ANTARCTICA NU A FOST NICIODATA UN CONTINENT INGHETAT Stiu ca fiecare titlu si fiecare articol va lasa suspiciuni, perplexitati, se ne !

e intre"are si ui ire !esi nu ar tre"ui pentru ca ceea ce eu va pre#int este !ocu entat cu o are !iversitate !e foto$rafii si lin%&uri un!e puteti sa aprofun!ati fiecare su"iect' Nu ai fiti septici pentru ca nu stiati ulte lucruri !in cele expuse pentru ca !aca voi nu a&ti au#it !espre ele aceasta nu insea na ca ele nu exista' Nu' (oi nu a&ti au#it !espre ele pentru ca ni eni !intre cei care sant pusi acolo sus, pe scaune oi si cal!e ca sa va infor e#e nu au facut&o pentru ca, repet, ei nu sant pusi acolo ca sa va spuna aceste lucruri' Ei sant pusi acolo ca sa va spuna ceea ce nu tre"uie sa stiti, sa aflati sau sa !escoperiti' Ei sant pusi acolo ca sa va !e#infor e#e, ca sa asasine#e pe cei care au !ove!it ca ei int, ca sa !istru$a si sa ascun!a ceea ce !ove!ea ca trecutul u anitatii este cu totul altul !ecat ceea ce se invata in scolile !e spalat creiere ale illu inatilor' Antarctica' Sin$urul continent !iferit al pa antului' Tara $)ieturilor vesnice* Incal#ire $lo"ala, topirea $)etarilor, pa antul care a !evenit ic ca sa ne poata sustine, lipsa )ranei, poluarea at osferei, re#onanta Sc)u an ri!icata !in acesta cau#a' Ra)at' +int !e in$)iata apele toti' Conspiratia on!iala a a,uns la apo$eu si nu ai stiu ce sa invente#e ca sa cree#e confu#ie, nesi$uranta si neincre!ere nici acar in ceea ce se ve!e cu oc)ii' Dar sa incerc sa va fac o scurta pre#entare a celor care au stu!iat, au fost sau au cautat sa ear$a in interiorul pa antului $ol' -ri ul care a avut cura,ul sa sutina acest lucru a fost ate aticianul si astrono ul en$le# E! on! Halle. /010&/234' El a fost pri ul o care a sustinut ca pa antul este $ol in interior si ca aureolele "oreale polare sant !e fapt reflexia unui soare interior care ilu inea#a lu ea su"terana' Cercetarile si !es coperirirle sale au fost pu"licate in 5T)e -s)ilosop)ical Transactions of t)e Ro.al Societ. of 6on!on7 lucrare care a starnit un i ens val !e !ispute' -e !e alta parte Halle. este !escoperitorul fai oasei co ete care ii poarta nu ele, iar acest lucru nu poate sa ne faca sa ne in!oi prea ult !e !escoperirile sale care se ca a!everesc in foarte are asura'

Un alt ur as al teoriei pa antului $ol este 8o)n Cleves S. es, capitan !e infanterie in ra#"oiul !in /9/: i potriva +arii ;ritanii, in cinstea caruia a fost ri!icat la Ha ilton un onu ent !e piatara care repre#enta o sfera perforata in !oua puncte si etrice' In /< aprilie /9/9 el a tri is Con$resului A erican, oa enilor !e stiinta si !irectorilor !e univeritati acesta scrisoare in care entionea#a= 5 lu ii intre$i= eu !eclar ca pa antul este $ol in interior si locui"il inte$ral'7 6a acesta scrisoare a alaturat un certificat e!ical in care se atesta ca era in !eplinatatea facultatilor intale' In :9 ianuarie /9:>, senatorul a erican Ric)ar! + 8o)nson a !epus in fata aceluiasi Con$res a erican, o petitie in care cerea finantarea unei expe!itii catre pa antul $ol' ;ineinteles ca a fost respinsa iar ca#ul inc)is pentru tot!eauna'

)ttp=??@@@'!i$ital)istor.pro,ect'co ?:<//?<4?,o)n&cleves&s.

es&polar&exploration')t l

In :4 octo "rie /9:4 a plecat !in Ne@ Aor% o expe!itie catre -olul Su! !ar a fost un a!evarat !e#astru' E!@ar! Geor$e ;ul@er 6.tton, politician esoterist si cele"ru autor al cartii 5Ulti i $iorni !i -o pei7BUlti ile #ile ale -o peiuluiC a pu"licat in /92> 5T)e co in$ Race7 in care povesteste ca !iferite rase u ane scapate !in !iferite cataclis e care au !istrus pa antul in ere antice, si&au $asit refu$iul in interiorul pa antului !e ilioane !e ani' Aceste rase !e oa eni isi entin for a !atorita unui isterios flui! nu it (ril' Aceasta istorie a inspirat societatile secrete luciferiene, in special 56o$$ia lu inosa7 a Ge aniei na#iste care este cunoscuta su" nu ele !e 5SocietD !el (ril7' -rintre a!epti se afla insusi Ru!olf Hess'

