilitate. 0ata de /ndatorare glo'al re"lect ponderea datoriilor /n totalul capitalului "irmei.Din $++, pHn /n $++- ponderea acestei rate a sc zut de la $7,9&A pHn la $1,--A /n $++-,ceea ce semni"ic "aptul c datoriile "irmei s=au redus. 0ata autonomiei "inanciare arat gradul /n care "irma poate s "ac "a o'ligaiilor de plat . :irma are o tendin cresc toare /n ceea ce prive#te aceast rat , de la ,&,-7A /n $++, pHna la ,-,11A /n $++- situaie apreciat ca "iind "avora'il . 2.7. A#AL")A :"(E)ELOR +E RO(AA"E ?a nivelul unei /ntreprinderi analiza "inanciar a gestion rii resurselor patrimoniale se poate "ace cu indicatorii vitezei de rotaie determinai pe 'aza ci"rei de a"aceri #i o"er indicaii despre e"iciena utiliz rii resurselor economice #i "inanciare. %naliza in"luenei "actorilor asupra modi"ic rii vitezei de rotaie a elementelor de activ sau de pasiv se "ace cu ajutorul metodei su'stituiei /nl nuite, urm rindu=se mai /ntHi in"luena sintetic a elementelor patrimoniale, apoi se determin in"luena analitice. 60.C08 .6D.C%850. 1 Soldul mediul circulante 1lei2 $1 al (%? $++, acti0elor 41 ;10 299 (%? $++47 ?@7 4>? elementelor patrimoniale

$ & ) 7

Stocuri ClienBi Ci creanBe = %justare 8(% Cifra de afaceri 1lei2 (= zile

21 ?>4 7?> 1@ 97; ?>@ ;2 7>> 907 79; 2?@129 1129

21 @92 411 21 @71 09> ;? 044 >>4 79; 2>9101 1172

; :R 1nr. de rotaii2 , :R 1 nr. de zile2 (a&el 2.7.1.

+oldul mediu al acti"elor circulante = +tocuri # Crean e

:R 1nr. de rotaii2 K

xt

:R1nr. de zile2 K UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU

5+z *

x &;7 -

x &;7 K $,; R $-9 K - 17 zile

1' Cuantificarea influen elor factorilor' Influen a modificrii cifrei de afaceri1

5+z /5CA3 K

x &;7 R

x &;7 K $7-,-- R $-9,$; K - 7017? 1$++-L$++,2

2' Influen a modificrii soldului mediu al acti"elor circulante1

/5AC3 K

x &;7 R

x &;7 K $,;,+1 R $;1,+$ K 1; 1$++-L$++,2

Influen a modificrii soldului mediu al stocurilor1

$$

/5S3 K

x &;7 R

x &;7 K 1&-,1+7 R 1&,,77 K 01;; 1$++-L$++,2

Influen a modificrii soldului mediu al crean elor1

/5Cr3 K

x &;7 R

x &;7 K 1)7,) R 1$&,), K 211@7 1$++-L$++,2

.6D.C%850. %B45?3B. %nii +e ni0el AC $++ , $++ 41 ;10 299 47 ?@7 4>? Modific$ri a&solute "iD1 0 2 7?7 212 "iDi-1 2 212

.6D.C%850. 0<?%8.(. 1A2 "ndicele dinamicii "iD1 100 7?7 10;1>412 ; "iDi-1 10;1>412; Ritmul de creCtere RiD1 0 ;1>4 RiDi-1 ;1>4

8a'el $.&.$. .6D.C%850. %B45?3B. %nii +e ni0el CA $++ , $++ ;2 7>> 907 ;? 044 >>4

.6D.C%850. 0<?%8.(. 1A2

Modific$ri a&solute "iD1 0 ; 1>1 "iDi-1 99> ; 1>1

"ndicele dinamicii "iD1 100 "iDi-1 1101?1@? 7

Ritmul de creCtere RiD1 0 101?1 RiDi-1 101?1

99> 1101?1@?7

8a'el $.&.&.

