Stad iil e P s ihi ce

Stadiile ps ihi ce

D ez voltarii
dez voltarii

Cel care este consid erat ca psihologul cel mai centrat pe psihologi a vrstelor (mai ales cele adult e) este Carl Gust av Jung. Sugereaza idee unei dezvolt ari continu e n care viata sociala si institutiile, religia si mituril e ocup a un loc de seama. l a sesizat !aptul ca n "urul vrstei de #$ ani are loc un evident proces de individuatie. % interesanta descriere a ciclurilor umane a e!ectuat&o . ri'son. l considera ca dup a stadiil e !reudiene de dezvolt are (oral, anal, !alic si genital) e(ista stadiil e psiho sociale ale dezvolt arii eului. ) emis ideea e(istentei unor componente duale (pozitive si negative) a!late n opozitie n !iecare din cele * stadii sau cicluri ale vietii. Primul an de viata (stadiul oral) + ncr ede re versus nencr ede re (depe ndenta copilului paterne). Stadiul , + - ani + autonomia si emanciparea versus simtul rusinii si al ndoi elii. Stadiul # + . ani + constituir ea initi ativei versus vinovatia. caracteristica psihica. /n cazul n care initiativa nu este ngradita, ea devine de calitatea ngri"irii

Stadiul 0 + ,, ani + srguinta versus in!eriorizarea. Stadiul ,1 + ,* ani + constientizarea i dentit atii eului versus con!uzia rolurilor. 2rsta mi"locie + intimitate v ersus izolare. 2rsta adulta mi"locie + altrui sm versus egocentrism. )nii 3trnetii + realizare versus disperare.

C iclurile ps ihi ce

si

stad iil e

dez voltarii

Pregnanta a - mari cicluri ale vietii4 Ciclul de crestere si dezvolt are + primii 1$ de ani de viata. Su3st adii4 copilaria (apro(imativ ,$ ani) si perioada adol esce ntei (pu3ertatea, adolescenta de la ,$ la 1$ ani). (ista adolescenta prelungita (1$ +1# ani). tapa sau ciclul adult ce prelun geste dezvoltarea psihologica a omului, se e(tinde pna la 0. ani. Cuprinde4 tineretea (1. + -. ani), vrsta adulta precoce (-. + ## ani), vrsta adulta mi"locie (#. + .. ani), vrsta adulta tardiva (.. + 0. ani). Ciclul al treilea sau etape le vrstelor de regresie ce se e(tind de la 0. ani pna la moarte. Perioade4 de trecere (0. + 5$ ani), prima 3atrnete (5$ + *$ ani), a doua 3atrnete (*$ + 6$ ani), marea 3atrnete + pes te 6$ ani.

D e 3 u tul vietii /nca nainte de nastere, !iinta umana parcurg e un lung proces de crestere, !ormare, aceasta in!lu entnd dezvoltarea ulterioara a sa. Perioada intrauterina & cea mai intensa crestere si dezvoltare a !iint ei umane. 7lagelul spe rmatozo idului, patrun znd n peretii ovulului, se eli3ereaza aproape instantaneu 1- de cromozomi constituin d zestr ea ereditara masculina. /n acelasi timp, nucle ul ovulului emite tot 1- de particule cromozomi + zes trea ereditara !eminin a. Cei 1- de cromozo mi de la tata cu cei 1- cromozomi de la mama !ormeaza materialul genetic care are #0 cromozo mi si este uni c pentru !ieca re indivi d. (ista o in!init ate de com3inatii pos i3ile ntr e 1 posi3 ili parinti. Procesul de !ertilizare poarta numele de mi sotis. Cromozo mii sunt !ormati din gene. Genele sunt particule comple(e contin nd codul genetic. Genele au aran"amente speci !ice lineare n cromozomi si contin )D8 si )98. %ul ncepe sa se divida n progresie geometrica la trei ore din momentul n care a avut loc !ecundatia. Creste n volum si avanseaza spre uter, se hraneste 1&- zile din reze rvele proprii pe care le epuizeaza cnd a"un ge in cavitatea uterina. Se !i(eaza n uter prin intermediul contact cu vasele sangvin e din uter. unor radacini em3rion are ce se impl anteaza n celulele uterului, lund

m3rionul se dezvolta !oarte repede + volumul lui creste de *$$$ ori, iar diametrul de 1$ de ori. 7aza germinala ($&- luni) + crestere masiva a masei celulare prin produ cerea a doua tipuri de celule4 germinale si celule e(terioare (de protectie). Se !orm eaza sistemul nervos, la - saptamni se !ormeaza maduv a spinarii.

Perioada !etala timpuri e (-&0 luni) + se realizeaza di!erentierea celor trei straturi4 ectoderm : celul ele pielii, sistemul glandular, unghiile, parul, organele senzoriale si sistemul nervos; mezoderm : sistemul circulator si

e(cretor, musch i, straturi interne pro!und e ale pielii; endoderm : mare parte dintr e organele interne. )re loc dezvoltarea sistemului osos, a tesuturilor, a sistemului nervos, se !ormeaza se(ul si coardele vocale. )re loc o ncetinire a cresterii e(plo zive dup a . luni. 7aza !etala tardiva (0&6 luni) + !atul creste n marime, < i se dezvolta motilit atea ,organele de simt.

0 luni + se di!erentiaza amprentele digit ale, se !orm eaza pleoapele, glandele se3acee, sudorip are. )re loc o ncetinire a cresterii e(plo zive dup a . luni. =ulti copii nascu ti nainte de termen supravietuiesc deoarece au hormoni proprii de crestere ( S>? , etc), chimism intern al circulatiei sangvin e, !inctii de adaptare. =iscari ce se pot surprinde n viata intr auterina4 agitatie motorie di!uza + 6 saptamni, 3ataile cordului + ,$ saptamni, miscari resp iratorii + ,1 saptamni, miscari poz itionale sla3e, nchide minile & ,1&,# sap tamni, miscari ale tractului diges tiv + ,0 sap tamni, misca picioarele, pleoape le + ,0&1$ saptamni, tipete sla3e la 1# saptamni. 8as terea @a specia umana nasterea nasterii4 are loc, la A 105&1*$ de zile de la data !ecu ndarii (ista # etape ale

dilatarea canalului cu anga"area capului !etusului n canalul dilatat; e(pulzarea !atului; e(pulzarea placentei si a mem3ranelor; contractari si e(pulzari ulterioare nasterii. @a primipare etapa dilatarii canalului cu anga"area capului !etusului n canalul dilatat poate dur a ,1&1$ ore, a doua etapa cca. ,&1 ore si ultima , ora. @a multipare este de regula mai dureroasa etapa e(pulzarii ! atului si urmatoarele desi de cele mai multe ori nasterea este mai scurta. 8asterea este traita n mod su3iectiv si relativ o3iectiv ca un adevarat soc, att pentru mama, ct si pentru copil. Pentru copil, nasterea este n mod cert o schim3are r adicala a conditiilor de e(istenta. =a ma traieste socul su3 !orma depresiei postnatale. Prima reactie la copil dupa nastere este tipatul (7reud l considera eveniment ce marcheaza e(istenta umana). Primul an de viata /n! atisarea generala a nou&n ascu tului normal este speci !ica. /ntr egul corp este plia3il sta pliat (poz itie em3rionara). si are tendinta natur ala de a o e(presie a traumatismului primar uman,

Capul este mare si dispun e de 0 !ont anele. =em3rele sunt relativ scurte, pielea este rosi atica si usor tume!iata. Sistemul nervos este imper!ect, prezentnd programe reduse. Primele -&. zile + scadere !iziologica din greutatea initiala cu ,.$&-$$ grame. Dupa #&. zile + scaderea greutatii se opreste, apoi ncepe recuperarea greutatii pierdute. %rganismul dispun e la nastere de o capacitate senzoriala capacitate de reactii intentionale si coordon ate aproape nule. generala relativ 3ine dezvoltata, dar de o

So mnul nou & nascutului este polimor! si la cei mai multi copii se e(tinde pe #B. din 1# ore, deoarece apare !enomenul de epuizare rapida si intensa energetica. 9apo rtul dintr e orele de so mn si cele de veghe se va modi!ica treptat. , an & copilul va avea nevoie pentru recuperare de ,.&,0 ore de somn zilnic, desi activit atea sa din orele de veghe va !i mult mai densa si consumurile mai intense. )ceste momente zile. de veghe vor deveni calme, active, spre deose3 ire de caracterul lor agitat din primele

Pentru a se controla greutatea pe care copilul tre3uie sa o ai3a ntre ,&0 luni, se nmulteste lunilor cu 0$$ si la ci!ra o3tinuta se ada uga greutatea de la nastere.

num arul

Cresterea n greutate ntr e 5&,1 luni se calculeaza nmultin d num arul de luni ale cop ilului cu .$$, plus greutatea de la nastere. Controlul cresterii n naltime se !ace nmultind num arul de luni cu cu 1,. si se adauga naltimea de la nastere (pna la 0 luni). /ntr e 5 si ,1 luni, calculul se e!ectueaza nmultind num arul lunilor copilului cu 1 , la care se adauga valoarea naltimii de la nastere. Cresterea este !oarte intensa dup a nastere. Perimetrul cranian este de apro(imativ -#,. cm la nastere; la un an de circa #.cm; la - ani, de #5 cm.

Cresterea creierului se e(prima prin marirea perimetrului cranian cu ,1 cm n primul an, cu 1 cm n al doilea an. @a , an, volumul creierului este de -B. !ata de creierul adult, iar la 1 ani, de #B. !ata de acesta. Perimetrul toracic este de -1 cm la nastere, dec i mai r edus dec t cel cranian, apoi creste la #. cm la , an si l ega leaza pe cel cranian. Perimetrul toracic l ntr ece pe cel cranian cu ,&1 cm. Se considera ca n cop ilarie aceasta distantare ntr e cele doua masu ri creste cu cte un cm. pe an. >re3uintele de alimentare, somn, apa sunt ciclice. >re3uintele de aparare, orientare, investigare sunt permanente. incis ivii laterali, iar ntre un an si ,* luni

/ntr e ,$ si ,1 luni apa r aspe cte legate de dentiti e. /nt i se contureaza ncep sa creasca primii # molari. /ntr e ,0&1* luni apa r caninii.

>re3uintele de aparare (supravietuire) devin active si ncep sa se e(prim e prin miscare si tipat n caz uri de discon!ort si prin somn n caz de o3oseala. >re3uinta de miscare se intentionalizeaza primar, !iind legata de e(plorari ale mediului. Se constituie si tre3uinte psihologi ce, cum ar !i aceea de a !ort a prezenta adultilor si relationarea cu acestia. >re3uinta de hrana si apa, aer, temperatura echili3r ata, somn, vocalizare, comuni care si relationare sunt cele mai importante si impli cate n crestere si dezvoltare. le se vor socializa treptat. So mnul & )pro(imativ *$C din timp, cop ilul doa rme pna la un an, cu o descrestere .$C. Se modi!ica pe acest interval ritmul si calitatea somnului. n ultimul trimestru spre

>re3uinta de eliminare & este re!le(a la copilul mic. @a * sap tamni, cop ilul are cca 1 sca une pe zi si unul dupa ce ncepe sa mearga; di!icil este contr olul mictiunii. 7oamea si setea & n ontog eneza timpurie, !oamea provo aca o stare generala de agitatie si tensiune. )ceste tre3uinte sunt impli cate n nvatarea si comunicarea timpuri e. /n primele ,$&,1 zile, sunt necesare cam 0&* alimentari n 1# ore. Dupa # saptamni, acestea se pot reduce la .&0. >re3uinta de a!ectiune se realizeaza prin intermediul structurii relatiilor si regulilor incluse n structura !amiliei :D!o ameaE de prezenta adultului. Primul an de viata este si perioada de cstig a 3azelor independentei prin - serii de conduit e achizitionate n e(perienta ontogenetica timpurie. )cestea sunt4 apucarea si mnuirea elementara a o3i ectelor, mersul si rostirea prim elor cuvint e. Perioada n4 primelor -$ zile se divide

o perioada scurta (5&,$ zile) : este critica si di!icila ca adaptare; o perioada mai lun ga : marcheaza organizarea ritmurilor circad iene si a unui echili3ru primar !uncti onal 3iologic. simple si catenare, se dezvolta orientarea vizuala si auditiva, (-$&.$ cm)

, lun a la - luni : se !ormeaza re!le(e conditionate se mani!esta gnguritul ecolalic si vocalizari.

de la - la 0 luni : !ormarea perceptiei la - luni, apo i curiozitatea, crearea unui spatiu pro(imal acoperit de cmpul atenti ei auditive vi zuala, tactila.

motionalitatea se ncarca de a!ectiuni, de depe ndenta, gelozie, antipatie, simpatie, cu mimi ci coresp unzatoare F !orme de comunicare nonver3ala. /ntr e 0 si 6 luni sunt caracteristice deplasa rea prin trre, mers n # la3e sau cu scaunelul tras. )par mani!estari de inteligenta adaptativa practica. Gmit atia este activa, a!ectiun ea se compli ca, copilul mani!esta nsusiri de sesizare a dispozitiei mamei (empatice), ncearca sa capteze atentia si 3un avoint a, rosteste cuvint e scurte 3isila3ice cu rol de propo zitie (holo!r aze ), gesturi cu !unctii de comuni care (salut, cere mncare). >raieste empatic dispo zitiile mamei. De la 6 la ,1 luni, copilul se ridica si merge pe lnga o3iecte sau de mna, se "oaca mimnd "ucariil e. /ntelegnd interdictia, mustrarea, apelul, ru gamint ea, spune cteva cuvinte. /n ontogeneza timpurie sun t mai pregnante !unctiile primare 3iologice att ale senzorialitatii (miros, gust) apoi tact, ct si aceleia de distanta (vaz, auz). de contact

Perceptia se structur eaza su3 !orma a doua modele nrudite4 un model percep tiv contemplativ + prezent la doua luni + si un model percep tiv ce are o consecinta acti onala si se constituie la - luni. Dupa # luni, perceptia devin e !orma de 3aza a in!ormatiei senzoriale, iar apucarea o3iectelor suportul ei principal. )spectele !un damentale ale percep tiei vizuale (!orma, adncimea si perspe ctiv a) se !ormeaza treptat n primii ani. P na la ,$ saptamni copilul priveste nepre!erential un cerc (doua dimensiuni) si o s!era. Dupa - luni vocalizeaza, apoi gngureste spre persoa na concreta, niciodata spre !otogra!ia ei. Gnteligenta. Se mani!esta Dconduita suportuluiE la 6 luni. )ceasta apare n situatiile n care, daca se !lutur a o 3atista deasupr a !etei copilului, dup a ce el ncearca de cteva ori sa o prinda, se opreste si apuca mna care misca

3atista. DCo nduit a s!o riiE, descrisa ca activa la ,, luni si 5 zile, consta in ridicarea "ucariei tragnd de s!oara pe mnerul unui !otoliu, dupa ncercari de a a"un ge la "ucarie prin aplecare. D Co nduit a 3astonE pune n evidenta !aptul ca spre s!rsitul primului an de viata cop ilul rezo lva situatii& pro3lema, mani! estnd o int eligenta practica, inventie si !le(i3ilit ate. Cop ilul de ,1 luni e(prima conduit e prin care dovedeste int enti onalitati comple(e, si pune caciulita ca sa indice ca vrea sa iasa la plim3are etc. /n ce priveste special). emotiil e, copiii su3 - luni le au su3 !orme de disco n!ort !izic convertit n psihic (de !oame, n

Dintre e(presiile cele mai comple( dezvolt ate sunt cele de echili3ru implicat n cstigarea pozitiei verticale si a primilor pasi. (ista o componenta psihologi ca importanta a mersului si a miscarilor n genere. /n conte(tul acestei compon ente actioneaza perechea 3ipol ara emotionala de intentii (ca dorinta de a merge si teama de cadere ce poate a"ung e an(ietate). Comunicarea adaptativ&a!ectiva. Comunicarea se realizeaza prin vor3ire si prin reactii nonver3ale (C82 ) n care se includ gestica, mimi ca, postura si paralim3a"ul. @a -&# saptamni se mani!esta zm3etul ca e(presie a C82 . @a 1 luni se contureaza destule momente n care cop ilul si ntrerupe sup tul pentru a zm3i, ca rasp uns la discu rsul a!ectiv al mamei. @a 1,. luni, vocea mamei va produce mai putine zm3ete din partea cop ilului, dar sunt mai !recvente reac tii de voca lizare sau gngurit ca un !el de schema de comuni care. @a -&# luni, zm3etul devin e mai mult reactie la contactul vi zual, la sursul mamei. Dupa #&. luni, copilul decodi!ica numeroase aspecte din mimica adultului. Pe locul al doil ea n cont e(tul C82 se a!la gestica minilor. @a copilul mic, gestica minilor este mai densa dup a 0&5 luni n intentii a!ectiv e, re!uz, situatii ceremoniale nvatate pentru ocazii de contact social (salut).