5Teoria7 pa antului $ol a fost reluata !e scriitorul a erican Eillia Ree! in cartea 5Fantas a !ei poli7 care se "a#ea#a pe arturiile exploratorilor polari si pe ar$u ente stiintifice, carte, care in #ilele noaste este !e ne$asit' Ree! explica ca in realitate polii pa antului nu au fost $asiti nicio!ata pentru ca !e fapt ei nu exista' In locul lor se afla enor e !esc)i!eri care !uc catre interiorul pa antului' Cartea sa nu fu o inventie' El preci#ea#a= 5Acest volu nu a fost scris pentru a&i a u#a pe cei care il citesc' Nu este un ro an, ci o carte serioasa care incearca sa va !e onstre#e in asura in care este posi"il, anu ite a!evaruri i portante care pana acu au fost !ispretuite' Eu va citesc c)eia anu itor istere'7 Ree! a evaluat ca scoarta terestra are o $rosi e !e /><< !e % iar interiorul sau $ol o $rosi e !e /<'<<< !e % ' -arerea sa este ca aurora "oreala nu are nici o le$atura cu vreun feno en electric sau a$netic, !atorita faptului ca acest feno& en nu are nici un efect asupra acului "usolelor' De ase enea Ree! vor"este si !espre o are li"era care se intin!ea un!eva la nor!, "a#an!u&se pe o"servatiile lui Dr ;essels, Di C)ester, Fane, +e Gar., Greel., -av. si ai presus !e toti pe cele ale lui Fri!t,of Nansen' Toti au constatat existenta acestei ari ai sus !e o ani ita altitu!ine' Nansen a !escris acesta are cu apa !ulce in acest fel= 5Aceasta are cu apa !ulce este un feno en sin$ular'''care se pro!uce atunci can! un strat superficial !e apa !ulce pluteste pe un strat !e apa sarata, iar aceasta are !ulce aluneca cu nava su" area cea $rea !e !e!esu"t, ca si can! acesata are ar constitui un strat fix'7

Norve$ianul Nansen a fost pri ul explorator o!ern care a reusit sa se apropie in /942 !e -olul Nor! pana la o latitu!ine !e 90G/1H' 5!iferenta !intre aceste !oua starturi lic)i!e era asa !e are incat, in ti p ce noi era !easupra apei pota"ile !in suprafata, putea sa extra$e !in fun!ul salii asinilor o apa asa !e sarata incat putea sa fie utili#ata pentru centrala' 5 el a apreciat a!anci ea la >><<&>4<< ' Teoria lui Ree! a fost reluata !e un alt a erican, +ars)all ; Gar!ener, !upa :4 !e ani, fara sa fi au#it vreo!ata !e ceea ce !escoperise pre!ecesorul sau, in cartea 5Calatorie in interiorul pa antuluiI polii au fost !escoperiti cu a!evaratJ7 B A ,ourne. to t)e Eart)Hs interior= Have t)e poles real. "een !iscovere!C' +ars)all Gar!ner spune ca pa antul are !oua !esc)i!eri la poli in care se revarsa apa oceanului care se scur$ea pe crusta terestra atat !e!esu"t cat si !easupra si ca centrul !e $ravitate al pa antului era in plin centru al acestei cruste si nu in centrul $lo"ului' Daca vreo nava a,un$ea in !esc)i#atura pa antului si continua sa se in!repte catre interiorul terei, ea navi$a in po#itie inversa pe peretele intern al crustei terestre' El releva ca punctul $ravitational cel ai i portant era la ,u atatea !ru ului cur"ei' Acest punct era atat !e puternic in acest loc incat apa sarata !in are cat si cea !ulce !in ice"er$uri nu se a esteca' Apa arina sarata ra anea la cativa #eci !e centi etri su" apa !ulce, ceea ce per itea sa se ai"a apa !ulce in plin centru al oceanului arctic' Una !intre ne!u iririle lui Gar!ner era ori$inea ice"er$urilor care erau for ate !in apa !ulce si nu !in apa sarata' In Italia, aceste ne!u iriri le&au avut si autorii cartii 5I6 6I;RO GIA66O NR 07 pu"licat in E!itia FE6IK, care si&au pus cateva intre"ari esentiale= 5 &Cine ar putea sa ne spuna !e un!e provin ice"er$urileJ &De un!e poate sa provina acesta i ensa cantitate !e apa !ulceJ