$&

Con"orm analizei datelor prezentate se constat o cre#tere a vitezei de rotaie a activelor circulante cu 1& de zile /n $++- "a de $++,. 0itmul de cre#tere al activelor circulante a crescut cu 7,,)A, iar cel al ci"rei de a"aceri a crescut cu 1+,-1A /n perioada $++,=$++-. Pn perioada $++,=$++- se constat o sc dere a vitezei de rotaie avHnd ca e"ect o imo'ilizare de capital. %ceast sc dere a vitezei de rotaie se datoreaz cre#terii soldului mediu al activelor circulante cu suma de $ &-& $1$ lei. Cre#terea stocului mediu al activelor circulante cu 7,,)A A /n $++- "a de $++, determin /ncetinirea vitezei de rotaie, respectiv majorarea acesteia cu 17 zile, datorat sc derii stocului mediu al activelor circulante. 5 /ncetinire a vitezei de rotaie a stocurilor determin pro'leme legate de comercializare.

$)

$7

2.4. A#AL")A L"CE"+"(<A"" F" SOL:AB"L"(<A"" 6r. crt. 1. Rata lic2idit$Bii .enerale /RLG3 H $. Rata lic2idit$Bii %artiale /RL!3 8 testul acid RL! ======================== Pasive curente &. Rata lic2idit$Bii imediateDla 0edere /RS"3 RS" ========================= Pasive curente ). Rata sol0a&ilit$Bii RSG ====================== Datorii totale 0ata lic*idit ii generale, evideniaz masura /n care activele curente, acoper o'ligaiile curente. %ceasta prezint valori peste cele recomandate, ca urmare a ac*it rii datoriilor curente, /n special a celor comerciale. %ceasta rat se explica prin sc derea puterii de negociere cu "urnizorii care au un grad sc zut de dependen "a de societatea analizat . %ctiv total K Daca 04G insolven V 1 KJ Min 1.) 7.?4 4.;9 Casa #i conturi la 'Tnci K +.& 0.74 0.0; %ctive curente R 4tocuri Daca 0?P V +.7 KJ K Pro'leme /n ac*itarea o'ligaiilor curente %ctive curente RLG K ==================== Pasive curente +.- R 1 2.0? 2.9 :50M3?% (%?5%0< 0<C5M%6D%8G 1.7 R $ 4.02 ;.22 (%?50. 1A2 200> 200?

$;

0atele lic*idit ii pariale semnaleaz de"icien /n ac*itarea o'ligaiilor curente scadente /ntrucHt valorile sale recomandate 1+,- = 12. Pn urma determin rii ratelor lic*idit ii imediate, din cei $ ani care au "ost studiai, s=a o'servat o di"eren destul de evident /ntre 04.$++, si 04.$++-, cauzat de nivelul ridicat al indicatorului, *asa i conturi la bnci din anul $++,. (aloarea redus a ratei lic*idit ii imediateLla vedere din anul $++-, poate semnala pro'leme ale ec*ili'rului "inanciar. 0atele solva'ilit ii /n $++, #i $++- dep #esc limita minim de 1,) /n care "irma reu#e#te s /#i trans"orme datoriile /n lic*idit i pentru ac*itare. %st"el putem spune c "irma este /n stare de solva'ilitate. 2.;. A#AL")A CORELAA"E" ,O#+ +E R LME#( 8 #ECESAR +E ,O#+ +E R LME#( 8 (RE)ORER"E <?<M<68< B.?%6B.<0< %C8.(< .M5B.?.E%8< ...M5B.?.EG0. 6<C50P50%?< ... .M5B.?.EG0. C50P50%?< .... .M5B.?.EG0. :.6%6C.%0< %C8.(< .M5B.?.E%8< 858%? %C8.(< C.0C3?%68< .. 485C30. ... C0<%6B< .... .6(<48.B.. :.6. 84 .(. C%4% C. C56830. ?% BG6C. %C8.(< C.0C3?%68< 858%? %C8.( 858%? D%850.. C< 80<B3.< P?G8.8< V1 %6 D%850.. C< 80<B3.< P?G8.8< J1 %6 C%P.8%?30. P05P0.. C%P.8%? P<0M%6<68 0<4304< = 858%? 8a'el $.).1. Bilanul patrimonial ,O#+ L +E R LME#( /,R3 $++, 1 )&7 ;&1 1) 9$; 1)9 + 19 791 >?0 $1 -,) &-, 19 ;&7 -,9 + & -91 ;;+ 4; 401 @29 91 >97 >09 11 $-- 7+7 ) ,;$ &+1 )7 ,1$ 9++ 7+ ),7 $+1 91 ?@? 2>9 $++1 ))+ -)$ 1) ,71 7,1 + 19 1@2 417 $1 9;$ )11 $1 9&1 +;, + )-1 ,+1 44 7>; 1>@ 90 ;9> ;@2 - )9$ 9)) ,;$ &+1 ), &1$ &)& 7$ +,) ;)) 91 9>9 2@1 din perioadele prezentate, nu se /ncadreaza /n intervalul cu valori