Comuni car ea ver3ala G nguritul F materia prima a vor3irii, cup rinznd nti vocale neclare, apoi acestea devin clare. # luni : se produc articulari de vocale cu consoane si di!erenti ere a consoanelor. . luni : ncepe procesul de lalatiun e ca !aza superioara a gnguritului. @alatiunea F e(presie articulata. Consta dintr&o intensa emisie repetata de sila3e . S!rsitul lunii a ,$&a : atentia copilului este evident ndreptata spre cuvinte. @a ,,&,1 luni : copilul !ace rapid progr ese de ntelegere a vor3irii adresa te si !oloses te mai circumcis holo!r aze le. 7ata de adulti si de copiii mai mari gradul de socia3ilit ate este evident. 7ata de copiii mai mici soci a3ilit atea este redusa. /n primul an de viata e(ist a o organizare comple(a atitudin ala de ordin primar a a!ectelor ce apare n adaptarea si reactiile copilului la viata reala. 7reud e de parere ca ele se constitui e ca structuri relativ comple(e constiinta si reglate inconstient printr& o entitate numit a imago). /n galeria primelor compl e(e ontogenetice se mani!esta dependenta a alaptarii si este legat de imagoul matern. situationale (e!ecte psihice nediri"ate de de

compl e(ul sevra"ului & !i(eaza relatia si situatia

Sevra"ul se !undamenteaza pe emotiile arhaice si sta3ile ce unesc copilul cu mama sa si se constituie n primele luni, persistnd mai intens sau mai sla3 n toate conduit ele de dependenta ca un !el de cerinta continua de DlactatieE. >ot n ontogeneza timpurie se constituie compl e(ul de intru ziune care se mani!esta n variantele de gelozie. De la 1 luni la 1 ani, copilul se con!runt a cu cuplul si cu grupul !ratreriei n atasamentul dintre el si mama. Comple(ul e(prima implicatia introducerii unui al treilea persona" ntr& o relatie a!ectiva duala int ensa. )cest comple( are un rol important n identi!icarea si intuirea !ortei lui alter si a lui ego. Pentru acesta din urma, are loc la 5 luni Dgasirea n oglindaE, moment de trece re spre un nivel de inteligenta instrumentala, dar si de constituire a structurii narcisiste a sinelui. Separatia de mama pe o perioada mai mare de o luna, la 5 luni, duce la o adevarata depresie. Plnsul copiilor sanatosi are o evolutie spec i!ica. )st!el, n primele luni, ma"oritatea cop iilor plng !ara lacrimi, cu tipete concomitente. /ntr e -&0 luni, plnsul este nsotit de mi sca ri si agitatie. Dupa 0 luni copiii plng !ara sa se agite.

Prim a copilari e )ceasta reprezinta etapa constituirii primare coerente, a trairii e(perientei de viata curenta. Copilul ncepe sa !ie integrat n interrelatiile grupului !amili al si a celor ce !recventeaza !amilia. /ncepe sa sesizeze regulil e, interdictiile, orarul si stilul de viata al !amiliei, traind con!licte si stari de con!ort psihic sau de eu!orie condition ate de cele din "urul sau. (perienta de viata devine impr egnata de nvatarea comunicarii ver3ale. @a nceputul acestei perioade, vor3irea copilului este restrnsa, inconsistenta si ncarcata de mari di!icultati de pronuntie. @a - ani copilul vor3 este relativ !luent. Copilul este anga"at n perioada anteprescolara n cautarea de mi"lo ace de a si consolida autonomi a prin per!ectionarea deplasarii si a deprinderilor de mnuir e de o3iecte. /nca de la nastere a e(ist at o amprenta evidenta a indivi dualitatii 3iologice. /n timpul primului an, copilul a traversat un important impact 3iologic si un evident soc social. >reptat nsa a ncep ut sa acumuleze o e(perienta vasta si complicata prin repetari auditiv e, prin !acila raportare la o3iecte si situatii noi. Procesul de adaptare are loc n cercuri concentrice, dintre care cel de la , la - ani este cel mai import ant, prin umanizarea ampla a tre3uintelor, intentiilor, atitudinilor si a conduit elor de 3aza. Hnii autori sunt de parere ca pna la - ani, omul achizitioneaza 0$C din e(perienta !undamentala de viata. ,1&,* luni + caracteristi ca este consolidarea devine deose3it de nestatornic si insta3il. mersului si o mai 3un a percepere a mediului ncon"urator. @a ,. luni

,*&1* luni + perioada se caracterizeaza printr&o acce ntuata dezvoltare a comuni carii ver3ale si !olosirea de solutii noi n di!erite situatii de viata. Spre s!rsitul etapei, copilul redevine nervos. Dupa 1 ani "umatate se dezvolta o mai larga conciliere cu adultii , un echili3ru usor meditativ. Cop ilul este preocupat de aspec tele evaluative ale actiunilor si demersurilor sale, devin e sensi3 il !ata de cei din "ur, se antreneaza n "ocuri, uneori cu un partener. /ntr e , si - ani, ritmul cresterii este nca !oarte int ens si multilateral, superioara a etapei. cu o usoa ra ncetinir e spre limit a

Pna la - ani, perimetrul toracic ntrece pe cel cranian cu apro(imativ 1 cm. Capul, cam de ,B- din statura copilului la , an, a"ung e la I (parte din corp) la - ani. @a 1 ani proporti a devine de ,B. (a3ia la * ani raportul va deveni de ,B0). Pna la - ani se completeaza treptat dentitia provi zorie (la , an copilul poseda * incisivi). Cresterea pond erala nsum eaza #,. 'g pe ntreaga perioada. /ntr e , si - ani continu a dezvoltarea corpului celular al neuronilor, pigmentatia lor, rami!i catiile dendritice si sinapsele se nmultesc, continu a procesul de nuclearizare. @a - ani, creierul devine asemanator cu cel adult n ceea ce priv este relie!urile sale e(prim ate n circumvolutiuni si scizuri. @a ,* luni poa te duce la gura lingura cu supa (varsnd o parte din continutul ei). /ncepe sa mestece alimentele, la 1$&11 luni masticatia este curenta. @a -$ de luni tine cana cu am3ele mini si 3ea. @a - ani poa te mnca cu !urculita 3ucatele de alimente. @a 1&- ani controlul s!incterian este evident. @a ,5 luni copilul imita si ast!el si nsuseste o vasta e(perienta.

Cerinta su3iectiva a comuni carii este constituita la ,0 luni. /ntr e ,* si 1# luni are loc !ormarea vor3irii n propoz itii, iar ntre #* si 0$ luni are loc organizarea sinta(ei. Dupa , an, cop ilul construieste propoz itii simple de 1, apoi de - cuvinte. l ncepe sa !oloseasca propriul nume in re!erintele desp re sine, dupa modelul luat de&a gata de la ceilalti (vor3este desp re sine la persoana a treia o perioada de 1&- luni). @a 1 ani se mani!esta !aza de acuta insistenta la ntre3area Dce este asta JE. Se considera acest moment ca un !el de Dmare identi!icareE a lumii o3iectuale. Dorinta de comunicare devine intensa. @a 1 ani persista nca planul mental, caracterul auti st si animist al gndirii cop ilului si o di!icultate structur ala de a sesiza di!erentele dintr e interdependenta, cauzalitate, determini smul !enomenelor etc. la - ani atentia se deplaseaza usor spre relatiil e dintre !enomene si o3iecte, activeaza curiozitatea copilului si ncarca mi"l oace le de investigatie cu str ategii noi (int eroga tia Dde ceJE), schemele mentale sunt nca relativ rigide. % !orma a curi ozitatii la - ani este legata de atractia interdictiei. Desi dup a vrsta de , an dispozitia generala a copilului este din ce n ce mai 3un a, planul a!ectiv este inst a3il si arzator, copilul se supun e legii celei mai mari tentatii.

@a ,* luni, rezonanta a!ectiv a creste, cop ilul este mai impresiona3il si intuieste dispozitia mamei, reac tioneaza la o melodie trista. @a , an si "umatate, mani!esta gelozia. atasa mentul !ata de mama sau de persoa na care o nlocuieste devine aca parant. Se

>imi ditatea !ata de persoanele straine, simpatia anti patia ncep sa !ie nuantate. Sp re 1 ani, tatal este admir at si devine !avoritul cop ilului. Dupa 1 ani, copilul devine impulsiv si nentelega tor, insta3il din nou. @a 1 ani "umatate, cucerirea propriei identit ati se realizeaza prin opozitie cu ceilalti. /n copilaria timpuri e e(ist a doua !eluri de an(i etate4 cea !ata de persoa ne si situatii straine si cea de sepa ratie. >reptat se constituie si an(ietatea morala ca teama de pedeapsa si traire a sentimentului de vinovatie. ) doua copilarie Perioada prescolara

Presiunea structurilor sociale cultur ale, a3so r3tia cop ilului n institutiil e presco lare solicita toate posi3 ilit atile lui de adaptare, dec i contradictiile dintr e solicitarile e(terne si posi3ilitatile interne devin mai active. Perioada prescolara mica (-&# ani) se caracterizeaza printr&o crestere a intereselor, a aspiratiilor si a aptitudinilor marunt e impli cate n satis!acerea de place rii de e(plor are a mediului. Spre # ani, copilul devine mai puternic, dar si mai nendemnatic. =iscarile sale devin mai 3rutale. Perioada prescolara mi"lo cie (#&. ani) este caracterizata printr&un usor puseu de crestere. Se intensi!i ca dezvoltarea lim3 a"ului (ntre - si . ani se cstiga cam .$ de cuvint e pe luna), se dezvolta autonomia, constiint a de sine, curiozitatea devine mai ampla si a3ord eaza mai pregnant relatiile dintr e !enomene. Creste !ragilit atea a!ectiva (crize de prestigiu). Prescolarul mare (.&0 ani) mani!esta n ansam3lu o mai mare !ort a, agilit ate, peni3ile. Cmpul atentiei este domin at de o ntelegere mai pro!und a a situatiilor. adult mani!estata spontan ca atare, urmata de dorinte vadite de reconciliere. (i sta 0 tip u ri grad initei4 d e adaptare la m e d iul no u al inteligenta, reticente n situatii (ista o oarecare opo zitie !ata de

adaptarea !oart e 3un a + despartiri !ara ezitari de persoana care a adus copilul la gradinit a, conduite saturate de curiozitate si de investigatie activa, sta3ilirea rapida de relatii cu educatoarea si cu copiii din grup a; adaptarea 3un a + despartirea !ara ezitari, sta3ilir ea !acila de relatii ver3ale cu educatoarea grup a, dar cu atitudine de e(pectativa; adaptarea di!icila, int ermit ent tensionala curiozitate; + nervozitate, retinere tacita, dispozitie si cu ctiva copii din dar si

alternanta, nesiguranta,

adaptarea tensionala continuu + nervozitate de !ond, retinere insistenta a persoanei nsotitoare, sta3ilir e de relatii !oarte reduse cu educatoarea si ceilalti copii, conduit e de a3andon; adaptarea di!icil a + re!uzul de a se d esparti de persoana care l&a adus, de a sta3ili relatii (mutism), 3loca" al curiozitatii; neadaptarea + re!uz activ al copilului de a se desparti de persoana nsotitoare, negativism, uneori violent, conduite re!ractare, uneori agresive. Hn rol de sea ma n dezvoltarea planului perceptiv si al activ arii repreze ntarilor poate !i atri3uit "ocu lui. )cesta solicita si antr eneaza vigoarea, !orta !izica, rapiditatea, supletea si coordonarea, echili3rul, evaluarea spatialitatii, a3ilitatea n !olosi rea di!eritelor parti ale corpului, minii si mem3relor. Deose3it de activ se mani!esta dupa # ani capacitatea de memorare. Da torita vor3irii, memoria capa ta caracteristici psihice si socia le importante. >otusi, el uita repede, !iindca !i(area este !luctu anta si adeseori super!iciala. Pna la 0 ani, gndirea do3ndeste o operativit ate generala (nespeci!ica) relativ comple(a cu o oarecare viteza ce pun e n evidenta constituirea unor operatori de 3aza pe acest plan, !igurile logi ce. =area !recventa a ntre3arii Dde ceJE la # ani constitui e un indiciu pentru marea !oame de realitate si de sesizare de relatii a gndirii copilului prescolar. Comunicarea si !orm ele ei. (ista di!erente sesiza3ile ntre comuni carea dintr e copii, dintr e copii si adulti, copii si mama. Spre 0 ani se mani!esta di!erente de comuni care ntre acestia si copiii mici (reducere a lungimii propozitiei, evitarea cuvint elor di!icil de pronunt at, lim3a" mic !olosit pe alocuri). /n comunicarea cu copiii mai mari, se mani!esta reticente, ceva mai reduse dec t n caz ul comuni carii cu adultul mai putin cuno scut. /n comunicarea cu educatoarea din gradinit a, e!orturil e princip ale ale copilului se orienteaza spre alcatuirea de

propo zitii compl ete si usor stereotipe. /n comuni carea cu mama se mani!esta cea mai li3era !orma de e(prim are ca topica. Caracteristicile a!ectivit atii ntre - si 0 ani. Dez volt area emotionala n ansam3lul sau tre3uie raportata la procesul identi!i carii. )cest proces trece prin cteva !aze . /n "urul vrstei de - ani, identi!icarea se mani!esta prin cresterea starilor a!ective di!uze n care copilul plnge cu lacrimi si rde cu hohote, n e(plo ziile lui de a!ectiune, de a3andon sau de mnie (!uri e al3a), dup a care se simte vinovat. /n toate aceste mpr e"urari, e(prim area spontana este treptat in!luentata de conduitele admi se si respinse din viata de toate zilele. Pro3lemele cele mai compl e(e se mani!esta n perioada prescolara n ceea ce priveste negativismul si constituirea minciunii intentionate. 8egativismul poate sa se mani!este ca !orma de deza daptare sau ca !orma de inadaptare. 8egativismul ca !orma de deza daptare se mani!esta mai ales ca reactie la neconcordanta dintr e in!latia de dorint e ce apare la copii si cresterea situatiilor de !rustrare si interdictie de mani!estare si satis!acere a ma"oritatii lor. Gn!l atia de dorint e este o e(pr esie a personalitatii n !ormare si este animata de curio zitate, de dezvoltarea de interese, de descoperirea de situatii, activit ati de "oc ce a3sor3 copilul si l antreneaza pna la uitarea de sine. Pe acest !ond, parintii intervin cu temperari, cu ntreruperi 3ruste si nendemnatice dorind sa impun a un regim de vi ata mai ordonat. %stilit atile se nsum eaza si copilul mani!esta crize de re!uz, negativism, ncapatnare, adesea agresive, dar uneori cu tente depresive. 8egativismul de inadap tare este mai putin zgo motos, se mani!esta ca di!icultate de a participa la activit ati distincte din alt mediu dec t cel din casa. 8u numai ca nu se ncad reaza n activitatile cu alti copii, dar uneori realizeaza mi ci escapade , !ug de la gradinita sau re!uza total orice, plas ndu&se ntr&o atitu dine indi!erenta usor ostentativa. >ot n aceasta realitatea cu int entiil e ncearca sa iasa din neplacute. Din pacate, generare de con!u zii. Se dezvolta intelectuale. si perioada se dez volta min ciuna intentionata. P na la # ani, relatarile cop ilului amesteca si cu dorintele. @a # ani, relatarile cop ilului ncep sa contina circumstante atenuante si situatii de culpa3 ilit ate prin min ciuna pentru a o3tine ceva, pentru a scapa de situatii cop ilul ntlneste n viata de !ieca re zi min ciuna conventionala, !apt ce are e!ectele sale de si sentim entele estetice si

emotiile

7enomenul cel mai semni!icativ l constitui e nsa ierarhizarea a!ectiv&morala care creeaza o nou a ordin e n viata si e(presia su3i ectivit atii si o !uncti e normativ&sanctionatoare a regulilor morale instalate n constiint a ca reguli acceptate. Gnt eresu l pentru "oc, speci !ic vrstei, este generator de numeroase activit ati ce se ncorporeaza n " ocu ri. Jocul e!ectuat cu pasi une este izvor de 3ucurie. Jocul de3ordeaza personalitatea cop ilului, instalnd&o n realitate cu generozitate si stralucire. >otusi, nu toti copiii stiu sa se "oace, desi "ocul nu cere neaparat "ucarii cos tisitoare. Jocul este terenul pe care personalitatea si int eresu l sunt !ortele de dinamizare ale acestuia; "ocul se nvata si se transmite cultural. Gnt eresul !ata de activitati este nglo3a t n cel de "oc si ntr etinut de el. Gnt eresu l socia l !ata de oameni se satis!ace prin "ocu rile cu rol si su3iect. ) cop ilari e treia

Perioada scolara Perioada dintr e intrarea copilului n scoala si terminarea ciclului elementar este adesea descrisa !ie ca un !el de s!rsit al copilariei, !ie cu particularitati de vrsta asemanatoare cu cele presco lare, !ie ca etapa de de3ut prim ar al adolescentei, !ie ca etapa distincta a copilariei. /n copilaria adap tativa. timpurie si n perioada prescolara are loc cea mai importanta ach izitie de e(perienta

/nvatarea devine tipul !und amental de activit ate, mai ales datorita modi!i carilor radicale de condition are a dezvoltarii psihice n ansam3lul sau pe care le provoaca si ca urmare a di!icultatilor pe care copilul le poate ntmpina si depasi n mod independent. /nvatarea si al!a3etizarea constituie conditiil e ma"ore implicate n viata de zi cu zi a copilului dup a 0 ani. )ceasta conditie nou a de e(istenta action eaza pro!und asupr a personalitatii lui. Prin al!a3etizarea copilului, acesta cstiga potential instrum ente valide de apropiere de toate dom eniil e culturii si stiintei contemporane si a celei ce s&a dezvolt at n decursul timpului. De cele mai mult e ori, scoa la raspund e si dorintei copilului de a !i ca cei mari (adultrism), realizare, de satis!acere si dezvoltare a curio zitatii cognitiv e a acestuia. ca si dorintei de

Scoala im pune mode lele ei de viata, dar si modelele sociale de a gndi si acti ona. a creeaza sentimente sociale si largeste viata interioara, ct si conditia de e(primare a cesteia (mai ales e(primarea ver3ala si comportamentala). Prin prepe ratia pentru activit ati comple(e si variate, scoa la !ormeaza capacitati de activit ate, respectul !ata de mun ca, disciplina si responsa3ilitate ca trasaturi psihice active.

