in general membrul inf, lucreaza in lant cinematic de cele mai multe ori inchis(adica cu sprijin la capatul lantului) dar

si deschis(adica fara sprijin la capatul lantului) in cazul in care functioneaza in lant cinematic deschis gradele de libertate ale segmentelor se insumeaza.ceeea ce face ca amplitudinea miscarii sa creasca. Baza de sustinere in general este definita de suprafetele celor 2 talpi in contact prin marginea mediala. In acest caz baza de sustinere are forma trapezoidala. dar suprafata de sustinere se poate limita la un singur punct, de ex statul pe o poanta sau la o singura linie. Mentinerea echilibrului este cu att mai grea cu cat baza de sustinere scade. In mentinerea echilibrului esential este rolul reflexelor posturale. Atunci cand proiectia erticala a centrului de greutate a corpului cade in interiorul bazei de sustinere echilibrul este stabil. !tabilitatea este cu atat mai mare cu cat proiectia centrului de greutate cade mai apoape de centru bazei de sustinere se bazeaza pe informatii care in de la mai multe tipuri de receptori" #. extero receptorii dau informatii asupra modificarilor de repartitie a presiunilor la ni talpilor 2. proprio receptorii dau informatii despre modificarile tensionale la ni tendoanelor , ligamentelor, articulatiilor si muschilor. $and tensiunea creste se declanseaza reflexul miotactic(de intindere) care det cresterea tensiunii muschilui de contractie, contractia reflexa este direct proportionala cu tractiunea exercitata. Aplecarea inainte a corpului declanseaza lantul triplei extenzii ceea ce impiedica probusiea.Aplecarea inapoi antreneaza lantul triplei flexi care impedica prabusirea inapoi %. canalele semicirculare din urechea interna, ele dau informatii legate de pozitia capului fata de trunchi. &. senzatiile izuale aceste informatii ne furnizeaza date despre pozitia corpului fata de corpurile din jur. Modificarile de statica sunt in unele boli infuentate de inchidere ochilor cand subiectul isi pierde echilibrul , aceasta pierdere de echilibru se numeste semnul 'omberg. 'eflexele posturale determina reactii statice locale segmentare si generale. si sunt determinate de tra aliul static al grupelor musculare. (ozitia ortostatica bi)peda plantigrada 'epartitia este egala la ni celor 2 talpi, si este echilibrata pe toata suprafata de sprijin reprezentata de baza de sustinere care este trapezoida. In acest caz centrul de greutate principal al corpului se gaseste la ni elul ertebrei a 2)a lombara , si mai a em si 2 centrii secundari de greutate la mijlocul fiecarei articulatii coxo)femurale..Aceasta pozitie necesita pt mentinerea echilibrului 2 tipuri de elemente de stabilitate. in primul rand stra aliul static muscular necesat mentinerii echilibrului acest tra aliu determina mici oscilatii ale organismului in toate directiile. *rupele musculare actioneaza ca lanturi cinematice inchise. I)au punct fix pe insertiile periferice si actioneaza pe insertiile centrale. *rupele musculare antrenate" muschii gemeni parte din tricepsul sural + muschii ischio gambieri(muschi care ocupa loja posterioara a gambei triceps femural, semitendions, semimembranos.) ,ricepsul sustine gamba, impiedica flexia gambei pe picior

-scilatiile bazinului(inainte inapoi) aceste oscilatii se realizeaza intre mushii ischio)gambieri pe de)oparte si muschiul psoas. $ontractia tonica a muschilor drepti abdominali. Aceasta contractie face ca trunchiul sa nu cada inainte , $ontractia tonica a mushcilor para) ertabrali ea face ca trunchiul sa nu cada inapoi muschii cefei contractia lor face ca , capul si gatul sa nu cada inainte !tabilizarea pasi a este asigurata de formatiunile capsulo)ligamentare. #. genunchiul in hiper extenzie . stabilitatea este asigurata de tensionarea ligamentelor posterioare si a capsulei articulare 2. hiper extenzia soldului . care tensioneaza ligamentul