$,

3ondul de rulment (3.) reprezint un surplus de sume permanente "a de nevoile de acoperire a activelor imo'ilizate, generat de ciclul de "inanare a investiiilor #i utilizat pentru re/nnoirea stocurilor #i creanelor. :ondul de rulment este expresia realiz rii ec*ili'rului "inanciar pe termen lung #i a contri'uiei acestuia la /n" ptuirea ec*ili'rului "inanciar pe termen scurt. $++, $++CP<0M 7+ ),7 $+1 7$ +,) ;)) %. 1; &;1 ,-+ 1; 19$ )1& :0 74 117 421 7; ??2 271 :0P 2@ 7;1 120 71 11@ @70 :0. 4 >92 701 4 >92 701 8a'el $.).$. Determinarea "ondului de rulment pornind din partea de sus a 'ilanului 3. ( *apital permanent (CP).M) + Active imobilizate (&I) 3.P ( *apital propriu + Active imobilizate !&I) 3.I ( ,ondul de rulment patrimonial (3.) + ,ond de rulment propriu (3.P) .6D.C%850. %B45?3B. .6D.C%850. 0<?%8.(. 1A2

%nii +e ni0el Modific$ri a&solute "ndicele dinamicii Ritmul creCtere C!ERM $++ , $++ ;0 4>; 201 ;2 0>4 944 "iD1 0 1 ;@@ 447 "iDi-1 1 "iD1 100 ;@@ 107119?> "iDi-1 107119?> RiD1 0 7119 RiDi-1 7119 de

447 8a'el $.).&. %naliza Capitalului permanent .6D.C%850. %B45?3B. .6D.C%850. 0<?%8.(. 1A2

%nii $-

+e ni0el

Modific$ri a&solute

"ndicele dinamicii

Ritmul creCtere

de

A" $++ , $++ 19 791 >?0 19 1@2 417

"iD1 0 -19@ 79>

"iDi-1 -19@ 79>

"iD1 100 @?1@

"iDi-1 @?1@

RiD1 0 -1107

RiDi-1 -1107

8a'el $.).). %naliza activelor imo'ilizate Con"orm analizei pe cei $ ani de activitate putem o'serva un "ond de rulment pozitiv. :ondul de rulment este expresia realiz rii ec*ili'rului "inanciar pe termen lung #i a contri'uiei acestuia la /n" ptuirea ec*ili'rului "inanciar pe termen scurt. Pn urma rezultatelor, /nregistr m un ec*ili'ru ec*ili'ru "inanciar pe termen lung. Pozitivitatea "ondului de rulment determin o situaie "avora'il pentru "irm , din punctul de vedere al solva'ilit ii. Putem o'serva o cre#tere a "ondului de rulment, ca urmare a cre#terii capitalului permanent cu un procent de &,1;A /n anul $++- #i a sc derii activelor imo'ilizate cu un procent de 1,+& /n anul $++-. Pn urma interpret rii rezultatelor reiese daptul c "irma 05MC%B este o "irm renta'il . Column1 %C D84 :0 200> )7 )+1 9$; 11 $-- 7+7 &) 11& )$1 200? )) &,7 1,9 - )9$ 9)&7 --$ $&1