Primii # ani de scoa la, chiar daca au !ost pregatiti prin !recventarea gradinitei, modi!ica regimul, tensiunea si planul de evenim ente ce domin a n viata copilului. )dap tarea cop ilului se precip ita si se centreaza pe atenti a !ata de un alt adult dect cei din !amilie. Pentru copil, caracteristica cea mai se nsi3 il di!erita, oda ta cu intrarea n scoala, consta n neutralitatea (ega litatea) a!ectiva a mediului scolar, !apt ce creeaza conditia cerintei de a cstiga indepe ndent un statut n colectivitatea clasei. 8u mai sunt valide mani!estarile de a!ectiune si !armec pe care copilul le poseda. Procesul cresterii se tempereaza usor ntr e 0&5 ani, pentru a se intensi!ica ulterior. @a 0 ani, dentiti a provizorie ncepe sa !ie nlocu ita cu dentitia permanenta. Dupa 5 ani este int ensa osi!icarea la nivelul 3az inului la !etite, precum si procesele de calci!iere la nivelul osa turii minii. )rticulatiil e se ntaresc si ele. Creste si volumul muschilor, se dezvolta mu scu latur a !ina a minii. @a 5 ani, creierul cntareste apro(imativ ,1$$ g, lo3ii !rontali a"un gnd la 15 la suta din totalul su3 stantei nervoase a creierului. Dupa 0 ani se organizeaza legaturi !unctionale implicate n lectura si scriere. >otusi, copilul nu este ro3ust, nici solid ca la . ani. Dimpotriv a, la 0 ani este sensi3il, di!icil, insta3il, o3oseste usor. /n ceea ce priveste ndemnarea, creste !orta musculara si se accentueaza caracterul e(tremele de stngaci si dreptaci se pun n evidenta, crend pro3leme n procesul scrierii. de am3id e(tru, dar si

/n aceasta perioada trans!orm arile psihice se !ac lent, nespectacular. Prima schim3are care se pun e n evidenta este latura de orientare generala. Pe acest plan se !ace o parasire a intereselor evidente n perioada presco lara, ca desenul, modela"ul. (ista o mai mare atentie acordata "ocului cu reguli n colectiv. Copiii trec si printr&o !aza e(cesiva sensi3ilizare !ata de noi reguli. Hneori, suspicionarea de ncalcare a regulilor impu se, de catre cei din "ur (colegii sai). conduita lor este centrata pe

@a 0 ani, copilul este total a3so r3it de pro3lemele adaptarii n viata soc iala. Dupa 5 ani, se mani!esta treptat o mai mare detasa re psi hologica, o crestere a e(pansiunii, o mai mare e(troversiune si trairi num eroase eu!orice si de e(altare, semn ca adaptarea scolara a depasit o !aza tensionala. /n vor3irea copilului ncepe sa !ie !recve nt !olosit supe rlativul n descrierea de situatii, ntmplari si o3iecte. @a 5 ani ncepe sa creasca evident curiozitatea !ata de mediul e(trascolar si !ata de mediul stradal. >ot la aceasta vrsta are loc si o crestere usoara a rapidit atii reactiilor; copilul pare mereu gra3it. =omentul de * ani este !oarte sensi3 il pentru educatia sociala, dat !iin d !aptul ca adaptarea a depasi t nca o etapa tensionala si cop ilul a ncep ut sa treaca ntr& o !aza de mai mult echili3ru si mai mare stap nir e a conditiilor de activit ate sco lara pe care le traverseaza . /ncepe sa devina ceva mai re!le(iv si preocupa t de numeroase pro3leme dintr e care si aceea a provenientei cop iilor (de la . ani), dar si de pro3leme privind apartenenta sociala, identitatea de neam. Dupa 6 ani, copiii de se( di!erit ncep sa se separe n mod spontan n "ocuri. Copilul devine ceva atenueaza caracterul pregnant al e(pansivitatii n conduite. mai m editativ, se

Si n planul integrarii n colectiv intervin unele schim3 ari + copilul devine mai sensi3il la in!orm atii soci ale, la opinia de clasa. /ntr e 6 si ,$ ani are loc o crestere evidenta a spiritului de evaluare a copilului, spiritul critic se dez volta la !el.

Primul aspect al modi!icarilor mai semni!i cative pe ace st plan se e(prim a n schim3 ari ale caracterului investigativ si comprehensiv al perceptiei si o3servatiei ca instrumente ale cogniti ei. )ntrenate si e(ercitate, capacitatile senzoriale, perceptiv e si interpretative (sau comprehensive) ale perceptiei devin mai acute si e!iciente. Sensi3ilitatea discrimin ativa si pragurile perceptiv e a3solute se dezvolt a si ele. /n procesul scrierii e(ista un permanent control prin lim3 a"ul interior. chiar si la nivelul clasei a G2&a, e(ista o permanenta dialogare a copilului n timp ce scri e. valuarea marimii este nca de!icitara (copiii de 0&5 ani supraestimeaza marimile, iar copiii de *&6 ani su3estim eaza marimile si distantele). Spatiul personal se structur eaza spre ,$ ani si este impr egnat de e(pansiun ea personalitatii. Se semnaleaza cresterea volumului sim3olurilor si apoi a conceptelor n perioada scolara mica (dispun e de peste -$$ concepte relativ valide). Cerinta de relation are a nsusirilor conceptelor la conte(tul si o3iectivele date se a"usteaza a3ia spre ,$ ani, devenind activa.

Kaietii au mai mari di!icultati dec t !etitele n nvatarea citit&scrisului. /n urm a unei largi anchete a reiesi t !aptul ca la nvatatorii care conside rau ca nu e(ista di!erente + acestea nu e(istau, pe cnd la cei ce spuneau invers, e(istau di!erentele respective. @im3a"ul oral si scris. (ista di!erente relativ importante n ceea ce priveste gradul de dez voltare al lim3a"ului cop iilor la intrarea n scoala. )cestea privesc niv elul e(primarii, latur a !onetica a vor3irii orale, structura le(icului, nivelul e(primarii gramaticale si literare. @a acestea se adauga nentelegeri partiale sau totale ale sensului cuvintelor, nesesizarea sensului !igurat al cuvintelor, necunoasterea termenilor tehnici si stiinti!ici, con!und area paronimelor, con!uzii privind sinonim ele si omonimele, tendinta de a crea cuvint e noi pentru notiuni ale caror denumiri nu se cunosc ori nu au !ost retinute. Hn alt !enomen lega t de particularitatile lim3a"ului oral la cop iii n primele clase consta n di!icultatea de a realiza e(primari e(plicite. Htili zarea delimit ativa si restrictiva a lim3a"ului la situatii mai mult de comuni care ori dialog simplu + n viata de !amili e + creeaza o saracie a e(primarii speci!ice, un !el de tendinta spre e(primari eliptice, economicoase, dar negli"ente adesea, !ara nuantari si !ara caracteristici ale vor3irii. Competenta lingvistica este n genere mai dezvolt ata dect per!ormanta ver3ala. Prima este ntretinut a de lim3a"ul pasiv al copilului. 2oca3ul arul total cuprind e ,.$$&1.$$ cuvint e la intr area copilului n scoala (0$$ cuvint e n voca3ul arul activ), #$$$&#.$$ cuvint e spre s!rsitul perioadei scolare mici (,.$$&,0$$ n voca3ul arul activ). Pe rio ada pu3 ertatii si ad ol esce nt a 9eprezinta a doua decada a vietii omului. >recerea spr e maturizare !amiliala si sco lara se modi!i ca treptat. 8ota domin anta a ntregii etape este intensa dezvolt are a personalitatii, >ipul !un damental de activit ate ramne nvatarea si instruirea, e(ercitarea corecta a unei activitati pro!esionale productiv e. si integrare n societatea ei. adult a. >utela

contemporanizarea si practica,

teoretica

inclusiv prepa ratia pentru

Se complica progresi v, tnarul integrndu&se tot mai mult n generatia sa. %pozitia dintr e comportamentele impregnate de atitu dini cop ilaresti si atitu dinil e si conduitele noi !ormate su3 impulsul cerintelor int erne sau impuse de societatea vrstei. =aturizarea este centrata pe identi!icarea resurselor personale si realizarea identitatii proprii si a independentei. Se dezvolta atitudini, conceptia despre lume si viata, au loc mani!estari motiv ationale puternic energizate si se contureaza idealurile. >rei stadii4 stadiul pu3ertatii (,$&,# ani) dominat de un puseu de crestere, accentuarea stadiul ado lesce ntei (,#&,*B1$) procesul de csti gare a identitatii. stadiul ado lesce ntei prelun gite (,*B1$&1#B1.) Pu3ertatea + su3 stadii4 tapa prepu3erala (,$&,1) accelerare si int ensi!icare a cresterii, dezvoltarea caracteristicilor 7etele + cresc n naltime A11cm. Kaietii + cresterea ncepe mai trziu (,1&,0). < < < Conduita generala alternanta, stari con!lictuale. Schim3 are generala a cadrului de des!asur are a nvatarii scolare. Gntelectualizare a!ectiva. Considera ca dominante cerintele grupului si cele scolare. @a ,, ani copilul ncepe sa ai3a initiative, largindu&si regimul de independenta. Se creeaza o distantare discreta ntre !ete si 3aieti si o competitie. =omente mai numeroase de neatentie. Pu3 ertat ea propriu + zisa (,1&,#) e dom inat a de pu se ul de cres tere. se(uale secu ndare. int egrarea psihologica primara la cerintele vietii adult e. dimor!ismului se (ual de creativit ate si implicit structuri

< 3.

@a !ete mai evidenta ntre ,,&,- ani @a 3aieti ,-&,# ani. Cresterea este mai evidenta n naltime. /nti se lung esc mem3rele in!erioare si superioare, articulatiile, apoi trunchiul.

cresc si se maresc

@a 3aieti este intensa si cresterea mase i musculare. Dupa puseul de crestere !orta este asimetric marcant mai mare la 3aieti.

=aturizarea se(uala + aparitia pilozitatii, cresterea organelor glandelor se(uale.

se(uale, modi!i carea vocii si nceputul !unction arii

=omentul culmin ant al pu3ertatii este n general tension al si ncarcat de con!uzie. < < c. Stari de discon!ort !izic si psihic. Cresterea gradului de stngacie n miscari si reactii. =om entul po stpu3 eral. Kaietii 7etele + 1 !aze (9ousellet)4 1) )dolescenta larga. a. < + sc him 3ar e n conduit e. de tip tutelar, !amilial si scolar si intrarea n viata cultural&sociala mai

!emeia + copil; !emeia + adolescent.

+ iesirea din societatea

Pread ol esce nt a + etapa con stiint ei de sine.

de sta3 ili zar e a maturi zarii 3iologi ce . Se contur eaza

car ac teristicile

intensa dezvoltare psihica. Gndividu alizarea se intensi!ica pe planurile individu ale si de relationare. )dol esce nt a propriu& zisa. Dez voltar e a gndirii naturala. a3s trac te, e(prim ar ea ind epend ent ei es te mai

3.

Socializarea aspiratiilor este intensa. )spectele vocation ale se contureaza treptat. c. < ) do lesce nt a prelun gita. Gndepe nde nt a es te do3nd ita sau pe cale de a !i do3nd ita F plus de energizar e si dilatar e a pe rso nalitatii. nevoia unei participari soc iale intense. ste etapa nvatarii rolului se(ual. )u loc anga"ari matrimoniale. >rei categorii de reactii4 Preocupari ale constiintei si constiintei de sine. Cautarea identitatii, nesig uranta. )partenenta la grup este co mpetitiv a. Gasirea unei identitati voca tionale. Sistemul nervos su!era schim3ari importante4 creste masa creierului, relie!ul scoartei cere3rale se de!initiv eaza . % oarecare sla3 iciune a inhi3itiei ce se mani!esta prin iz3ucniri necontrolate si mult zgomot. Creste rolul tiroidei. Pro3lema princip ala a pu3ertatii si adol esce ntei este identi!icarea de sine. Dezvoltarea constiint ei de sine se complica. Gntensi!icarea perceptiei de sine + aspecte4 a) Gmaginea corporala + !ara ea nu se poate realiza identi!icarea. Gdenti!icarea nu este un proces simplu si direct. Perceptia de sine se poate mani!esta ca negativa n caz ul progresului scolar sla3 sau a inadaptarii scolare. Perceptia de sine alimenteaza ideea de sine. L. James a !ost primul care a acordat atenti e dialecti cii dez voltarii constiint ei de sine si distantei dintr e MeuE si MsineE. Sinele + - elemente4 sinele corporal material, sinele social si sinele spiritual. Gdentitatea priveste consti enti zarea distantei dintre eu (sine) si alter. 2. Pavelcu + dinamica personalitatii re!lectata n constiinta de sine apare ca sup usa unui ritm necontenit.

Se contureaza separatia dintr e planul real + o3iectiv al lumii si vietii si planul su3iectiv ca spatiu al constiintei si al reprezentarii lumii. (ista si di!icultati de adap tare. Gdentitatea se(uala se dezvolta discret, in!luentata intens de mode lele parentale si maternale. moderne. 7etele + situatie mai complicata : modele !eminine tr aditionale, de tr anzitie si

7etele cu identi!icare !eminin a traditionala + con!licte. (ista un grup de adolescente pregnant !eminine, dar care se simt

(ista tinere care se identi!ica anti!eminin. atrase de roluri tradition al masculine.

Procesul !ormarii constiint ei si autoco nstiint ei se a"ust eaza prin raportare la cei din aceeasi generatie. /n adolescenta se organizeaza constructele personale. intensitate, e!icacitate si coerenta cu alte atitudini. )titudinile + nsusi ri de4 directie de optiun e, grad de

Nsenc' &3ipolaritate

!actoriala n caz ul atitudinilor.