&ice"er$urile nu pot sa provina !in are pentru ca area este sarata iar ei sant toti, fara exceptie, for ati !in apa !ulce' Din ploaieJJ &Cu este posi"il ca 1 c !e precipitatii anuale sa cree#e ase enea unti !e $)iata, asa cu se $asesc in Oceanul ArcticJ Nu exista un raspuns rational pentru aceste intre"ari'7 Acestea erau preocuparile cercetatorului ;ernacc)i care a explorat -olul Su! i preuna cu ;orc)$revin% intre /949 & /4<<' Ei povestesc ca au va#ut un ice"er$ !e 9< !e % lati e si !e 01< % lun$i e, un ice"er$ care ar er$e !e la -aris la Tulus si care ar fi fost for at !in cei 1 c !e precipitatii anuale'****** Daca se pleca !e la faptul ca exista un -ol Nor! care este acoperit !e $)iata asa cu toti sti , insea na ca nu erosi exploratori ar fi tre"uit sa ai"a )alucinatii plecan! !e la latitu!inea !e 9<Gnor!, sau poate erau in !eplina posesie a facultatilor intale, !ar teoria polului acoperit !e $)iata nu este !eloc vala"ila' Toti cei care locuiesc la nor! au o"servat ca este foarte ulta ceata in Arctic iarna' Daca "anc)i#a ar fi fost toata soli!a nu ar fi fost atat !e ulta u i!itate in aer pentru a se for a atata ceata si a"uri' Exploratorul a erican Dott' E' Fane care a !escoperit $)ietarul Hu "ol!t si care a explorat #ona -olului Nor! intre anii /9>>&/911, a scris acu /1< !e ani=5 Sant in!icii care !e onstre#a clar ca tre"uie sa fie un ocean in Nor!' Ceata si a"urii pe care ii ve!e atat !e !es iarna confir a acest lucru'7 Dupa Ree! si Gar!ner, acesta apa !ulce provine !in raurile re$iunilor cal!e !in interiorul pa antului' Can! acestea a,un$eu in suprafata foarte rece, se con$elau rapi!, for an! ice"er$urile' -e perioa!a lunilor !e iarna, ilioane !e etru cu"i !e apa !ulce provenite !in raurile interioare apareau !in !esc)i#aturile polare, for an! a!evarati unti !e $)iata' -entru Gar!ner, a utii con$elati, !escoperiti in $)iata nu erau ani ale preistorice, ci ani ale care traiesc in aceste ti puri in interiorul terei' Aceasta, !atorita faptului ca acesti a uti au fost !escoperiti in acesti ice"er$i o !ata cu alte specii !isparute care au fost cate$orisite i e!iat ca 5preistorice,7 !atorita faptului ca nu au ai fost va#ute pe pa ant !e ult ti p' +ulti a uti aveau inca in sto ac si in $ura iar"a ne estecata, ceea ce sustine faptul ca au fost prinsi, fara sa isi !ea sea a, !e un fri$ intens si extre ' Ro"ert ;' Coo% relatea#a ca in !epo#itele $laciale !in Nor! au fost $asiti a uti, rinoceri, reni, )ipopota i, lei si )iene, explican! ca aceste ani ale nu puteau sa suporte o cli a atat !e in$)etata, toc ai !e aceea ei au trait acolo acu cateva ilioane !e ani, can! in tinuturile polare exista o cli a cal!a, tropicala' Dar Gar!ner nu era !e aceeasi parere' Dupa el, era vor"a !e ani ale care traiesc in ti purile noastre, pentru ca, in o! corect, leii, )ienele, renii, rinocerii si )ipopota ii sant specii recente si nu creaturi 5preistorice7' Gar!ner a a!au$at teoriilor lui Ree!, pre#enta unui soare central ult ai ic !ecat al nostru, care explica te peraturile ri!icate !in latitu!inile polare' Un astru intern puternic in lu ina si cal!ura care poate sa faca posi"ila viata ve$etala, ani ala si u ana in interiorul pa antului nostru' Aceasta ini a ra!ianta !e cal!ura "enefica ar explica si existenta aurorei "oreale' Ree! $an!ea la fel cu $an!ea Gar!ner, ca interiorul pa antului era locuit !ar ii era $reu sa explice acest lucru pentru ca toria sa exclu!ea existenta unui soare central intern'

Exploratorul Fri!,of Nansen, care a pu"licat 5(erso il -olo7 B Catre -olC in /942, afir a ca a va#ut catre a ia#a o i a$ine 7a unui soare7 pentru ca !upa el nu putea sa fie un ira,' -area un foc splen!i! care stralucea catre ar$inea in!epartata a $)ietii' Din inalti ea principala, Nansen ve!e ulte linii ori#ontale unele su" altele, toate !e aceeasi lun$i e, ca si cu ar fi fost vor"a !e un Soare patrat !e un rosu pali!, cu ra#e intunecate transversale' Nansen si ec)ipa sa nu se asteptau sa va!a pe ti pul ultor #ile consecutive acest 5#eu al vietii7 care renastea !upa lun$a noapte polara, cu atat ai ult cu cat ei se $an!eau ca au !erivat cu ult catre su!' Dar o si pla ilu#ie optica ar fi putut !ura ulte #ile in sirJ +ai ult !ecat atat, #ona in care se afla Nansen, era situata in #ona polara cu noapte totala' In consecinta, nu este soarele nostru, cel pe care il ve!e Nansen, ci o lu ina care era e anata !e catre ceva ce se situa in centrul planetei' Gar!ener a cautat !ate astrono ice pentru a !e onstra ca nu nu ai pa antul, ci toate planetele !in site ul solar sant $oale in interior' Ele pose!a sori interni si s&au for at pornin! !e la o ne"uloasa' 6a ori$inea oricarui astru, era o asa in fu#iune care se invartea in ,urul sau' -rin ur are forta centrifu$a proiecta su"stantele cele ai $rele catre periferie, for an! in suprafata externa a fiecarei planete o suprafata soli!a' O parte al focului ini#ial ra anea in $olul interior for an! un soare central' Din cau#a iscarii !e rotatie si al iscarii in spatiu, se creau in o! o"li$atoriu !esc)i#aturi la extre itati' Gar!ner, a a intit !e 5lu inile polare7 o"servate pe +arte !e profesorul 6o@ell, pe (enus !e astrono ul france# Trouvelet in /929 si pe +ercur !e astrono ul Ric)ar! -roctor' A citat un articol care a aparut in 5Scientific A erican7 !in /3 octo "rie /4/0 se nat !e catre H' D' Curtis, e "ru al Societatii Astono ice a -acificului care spunea= 5 1< !e ne"uloase au fost stu!iate si foto$rafiate cu reflectorul lui Crosle.' Au fost utili#ati ti pi !iferiti pentru a avea !etalii !e structura a partii centrale stralucitoare si a ateriei periferice' +area a,oritate a ne"uloaselor pre#inta un inel ai ult sau ai putin re$ular, un fel !e scoarta sau !e conc)ilie, in $eneral, care au in i,loc o stea centrala'7 Dupa al !oilea ra#"oi on!ial, in /432, au aparut ulte stiri in care se spunea ca na#istii au tri is oa eni la poli' In /430 a iralul arinei a ericane Ric)ar! ;.r! a fost tri is ca sef al pro$ra ului nu it 5Operation Hi$) 8u p7, care avea ca scop printre altele sa verifice !aca "a#ele na#iste se aflau prin prea, a' In ti pul unui #"or efectuat in /4 fe"ruarie /432, a raportat ca a va#ut o"iecte stralucitoare cu for a !e !isc #"urator, care aveau ca si "ol svastica si care l&au o"li$at sa ateri#e#e' Doi oa eni foarte inalti si "lon#i l&au inta pinat, vor"in! en$le#a cu un puternic accent $er an''''' Avionul Curtis&Con!or, tipul !e aparat !e #"or cu care a iralul Rica)ar! ;.r! face a treia expe!itie aeriana in re$iunile antarctice si cu care atin$e interiorul pa antului'