3.45 = &cti" circulant (6atorii di"erse # Credite $ancare de trezorerie) #ECESAR L +E ,O#+ +E R LME#( Pentru aprecierea corect a "ondului de rulment se poate calcula un indicator numit necesarul de "ond de rulment 16:02 ca di"eren /ntre necesit ile de "inanare a activelor circulante de exploatare #i datoriile de exploatare. 43. = (&cti"e circulante # Cheltuieli 7n a"ans0 Casa /i conturi la $nci) 0 (6atorii ce tre$uie pltite 7ntr0un an # Credite $ancare # Venituri 7n a"ans) %C8.(< C.0C3?%68< $++, )7 )+1 9$; $++)) &,7 1,9 $9

CF<?83.<?. .6 %(%64 + C%4% 4. C56830. ?% B%6C. & -91 ;;+ D%850.. V1 %6 11 $-- 7+7 C0<D.8< B%6C%0< + (<6.830. .6 %(%64 1&) 7,+ 6:0 70 0?> 1@1 8a'el $.7.$. 6evoia de "ond de rulment

+ )-1 ,+1 , 71- -19 9,) 1$9 1&) 7,+ 7; 29; @90

Dac necesarul de "ond de rulment este pozitiv, situaia poate "i semnalul unui decalaj ne"avora'il /ntre lic*iditatea stocurilor #i creanelor pe de=o parte #i exigi'ilitatea datoriilor de exploatare pe de alt parte, /nsemnHnd o nevoie de "inanare a activit ii de exploatare ce nu poate "i acoperit pe seama surselor atrase a"late su' "orma datoriilor de exploatare. (RE)ORER"A #E(< 8rezoreria 6et 1862 poate "i determinat pornind de la egalitatea de 'ilan %ctiv K Pasiv care conduce la con"runtarea "ondului de rulment 1:02 cu necesarul de "ond de rulment 16:02, din care rezult ec*ili'rul "inanciar al /ntreprinderii, "iind un rezultat al operaiunilor ce a"ecteaz toate posturile de 'ilan, respectiv! a) a pr ii superioare1 -4 = 3. 0 43.8 $) a pr ii inferioare1 -4 = 6isponi$ilit i 0 Credite de trezorerie -4 = -rezoreia acti" 0 -rezoreria pasi"

:0 6:0

$++, &) 11& )$1 &+ +-, 191

$++&7 --$ $&1 &7 $;7

86 4 029 270 8a'el $.7.&. 8rezoreria net

9;+ 919 2>1

8rezoreria este strHns legat de operaiunile "inanciare pe termen scurt realizate de /ntreprindere. Pentru a "ace "a nevoilor "inanciare pe termen scurt, /ntreprinderea tre'uie s dispun de resurse "inanciare, respectiv resurse de trezorerie. 0esursele de trezorerie sunt "urnizate de partenerii "inanciari #i re"lect gestiunea "inanciar pe termen scurt a /ntreprinderii. &+

5 sc dere a trezoreriei nete este rezultatul unei cre#terii a volumului /mprumutului pe termen scurt #i al diminu rii disponi'ilit ilor. Pn perioada $++,=$++- o'serv m "aptul c trezoreria net a "irmei 05MC%B are un trend negativ. De#i trendul este unul negativ, trezoreria net a r mas pozitiv . Pn concluzia analizei putem a"irma c "irma nu /nregistreaz dezec*ili're "inanciare.