Gdentitatea si identi!icarea se nuclearizeaza ntre ,, si ,- ani, n cautarea de sine (con!lict pu3 eral), ntre ,# si ,0 ani prin a!irmarea de sine (con!lict de a!irmare), ntre ,5 si 1$ de ani prin con!lict e de rol si statut, organizndu& se su3identitatea pro!esionala si n perioada dintre 1$ si 1# ani prin con!licte de integrare socio + pro! esion ala. 3. Gesirea din indepe ndentei. con!ormismul in!antil e echivalenta cu cstigarea (valori) + opo zitie !ata de rutina, deprind eri,

Prima care se do3 ndeste este independenta mediocritate.

de mentalitate

Gndepe ndenta emotionala este di!icil de do3 ndit mai ales n cazul tinerelor !ete. 9elativ nalta este si suges ti3ilit atea. Dependenta material + economica devin e greu de suportat. Gndepe ndenta material + economica se contur eaza si se integreaza ca asp iratie la identi!icarea voca tionala spre o pro!esie si alimenteaza proiectele de viitor ale tinerilor. c. Gdenti!i car ea vo cation ala se m ani! es ta la pu3 eri mai capac itati si a3ilitati. m ult ca o desc op erir e de ap titudini,

8ecoincidenta ntre o!erta sociala + pro!esionala si aspir atii pro!esionale particul are. Gnteresele pro!esio nale sunt relativ neclare pna la ,# ani si se concentreaza mai mult pe pro!esiunilor. De la ,# ani, orientarea pro!esionala devin e mai presanta. Gnteresele si alegerea pro!esionala trec prin - stadii4 stadiul !antezist + pna la ,, ani; ,, & ,0 ani planuri de alegere 3azate pe interese; etapa realista. aspec tele romantice ale

=aturizarea 3iologica, int electu ala si morala nu se realizeaza concomitent : maturizare se(uala, o mai timpurie maturi zare sociala.

tendint a de co3orre a vrst ei de

>inerii cu pu3ertate timpurie se simt singuri, izolati. Dezvoltarea maturi zarii se(uale este nsotita de e(pansiunea virilitatii, erotizarea senzorialitatii si a !anteziei. >narul este ncarcat de an(ietate si n ace lasi timp de culpa3ilitate. )!ectivitatea e n curs de maturizare (adolescenta). )dolescenta prelun gita + erotismul este dez voltat si educat, a!ectiunea puterni ca si matura, se(ualitatea dez voltata, conduita se(uala mai larga si comple(a, virilit atea dep lina. Pu3ertatea + relatii !ete&3aieti distante. )do lesce nta + relatii !ete&3aieti mai putin distantate. prelungita + relatii !ete&3aieti mai rela(ate, contactele mai largi si diverse. Dezvoltarea senzorial + perceptiva < schim3ari importante. Capacitatile senzoriale si restructur eaza mecanismele ncarcate de noil e nsusiri do3ndite. evidenta eroti zare a senzorialitatii + sensi3ilitatea vizuala, auditiva si tactila. Dezvoltarea cmpului vizual, a pragurilor a3solute si di!erentiale si cresterea capacitatii de a ver3aliza si sim3oliza impr esiile vizuale. Cresterea cmpului vizual e asimetrica adesea cu domin anta de stnga. 2ederea n pro!un zime si !inetea discriminativa vizual + o3servativa creste n adol esce nta. videnta dezvoltare a prelucrarii in!ormatiei vizuale. Dezvoltare a evaluarii vizuale a marimii de la dist anta, a evaluarii de supra!ete si a altor repere de marime. Potentialul de orientare la inton atiile vocale din di!erite tipuri de comuni care creste !oarte mult, la !el si capacitatea de a ntelege muzica. Descopera arta int erpretativa, teatrul. /n perioada pu3ertatii are loc o eroti zare si dezvolt are a sensi3ilitatii odori!ice. Sensi3ilitatea si ea evident. Dezvoltare a ndemnarii manuale. cutanata se dezvolta )do lesce nta

%3servarea generala este n mare crestere n pu3ertate, la !el si capacitatea de a comunica o3servatiile colectate n planul perceptiv. )sociatiile n acest caz pun n evidenta traseele de ordonare a e(perientei perceptiv e : 1 directii4 prima de ncarcare a impresiilor senzoriale cu o tendinta de apropiere de natur a, a doua de ncarcare a e(perientei senzorial + percep tive de e(perinta soc iala actionala. 9elatiile dintre dezvoltarea perceptiva si e(perienta de cunoastere conceptuala4 e(perienta perceptiva si conceptele corespunzatoare se dezvolta intercorelat si relativ concomitent;

!ormarea perceptiilor precede pe aceea a conceptiilor corespunzatoare;

conceptul se dezvolta, dar perceptia corespunzatoare se deterioreaza; conceptul este pre!igur at n actul perceptiv. )ctivitatea intelectuala comple(a Pu3erii dupa ,$ + ,, ani & modi!icarea ei structurala prin constructia curiozitatii. ,. ani + a3ordarea !iloso !ica devine predilecta. ,0+,* ani + dezvoltarea argumentatiei. )dolescenta & se atinge aproape maturitatea int electuala (instrumente ,$&,1 ani & deschiderea ,#&,5 ani + constituirea /n perioada adolescentei, competente. /ntlnirea cu inconstientul (ista numeroase spre lume se sta3ilizeaza. concep tiei despre lume si viata.

apa raturii logico + !ormale : reactiv area

ale gndirii discu rsive).

inteligenta devine mult m ai activa si intuitiva, n adolescenta si ncercarea de a&l cenzura. si competitii.

prelungita mai ncarcata de

re!eriri la !ilmul interior l ega t de evenimente

=emorarea si nvatarea su!era cele mai importante trans!o rmari + constructii originale. =emoria logica devin e centrala.

de scheme rezumative

ct mai

Constituirea unui stil de memorare, intensi!icare e(ploziva de ach izitii de cunostinte. Pu3erul poa te memora !oarte usor si ceea ce nu ntelege. Cresterea memorarii laturilor a3s tracte ale cunostintelor si manipularea relativ !acila a acestora. )dolescenta + activ a nazuinta de a !i cult. Se dezvolta inteligenta sociala. Cele mai curente si tipice antrenarii de str ategii sunt implicate

n urmatoarele

situatii4

dup a ce se parcurg anumite in!ormatii, urmeaza sta3ili zarea cauzei sau legitatii careia acestea se su3ordon eaza ; se prezinta o teorie oarecare, dup a care urmeaza demonstratia printr&un lung sir de propozitii; sta3ilirea unei reguli sau de!initii dup a care se aplica pe un material eterogen clasi!icari prin sistemul de reguli si de!initii n cauza; se com3ina strategiile de mai sus. Pu3er + se !ormeaza concep te relativ de mare comple(it ate, se !ac pasi n operarea posi3ilitatea. (primarea ncepe sa cup rinda rationamente asertorice, apod icti ce, ipotetice. J. Piaget4 dup a ,$ ani gndirea are tendinta de a genera si e(plora sistematic toate solutiil e si ipot eze le posi3il e. trecerea spre operatia a3str acta. utilizarea !ormelor de reversi3 ilit ate. organizarea unor meca nisme sistematizator, comple(e generale a gndirii. Patru tipuri de reversi3 ilit ati4 reversi3ilitatea reversi3ilitatea 9eversi3ilitatea 9eversi3ilitatea simpla pozitionala (tip ,) se re!era la relatiile identice; prin inv ersiune (tip 8) + se modi!ica dis"unctiile si con"unctiile, O. devenin d !iecare inversa celeilalte. cu pro3a3 ilit atea,

!olosi rea !iguril or logice ca instrum ente comple(e

ale ope rativit atii

prin permut area partiala sau de reciprocitatea corelativa P

Structur a celor # grupari alcatuieste o

!ormatiune a3str acta ce poa te lua !orme com3inatorii

!oarte diverse.

(primarea ver3ala devine !luenta. Du3lare a de3itului ver3al pe distanta ,$ + ,, ani si o triplare pna la ,# ani n pro3e usoare, o du3lare ntre ,$ + ,# ani n pro3e di!icile. Salt semni!icativ !luenta de3itului scris + ,,&,1 ani. (igente t ot mai mari n e(primare. 2or3irea & adaptata la circumstante.

,0 + ,* ani + mod propriu de a se iscali.

Pu3er + aspecte necontrolate ale e(primarii, organizarea nca imper!ecta a gndirii. Schim3area vocii + discon!ort n comunicare. Cresterea capacitatilor de creatie n domeniul literaturii.

Capacitatea de creatie n adolescenta devine o stare psihi ca. Pu3erul priveste creatia ca un nsemn de independenta, ca pe o traire de e(ceptie. Creatia tnara este o e(presie a cri zei de originalitate, n sensul de cerint a de originalitate, ca cerinta de identitate. >ermenul Mcri za de originalitateE + =. De3esse & privea n mod univ oc latura critica a crizei, nu si latura creatoare + valida. Creativitatea mani!esta si tendint e de socializare, de integrare n curentele creative moderne. Consumuril e culturale Cele ale adol esce ntului se diversi!ica4 ntrunirile pentru imprimare si ascu ltare de muzica, cercurile scolare de literatura, arta, sportul, lectura, vizionarea de !ilme, teatre, etc. >inerii se ndr eapta spre capodop erele literaturii, !iloso!ie. )dolescenta prelun gita + ncep sa se sesizeze limit ele cunostintelor, impos i3il de repetat e(act. @ectura ziarelor este disco ntinu a. 7ilmul si cinematogra!ul istoric + eroic, politist e, de aventuri. !aptul ca e(ist a un progres al stiint ei si culturii deose3 it de mult. Pu3er + !ilme cu su3 iect

intereseaza

Persona"ele din !ilme, carti, au !unctii mod elatoare importante. 7oamea oraseQ de spatiu, curiozitatea se e(tinde mereu, spre vizionarea imaginara de tari,

Pu3erul + consumator

de cultura, contri3uant

la cultura : conturarea atitudinilor !ata de situatii din viata.

(perienta a!ectiva se nuanteaza , creste mo3ilit atea mimica, e(presivit atea si !unctiil e de comuni care ale privirii, "ocul muschilor !etei, creste emotivit atea int erna si e(cita3ilitatea : treceri rapide la stari a!ectiv e e(cesive (se vede si n lim3a"). Gama a!ectiva prot estatara si de discon!ort se m3og ateste. 1 viziuni4 optimista si pesimist a. %ptimista4 tinerii de azi sun t mai stralucitori, se(uale ciudate. Pesimista4 tineret tul 3urat emotional, seriosi , sinceri, onesti ,deschisi, mai putin tul3urati de atitu dini

re3el, iritat se(ual, potential delincve nt4 droguri, agresivitate.

ducatia se distileaza si ra!ineaza ., mare cantitate de solicitare emotionala, dispo ni3ilit ate a!ectiva mare. ,$ + ,1 ani + viata a!ectiva mo3ila si comple(a, insta3ilitatea, ,# ani + se complica tr airil e emotionale din spatiul lecturilor. irita3ilitatea sunt evidente.

>rairea esecului si succesului se nuanteaza. =ediul scolar + !actori stimul atori si traumatizanti. Hn loc aparte prin !unctiile erodante ce le produ ce este cel al plictiselii, si un loc am3iguu prin e!ecte este cel al dragostei. /n relatiile cu parintii, starile a!ective action eaza mai acut, la o tensiune mai mare n pu3 ertate apoi cu o temperare treptata n adolescenta. /n relatiile cu se(ul opus + sentimente si emotii noi, inedite, ca simpatia si sentim entele de drago ste. Simpatia reciproca este e(presia unei ntelege ri intuitiv + empatice. Pu3ertate + dragostea F traire tainica nelinistit oare, idilica, inaccesi3ila. )dolescenta F traire comple(a de atasament. >eama si an(ietatea + teama F emotia cea mai speci!ica : con!lict e (endoge ne, e(ogene) !rustratie a dorintelor, a aspiratilor, intereselor. Con!licte normale, patologice, intermediare. si situatii de

Capacitatea de stapnire a emotiilor devine activa, ca si capacitatea de a le masca . Gama emotiilor devine !oarte larga si vi3ratia emotion ala e(trem de vie. vidente + capacitatea de a mima, eritemul de pudoare. Gntegrarea n colectiv e deose3 it de !acila la pu3eri. Dupa ,$ ani + atractie spre grup. ,- + ,# ani + e(pansivit atea e(tragrup devine activa. ,# + ,0 ani + e(pansiunea sociala se atenueaza usor. ,0 + ,* ani + grupuri mai mi ci dar mai sta3ile. 9olurile si statut ele sunt conditionate de preroga tivele adultilor care acti oneaza multipolar.

/n structura personalitatii pu3 erului si adol esce ntului se !ormeaza o anumita acce ptanta si respingere n planurile investigatiei si cunoasterii. Din acest punct de vedere prezinta importanta constientizarea limit elor temporare ale cunoasterii, mai ales constientizarea ignorantei.

Pro3lemele delincventei minor e se modi!ica n timp ca o3iectiv, e(tinctie si gravitate. 9olul orientarii sco lare si pro!esionale este de a !acilit a procesul identi!icarii. P e ri oade le tin eretii D. @evinson numeste perioada de la ,5 la 11 ani vrsta de tnar adult ce se caracterizeaza statutului de adolescent cu cel de tnar adult F perioada de tranzitie. prin coe (ist enta

J. 9ousselet semnaleaza pentru tinerele !ete o ast!el de evolutie ceva mai devreme n perioada adolescentei. Daniel @evinson consid era ca vrsta adultului tnar se re!era la o distanta de dezvoltare psihica ntre ,5 + ,* ani la #. ani, cu o oarecare di!erenta ntre cele doua se(e. ri' ri'son a caracterizat vrsta tineretii (vrsta mi"locie n ciclurile vietii) ca !iind dominata de ampli!i carea identitatii socia le si de anga"are, trairea intensa a e(perientei dragostei si ncep utul vietii de !amili e ce duce la dezvoltarea intimitatii. Pe ndularea dintre intimitate, izolare si starea n care eul simte necesi tatea de a se lega de noi persoane :calitatea de partener. %=S considera tineretea ca des!asur ndu& se ntre ,*B1$ ani si -. ani. @imit a superioara sistemele organismului !unction eaza n conditii si la parametrii superiori. Hrsula Schiopu + tineretea 1# + -. ani. Perioada tinereti se poate mparti n - su3etape. de adaptare 1# + 1* ani + pro!esionala si !amiliala. de implantatie 1* + -1 ani & se intensi!ica e(perienta personala, se dezvolta de sta3ilitate relativa a adaptarii, valorilor, conduitelor, 1# + -. ani F potential de opoza3ilitate R capacitati statutul de parinte. + toate organele si

aspiratiilor -1 + -. ani.

!le(i3ile de adaptare.

%3servatia vizuala devine n multe pro!esi i e(trem de activa. Se do3ndesc nsusi ri particulare senzoriale discriminative dupa * + ,$ ani de e(ercitare a pro!esi unii. Se dezvolta si adaptarea la ntuneric. )uzul este n unele pro!esii !oarte solicitat (muzicale, sportiv eQ). >actul + !inete discrimin ativa comple(a n unele meserii. Procesul de dezvolt are a personalizarii acestei modi!icari. senzoriale si capacitatile discrimin ative sunt componentii Se organizeaza procesul nvatarii permanente importanti ai

Planul comple( mental cunoaste unele modi!icari. perimarea pro!esionala.

pentru a evita

Cmpul de actiune al memori ei se restructur eaza , are loc procesul de adaptare si selectare din cunostint e a celor ce sunt necesare. Perioada psihice. de !oarte mari per!ectionari senzorial + perceptiv e si de intensa socializare a acestor disponi3ilit ati

)tentia e activata comple( pe cerintele pro!esionale. Particularitati ale nvatarii4 se modi!ica propo rtia dintr e nvatarea programata socia l si autodidacti cism n !avoarea celui din urm a. /nv atarea inserata, interpolata si incide ntala se dez volta continuu cu aceiasi intensitate. /nv atare din necesitate, n specia l ocupationala. )mintirea atinge un punct relativ nalt dar r amne n platou. =onotonia muncii, antrenarea mare a atentiei, etc., creeaza si o3oseala. # indicatori ai o3oselii4 scade randamentul cantitativ, dar mai ales calitativ; au loc modi!icari !iziologi ce; scaderi ale activit atii int electu ale suple; e(altare a !unctiilor in!erioare, automatisme, ticuri. 9ecuperarea o3ose lii + odihn a activa. Promovarile, recomp ensarile, evaluarea onori!ica + !orm e de constituire a motiv atiei pozitive n mun ca. Procesul de identi!icare este comple( si multilateral. Su3identitatea pro!esionala si sociala se ncarca de roluri mai ample si responsa3ile. Gntegrarea este comple(a deoarece4 tineretul poseda capacitati deose3ite ce tre3ui e canalizate n directii diverse, de sot si de parinte se divid, su3id entit atea

este importanta satis!acerea

intereselor, si social. pro!esionala. Climatul omului la mun ca.

tinerii se adapteaza int egrndu&se pro!esional

Gntegrarea sociala se realizeaza n mai multe directii cea mai importanta !iind integrarea psihologic pozitiv de la locul de mun ca conduce la satis!actii si implicit integrarea&adaptarea Dintre cauzele inst a3ilit atii anga"atilor mai importante sunt (Ph. =ulleri)4

nu se au n vedere aptitudinile acestora; nu se satis!ac promisiunile de la anga"are; atmos!era dezorganizata, conducere inconsecventa, !avoritism. Caracteristicile

discordie;

integrarii pro!esionale ale tineretului sunt !oarte di!icile, impr egnate de o oarecare tensiun e. la stres (=.

