Universitatea Al. I.

Cuza IaSi Facultatea de Psihologie Si StiinTe ale EducaTiei

Participarea la activitati organizate de petrecere a timpului liber ca un context in dezvoltarea competentelor sociale in randul copiilor
Anul II

Studiul a analizat relaia dintre: a) Participarea copiilor la activiti organizate de petrecere a timpului liber n perioada grdiniei i competenele sociale manifestate n clasa I b) Acest raport ar varia n funcie de nivelul veniturilor familiilor?

Activiti organizate de petrecere a timpului liber echipe sportive competitive; grupuri de muzica; activiti cu orientare intelectual (lecii de ah, cluburi de tiin).

Ce nelegem prin competenta social?

1. Dezvoltarea competenelor sociale n copilria timpurie

Competena social reflect capacitatea copilului de a face fa relaiilor sociale de zi cu zi.
Doua componente eseniale n dezvoltarea capacitii copilului de a se comporta intr-o maniera social adecvat cu ali copii i aduli: Existena unor reguli de baz a abilitilor sociale precum i capacitatea de a le pune n aplicare pentru iniirea i meninerea relaiilor interpersonale. Acceptarea i aprecierea din partea celorlali, legat de de adaptarea social ca fiind reflectat n comportamentul manifestat de copil

Dou tipuri de experiene sociale sunt cruciale pentru dezvoltare competentelor sociale la copii (Willard W. Hartup): A. Relaiile verticale: ataamentul fa de o persoan care are o mai mare cunoatere i putere social dect o are copilul, de obicei un adult. B. Relaiile orizontale: legturi cu persoane care au o cunoatere i putere social egal

2. Definirea i caracteristicile organizate n timpul liber

activitilor

I Activitile nestructurate - n care copiii se angajeaza spontan cu scopul de a-i ocupa timpul i pentru a se distra (Ex: privitul la televizor, fotbal cu prietenii, plimbri). Aceste activitati sunt recreaionale i au loc n natur, acasa sau dup programul de coal. II Activitile organizate de petrecere a timpului liber (OLA) extrem de structurate i supravegheate. Structura este definit prin: - supraveghere, conducere (leadership) si feedback-ul unui adult; - existenta unor reguli formale; - programe de participare regulate;

3. Impactul participrii la activiti organizate de petrecere a timpului liber

Participarea la aceste activiti ncurajeaz o adaptare social pozitiv n adolescen.

Alte asocieri cu implicarea n astfel de activiti: nelegerea i competena social; Succesul academic; Niveluri scazute de simptome depresive; Rata sczut a abandonului colar; Maturitate psiho-social; Stim de sine ridicat

Liderul adult este responsabil pentru a ajuta copilul i a-i stimula aptitudinile necesare specifice pentru participarea la activiti i interaciuni cu ceilali. Feedback-ul dat de adult constituie o form de modelare pentru alte relaii adult-copil.

OLA ar putea reprezenta un cadru optim pentru dezvoltarea competenelor sociale printre precolari.
Se ncurajeaz apariia unor relaii verticale pozitive. Stabilirea unei relaii cu un adult semnificativ se face de multe ori mai uor i este ncurajat ntr-un cadru OLA (Mahoney & Stattin, 2000).

Comportamente de externalizare
aciuni care direcioneaz o energie problematic spre exterior. includ agresiune fizic, agresiune verbal, agresivitate relaional, sfidare, furt i vandalism.

 Problema de cercetare
Care este legatura dintre participarea in OLA (Oraganized Leisure Activities), genul biologic, veniturile familiei, aptitudinile sociale si comportamentul externalizat ?

Obiective
Scopul studiului a fost sa examineze legatura dintre participarea in OLA, genul biologic si veniturile familiei, asupra aptitudinilor sociale si a comportamentului externalizat.

Ipoteze
1.Subiectii care participa la OLA in gradinita, manifesta aptitudini sociale mai mari in clasa 1, indiferent de gen si nivelul veniturilor familiale. 2. Subiectii care participa la OLA in gradinita, manifesta comportamente externalizate mai mici in clasa 1, indiferent de gen si de nivelul veniturilor familiale 3. Subiectii care participa la OLA in gradinita, cu nivelul veniturilor familiale mici, manifesta aptitudini sociale mai mari si comportamente externalizate mai mici, comparativ cu cei care provin din familii cu venituri mai mari.

Participanti
556 copii (varsta medie 5,6 ani) - 328 baieti - 228 fete

Instrumente
1. Social Skills Rating System 2. Test pentru masurarea comportamentului exterior (Crick, Dodge)

Variabile
1.Independete:
Genul biologic (masculin, feminin) invocata Participarea in OLA (da, nu) controlata Venitul (mic, mare) - invocata

2. Dependente:
Aptitudinile sociale Comportamentul externalizat
Participarea in OLA DA NU Genul biologic M Venitul Mic anual Mare G1 F G2 M G3 F G4

Plan de cercetare (2X2X2 intergrup)

G5

G6

G7

G8

Procedeu
Parintii si profesorii au raspuns la chestionare in urma observarii copiilor, chestionarele au vizat: 1. Participarea la OLA

2. Aptitudini sociale
3. Comportamente externalizate 4. Date demografice

Rezultate

1.Participarea la OLA
(gradinita)

aptitudini sociale ridicate

(clasa 1)

*indiferent de genul biologic si nivelul veniturilor familiale

2. Conditie: nivelul veniturilor familiale sub medie Participarea la OLA

(gradinita)
comportament externalizat redus

(clasa 1)
*indiferent de genul biologic

3.
Conditie: nivelul veniturilor familiale peste medie

Participarea la OLA
(gradinita)

comportament externalizat redus (clasa 1)

*indiferent de genul biologic

Intrebare

Care credeti ca ar fi variabilele parazite, in studiul prezentat ?

Variabile parazite
1. Relatia parinte-copil 2. Relatia profesor-copil 3. Timpul petrecut in OLA 4. Numarul de participanti cu care ar putea interactiona 5. Numarul de adulti prezenti cu care ar putea interactiona