ilio)femural , ligamentul pozitiei in picioare. In conditiile stabilitati pasibile ramane indispensabila actiunea muschiului triceps care prin contractie tonica impiedica flexia gambei pe picior(adica flexia gleznei) sub greutatea corpului. Atunci cand membrul inferior functioneaza in lant cinematic inchis toate pargiile articulare ale membrului inferior (sold genunchi gamba glezna) functioneaza ca pargii de gradul # adica pargii de spijin. $ondiile minime pt memtinerea sprijinului biped sunt %" #. pastrarea unei atitudini functionale a membrelor inferioare 2. pastrarea partiala a functiei unui mushci triceps %. pastrarea macar partiala a functiei musculare a muschilor abdominali si para ertebrali macar de o singura parte. Pozitia ortostatica bipeda asimetrica (pozitia pe loc repaus) este pozitia de repaus relati , efortul de sustinere fiind preluat mai ales de sistemul capsulo)ligamentar si de imbinarea pieselor osoase articulare. In acest caz baza de sustinere este %)unghiulara. intre marginea externa a talpii piciorului de sprijin si arful suprafetei plantare a antepiciorului degajat. In acest caz centrul de greutate coboara in /%si /&. datorita inflexiunii(curbarii) coloanei si coborarii ertexului(crestetul capului) ,ra aliu static muscular pentru mentinerea echilibrului in aceasta pozitie !e realizeaza prin echilibrul dintre grupul muscular toraco)pel in de partea de sprijin care se relaxeaza si grupul toraco)pel in pe partea opusa care se destinde. $oxofemurala , membrul inferior de srijin este hiper extinsa, ceea ce determina tensiunea ligamentului iliofemural Bertain)bigelo0. *enunchiul de sprijin este si el hiper)extins si ajunge in pozitia de inzaborare. In aceasta pozitie tot tra aliul muscular este preluat de muschiul triceps de sprijin. !tabilitatea pasi a o asigura % elemente #. inclinarea bazinului . astfel incat capul femural se sprijina pe partea superioara a capsulei articulare 2. contactul intre colul femural si cotilul acetan)bular

%. aproprierea trohanterului mic de ramura inschio)pubiana. In toate aceaste % cazuri discutam de contacte osoase de sprijin Statica unipeda Baza de sustinere este reprezentata de suprafata plantara a piciorului de sprijin. In acest caz centrul de greutate principal este mai sus. Intre lombara 2 si toracala #1. 2e obicei la ni lui /#)/2. Intreaga greutate a corpului se transmite MI de sprijin , deci proiectia centrului de greutate a fi spre membrul inferior de sprijin, (entru stabilitate centrul secundar de sprijin care se gaseste in centrul coxofemuralei membrului inferior de sprijin, cele 2 centre de greutate trebuie sa fie pe aceeasi linie(aceeasi verticala). $eea ce determina inclinarea corpului de partea membrului inferior de sprijin si fortarea MI de sprijin in alg. Astfel ca proiectia centrului de greutate sa cada in interiorul bazei de sustinere. 2atorita acestui fapt coapsa este addusa , genunchiul este in alg, piciorul este in alg. 2atorita scaderii suprafei de sprijin unghiul de stabilitate scade si el. in acest caz tra aliul static muscular pentru mentinerea acestei pozitii este data in primul rand de cuplul muschilor psoas iliac si fesier mijlociu. (soas iliac , prin directia fibrelor sale se suprapune axului biomecanic al membrului inferior. !i asigura stabilizarea anteriora (face o chiga musculara)anterioara care impinge capul femural inapoi. 3esierul mijlociu fgace o chinga musculara laterala, impinge fata laterala a merelui trohanter, si apasa capul pe cotil, este stabilizator lateral. $uplul acestor 2 muschi asigura un echilibru de forte. !tabilitatea pasi a o asigura ca si in cazul staticii bipede, dar aici intreaga sarcina este preluata de un singur membru inferior. !unt tensionate ligamntele ilio)femural si ligamentele posterioare ale genuchiului numai ca tensiunea este dubla. Actiunea pargiilor de sprijin. !