Hnele pro!esi i antreneaza un grad de str es mai mare : e(ista grade indivi duale de rezistenta =ag ureanu) + hiperreactivii, normoreactivii, hiporeactivii. ?all, Schneider, 8Ngren F !enomenul denumit Msocu l realitatiiE n contactul cu lumea pro!esiunilor la tineri.

%. Crites + a de!init maturitatea n termenii a # !actori4 consecventa alegerii pro!esiei; realism al alege rii carierii; competenta n cariera aleasa ; maturitate a atitudinilor alege rii. Gntegrarea trece prin cteva stadii4 acomodarea, modi!icare a motivatiei de rol.

adop tarea, participa rea si integrarea

propriu + zisa. )re loc o

D. C. =iller si L. ?. 7orn + patru tipuri de pro!esio nisti mai !recvente4 cu paternuri cu paternuri cu paternuri cu paternuri @a tinerele !emeilor ce sta3ile; de cariera conventionala; insta3ile; de alegere multipla. !ete, alegerea pro!esiei e mai compli cata. 9olul de sotie apoi cel de mama ncarca tension al timpul se integreaza pro!esional (traiesc aceasta cu an(ietate).

P na la -. de ani este cea mai mare !luctu atie a !ortei de mun ca cu punctul de vr! ntre 1, + 1. ani, vrst a la care ncepe sta3ilizarea, mai evidenta la !emeile cu de!icienta de auz dect la auzitoare. >rei !eluri de randament4 randament + productivit ate; randament !inanciar; randament + mun ca. aroganta durit atea,

De!ecte impli cate n nerealizarea pe plan pro! esional4 egoismul, lenea minciun a, laudarosenia, alcoolismul. %pinia cu privire la !amilie4 pe primul loc se a!la 3un a ntelegere, coeziune !amiliala.

stima si spri"inul reciproc. Copiii + !actori de

Pro3lemele casa toriei4 situatii de an(i etate latenta si de solicitare a integrarii. Se mani!esta o usoara tendint a de mutare a casatoriilor tinerelor !ete spre 1$ + 1. ani cu tineri de ace iasi vrsta si pe urm atorii . ani. )cest !enomen se datoreaza prelun girii sco laritatii !eminine. Gnstitutia casatoriei4 pro3leme de adap tare a mentalitatii, viata, preocupari, atitu dini. Predictia casatoriilor adolescenta. reusite a caracteristi cilor do3 ndite, gusturi, dep rinderi, stil de educatorii, interrelationarii n cop ilarie si

implica lipsa de con!lict e cu parintii,

@ogodn a + acomodare ntre cei 1 parteneri. Conteaza !actorii economici, spatiul locativ. Casa tori a poate dezechili3ra tnarul sau tnara sau sa le creeze o conditie de energizare a activitatii, o stare de echili3ru. )ceasta se poate accentua o data cu nasterea primului copil n !amilie. e(ista mai ales la tinere o mai put ernica dorinta de a avea un copil ca un !el de suplimentare a legaturilor a!ective din casnicie. /n perioada de gestatie + discon!ort !izic, an(i etate de !ond. Sarcin a, nasterea primului copil, lactatia si procese le !iziologi ce ce nsotesc maternit atea sunt conditionate social. Copilul mic gases te de cele mai multe ori un stil si o organizare !amiliala. Prezenta lui + conditie noua de !ond a reorganizarii !amili ei. 7oa rte de timpuriu cop ilul sesizeaza aspec tele de structura si climat ale !amili ei si se adapteaza acestora. =a ma F ecran de re!erint e si secu ritate. Planul adap tarii parintil or la prezenta cop iilor e animat chiar de copil. >ipologii ale tineretului

Structur a pro!esiilor creeaza o amprenta matrimoniale, statutul social. >ipologiile lui Jung + e(travertit;

di!erentiala

discreta.

Di!erentieri

prin densitatea

de roluri paternale si

intr overtit R tipologia lui

. Sreischmer

F autist; picnic; ciclotim; displastic.

)titudini de contact cu lumea4 pragmaticii;

primitivii; receptivii spiritual.

Lalter Jaide & alegerea pro!esiei + dez int eresa ti; vag interesati; constienti de scop. Criteriul de emancipa re + conservatorism4 naivii; conservatorii; dez int eresa tii detasati; inv esti gatorii decisi. Pro3l eme spec ial e >inerii marcheaza o incide nta a in!r acti onalismului care atinge o culme a3so lut a ntre 1. + -$ ani, urm nd o descrestere4 !urtul scade dupa 1. ani, escrocheria atinge vr!ul la 1, ani, a3uzul de ncredere creste peste -1 ani si scade dupa -., spa rgerile si !urturile cali!i cate -1 + -- ani. 2iolenta mpotriv a persoanelor creste mult la tinerii adulti. >inerele sunt mai sensi3 ile la stimuli vizuali colorati, la sunete si zgo mote, au tactul 3ine dezvoltat, manuale mai mo3ile, rapide si coordonate, aptitu dini ver3ale mai pregnante, suporta mai usor stresul. Kaietii + sensi3 ilit ati spa tio + vizuale mai dezvoltate, mai mare agresivitate si mo3ilit ate. aptitu dini matematice, a3ilit ati

capaci tati de a3s tracti zare evidente, o

>endintele depresive sunt mai !recvente si mai puternice la !emei si la tinerele !ete. >inerele + memorie vizuala 3un a. Kar3atii + a!ectivit ate mai controlata, realista, mai multa o3iectivit ate, rezultate mai 3une la testele de perceptie n pro!un zime si de vedere la3irintica. >inerele + o mai activ a intuitie, mai sensi3ile, supe rioritate a creativitatii !ata de 3ar3ati.

7emeile au cstigat n initi ativa, ndr azneala, stapnire de sine, iar tinerii n di!erentieri de !inete, atitudini mai !le(i3ileQ @a -$ ani !emeile trec printr& o criza de identitate, 3ar3atii pe la #$ ani. 2r stele ad ult e Ch. Kuhler a ncercat sa identi!ice cur3 a asce ndenta si degeneratoare a vietii umane. Hlterior a disoc iat declinul 3iologic de cel intelectual. L. Stern & piramida diminuare. dinami ca a vrstelor, n care spre anii adulti vr!ul se caracterizeaza prin

Lhite considera ca e(ista perioade ale vrstelor adult e ce continua concentricitatea crestere.

perioadelor din vrstele de

)llport & 0 trasaturi speci !ice adultului4 constiinta de sine larga, relatii si rapo rturi intime, securitate emotionala !un damentala, preocupare o3iectiva, o3iectivare de sine, armonie relativa cu propriile ach izitii din e(perienta personala. =oers + 0 perioade, dintre care - adulte n care au importanta copilaria si tineretea $&1$ ani + nvatarea inclusiv scolara; prima perioada adulta domin ata de tinerete 1,&-$ ani + autoinstruirea; a doua perioada adulta -,&## ani + dispare interesul pentru nvatare; a treia perioada crize; adulta B criza de autocunoastere #.&.. ani + cea mai puternica perioada de modi!icarile de im pulsuri su!letesti4

prima perioada a 3atrnetii .. ani; a doua perioada a 3atrnetii, decesul Cl. G. @eu3a + lucrare centrata pe vrstele adult e4 adultul tnar, de vrsta mi"locie, tardiv. % serie de autori se opun opticii periodi zarii adulte si emit ipoteza ca starea adult a este de consolidare. D. . Super si cola3oratorii utilizeaza un mod el de . stadii de dezvoltare, n care cel adult este de mplinir e sociala si pro!esionala. /mpartirea stadiilor adulte n !unctie de evolutia !amili ei + D. ?all4 casatorie + primul copil; primul cop il + al doilea; cop ii prescolari;

intrarea primului

copil n viata scolara;

plecarea primului copil din casa parinteasca. Schein . ?. + model tridimensio nal conic de ncad rare a perioadelor verticala + pune n evidenta schim3ari n ierahia pro!esionala radiala + miscarea n sistemul pro!esional circum!erentiala : relatii !unctionale.

adult e si are - directii4

: relatii ierarhice;

: relatii de incluziun e;

=. Tlate + mpartire a vrstelor adulte4 tineretea, maturitatea, Su3etape le vrstei adulte

involutia.

>ipul !un damental de activit ate F e(pansiunea cumul ativa n caracteristicile mun cii pro!esio nale si n ierarhia posturilor de mun ca. >ipul de relatii Su3etape4 prima perioada adult a -. + #. ani + implantatie pro!esio nala int ensa, statut ele si roluril e socia le ncep sa !ie mai ncarcate de r espo nsa3 ilit ati, crestere a continutului su3 identit atii de parint e. Perioada adult a ntre #. + .. ani + trecerea pe planuri de mai mare respo nsa3 ilit ate pro!esio nala si social + culturala. Su3identitatea de sot si parinte + diminu are usoara. Perioada adult a prelun gita .. + 0. ani + diminu are a !ortelor !izice, perioada critica, diminu area celor # !eluri de su3identitati (de sot, pro!esionala, social + ce tateneasca , de parinte) F inegala. Su3identit atile adult e. pro!esionale reprezinta persoana n vrstele caracteristi ce F structura relatiilor de mun ca sociale si de !amilie.

Perioada de la -. la #. ani se mparte Persoanele de la -. la #$ ani a"un g la activitate : plus de e(perienta practica, densa n pro3leme. Si n viata de !amilie

si ea n doua su3perioade4 de la -. la #$ ani si de la #$ la #. ani. !unctii medii, ses izeaza di!erenta !ata de generatia tnara ce intr a n cerint a de per!ecti onare. 2iata pro!esio nala si o3steasca devine mai apar pro3leme noi : perioada celor mai mult e des!aceri de casatorie.

)nga"area mai pro!un da n mun ca + un echili3ru al personalitatii. #$ + #. ani + e(perienta pro!esionala echili3ru. devine 3og ata. Perioada de e(pansiun e sociala si pro!esionala. 7amilie + R

Perioada adu lta de sta3 ilizare GG (#. + .. ani) nca rcarea cu intimitate cresterea responsa3 ilit atil or. Criza de identitate a cop iilor + tensiuni. 1 su3etape4 #. + .$ ani + pozitie pro!esionala nalta.

a su3 iden tit atii pa ren tale si maritale

.$ + .. ani + criza de interiorizare provo cata la !emei de menop auza. Climateriumul viril poate !i mult mai tardiv. /n !amilie ncepe procesul de denuclearizare. 2rsta adulta prelun gita .. + 0. ani + su3 identit atea pro!esionala ncepe sa se distanteze ca si su3 identit atea socio + culturala. Su3identit atea parentala si maritala se rencarca de intimitate. Perioadele de crestere sunt domin ate de procesele ana3oli ce, cele de m3atrnire + de cata3olism. Partea cea mai perisa3ila la nivelul creierului este la nivelul neuronilor ce se distrug dup a 1. ani creste. (ista 1 aspecte di!erite4 m3atrnirea ani + 1. zile anual; la 0. + -. zile. si patologi zarea. corte(ului (pons) si a creierului mic. 8umarul

ste o crestere a num arului de zile de m3oln aviri. @a 1.

Capacitatea de mun ca si !orta au un declin semni!icativ (cele mai 3un e per!orm ante 1$ + 16 ani). Dupa #$ ani, !orta !izica sca de usor, descreste usor energia, declin al vederii, scade si auzul, se modi!ica aspectul pielii, modi!icarea silu etei. 9ea"ustare a o3iectivelor de lun ga si scurta durata (pe plan pro!esional). psihice. vederii + cur3 a desce ndenta spre

Sch im3ari relativ importante n structura generala a caracteristicilor Dupa .$ ani scade capacitatea s!rsitul maturitatii. de o3servare

vizuala. Caracterul mo3ilitatii

=odi!icarea n !uncti e de vrst a a vit eze i senzorial motorii stu diata printr&un coe!icient de di!erenti ere nu prezinta o evolutie sensi3ila. Di!erente sensi3ile + vit eze mari, viteza stresanta. J. Kirren & ntre 1$ si 0$ ani scadere de ,$,1$C a reactivit atii se nzoriale generale.

1$ + 0$ ani + reducerea vitezei de e(citatie vizuala : scade treptat capac itatea de citire. Se pun n evidenta di!erente culturale si deg rada ri mai mari dupa #. ani la persoanele necultivate. )cuitatea auditiv a este de ma(ima intensitate ntre,$ + ,# ani, dup a care urmeaza o scadere !oarte lenta a acesteia, ca a3ia dup a #$ ani sa ai3a loc o scadere mai evidenta. Sensi3ilitatea tactila are o cur3 a lenta de descrestere dup a #. ani. >actul este simtul de ma(ima erotizare. =irosul se per!ectioneaza n anumit pro!esii. Consumul de 3auturi ca si statul n camere neaerisite degradeaza mirosul n "urul vrstei de #$ ani. )tentia deserveste traseul de colectare selectiva a e(perientei pro! esion ale, creeaza si orienteaza cerintele pro! esion ale, pe indicatorii semni!i cativi ai materialelor supu se activit atii pro! esionale si pe speci!ice muncii. Cmpul de actiune al memoriei se restructureaza de asemenea su3 in!luentele pro!esiei. /ntr e 10 + 16 ani + crestere evidenta a nivelului de utili zare a atentiei pe !ondul muncii, platou de dezvolt are a gndirii si memori ei, ntre -$&-- ani se dezvolt a din nou toate cele - ca platou, ntre -$ si -. ani si cu o usoara redresare ntre -0 + #$ ani. 9educerea =SD ca !le(i3ilitate n utili zare devine evidenta dup a #$ + #. ani si mai marcanta dup a .. ani. 9ecunoasterea si reproducerea devin mai putin prompte dup a .. ani. =emorarea logica e cea mai rezistenta. /nv atarea psihomotorie + platou /n dezvoltarea inteligentei p na la .. ani. comple( ritualuril e

este implicata o in!lu enta mai mare culturala si sociala. a creativitatii n ntreaga structur a a vrstelor. la progresu l stiintei si

/n ultimele decenii se r ducatia tehnicii. permanenta

ealizeaza o mutare divergenta a adultil or optimizeaza

conditia de participa re a tutur or oamenilor

/nv atarea permanenta

atenueaza inegalitatile e(ist ente n pregatire, prelun geste durata pa rticiparii la viata activa. niv eluril or

/nv atarea implicata n educatia permanenta se adreseaza nivelurilor senzorio + motorii si psihomotorii, intelectuale, celor sociale, a!ective si estetice.

Cel mai comple( aspec t al indivi dualizarii educatiei adultului este implicat n caracteristi cile perimarii pro!esionale. Perimarea este determin ata de evolutia n di!erite domenii a un or cercetari !undamentale comple(e si modi!icarea pe aceasta 3aza a unor paradigme ale domeniului. - aspecte n legatura cu nvatarea la adulti4 reimpulsioneaza procesul general al dezvoltarii; structurile impli cate se modi!i ca la adulti; mi"loc de nving ere a alienarii.

)d ultul tnar + personalitatea statut.

e antrenata n trairi a!ective int ense, aspiratii puternice.

)u loc con!lict e de rol si

- situatii4 inadaptarea pro!esionala; adaptarea se realizeaza , dar nu este e(tinsa; adaptare e(tinsa. >ipice pentru t narul adult + a. si c. Perioada de adult GG + se constientizeaza simtul reusitei si mplinirii sau al nereusitei si nemplinirii. Perioada de adult GGG + su3 imperiul deza nga"arii pro!esio nale are loc n mai mare masu ra constientizarea. Su3identitatea pa rentala si maritala ! aze 4 n consolidare, procesul de adaptare activ, roluril e n !amilie se di!erentiaza si se

tnar adult + casnicia consolideaza;

etapa de adu lt G + rolul pa ren tal de vi ne mai nca rcat, eroda re a caracterului crize n casnicie; etapa de adult GG + viata de !amilie se ncarca de o oarecare tempereaza discret la am3ii parteneri etapa de adult GGG + rolul parental secu rizare si acros.

arzator al intimitatii, pot interven i

tensiune din directia rolului paternal, li3idoul se devine de

devine ma i comp le( si situativ nou , lega tura matrimoniala

2r stele regr es ie 2rstele terminale (pensionarea).

de

tapele de dup a 0. ani pun mult mai multe pro3leme dect celelalte vrste. ale vietii se a!la su3 semnul iesirii din mun ca activa

(ista o serie de aspecte sociale ale 3atrnetii + cresterea long evitatii reale si pot entiale si prote"area sociala a acesteia; !olosir ea sociala a e(perientei pro! esion ale si sociale a vrstelor 3atrnetii, data !iind valoarea sa; pro!ila(ia 3atrnetii si lupt a mpotriv a 3olilor de degenerescenta. Se poate v or3i de - stadii4 stadiul de trecere spre 3atrnete 0. + 5. ani; stadiul 3atrnetii medii 5. + *. ani; stadiul marii 3atrneti + peste *. ani. Su3identit atile intra ntr&o serie de noi poz itii. >ipul !un damental de activitate F adaptarea la un nou orar de activitati. >ipul de relatii F se modi!ica restr ngndu&se din aria pro!esionala, dar si din aria altor activit ati. Perioada de trecere + su3id entit atea pro!esionala se dezo!icializeaza si se integreaza n su3id entit atea social + o3steasca. Su3id entit atea maritala ramne ese ntiala. Su3id entit atea parentala + relativ e(pansiv a. Perioada de o oarecare !ragilit ate 3iologi ca. Perioada 3atrnetii propriu + zise. Su3identitatea parentala se contracta usor, su3identitatea sociala se e(ercita n teritoriul social accesi3il. Kolile degenerescente reduc mo3ilitatea. =ortalitatea este mai mare. Perioada marii 3atneti + su3identitatile Durata medie sup rapuse se contracta; uneori poate avea loc o disolutie de sine.

a vietii + 5$ ani la 3ar3ati si 5. ani la !emei. !ara seisme prea evidente, @a .$ ani si dupa,

Scaderea energiei instinctelor si a e!icientei adap tarii. /m3atrnirea !izica se realizeaza "ucnd un rol important m3atrnirea celulelor, a tesuturilor si a organelor.