Concluzii .n concluzie, din datele "urnizate de contul de pro"it si pierdere si analiza soldurilor intermediare deducem per"ormantele intreprinderii si capacitatea acesteia de a remunera capitalurile si o'ligatile "iscale. %tat marja comerciala cat si valoarea adaugata au o tendinta descrescatoare datorata politicii "irmei de a practica preturi mici si o viteza mare de rotatie a mar"urilor. %plicarea acestei strategii explica si productia exercitiului in crestere inregistrata de "irma, cumparatorii "iind atrasi de preturile mici si calitatatea inalta. .n urma analizei e"ectuate se remarca tendinta de crestere a rezultatului exercitiului net in perioada analizata 1$++,=$++-2, dar ritmul de crestere tinde sa se diminueze de la an la an. .n ceea ce priveste structura veniturilor se constat o in"luenta negativa in perioada $++,= $++- ca urmare a scaderii veniturilor din exploatare, dar si o in"luenta pozitiva asupra pro"itului in &1

perioada $++,=$++-, datorata unui pro"it mediu superior mediei pe societate. Ca urmare ca cresterii pro"itului impoza'il, se remarca o crestere a impozitului pe pro"it, "apt ce conduce la o scadere a pro"itului net in perioada analizata. Con"orm analizei ratelor de renta'ilitate e"ectuata, se constata o crestere a a acestora in perioada analizata in aceeasi proportie, mai putin rata renta'ilitatii "inanciare al carei ritm de crestere se diminueaza in a doua perioada analizata. Pn urma analizei e"ectuate se poate a"irma ca societatea are indicatori care au avut un trend di"erit de la an la an. %st"el, in $++9 activul net scade "ata de $++-, iar in $+1+ urmeaza o evolutie ascendenta ajungand la valori mai mari ca in primul an analizat R $++-. %cesta evolutie este pusa pe seama scaderii datoriilor totale pe toata perioada analizata. (aloarile capitalurilor permanente sunt mai mari decHt activul imo'ilizat net ceea ce exprim realizarea unui ec*ili'ru "inanciar pe termen lung si /n" ptuirea ec*ili'rului "inanciar pe termen scurt. %ctivele circulante trans"orma'ile in lic*idit i intr=un termen scurt permit ram'ursarea integral a datoriilor pe termen scurt si degajarea unor lic*idit i excedentare, deci o solva'ilitate "avora'il . 4ocietatea dispune de un "ond de rulment pozitiv, ceea ce /nseamn ca imo'iliz rile sunt "inanate integral din capitalurile proprii. %ceast situaie pune /n evident autonomia "inanciar a societ ii, ea reu#ind s =#i "inaneze propriile investiii #i /n plus s ram'urseze datoriile "inanciare "ar a angaja capitaluri externe. De aceea este recomandat acea politic general de ec*ili'ru care s menin "ondul de rulment la nivelul mediei "luctuaiilor nevoii de "ond de rulment. :ondul de rulment optimal este cel care menine ec*ili'rul "inanciar al "irmei la cel mai sc zut cost al procur rii capitalurilor. %ceasta politic de ec*ili'ru /ntre "ondul de rulment #i nevoia de "ond de rulment este cea care asigur cel mai 'ine realizarea o'iectivelor "inanciare de renta'ilitate #i lic*iditate. Pn analiza e"ectuat se o'serv ca :0 este mai mare decHt 6:0 , deci putem a"irma ca ec*ili'rul "inanciar este realizat cu degajarea unei trezorerii nete la s"Hr#itul "iec rui an /ncepHnd din anul $++-. 8rezoriea neta este in scadere pana in $+1+. Pn timp ce componentele nevoii de "ond de rulment sunt legate de activitatea curent de exploatare , cele ale trezoreriei sunt legate de operaiile "inanciare pe termen scurt realizate de societate. 5'serv m de asemenea ca trezoreria net este pozitiv #i exista un excedent monetar /n toate exerciiile "inanciare analizate. %cest "apt denot o renta'ilitate economic . &$

Pn ceea ce prive#te lic*iditatea societ ii analizate am constatat c valoarea ratelor este supraunitar deci se poate a"irma c exist capacitatea de ram'ursare a datoriilor curente " r pro'leme, /n sensul c activele curente sunt mai mari decHt datoriile curente.

&&