In /414 F' A a!eo Gianinni a scris in cartea sa 5Eorl!s "e.on! t)e -oles7 B6u ea !e !incolo !e poliC, ca !upa /: !ece "rie /4:9 expe!itiile polare ale US au pus in evi!enta existenta 5un pa ant fara sfarsit care se intin!ea !incolo !e poli, in afara frontierelor pa antului nostru !eter inate !e teoria copernicana in /13>' In /> ianuarie /410, unitatea aeriana a arinei US a intrat intr&o intin!ere !e pa ant !e :><< !e ile B>2<<% C, !incolo !e asa #isul -olul Su! al pa antului' Acest e ora"il #"or efectuat !e catre personal ilitar autori#at, ec)ipat cu aparatura speciala care nu putea sa confun!e internul cu externul terei, nu a avut un are ecou in presa, ca !e o"icei' +ai ult !ecat atat, Gianinni a relevat ca5 expe!itii o!erne au intrat 1<<< !e ile intr&o intin!ere teritoriala a carei extre itate nu a fost a,unsa' Can! aceasta extre itate va fi a,unsa o alta !e aceeasi natura ar putea sa apara' Acesta evaluare cu repetitii ar putea sa se pre#inte la infinit pentru ca nu exista un sfarsit fi#ic al pa antului in extre itatile sale !in nor! si su!'7 In /414, Ra. -la er a reluat su"iectul in revista 5Disc)i volanti7 al carui re!actor sef era' Eillis Geor$e E erson intr&o carte intitulata 5Il !io c)e fu a7BDu ne#eul care fu ea#aC, titlu care se refera la soarele intern, intitulata si 5O calatorie in lu ea interioara7pu"licata in /401, povesteste o inta plare prin care a trecut un norve$ian, Olaf 8ansen si fiul sau' I "arcati la "or!ul unui nave !e pescuit, cei !oi !oresc ca $aseasca tara le$en!ara situata !incolo !e vantul !e nor!' El vor"este !e un soare ic si ai putin stralucitor care !a!ea i presia !e a fi innorat ca si can! ar fi fost incercuit !e un nor !e fu ' Cei !oi oa eni au fost proiectati in !esc)i#atira polara si s&au tre#it in interiorul planetei un!e au stat !oi ani inainte !e a iesi pe partea opusa, pe la polul su!' Acolo un ice"er$ a taiat in !oua a "arcatiunea iar tatal a urit' Fiul, povesteste ceea ce s&a inta plat si este inc)is pentru :3 !e ani intr&un spital psi)iatric pentru ca, spuneau ei, are !eficienta intala' Can! iese !in spital !evine pescar si !upa :0 !e ani se sta"ileste in California' Avea aproape 4< !e ani can! !in inta plare scriitorul Eills Geor$e E erson il cunoaste' ;atranul si te ca oartea sa este aproape si !e !eci!e sa ii povesteasca secretul sau, ceea ce el a trait si a va#ut i preuna cu tatal sau in lu ea interna a pa antului !an!u&i si )artile pe care le&au facut acestui pa ant nesfarsit al lu ii interne a terei' Ra. on! ;ernar! relatea#a ca !octorul Nep)i Cotto !in 6os An$eles a au#it !e la un pacient al sau ur atoarea relatare= 56ocuia in apropierea cercului polar !in Norve$ia' Intr&o #i a !ecis cu un prieten al eu sa face o calatorie in cel ai in!epartat punct al nor!ului' Ne&a aprovi#ionat cu !e toate si a pornit pe are' Avea o fru oasa si "una nava !e pescuit cu pan#e !ar avea si un otor pe cinste la ea'

Dupa o luna, avansase foarte ult la nor! si intrase intr&o tara isterioasa care ne&a surprins cu te peratura sa' Noaptea era asa !e cal! ca nu reusea sa !or i ' +ai tar#iu a va#ut ceva atat !e straniu ca a ra as uti !e ui ire' In plina are, se inalta in fata noastra o specie !e unte i ens in care, parea ca oceanul incepe sa se intoarca invers ca si can! se revarsa'