Cu vrsta, au loc modi!icari importante n ceea ce priveste somnul si !unctiile lui recuperative. se doarme A 5 ore, din care doar o ora de somn parado (al. videnta pierdere a elasti citatii pielii si a tesuturilor.

Speci!ic este si procesu l de ncaruntir e + acesta poate ncepe si dupa -. ani, nsa devine evident spre .$ + .. ani. =iscarile devin mai greoa ie, lipsite de sup lete si !orta. Dupa .$ ani scade num arul !i3relor mu scu lare activ e. Si n dom eniul organelor interne au loc !enomene de degradare4 cord, pulmoni, organe vitale. Dupa .. ani + incidenta a in!arctului miocardic si lezarea arterelor coronariene. 9espiratia devine dup a #. ani mai super!ici ala, se reduce gradul de o(ig enare al sngelui, tesuturilor, sca de e!icienta respir atiei. Scadere a po!tei de mncare ce determina o sla3ire a raspunsurilor digestive. =eta3olismul 3azal creste cu vrsta. Procesul de m3atrnire este ampli!i cat de modi!i carile hormon ale ce survin mai ales dup a 0. ani. Degradarea si m3atrnir ea sistemului nervos este legata de reducerea capaci tatii organismului e(igentele alimentare ! oarte mari ale creierului (iri garea, o(igenarea, alimentarea). Caracteristici psihice de a satis!ace

)ctivitatea psihica poarta amprenta e(perientei de viata si a proceselor de reechili3rare a organismului. Gmpactul planului senzorial se mani!esta n prima etapa ca domin ant peri!eric apoi impactul !unctionalitatea )8S ), proces lent 0.&5$ ani, acce lerat 5$&5., sta3ilizat la valori reduse 5.&*. ani. vazului, degradarea auzului, sensi3ilitatea tactila se degradeaza(dupa .$&..), e.t.c. Dezvoltarea procese lor psihi ce comple(e Sunt in!luentate de e(perienta cultural&intelectuala si de capac itatile !uncti onale. Degradarea durata (=SD ) e mai pregnanta iar memoria de lun ga durata (=@D ) e mai rezistenta. Concomitent are loc o e(ace r3are a emotionalitatii, cooperare, an(ietate, capricii, e.t.c. Gnteligenta poa te sa se mentin a relativ activa. @a 3atrnete scade !luenta ideilor, se mani! esta o in!l e(i3ilit ate a opiniilor, rationamentelor, con!u zionism spatial, emotiile devin ceva mai primitive, hipertro!iere a sinelui, amnezie in!antila de origine a!ectiv a, tul 3urari de memorie. nervozitatii, irasc i3ilit atii, tul3urarea memoriei de scurta psi hice&sla3a centr al(scade (4 deg rada rea

!unctiilor

Se mani!esta o tendint a de crestere a !ondurilor soci ale de pension are si de asistenta sociala, de constituir e a cadrului socio&ocupational al persoanelor n vrsta. Dupa 5$&5. ani apar pregnant cazuri de dementa senila si psihoze, trairea n trecut, vidul de idealuri si aspir atii. Se di!erentiaza moartea 3iologica (deg rada rea proceselor psihologice), moartea psihologica (disolutia comportamentului, a constiintei) si moartea sociala (nregistr area mortii, nmormntarea, rezolvarea mostenirii, rezolvarea schim3arilor sociale).

D e 3 u tul vietii /nca nainte de nastere, !iinta umana parcurg e un lung proces de crestere, !ormare, aceasta in!lu entnd dezvoltarea ulterioara a sa. Perioada intrauterina & cea mai intensa crestere si dezvoltare a !iint ei umane. 7lagelul spe rmatozo idului, patrun znd n peretii ovulului, se eli3ereaza aproape instantaneu 1- de cromozo mi constituind zes trea ereditara masculina. /n acelasi timp, nucle ul ovulului emit e tot 1- de particule cromozo mi + zestrea ereditara !eminina. Cei 1- de cromozo mi de la tata cu cei 1- cromozo mi de la mama !ormeaza materialul genetic care are #0 cromozo mi si este uni c pentru !ieca re indivi d. (ista o in!initate de com3inatii posi3 ile ntre 1 posi3 ili parinti. Procesu l de !ertilizare poa rta num ele de misotis. Cromozo mii sunt !ormati din gene. Ge nele sunt particule comple(e contin nd codul genetic. Genele au aran"amente speci!ice lineare n cromozomi si contin )D8 si )98 . %ul ncepe sa se divi da n progresie geo metrica la trei ore din momentul n care a avut loc !ecundatia. Creste n volum si avanseaza spre uter, se hraneste 1&- zile din rezervele proprii pe care le epuizeaza cnd a"un ge in cavitatea uterina. Se !i(eaza n uter prin intermediul unor radacini em3rion are ce se implanteaza cu vasele sangvin e din uter. n celulele uterului, lund contact

m3rionul se dezvolta !oarte repede + volumul lui creste de *$$$ ori, iar diametrul de 1$ de ori. 7aza germinala ($&- luni) + crestere masiva a masei celulare prin producerea a doua tipuri de celule4 germin ale si celule e(terioare (de protectie). Se !ormeaza sistemul nervos, la - saptamni se !ormeaza maduv a spinarii. Perioada !etala timpuri e (-&0 luni) + se realizeaza di!erentierea celor trei straturi4 ectoderm : celul ele pielii, sistemul glandular, unghiile, parul, organele senzoriale si sistemul nervos; mezoderm : sistemul circulator si e(cretor, mu sch i, straturi interne pro!un de ale pielii; endoderm : mare parte dintr e organele int erne. )re loc dezvoltarea sis temului oso s, a tesuturilor, a sistemului nervos, se !ormeaza se(ul si coardele voca le. )re loc o ncetinire a cresterii e(plozive dupa . luni. 7aza !etala tardiva (0&6 luni) + !atul creste n marime, < i se dezvolta motilit atea ,organele de simt.

0 luni + se di!erentiaza amprentele digit ale, se !orm eaza pleoapele, glandele se3acee, sudorip are. )re loc o ncetinire a cresterii e(plo zive dup a . luni. =ulti copii nascu ti nainte de termen supravietuiesc deoarece au hormoni proprii de crestere ( S>? , etc), chimism intern al circulatiei sangvin e, !inctii de adaptare. =iscari ce se pot surprinde n viata intr auterina4 agitatie motorie di!uza + 6 saptamni, 3ataile cordului + ,$ saptamni, miscari resp iratorii + ,1 saptamni, miscari poz itionale sla3e, nchide minile & ,1&,# sap tamni, miscari ale tractului diges tiv + ,0 sap tamni, misca picioarele, pleoape le + ,0&1$ saptamni, tipete sla3e la 1# saptamni. 8as terea @a specia umana nasterea nasterii4 are loc, la A 105&1*$ de zile de la data !ecu ndarii (ista # etape ale

dilatarea canalului cu anga"area capului !etusului n canalul dilatat; e(pulzarea !atului; e(pulzarea placentei si a mem3ranelor; contractari si e(pulzari ulterioare nasterii. @a primipare etapa dilatarii ca nalului cu anga"area capului ! etusului n canalul dilatat poate dura ,1&1$ ore, a doua etapa cca. ,&1 ore si ultima , ora. @a multipare este de regula mai dureroasa etapa e(pulzarii ! atului si urmatoarele desi de cele mai multe ori nasterea este mai scurta. 8asterea este traita n mod su3iectiv si relativ o3iectiv ca un adevarat soc, att pentru mama, ct si pentru copil. Pentru copil, nasterea este n mod cert o sch im3are radicala a conditiilor de e(istenta. =a ma traieste socul su3 !orma depresiei pos tnatale. Prima reactie la copil dupa nastere este tipatul (7reud l considera o e(presie a traumatismului primar uman,

eveniment ce marcheaza e(istenta umana).

Primul an de viata /n! atisarea generala a nou&n ascu tului normal este spec i!ica. /ntr egul corp este plia3il si are tendinta natur ala de a sta pliat (poz itie em3rionara). Capul este mare si dispun e de 0 !ont anele. =em3r ele sunt relativ scurte, pielea este rosi atica si usor tume!iata. Sistemul nervos este imp er!ect, prezentnd programe reduse. Primele -&. zile + scadere !iziologica din greutatea initiala cu ,.$&-$$ grame. Dupa #&. zile + scaderea greutatii se opreste, apoi ncepe recuperarea greutatii pierdute. %rganismul dispun e la nastere de o capacitate senzoriala generala relativ 3ine dezvoltata, dar de o capacitate de reactii intentionale si coordon ate aproape nule. So mnul nou & nascutului este polimor! si la cei mai multi copii se e(tinde pe #B. din 1# ore, deoarece apare !enomenul de epuizare rapida si intensa energetica. 9apo rtul dintr e orele de so mn si cele de veghe se va modi!ica treptat. , an & copilul va avea nevoie pentru recuperare de ,.&,0 ore de somn zilnic, desi activit atea sa din orele de veghe va !i mult mai densa si consumurile mai intense. )ceste momente zile. de veghe vor deveni calme, active, spre deose3 ire de caracterul lor agitat din primele

Pentru a se controla greutatea pe care cop ilul tr e3uie sa o ai3a ntre ,&0 luni, si la ci!ra o3tinuta se ada uga greutatea de la nastere.

se nmult este num arul lunilor cu 0$$

Cresterea n greutate ntr e 5&,1 luni se calculeaza nmultin d num arul de luni ale cop ilului cu .$$, plus greutatea de la nastere. Controlul cresterii n naltime se !ace nmultind num arul de luni cu cu 1,. si se adauga naltimea de la nastere (pna la 0 luni). /ntr e 5 si ,1 luni, calculul se e!ectueaza nmultind num arul lunilor copilului cu 1 , la care se adauga valoarea naltimii de la nastere. Cresterea este !oarte intensa dup a nastere. Perimetrul cranian este de apro(imativ -#,. cm la nastere; la un an de circa #.cm; la - ani, de #5 cm.

Cresterea creierului se e(prima prin marirea perimetrului cranian cu ,1 cm n primul an, cu 1 cm n al doilea an. @a , an, volumul creierului este de -B. !ata de creierul adult, iar la 1 ani, de #B. !ata de acesta. Perimetrul toracic este de -1 cm la nastere, dec i mai redus dec t cel cranian, apoi creste la #. cm la , an si l egaleaza pe cel cranian. Perimetrul toracic l ntr ece pe cel cranian cu ,&1 cm. Se considera ca n copilarie aceasta distantare ntr e cele doua masu ri creste cu cte un cm. pe an. >re3uintele de alimentare, somn, apa sunt ciclice. >re3uintele de aparare, orientare, investigare sunt permanente. incis ivii laterali, iar ntre un an si ,* luni de de si

/ntr e ,$ si ,1 luni apa r aspe cte legate de dentiti e. /nt i se contureaza ncep sa creasca primii # molari. /ntr e ,0&1* luni apa r caninii.

>re3uintele de aparare (supr avietuir e) devin active si ncep sa se e(prime prin miscare si tipat n cazuri discon!ort si prin somn n caz de o3oseala. >re3uinta de misca re se intentionalizeaza primar, !iind legata e(plorari ale mediului. Se constituie si tre3uinte psihologi ce, cum ar !i aceea de a !ort a prezenta adultilor relationarea cu acestia.

>re3uinta de hrana si apa, aer, temperatura echili3r ata, somn, vocalizare, comuni care si relationare sunt cele mai importante si impli cate n crestere si dezvoltare. le se vor socializa treptat. So mnul & )pro(imativ *$C din timp, cop ilul doa rme pna la un an, cu o descrestere .$C. Se modi!ica pe acest interval ritmul si calitatea somnului. >re3uinta de eliminare & este re!le(a la copilul mic. @a * saptamni, ncepe sa mearga; di!icil este co ntr olul mictiunii. n ultimul trimestru spre

cop ilul are cca 1 sca une pe zi si unul dupa ce

7oamea si setea & n ontog eneza timpurie, !oamea provo aca o stare generala de agitatie si tensiune. )ceste tre3uinte sunt impli cate n nvatarea si comunicarea timpuri e. /n primele ,$&,1 zile, sunt necesare cam 0&* alimentari n 1# ore. Dupa # saptamni, acestea se pot reduce la .&0. >re3uinta de a!ectiune se realizeaza prin int ermediul structurii relatiilor si regulil or incluse n structura !amiliei :D!o ameaE de prezenta adultului. Primul an de viata este si perioada de cstig a 3azelor independentei prin - serii de conduite achizitionate n e(perienta ontogenetica timpurie. )cestea sunt4 apucarea si mnuirea elementara a o3iectelor, mersul si rostirea primelor cuvinte. Perioada primelor -$ zile se divide

n4

o perioada scurta (5&,$ zile) : este critica si di!icila ca adaptare; o perioada mai lun ga : marcheaza organizarea ritmurilor circad iene si a unui echili3ru primar !uncti onal 3iologic. simple si catenare, se dezvolta orientarea vizuala si auditiva, (-$&.$ cm)

, lun a la - luni : se !ormeaza re!le(e conditionate se mani!esta gnguritul ecolalic si vocalizari.

de la - la 0 luni : !ormarea perceptiei la - luni, apo i curiozitatea, crearea unui spatiu pro(imal acoperit de cmpul atenti ei auditive vi zuala, tactila.

motionalitatea se ncarca de a!ectiuni, de depe ndenta, gelozie, antipatie, simpatie, cu mimi ci coresp unzatoare F !orme de comunicare nonver3ala. /ntr e 0 si 6 luni sunt caracteristice deplasarea prin trre, mers n # la3e sau cu scaunelul tras. )par mani!estari de inteligenta adaptativa practica. Gmit atia este activa, a!ectiunea se complica, copilul mani!esta nsusiri de sesizare a dispo zitiei mamei (empatice), ncearca sa capteze atentia si 3un avoint a, rosteste cuvinte scu rte 3isila3ice cu rol de propo zitie (holo!r aze ), gesturi cu !unctii de comunicare (salut, cere mncare). >raieste empatic dispozitiile mamei. De la 6 la ,1 luni, cop ilul se ridica si merge pe lnga o3iecte sau de mna, se "oaca mimnd "ucariile. /nt eleg nd interdictia, mustrarea, ape lul, rugamintea, sp une cteva cuvinte. /n ontogeneza timpuri e sun t mai pregnante !unctiil e primare 3iologice att ale senzorialitatii de contact (miros, gust) apoi tact, ct si aceleia de distanta (vaz, auz). Perceptia se structur eaza su3 !orma a doua modele nrudite4 un model percep tiv contemplativ + prezent la doua luni + si un model percep tiv ce are o consecinta acti onala si se constituie la - luni. Dupa # luni, perceptia devin e !orma de 3aza a in!ormatiei senzoriale, iar apucarea o3iectelor suportul ei principal. )spectele !un damentale ale percep tiei vi zuale (!orma, adncimea si perspe ctiv a) se !ormeaza treptat n primii ani. P na la ,$ saptamni cop ilul priveste nepre!erential un cerc (doua dimensiuni) si o s!era. Dupa - luni vocalizeaza, apoi gngureste spre persoa na concreta, niciodata spre !otogra!ia ei. Gnteligenta. Se mani!esta Dconduita suportuluiE la 6 luni. )ceasta apare n situatiile n care, daca se !lutur a o 3atista deasup ra !etei cop ilului, dupa ce el ncearca de cteva ori sa o prinda, se opreste si apuca mna care mi sca 3atista. DCo nduit a s!o riiE, descrisa ca activa la ,, luni si 5 zile, consta in ridicarea "ucariei tragnd de s!oara pe mnerul unui !otoliu, dupa ncercari de a a"un ge la "ucarie prin aplecare. D Co nduit a 3astonE pune n evidenta !aptul ca spre s!rsitul primului an de viata cop ilul rezo lva situatii& pro3lema, mani! estnd o int eligenta practica, inventie si !le(i3ilit ate. Cop ilul de ,1 luni e(prima conduit e prin care dovedeste int enti onalitati comple(e, si pune caciulita ca sa indice ca vrea sa iasa la plim3are etc. /n ce priveste special). emotiil e, copiii su3 - luni le au su3 !orme de disco n!ort !izic convertit n psihic (de !oame, n

Dintre e(presiile cele mai comple( dezvolt ate sunt cele de echili3ru implicat n cstigarea pozitiei verticale si a primilor pasi. (ista o componenta psihologi ca importanta a mersului si a miscarilor n genere. /n conte(tul acestei compon ente actioneaza perechea 3ipol ara emotionala de intentii (ca dorinta de a merge si teama de cadere ce poate a"ung e an(ietate). Comunicarea adaptativ&a!ectiva. Comunicarea se realizeaza prin vor3ire si prin reactii nonver3ale (C82 ) n care se includ gestica, mimica, postur a si paralim3a"ul. @a -&# sap tamni se mani!esta zm3etul ca e(presie a C82 . @a 1 luni se contureaza destule momente n care copilul si ntr erupe sup tul pentru a zm3i, ca raspuns la discursul a!ectiv al mamei. @a 1,. luni, vocea mamei va produce mai putine zm3ete din partea cop ilului, dar sunt mai !recvente reactii de voca lizare sau gngurit ca un !el de schema de comunicare. @a -&# luni, zm3etul devin e mai mult reactie la contactul vi zual, la sursul mamei. Dupa #&. luni, copilul decodi!ica numeroase aspecte din mimica adultului. Pe locul al doil ea n cont e(tul C82 se a!la gestica minilor. @a copilul mic, gestica minilor este mai densa dup a 0&5 luni n intentii a!ectiv e, re!uz, situatii ceremoniale nvatate pentru ocazii de contact social (salut).