-/24/ . este parghie de gradul # , suporta de & ori greutatea corpului. 2aca dintr)o cauza patoligica exista o deficienta a muschilor abductori , m)ai ales a fesierului mijlociu, la sprijinul unipodal pe membrul inferior afectat bazinul cade de partea sanatoasa, Acest semn se numeste ,'5625/5MB4'*. ,runchiul se apleaca de partea bonla a incercand sa echilibreze bazinul coborat de partea sanatoasa, aceasta de iere se numeste semnul 24$75665.2aca dinportri a muschii toraco pel ini incerca sa echilibreze pozitia bazinul este ridicat de partea sanatoasa ceea ce se numeste semn trendelemburg in ersat. ,oate aceste % elemente denota o insuficienta a stabilizatorului lateral al soldului Aceast lucru apare de obicei in afectiunile soldului *5646$7I4/ . joaca si el un rol de sprijin, pct de srijin fiind la mijloc */586A . s)a do edit ca glezna piciorului de sprijin se stabilizeaza atunci cand proiectia centrului de greutate trece cu &cm, inaintea ei.si nu in centrul articulatiei. Acest lucru se poate obtine prin jocul dintre flexorii si excenzorii piciorului. (roiectia centrului de greutate trebuie sa treaca mai anterior si mai extern de centrul articulatiei gleznei. Al 2)lea element care stabilizeaza glezna este (ensa tibio)peroniera.este elementul care nu cedeaza sub greutatea si presiunea exercitata, ea nu cedeaza datorita ligamentelor care se tensioneaza si mai ales datorita contractiei in echilibru a muchilor flexori ai piciorului +

muschii peronieri. Aceste 2 grupe musculare asigura forta de strangere a pensei. $onditiile minime pt sprijinul unipodal sunt % #. atitudine functionala a membrului de sprijin pt a asigura stabilizarea pasi a 2. pastrarea macar partiala a capacitatii de contractie a tricepsului sural pentru a nu permite prabusirea gambei pe picior si pastrarea macar partiala a capacitatii functionale. A em 2 posibilitati a. a fesierului mijlociu a membrului infer de sprijin b. capacitatea funcionala a muschilor abdominali si toraco)pel ini de partea contro)laterala MERSUL ,rebuie sa reprezinta un element deosebit de important, si trebuie sa e aluam calitatea mersului. Mersul este acti itatea prin care corpul omenesc de ine mobil si intreaga actiune se exercita asupra centrului de greutate care trebuie deplasat. In pozitie statica organismul se afla sub actiunea a 2 forte. *ra itatia care are tendinta sa il traga in jos si rezistena aerului care i se opune din fata. Aceste 2 forte trebuiesc in inse de fortele interne dez oltate de organism pentru a putea deplasa organismul. - data pornita miscarea fortei musculare i se adauga inertia si forta de propulsie din aceasta cauza mersul se poate stopa brusc. Mersul inainte presupune deplasarea pe o linie imaginara pe care trebuie sa se incadrezamarginile interne ale plantelor. pt mersul inainte respctarea liniei ne asigura econimia musculara si o stabilitate maxima. In timpul mersului, corpul realizeaza % tipuri de oscilatii. 9erticale de &,:cm in medie , transe ersala de circa &,& cm in medie, longitudinala (inclinarea trunchiului anterior)posterior). /a aceste oscilatii se adauga rotatia bazinului de &* de fiecarea parte + :* in jurul unui ax antero)posterior. Mersul cuprinde faza de sprijin si faza de balans, aceste faze au & seg ente, atacul cu talonul, pozitia medie, desprindere, balansare si reluarea ciclului. Ascpectul normal, capul si trunchiul sunt erticale, batul opsul este proiectat inainte, bazinul are o usoara rotatie anterioara, genunchiul membrului inferior de atac este extis, iar piciorul de atac este in unghi drept la ni elul gleznei. (5rturbari" capul si trunchiul se apleaca inainte. $orectia se face in extensorii gatului trunchiul aluneca pe o parte si se corteaza lucrand extensorii gatului. ,runchiul aluneca intro parte si soldul alune extern, se lucreaza rotatorii externi ai soldului, extensorii genunchiului, e ersorii piiciorului.