Curiosi, a continuat sa navi$a in acea !irectie si ne&a tre#it intr&un i ens can.on care ne !ucea catre centrul $lo"ului' Dar surpri#ele nu se ter inau' Ne&a !at sea a ai tar#iu ca un soare stralucea in centrul pa antului iar oceanul care !e&a !us in acele locului !isparea incet incet, !evenin! in o! $ra!ual un rau' Acest rau, asa cu a constatat ai tar#iu, traversa intrea$a superficie a $lo"ului !e la un capat la altul in asa fel incat !aca se ur area firul apei se a,un$ea la polul su!' A constatat ca supeficia interna a pa antului are pa anturi si ape la fel cu exista in exterior' Soarele era stralucitor iar viata ani ala si ve$etala se !e#volta !in a"un!enta' In ti p ce avnsa a !escoperit peisa,e fantastice' Totul era fantastic pentru ca orice lucru avea !i ensiuni $i$antice= plantele, ani alele si oa enii'''''Da, fiintele u ane* Noi i&a intalnit si erau $i$anti' Traiau in case si in orase ase anatoare celor pe care le ave noi in suprafata' Aveau un siste !e transport 5electric7 care ur area cursul fluviului !e la un oras la altul' O ul continua povestirea sa incre!i"ila=7Acesti uriasi ne&au pri it cu ulta "unavointa si ne&au invitat sa anca cu ei la asa' -rietenul eu a plecat intr&o casa iar eu a ra as in alta' Era co plet !e#orientat can! a va#ut !i ensiunea $i$antica a acelor o"iecte' +i&au a!us o farfurie i ensa plina cu ancare care i&ar fi a,uns ca sa ananc o sapta ana intrea$a' Gi$antul i&a !at ca !esert un ciorc)ine !e stru$ure care avea fiecare "o" are ca o piersica' Gustul era !elicios' In

interiorul pa antului fructele si le$u ele au un iros !elicat si un parfu su"til' Nu se putea co para cu ni ic !in ceea ce ave in suprafata' A ra as cu $i$antii un an intre$' Era fericiti !e co apania lor asa cu si ei erau !e co pania noastra' -e ti pul se!erii noastre a constatat un nu ar are !e lucruri stranii pentru ca era surprinsi !e vastele cunostinte !e care !ispuneau aceste persoane' -e toata !urata se!erii nostre nu au avut nici cea ai ica ur a !e ostilitate sau !e neincre!ere fata !e noi si nu au #is ni ic can! a !ecis sa pleca ' ;a !in contra, ne&au oferit protectia si a,utorul lor !aca a fi avut nevoie in calatoria noastra !e intoarcere'7 8ansen povesteste ca $i$antii traiau sute !e ani si erau inalti !e 3&1 ' Aveau o stiinta foatre avansata' Trans iteau $an!urile cu a,utorul unor anu ite ra!iatii si aveau surse !e ener$ie ult ai puternice !ecat electricitatea' Ra. on! ;ernar! a afir at ca acesti $i$anti apartineau rasei anti!iluviene a atlantilor' Ei s&au refi$iat in centrul pa antului pentru a se feri !e potopul care le&a !istrus civili#atia' Eillia F' Earren intr&o carte intitulata 5Il -ara!iso Ritrovato, o la cula !ella ra##a u ana7 B-ara!isul re$asit sau le$anul rasei u aneC a !e#voltata i!eea !upa care rasa u ana s&a nascut pe un contionent tropical situat in #ona Arctica, in fai oasa Hiper"oree a anticilor $reci' 6ocuitorii ei erau un fel !e #ei care traiau ii !e ani fara sa i "atraneasca' Dupa el, anticele scrieri ale e$iptenilor, in!ienilor, c)ine#ilor, pana la le$en!ele esc)i osilor, vor"esc toate !e o are !esc)i!ere polara un!e traieste o rasa u ana in interiorul pa antului, ai caror stra osi erau ori$inari !in acest loc para!isiac' Alti scriitori au avansat i!eea ca interiorul pa antului era locuit !e catre o rasa !e ici oa eni cu pielea inc)isa la culoare si ca esc)i osii care nu apartin nici unui tip !e rasa actuala provin !e fapt !in acesta lu e su"terana' 5can! esc)i osii sant intre"ati !e un!e provin,7 relatea#a R' ;ernar!, 5 ei ne arata cu !e$etul catre Nor!ul -olar'7 6e$en!ele lor vor"esc !espre un pa ant inunat inun!at !e lu ina, un!e nu exista o"scuritatea' Acolo este stapana o cli a te perata, lacurile si raurile nu in$)iata nicio!ata, un!e ani anele colin!a tufisurile iar pasarile !e tote culorile #"oara pe cer' Este un pa ant al tineretii vesnice un!e toate fiintele traiesc ii !e ani in pace si fericire' In ceea ce priveste ori$inea esc)i osilor, Gar!ner scrie= 5pri ii norve$ieni au consi!erat acesti ici oa eni inc)isi la culoare ca pe niste fiinte supranaturale pentru ca sustineau ca stra osii lor veneau !intr&o tara situata foarte !eparte, in extre ul nor!' Norve$ienii pentru care re$iunile polare erau in extre ul nor!, nu puteau sa crea!a in existenta acestei tari' Astfel, ei au conclu#ionat ca esc)i osii sant creaturi care apartin altei lu i care iesea !in interiorul pa antului, locul un!e traiau #anele si elfii' -e !e alta parte Nensen o"serva ca 5 populatia !e esc)i osi creste, iar aceasta crestere nu se !atorea#a !oar faptului ca specia se in ulteste ci !atorita unei i$rari asive care vine !in nor!' 5 In evul e!iu se cre!ea ca exista un pa ant extre situat !incolo !e nor! careia i&a fost !ata nu ele !e T)ulL' Acesta cre!inta intr&o i paratie splen!i!a locuita !e un popor straniu, era foarte raspn!ita' Teoriile oficiale spuneau ca re$iunile poalre !uceau !oar la un pa ant al $)ieturilor vesnice'''''' Noi ve!e insa ca nu este asa' Artica nu este !esertul !espre care se spune ca $)iata nu se ter ina' Gar!ner a citat un para$raf !in ,urnalul exploratorului Isaac Israel Ha.es, care in /904 a facut o calatorie in Groenlan!a pentru a explora teritoriile Elles ere si Grinnel' Acesta a scris in ,urnalul sau=7 29G/2H latitu!ine nor!' A va#ut un