Comuni car ea ver3ala G nguritul F materia prima a vor3irii, cup rinznd nti vocale neclare, apoi acestea devin clare. # luni : se produc articulari de vocale cu consoane si di!erenti ere a consoanelor. . luni : ncepe procesul de lalatiun e ca !aza superioara a gnguritului. @alatiunea F e(presie articulata. Consta dintr&o intensa emisie repetata de sila3e . S!rsitul lunii a ,$&a : atentia copilului este evident ndreptata spre cuvinte. @a ,,&,1 luni : copilul !ace rapid progr ese de ntelegere a vor3irii adresa te si !oloses te mai circumcis holo!r aze le. 7ata de adulti si de copiii mai mari gradul de socia3ilit ate este evident. 7ata de copiii mai mici soci a3ilit atea este redusa. /n primul an de viata e(ist a o organizare comple(a atitudin ala de ordin primar a a!ectelor ce apare n adaptarea si reactiile copilului la viata reala. 7reud e de parere ca ele se constitui e ca structuri relativ comple(e constiinta si reglate inconstient printr& o entitate numit a imago). /n galeria primelor compl e(e ontogenetice se mani!esta dependenta a alaptarii si este legat de imagoul matern. situationale (e!ecte psihice nediri"ate de de

compl e(ul sevra"ului & !i(eaza relatia si situatia

Sevra"ul se !undamenteaza pe emotiile arhaice si sta3ile ce unesc copilul cu mama sa si se constituie n primele luni, persistnd mai intens sau mai sla3 n toate conduit ele de dependenta ca un !el de cerinta continua de DlactatieE. >ot n ontogeneza timpurie se constituie compl e(ul de intru ziune care se mani!esta n variantele de gelozie. De la 1 luni la 1 ani, copilul se con!runt a cu cuplul si cu grupul !ratreriei n atasamentul dintre el si mama. Comple(ul e(prima implicatia introducerii unui al

treilea persona" ntr& o relatie a!ectiva duala intensa. )cest comple( are un rol important n identi!icarea si intuir ea !ortei lui alter si a lui ego. Pentru acesta din urm a, are loc la 5 luni Dgasirea n oglindaE, moment de trece re spre un nivel de inteligenta instrum entala, dar si de constituire a structurii narcisiste a sinelui. Separatia de mama pe o perioada mai mare de o luna, la 5 luni, duce la o adevarata depresie. Plnsul copiilor sanatosi are o evolutie speci!ica. )st! el, n primele luni, ma"oritatea copiilor plng !ara lacrimi, cu tipete concomitente. /ntr e -&0 luni, plnsul este nsotit de mi sca ri si agitatie. Dupa 0 luni cop iii plng !ara sa se agite.

Prim a copilari e )ceasta reprezinta etapa constituirii prim are coerente, a trairii e(perientei de viata curenta. Copilul ncepe sa !ie integrat n interrelatiile grupului !amilial si a celor ce !recventeaza !amilia. /ncepe sa sesizeze regulile, interdictiil e, orarul si stilul de viata al !amiliei, traind con!lict e si stari de con!ort psihic sau de eu!orie condition ate de cele din "urul sau. (perienta de viata devine impr egnata de nvatarea comunicarii ver3ale. @a nceputul acestei perioade, vor3irea copilului este restrnsa, inconsistenta si ncarcata de mari di!icultati de pronuntie. @a - ani copilul vor3 este relativ !luent. Copilul este anga"at n perioada anteprescolara n cautarea de mi"lo ace de a si consolida autonomi a prin per!ectionarea deplasarii si a deprinderilor de mnuir e de o3iecte. /nca de la nastere a e(ist at o amprenta evidenta a indivi dualitatii 3iologice. /n timpul primului an, cop ilul a traversat un important impact 3iologic si un evident soc social. >reptat nsa a ncep ut sa acumuleze o e(perienta vasta si complicata prin repetari auditiv e, prin !acila raportare la o3iecte si situatii noi. Procesul de adaptare are loc n cercuri concentrice, dintre care cel de la , la - ani este cel mai import ant, prin umanizarea ampla a tre3uintelor, intentiilor, atitudinilor si a conduit elor de 3aza. Hnii autori sunt de parere ca pna la - ani, omul achizitioneaza 0$C din e(perienta !undamentala de viata. ,1&,* luni + caracteristi ca este consolidarea devine deose3it de nestatornic si insta3il. mersului si o mai 3un a percepere a mediului ncon"urator. @a ,. luni

,*&1* luni + perioada se caracterizeaza printr&o acce ntuata dezvoltare a comuni carii ver3ale si !olosirea de solutii noi n di!erite situatii de viata. Spre s!rsitul etapei, copilul redevine nervos. Dupa 1 ani "umatate se dezvolta o mai larga conciliere cu adultii , un echili3ru usor meditativ. Cop ilul este preocupat de aspec tele evaluative ale actiunilor si demersurilor sale, devin e sensi3 il !ata de cei din "ur, se antreneaza n "ocuri, uneori cu un partener. /ntr e , si - ani, ritmul cresterii este nca !oarte int ens si multilateral, a etapei. cu o usoa ra ncetinir e spre limita superioara

Pna la - ani, perimetrul toracic ntrece pe cel cranian cu apro(imativ 1 cm. Capul, cam de ,B- din statura copilului la , an, a"ung e la I (parte din corp) la - ani. @a 1 ani proporti a devine de ,B. (a3ia la * ani raportul va deveni de ,B0). Pna la - ani se completeaza treptat dentitia provi zorie (la , an copilul poseda * incisivi). Cresterea ponderala nsum eaza #,. 'g pe ntreaga perioada. /ntr e , si - ani continua dezvoltarea corpului celular al neuronilor, pigmentatia lor, rami!icatiile dendriti ce si sinapsele se nmultesc, continua procesul de nuclearizare. @a - ani, creierul devine asemanator cu cel adult n ceea ce priv este relie!uril e sale e(prim ate n circumvolutiuni si scizuri. @a ,* luni poa te duce la gura lingura cu supa (varsnd o parte din continutul ei). /ncepe sa mestece alimentele, la 1$&11 luni masticatia este curenta. @a -$ de luni tine cana cu am3ele mini si 3ea. @a - ani poa te mnca cu !urculita 3ucatele de alimente. @a 1&- ani controlul s!incterian este evident. @a ,5 luni copilul imita si ast!el si nsuseste o vasta e(perienta.

Cerinta su3iectiva a comunicarii este constituita la ,0 luni. /ntr e ,* si 1# luni are loc !ormarea vor3irii n propoz itii, iar ntre #* si 0$ luni are l oc organizarea sint a(ei. Dupa , an, copilul construieste propoz itii simple de 1, apoi de cuvinte. l ncepe sa !oloseasca propriul num e in re!erintele desp re sine, dupa mode lul luat de&a gata de la ceilalti (vor3este desp re sine la persoa na a treia o perioada de 1&- luni). @a 1 ani se mani!esta !aza de acuta insistenta la ntre3area Dce este asta JE. Se considera acest moment ca un !el de Dmare identi!icareE a lumii o3iectuale. Dorinta de comunicare devine intensa. @a 1 ani persista nca planul mental, caracterul auti st si animist al gndirii cop ilului si o di!icultate structur ala de a sesiza di!erentele dintr e interdependenta, cauzalitate, determini smul !enomenelor etc. la - ani atentia se deplaseaza usor spre relatiil e dintre !enomene si o3iecte, activeaza curiozitatea copilului si ncarca mi"l oace le de investigatie cu str ategii noi (int eroga tia Dde ceJE), schemele mentale sunt nca relativ rigide. % !orma a curi ozitatii la - ani este legata de atractia interdictiei. Desi dup a vrsta de , an dispozitia generala a copilului este din ce n ce mai 3un a, planul a!ectiv este inst a3il si arzator, copilul se supun e legii celei mai mari tentatii.

@a ,* luni, rezonanta a!ectiv a creste, cop ilul este mai impresiona3il si intuieste dispozitia mamei, reac tioneaza la o melodie trista. @a , an si "umatate, atasamentul !ata de mama sau de persoana care o mani!esta gelozia. nlocuieste devine aca parant. Se

>imi ditatea !ata de persoanele straine, simpatia anti patia ncep sa !ie nuantate. Sp re 1 ani, tatal este admir at si devine !avoritul cop ilului. Dupa 1 ani, copilul devine impulsiv si nentelega tor, insta3il din nou. @a 1 ani "umatate, cucerirea propriei identit ati se realizeaza prin opozitie cu ceilalti. /n copilaria timpuri e e(ist a doua !eluri de an(i etate4 cea !ata de persoa ne si situatii straine si cea de sepa ratie. >reptat se constituie si an(ietatea morala ca teama de pedeapsa si traire a sentimentului de vinovatie. ) doua copilarie Perioada prescolara

Presiunea structurilor soc iale culturale, a3so r3tia cop ilului n institutiil e presco lare solicita toate posi3 ilit atile lui de adaptare, deci contr adictiil e dintre solicitarile e(terne si posi3ilitatile int erne devin mai active. Perioada prescolara mica (-&# ani) se caracterizeaza printr&o crestere a intereselor, a aspiratiilor si a aptitudinilor marunt e implicate n satis!acerea de placerii de e(plor are a mediului. Spre # ani, copilul devine mai put ernic, dar si mai nendemnatic. =iscarile sale devin mai 3rutale. Perioada prescolara mi"loci e (#&. ani) este caracterizata printr&un usor puseu de crestere. Se intensi!i ca dezvoltarea lim3 a"ului (ntre - si . ani se cstiga cam .$ de cuvint e pe luna), se dezvolta autonomia, constiint a de sine, curiozitatea devine mai ampla si a3ord eaza mai pregnant relatiile dintr e !enomene. Creste !ragilit atea a!ectiva (crize de prestigiu). Prescolarul mare (.&0 ani) mani!esta n ansam3lu o mai mare !ort a, agilit ate, peni3ile. Cmpul atentiei este domin at de o ntelegere mai pro!und a a situatiilor. adult mani!estata spontan ca atare, urmata de dorinte vadite de reconciliere. (ista 0 tipuri de adap tare la mediul nou al gradinitei4 adaptarea !oarte 3un a + despartiri !ara ezitari de persoana care a adus copilul la gradinit a, conduite saturate de curiozitate si de investigatie activa, sta3ilirea rapida de relatii cu educatoarea si cu copiii din grup a; adaptarea 3un a + despartirea !ara ezitari, sta3ilir ea !acila de relatii ver3ale cu educatoarea grup a, dar cu atitudine de e(pectativa; adaptarea di!icila, int ermit ent tensionala curiozitate; + nervozitate, retinere tacita, dispozitie si cu ctiva copii din inteligenta, reticente n situatii (ista o oarecare opo zitie !ata de

alternanta, nesig uranta, dar si

adaptarea tensionala continuu + nervozitate de !ond, retinere insistenta a persoanei nsotitoare, sta3ilir e de relatii !oarte reduse cu educatoarea si ceilalti copii, conduit e de a3andon; adaptarea di!icil a + re!uzul de a se desparti de persoana care l&a adus, de a sta3ili relatii (mutism), 3loca" al curiozitatii; neadaptarea + re!uz activ al copilului de a se desparti de persoana nsotitoare, negativism, uneori violent, conduite re!ractare, uneori agresive. Hn rol de seama n dezvoltarea planului perceptiv si al activarii reprezentarilor poate !i atri3uit "ocu lui. )cesta solicita si antreneaza vigoa rea, !orta !izica, rapiditatea, supletea si coo rdonarea, echili3rul, evaluarea spa tialitatii, a3ilitatea n !olosirea di!eritelor parti ale corpului, minii si mem3relor. Deose3it de activ se mani! esta dupa # ani capacitatea de memorare. Datorita vor3irii, memoria capa ta caracteristici psihice si socia le importante. >otusi, el uita repede, !iindca !i(area este !luctu anta si adeseori super!iciala. Pna la 0 ani, gndirea do3ndeste o operativit ate generala (nespeci!ica) relativ comple(a cu o oarecare viteza ce pun e n evidenta constituirea unor operatori de 3aza pe acest plan, !igurile logi ce. =area !recventa a ntre3arii Dde ceJE la # ani constitui e un indiciu pentru marea !oame de realitate si de sesizare de relatii a gndirii copilului prescolar. Comunicarea si !ormele ei. (ista di!erente sesiza3 ile ntr e comunicarea dintre copii, dintr e copii si adulti, copii si mama. Sp re 0 ani se mani!esta di!erente de co muni care ntre acestia si cop iii mici (reducere a lungimii propoz itiei, evitarea cuvint elor di!icil de pronuntat, lim3a" mic !olosit pe alocu ri). /n comunicarea cu copiii mai mari, se mani!esta reticente, ceva mai reduse dec t n caz ul comuni carii cu adultul mai putin cunoscu t. /n comunicarea cu

educatoarea din gradinit a, e!orturile princip ale ale copilului se orienteaza spre alcatuirea de propo zitii compl ete si usor stereotipe. /n comunicarea cu mama se mani!esta cea mai li3era !orma de e(primare ca topica. Caracteristicile a!ectivit atii ntre - si 0 ani. Dez volt area emotion ala n ansam3lul sau tre3uie raport ata la procesul identi!icarii. )cest proces trece prin cteva !aze . /n "urul vrstei de - ani, identi!i carea se mani!esta prin cresterea starilor a!ectiv e di!uze n care copilul plnge cu lacrimi si rde cu hohot e, n e(ploziile lui de a!ectiune, de a3andon sau de mnie (!uri e al3a), dup a care se simte vinov at. /n toate aces te mpr e"urari, e(primarea spont ana este treptat in!luentata de conduitele admi se si respin se din viata de toate zilele. Pro3lemele cele mai compl e(e se mani!esta n perioada prescolara n ceea ce priveste negativismul si constituirea minciunii intentionate. 8egativismul poate sa se mani!este ca !orma de deza daptare sau ca !orma de inadaptare. 8egativismul ca !orma de deza daptare se mani!esta mai ales ca reactie la neco ncordanta dintr e in!latia de dorinte ce apare la copii si cresterea situatiilor de !rustr are si interdicti e de mani!estare si satis!acere a ma"orit atii lor. Gn!latia de dorint e este o e(presie a personalitatii n !ormare si este animata de curiozitate, de dezvoltarea de interese, de desc operirea de situatii, activit ati de "oc ce a3sor3 copilul si l antreneaza pna la uitarea de sine. Pe acest !ond, parintii intervin cu temperari, cu ntreruperi 3ruste si nendemnatice dorind sa impun a un regim de viata mai ordon at. %stilit atile se nsum eaza si copilul mani!esta crize de re!uz, negativism, ncapatnare, adesea agresive, dar uneori cu tente depresive. 8egativismul de inadap tare este mai putin zgo motos, se mani!esta ca di!icultate de a participa la activitati distincte din alt mediu dec t cel din casa. 8u numai ca nu se ncad reaza n activitatile cu alti copii, dar uneori realizeaza mi ci escapade , !ug de la gradinita sau re!uza total orice, plas ndu&se ntr&o atitu dine indi!erenta usor ostentativa. >ot n aceas ta perioada se dezvolta min ciuna intentionata. P na la # ani, relatarile cop ilului amesteca realitatea cu intentiile si cu dorint ele. @a # ani, relatarile cop ilului ncep sa contin a circumst ante atenuante si ncearca sa iasa din situatii de culpa3 ilit ate prin min ciuna pentru a o3tine ceva, pentru a scapa de situatii neplacute. Din pacate, cop ilul ntlneste n viata de !iecare zi min ciuna conventionala, !apt ce are e!ectele sale de generare de con!u zii. Se dezvolta intelectuale. si emotiile si sentim entele estetice si