fluture $al"en, cine ar fi cre#ut, un tantar, /< o i#i, > paien,eni, : al"ine si : uste*7 Gar!enr a !e!us ca ele veneau !in interiorul pa antului' O"servatiile lui Ha.es au fost confir ate !e catre exploratorul Greel. in carte sa 5Tre anni !i servi#io nellHArtico7B > ani !e serviciu in ArticaC un!e povesteste ca inunile lu ii arctice sant atat !e extraor!inare incat a fost nevoit sa ini i#e#e inse narile !espre acesta lu e vie !eoarece se te ea ca va fi suspectat !e exa$erare' El povesteste !espre specii necunoscute !e pasari si plante, ne aivor"in! !e uste si !e tantari' A $asit foarte ult le n !e salca cu care facea focul' Exploratorul Sver!rup a va#ut la 9/G latitu!ine nor! atat !e ulti iepuri incat a nu it un fior! 5Fior!ul iepurilor7' A constatat ca erau asa !e ulte sal"aticiuni incat putea sa )raneasca tot ec)ipa,ul expe!itiei sale' Capitanul ;eec)e. a o"servat un nu ar atat !e are !e pasari pe coasta !e vest a Spit#"er$ incat pa antul rasuna !e tipetele lor !in #ori si pana sera' Fran%lin a va#ut "alene care e i$rau catre nor!' Un!e se !uceauJ Cu cat exploratorul avansa catre nor!ul extre intalnea !e fiecare !ata ursii polari in fata sa' Acesti ursi care er$eau fara sa o"oseasca catre nor!, un!e se !uceauJ Co an!antul +cClure a explorat -a antul lui ;an%s si a !escoperit cantitati i ense !e copaci i prastiati intre $)ieturi' Evi!ent, au fost transportati !e curentii proveniti !in nor!' O parte a acestui le n era pietrificat, !ar era foarte ult !e ori$ine recenta' Nansen s&a intre"at !e un!e provine le nul plutitor !e pe coastele Groenlan!eiJ Gar!ner era !e parere ca, cu cat se avansa catre nor! cu atat era ai ulta viata pentru ca aceste pro"e erau arturia vie ca in extre ul nor! exista un refu$iu, o re$iune cu cli a privile$iata, purtatoare !e viata ve$etala si ani ala' T)Lo!ore Fitc) a scris o carte "a#an!u&se pe cercetarile facute !e Gar!ner si Ree! intitulat = 5Il para!iso interno !ella terra7' In acesta carte el afir a ca oceanul intern este ult ai ic !ecat cel extern !ar ca intin!erea !e pa ant este !e trei ori ai are !ecat cea !in suprafata' Fitc) a for ulat o serie !e intre"ari esentiale in aceasta e ora"ila carte= 5Daca nici un fluviu nu cur$e !in interior catre exteriorul planetei, atunci !e un!e se for ea#a acesti uriasi ice"er$i care sant for ati in intre$i e !in apa !ulceJ De ce se $asesc se inte tropicale !e plante si copaci plutitori in apa !ulce a acestor ais"er$uriJ Daca apa acestor $)ietari nu poate proveni in o! lo$ic !in nici un punct al pa antului cu se face ca se $aseste totusi acoloJ Daca fata interna a pa antului nu "eneficia#a !e o cli a cal!a atunci !e ce se intalnesc in plina iarna in nor!ul extre , ilioane !e pasari tropicale si ani ale care au nevoie !e o cli a cal!a pentru a supravietuiJ De un!e provine polenul care colorea#a #apa!a in rosu, $al"en si al"astruJJ

Cartea 5 Il 6i"ro Giallo Nr 07 !espre care a ai vor"it la inceput po eneste !epre polenul si copacii plutitori = 5exista un alt feno en care a surprins ai ulti exploratori= pe nasteptate #apa!a era colorata in rosu, ne$ru, ver!e sau $al"en'

Au fost prelevati ca pioni si s&a sta"ilit ca ne$rul provenea !e la cenusa vulcanica iar celelalte culori proveneau !e la polenul florilor' Dar polen la -olul Nor!J +ai ult !ecat atat, polenul provenea !e la o !iversitate infinita !e flori pe care ni eni nu le cunoaste'

De un!e proveneau sutele !e trunc)iuri !e copaci pe care exploratorul Ro"ert +cClure i&a $asit pe -a antul lui ;an%J +cClure este pri ul o al" care a !escoperit trecerea Nor!&(est in toata lun$i ea sa' Acolo un!e nu creste ni ic, acolo un!e $)iata este patroana a"soluta, el ve!e le ne plutitoare care veneau catre el' Trunc)iurile copacilor pareau ca au fost 5tarate7 !e catre $)ieturile provenite !in nor!' Dar ar"ori in nor!ul cel ai extre J Nansen a va#ut copaci plutitori la 90G latitu!ine nor!, la 3G !epartare !e pol' -ro"a"il ca ar"orii ca! !in cer la fel ca si #apa!a care for ea#a $)iata polaraJ Si$ur ca nu' Si Ree! la ti pul sau a relevat o pul"ere nea$ra care colora #apa!a !ar nu a !e!us ca putea sa provina !e la un vulcan care erupe' Datorita faptului ca nu exista nici un vulcan in superficie a !e!us lo$ic ca tre"uia sa se $asesca in interiorul pa antului' Un alt autor a erican a pu"licat o ica carticica in care expri a parerea sa !espre structura pa antului' (ec)ia teorie !upa care pa antul ar fi fost o asa soli!a cu centrul aterie flui!a tre"uia aruncata la $unoi ca si vec)ia cre!inta care spunea ca inaintan! in interior cal!ura se a plifica' -a antul este un astru turtit la poli' -olul ar repre#entata ar$inea externa al unui cerc a$netic, iar in acest ca#, acul "usolei ne&ar !uce catre pa ant' +ai !eparte !e acest cerc, pa antul ar co"ori intr&o lina panta catre interior' Dupa Ra. on! ;ernar!, !iscurile #"uratoare provin !in interiorul $lo"ului fiin! pilotate !e catre o rasa su"terana, i!ee care a fost apoi preluata !e catre ulti cercetatori' Capitanul Strauss al unei fre$ate, a pre#entat in ;ra#ilia o serie !e conferinte un!e afir a ca pistele !e #"or ale !iscurilor #"uratoare se $asesc in i paratia su"terana a A$art)ei a carei capitale este S)a ")alla' 6ocuitorii aces&tui re$at au a,uns un nivel !e civili#atie si stiinta extraor!inar, iar ei apartineau unei civili#atii anti!iluviene care au populat continentele !isparute ale 6e uriei si Atlanti!ei' Can! aceste continete au fost innecate, supravietuitorii au $asit refu$iu in centrul planetei, iar E$iptul si i periile +a.a, A#tec si Incas erau !e fapt colonii ale Atlanti!ei' Din ;ra#ilia, !e un!e s&a expus pri a !ata teoria !iscurilor #"uratoare su"terane, i!eea a poposit in

Statele Unite' Ra. -al er, !irector al revistei 5Disc)i volanti7 a scris in /414= 5re#ultatele ultor ani !e cercetari ne pot per ite sa inainta ipote#a ca !iscurile apartin pa antului nostru, ca nu vin !in spatiu, cu se cre!ea pana acu ' O a!unatura i ensa !e pro"e ne arata ca exista un loc necunoscut !e ari !i ensiuni, neexplorat inca, !e un!e provin foarte pro"a"il aceste !iscuri #"uratoare' Reviata nostra a a!unat o are cantitate !e pro"e #!ro"itoare care !e onstrea#a ca aceste aparate !e #"or apartin acestui pa ant' Acest lucru este recunoscut !e ulte $uverne ca pe o realitate' Noi a facut eforturi i ense pentru a sti ai ulte !espre aceste lucruri, !ar aceste lucruri sant !e o i portanta atat !e are incat au fost acoperite !e catre un secret on!ial'7 In ti pul anilor sapte#eci au sost pu"licate foarte ulte foto$rafii ale -olului Nor! facute !e satelitii eteorolo$ici' Aceste foto$rafii sustineau teoria pa antului $ol !atorita forului care se ve!e la polul pa antului' Este vor"a !espre foto$rafii facute in 0 ian /402 !e catre satelitul US Environ ental Science Service A! inistration ESSA >, iar apoi !e catre satelitul Essa 2'

-uteti citi ai ulte !espre acest su"iect un!e se pre#inta in continuarie #eci !e pro"e si existentei cavitatii interioare a pa antului aici= )ttp=??@@@' enp)is21'co ?laMterraMcava')t

arturii ale

Foto !in expe!itia lui Coo% facuta in aprilie /4<9 care !e onstrea#a existenta isterioasei 5Terra !i ;ra!le.7, locali#ata la 93G1<H Nor!' Dr. (alle.s sant (aile Ari!e ale Antacticii, un loc !espre care nu prea se vor"este si !espre existenta carora foarte putini stiu' Teoriile cu care sante crescuti si care ne sant i puse ca a!evaruri !e nestra utat in scoli, nu ar putea explica nicio!ata cu !e este posi"il sa existe aceste locuri in tara $)ieturilor vesnice inventate !e ei' (ile Ari!e ale Antacticii sant !e fapt i ense intin!eri !e uscat care nu sant acoperite !e $)iata' In aceste tinutiri te peratura a,un$e pana la /9&:< !e $ra!e vara' Au rauri, ari si lacuri iar ve$etatia creste !in "elsu$' A sa va pre#int ulte curio#itati care !e fapt sant pro"a vie, clara ca in realitate Antarctica nu este si nu a fost nicio!ata un continet acoperit !e $)iata' Anticii cunosteau si acest lucru toc ai !e aceea )artile a iralului turc -iri Reis pre#inta acest continent care !in ne$ura ti purilor nu a fost nicio!ata acoperit !e $)iata' Inventarea incal#irii $lo"ale este !e fapt o alta a$areasca inciuna cu care ar putea sa explice ei, elita con!ucatoare, inexistenta $)ieturilor vesnice !in tinuturile polare'

Au entinut teoria aceasta ii !e ani, trecan! peste arturii si pro"e a!use !e oa eni cura,osi care au fost asasinati, !erasi, internati in ospicii !e axi a si$uranta, !eclarati ne"uni' Au ars si falsificat ii !e !ocu ente antice care vor"eau !espre faptul ca lu ea interna exista si este o realitate !e necontestat' Este i posi"il ca o persoana !e "un si t sa poata sustine a"eranta lor teorie cu pa antul plin, care nu ai pentru faptul ca ar avea o atractie $ravitationala infioratoare care ar crea !e#ec)ili"ru intre toate astrele univesului nu poate sa stea in picioare' Sa nu ai vor"i !e faptul ca !atorita rotatiei !u"le, si a faptului ca la inceput orice astru al universului, asa cu sustini acesti !e"ili, era for at !in a$ a incan!escenta, tre"uia o"li$atoriu sa fie $ol in interior pentru ca forta centrifu$a $oleste continutul aruncan!u&l catre exterior, ca la asina !e spalat, iar partea !in i,loc care nu este supusa acestui proces ra ane intrea$a, for an! acel soare interior !espre care vor"esc toti exploratorii si toate scrierile antice ti"etane, a.ase, inca, e$iptene, su eriene''''Toti stiau !e lu ea su"terana pe care ei au transfor at&o in ia!, !urere si c)in' Sa incepe cu ceva interesant' Orice o care !oreste sa explore#e cu a,utorul satelitilor sau cu $oo$le )arta polilor, a Antarcticii in special, nu poate, pentru ca interiorul continentului este !eli itat !e o "i#ara pata care este entinuta !e cateva sute !e ani !e elita, cu explicatia 5Accesul inter#is7' Acest lucru se inta pla exact in locul in care toti exploratorii au arturisit ca exista !esc)i!erile polare catre interiorul pa antului' Desc)i!erea polara catre centrul pa antului este acoperita pentru oa enii !e ran! cu aceasta pata nea$ra, sau al"a, in ca#ul in care cauti prin satelit, astfel incat neavi#atii sa crea!a ca se tratea#a !e $)iata si #apa!a vesnica' Asa cu a va#ut !in !escrierile facute !e toti exploratorii sau cautatorii pa antului para!isiac, acest loc are o cli a foarte cal!a pe asura ce te apropii !e !esc)i!erea polara' Eu a ra as surpirnsa !e faptul ca in toate foto$rafiile facute !e acesti oa eni !easupra 5$)ieturilor vesnice7 in expe!itiile lor, ei sant i "racati !estul !e su ar pentru ti pul extre !e $eros !espre care ne vor"este elita' Este a!evarat ca in /4<< nu existau cine stie ce ec)ipa ante invernale, !ar va ro$ sa va uitati la fetele lor, la expresia pe care o au' Nici unul nu tra!ea#a se ne vi#i"ile !e suferinta a $erului napra#nic, nici unul nu pare inclestat !e !e$eraturi' Nu' Toti sant !e$a,ati si relaxati' Iata cateva foto$rafii'

Dar sa reveni la vaile fara $)iata ale continentului Antarctic !espre care vor"esc cei ai ulti exploratori ai -olului Su!, asa cu ati va#ut !in expunerea !e ai sus' Este inutil sa ai a!au$ ceva pentru ca !e,a a expus punctele principale pentru care Antarctica nu este un continent al $)ieturilor vesnice ci un continent acoperit pe extre itati !e unti !e #apa!a for ata !in cau#a aerului cal! care iese prin !esc)i#aturile polare !in interiorul pa antului $ol si al soarelui sau intern in exterior' Iata cu arata in realitate Antarctica=

;a#a !e cercetare italiana Fin$ Geor$e Islan!

T)e Dr. (alle.s in t)e @estern @estern ,ourne.'

ountains of (ictoria 6an!, !iscovere! !urin$ t)e expe!itionNs

(alle +cFelve. in Antarti!e, vista !allNelicottero' Si tratta !i una !elle valli piO secc)e e $ran!i' Cre!it= NSF

Ta.lor (alle., one of AntarcticaHs

a,or Dr. (alle.s

A ventifact, or @in!& an! !irt&sculpte! roc%, is a co

on si$)t in AntarcticaHs Dr. (alle.s'

T)e On.x River flo@in$ to@ar!s 6a%e (an!a in t)e Eri$)t PDr.P (alle.' T)is is t)e i$)tiest river in Antarctica "ut @ill onl. flo@ in late afternoons in su er' At Pni$)tP @)en t)e sun !ips "e)in! t)e ountains to t)e left, it @ill fa!e a@a. an! turn to a ri""on of ice'

Gar@oo! (alle.' B-)oto= Gate@a. Antarctica, Univ of Canter"ur., NQC

a$ine !elle !esertic)e vallate secc)e !ellNAntarti!e' Cre!it= I ira?Flic%r

a$ine !elle vallate secc)e !ellNAntarti!e' Cre!it= NASA

6NAntarti!e vista !a Goo$le Street (ie@

FRAG+ENT DIN CARTEA 5-O(ESTEA INRO;IRII TA6E7 (O6 :, AUTOR= GA;RIE6A DO;RESCU -ENTRU +AI +U6TE INFOR+ATII CITITI +AI +U6T AICI= )ttp=??@@@' enp)is21'co ?laMterraMcava')t )ttp=??@@@'rosssea'info?lan!for s')t l )ttp=??@@@'!ie$ocuo$)i'it?-iriMReis?-iriReis')t )ttp=??@@@'.outu"e'co ?@atc)J vReA$vnD!.%A+ vi!eo )ttp=??@@@'.outu"e'co ?@atc)JvR#ttn+O>aI&U (IDEO )ttp=??@@@'lin%:universe'net?:</:&<1&<9?la&sorpren!ente&"io!iversita&!elle&valli&secc)e& !ellantarti!e?S ore&//9:>

)ttp=??extraterestriiprintrenoi'@or!press'co ?:</>?/<?>/?antarctica&#ona&pro)i"ita?