7enomenul cel mai semni!icativ l constitui e nsa ierarhizarea a!ectiv&morala care creeaza o nou a ordin e n viata si e(presia su3i ectivit atii si o !uncti e normativ&sanctionatoare a regulilor mor ale instalate n constiinta ca reguli acceptate. Gnt eresu l pentru "oc, spec i!ic vrstei, este generator de numeroase activit ati ce se ncorporeaza n "ocuri. Jocul e!ectuat cu pasi une este izvor de 3ucurie. Jocul de3ordeaza personalitatea cop ilului, instalnd&o n realitate cu generozitate si stralucire. >otusi, nu toti copiii stiu sa se "oace, desi "ocul nu cere neaparat "ucarii cos tisitoare. Jocul este terenul pe care personalitatea si int eresu l sunt !ortele de dinamizare ale acestuia; "ocul se nvata si se transmite cultural. Gnt eresul !ata de activitati este nglo3a t n cel de "oc si ntr etinut de el. Gnt eresu l socia l !ata de oameni se satis!ace prin "ocu rile cu rol si su3iect. ) treia copilarie Perioada scolara Perioada dintr e intrarea copilului n scoala si terminarea ciclului elementar este adesea descrisa !ie ca un !el de s!rsit al copilariei, !ie cu particularitati de vrsta asemanatoare cu cele presco lare, !ie ca etapa de de3ut prim ar al adolescentei, !ie ca etapa distincta a copilariei. /n copilaria timpurie si n perioada prescolara are l oc cea mai importanta ach izitie de e(perienta adap tativa.

/nv atarea devine tipul !un damental de activit ate, mai ales datorita modi!icarilor radicale de conditionare a dezvoltarii psihice n ansam3lul sau pe care le provoaca si ca urmare a di!icultatilor pe care copilul le poate ntmpina si depasi n mod independent. /nvatarea si al!a3etizarea constituie conditiil e ma"ore implicate n viata de zi cu zi a copilului dup a 0 ani. )ceasta conditie nou a de e(istenta action eaza pro!und asupr a personalitatii lui. Prin al!a3etizarea copilului, acesta cstiga potential instrum ente valide de apropiere de toate dom eniil e culturii si stiintei contemporane si a celei ce s&a dezvolt at n decursul timpului. De cele mai mult e ori, scoa la raspund e si dorintei copilului de a !i ca cei realizare, de satis!acere si dezvoltare a curio zitatii cognitiv e a acestuia. mari (adultrism), ca si dorintei de

Scoala impune mode lele ei de viata, dar si mode lele sociale de a gndi si acti ona. a creeaza sentimente socia le si largeste viata interioara, ct si conditia de e(primare a cesteia (mai ales e(primarea ver3ala si comportamentala). Prin preperatia pentru activit ati comple(e si variate, scoala !ormeaza capacitati de activit ate, respe ctul !ata de mun ca, disciplina si respo nsa3 ilit ate ca trasaturi psi hice active. Primii # ani de scoa la, chiar daca au !ost pregatiti prin !recventarea gradinitei, modi!ica regimul, tensiunea si planul de evenim ente ce domin a n viata copilului. )dap tarea cop ilului se precip ita si se centreaza pe atenti a !ata de un alt adult dect cei din !amilie.

Pentru copil, caracteristica cea mai se nsi3 il di!erita, oda ta cu intrarea n scoala, consta n neutralitatea (ega litatea) a!ectiva a mediului scolar, !apt ce creeaza conditia cerintei de a cstiga indepe ndent un statut n colectivitatea clasei. 8u mai sunt valide mani!estarile de a!ectiune si !armec pe care copilul le poseda. Procesul cresterii se tempereaza usor ntre 0&5 ani, pentru a se intensi!ica ult erior. @a 0 ani, dentiti a provizorie ncepe sa !ie nlocuita cu dentitia permanenta. Dupa 5 ani este intensa osi!icarea la nivelul 3az inului la !etite, precum si procese le de calci!iere la nivelul osa turii minii. )rticulatiil e se ntaresc si ele. Creste si volumul muschilor, se dezvolta mu scu latur a !ina a minii. @a 5 ani, creierul cntareste apro(imativ ,1$$ g, lo3ii !rontali a"un gnd la 15 la suta din totalul su3 stantei nervoase a creierului. Dupa 0 ani se organizeaza legaturi !unctionale implicate n lectura si scriere. >otusi, copilul nu este ro3ust, nici solid ca la . ani. Dimpotriv a, la 0 ani este sensi3il, di!icil, insta3il, o3oseste usor. /n ceea ce priveste ndemnarea, creste !orta musculara si se accentueaza caracterul e(tremele de stngaci si dreptaci se pun n evidenta, crend pro3leme n procesul scrierii. de am3id e(tru, dar si

/n aceasta perioada trans!orm arile psihice se !ac lent, nespectacular. Prima schim3are care se pun e n evidenta este latura de orientare generala. Pe acest plan se !ace o parasire a intereselor evidente n perioada presco lara, ca desenul, modela"ul. (ista o mai mare atentie acordata "ocului cu reguli n colectiv. Copiii trec si printr&o !aza e(cesiva sensi3ilizare !ata de noi reguli. Hneori, suspicionarea de ncalcare a regulilor impu se, de catre cei din "ur (colegii sai). conduita lor este centrata pe

@a 0 ani, copilul este total a3so r3it de pro3lemele adap tarii n viata sociala. Dupa 5 ani, se mani!esta treptat o mai mare detasare psihologica, o crestere a e(pansiunii, o mai mare e(troversiune si trairi numeroase eu!orice si de e(altare, semn ca adaptarea scolara a depasi t o !aza tensionala. /n vor3irea cop ilului ncepe sa !ie !recve nt !olosi t superlativul n descrierea de situatii, ntmplari si o3iecte. @a 5 ani ncepe sa creasca evident curiozitatea !ata de mediul e(trascolar si !ata de mediul str ada l. >ot la aceasta vrsta are loc si o crestere usoara a rapidit atii reactiilor; copilul pare mereu gra3it. =omentul de * ani este !oarte sensi3il pentru educatia sociala, dat !iin d !aptul ca adaptarea a depasi t nca o etapa tensionala si copilul a ncep ut sa treaca ntr&o !aza de mai mult echili3ru si mai mare stapnire a conditiilor de activitate sco lara pe care le traverseaza. /ncepe sa de vin a ceva mai re!le(iv si preocupat de numeroase pro3leme dintre care si aceea a provenientei cop iilor (de la . ani), dar si de pro3leme privin d apa rtenenta sociala, identitatea de neam. Dupa 6 ani, copiii de se( di!erit ncep sa se separe n mod spontan n "ocuri. Copilul devine ceva atenueaza caracterul pregnant al e(pansivitatii n conduite. mai m editativ, se

Si n planul integrarii n colectiv intervin unele schim3 ari + copilul devine mai sensi3il la in!orm atii soci ale, la opinia de clasa. /ntr e 6 si ,$ ani are loc o crestere evidenta a spiritului de evaluare a copilului, spiritul critic se dez volta la !el.

Primul aspect al modi!icarilor mai semni!i cative pe ace st plan se e(prim a n schim3 ari ale caracterului investigativ si comprehensiv al perceptiei si o3servatiei ca instrumente ale cogniti ei. )ntrenate si e(ercitate, capacitatile senzoriale, perceptiv e si interpretative (sau comprehensive) ale perceptiei devin mai acute si e!iciente. Sensi3ilitatea discrimin ativa si pragurile perceptiv e a3solute se dezvolt a si ele. /n procesul scrierii e(ista un permanent control prin lim3a"ul interior. chiar si la nivelul clasei a G2&a, e(ista o permanenta dialogare a copilului n timp ce scri e. valuarea marimii este nca de!icitara (copiii de 0&5 ani supraestimeaza marimile, iar copiii de *&6 ani su3estim eaza marimile si distantele). Spatiul personal se structur eaza spre ,$ ani si este impr egnat de e(pansiun ea personalitatii. Se semnaleaza cresterea volumului sim3olurilor si apoi a conceptelor n perioada sco lara mica (dispun e de peste -$$ concepte relativ valide). Cerinta de relationare a nsusirilor conceptelor la cont e(tul si o3iectivele date se a"ust eaza a3ia spre ,$ ani, devenind activa. Kaietii au mai mari di!icultati dec t !etitele n nvatarea citit&scrisului. /n urm a unei largi anchete a reiesi t !aptul ca la nvatatorii care conside rau ca nu e(ista di!erente + acestea nu e(istau, pe cnd la cei ce spuneau invers, e(istau di!erentele respective. @im3a"ul oral si scris.

(ista di!erente relativ importante n ceea ce priveste gradul de dez voltare al lim3a"ului cop iilor la intrarea n scoala. )cestea privesc niv elul e(primarii, latur a !onetica a vor3irii orale, structura le(icului, nivelul e(primarii gramaticale si literare. @a acestea se adauga nentelegeri partiale sau totale ale sensului cuvint elor, nesesizarea sensului !igur at al cuvintelor, necunoasterea termenilor tehnici si stiinti!ici, con!und area paronimelor, con!u zii privind sinonim ele si omonimele, tendinta de a crea cuvint e noi pentru notiuni ale caror denumiri nu se cunosc ori nu au !ost retinute. Hn alt !enomen lega t de particularitatile lim3a"ului oral la cop iii n primele clase consta n di!icultatea de a realiza e(primari e(plicite. Htili zarea delimit ativa si restrictiva a lim3a"ului la situatii mai mult de comuni care ori dialog simplu + n viata de !amili e + creeaza o saracie a e(primarii speci!ice, un !el de tendinta spre e(primari eliptice, economicoase, dar negli"ente adesea, !ara nuantari si !ara caracteristici ale vor3irii. Competenta lingvistica este n genere mai dezvolt ata dect per!orm anta ver3ala. Prima este ntretinut a de lim3a"ul pasiv al copilului. 2oca3ul arul total cuprind e ,.$$&1.$$ cuvint e la intr area copilului n scoala (0$$ cuvint e n voca3ul arul activ), #$$$&#.$$ cuvint e spre s!rsitul perioadei scolare mici (,.$$&,0$$ n voca3ul arul activ). Pe rio ada pu3 ertatii si ad ol esce nt a 9eprezinta a doua decada a vietii omului. >recerea spr e maturizare !amiliala si sco lara se modi!i ca treptat. 8ota domin anta a ntregii etape este intensa dezvolt are a personalitatii, >ipul !un damental de activit ate ramne nvatarea si instruirea, e(ercitarea corecta a unei activitati pro!esionale productiv e. si integrare n societatea ei. adult a. >utela

contemporanizarea si practica,

teoretica

inclusiv prepa ratia pentru

Se complica progresi v, tnarul integrndu&se tot mai mult n generatia sa. %pozitia dintr e comportamentele impregnate de atitu dini cop ilaresti si atitu dinil e si conduitele noi !ormate su3 impulsul cerintelor int erne sau impuse de societatea vrstei. =aturizarea este centrata pe identi!icarea resurselor personale si realizarea identitatii proprii si a independentei. Se dezvolta atitudini, conceptia despre lume si viata, au loc mani!estari motiv ationale puternic energizate si se contureaza idealurile. >rei stadii4 stadiul pu3ertatii (,$&,# ani) dominat de un puseu de crestere, accentuarea stadiul ado lesce ntei (,#&,*B1$) procesul de csti gare a identitatii. stadiul ado lesce ntei prelun gite (,*B1$&1#B1.) Pu3ertatea + su3 stadii4 tapa prepu3erala (,$&,1) accelerare si int ensi!icare a cresterii, dezvoltarea caracteristicilor 7etele + cresc n naltime A11cm. Kaietii + cresterea ncepe mai trziu (,1&,0). < < < Conduita generala alternanta, stari con!lictuale. Schim3 are generala a cadrului de des!asur are a nvatarii scolare. Gntelectualizare a!ectiva. Considera ca dominante cerintele grupului si cele scolare. @a ,, ani copilul ncepe sa ai3a initiative, largindu&si regimul de independenta. Se creeaza o distantare discreta ntre !ete si 3aieti si o competitie. =omente mai numeroase de neatentie. 3. Pu3ertatea propriu + zisa (,1&,#) e dominata de puseul de crestere. @a !ete mai evidenta ntre ,,&,- ani @a 3aieti ,-&,# ani. Cresterea este mai evidenta n naltime. /nti se lung esc mem3rele in!erioare si superioare, articulatiile, apoi trunchiul. se(uale secu ndare. int egrarea psihologica primara la cerintele vietii adult e. dimor!ismului se (ual de creativit ate si implicit structuri

<

cresc si se maresc

@a 3aieti este intensa si cresterea mase i musculare. Dupa puseul de crestere !orta este asimetric marcant mai mare la 3aieti. =aturizarea se(uala + aparitia pilozitatii, cresterea organelor glandelor se(uale. se(uale, modi!i carea vocii si nceputul !unction arii

=omentul culmin ant al pu3ertatii este n general tension al si ncarcat de con!uzie. < < Stari de discon!ort !izic si psihic. Cresterea gradului de stngacie n miscari si reactii.

c.

=om entul po stpu3 eral. Kaietii + iesirea din societatea

+ sc him 3ar e n conduit e. de tip tutelar, !amilial si scolar si intrarea n viata cultural&sociala mai

7etele + 1 !aze (9ousellet)4 1) )dolescenta larga. a. <

!emeia + copil; !emeia + adolescent.

Pread ol esce nt a + etapa con stiint ei de sine.

de sta3 ili zar e a maturi zarii 3iologi ce . Se contur eaza

car ac teristicile

intensa dezvoltare psihica. Gndividu alizarea se intensi!ica pe planurile individu ale si de relationare. )dol esce nt a propriu& zisa. Dez voltar e a gndirii naturala. a3s trac te, e(prim ar ea ind epend ent ei es te mai

3.

Socializarea aspiratiilor este intensa. )spectele vocation ale se contureaza treptat. c. < ) do lesce nt a prelun gita. Gndepe nde nt a es te do3nd ita sau pe cale de a !i do3nd ita F plus de energizar e si dilatar e a pe rso nalitatii. nevoia unei participari soc iale intense. ste etapa nvatarii rolului se(ual. )u loc anga"ari matrimoniale. >rei categorii de reactii4 Preocupari ale constiintei si constiintei de sine. Cautarea identitatii, nesig uranta. )partenenta la grup este co mpetitiv a. Gasirea unei identitati voca tionale. Sistemul nervos su!era schim3ari importante4 creste masa creierului, relie!ul scoartei cere3rale se de!initiv eaza . % oarecare sla3 iciune a inhi3itiei ce se mani!esta prin iz3ucniri necontrolate si mult zgomot. Creste rolul tiroidei. Pro3lema princip ala a pu3ertatii si adol esce ntei este identi!icarea de sine. Dezvoltarea constiint ei de sine se complica. Gntensi!icarea perceptiei de sine + aspecte4 a) Gmaginea corporala + !ara ea nu se poate realiza identi!icarea. Gdenti!icarea nu este un proces simplu si direct. Perceptia de sine se poate mani!esta ca negativa n caz ul progresului scolar sla3 sau a inadaptarii scolare. Perceptia de sine alimenteaza ideea de sine. L. James a !ost primul care a acordat atenti e dialecti cii dez voltarii constiint ei de sine si distantei dintr e MeuE si MsineE. Sinele + - elemente4 sinele corporal material, sinele social si sinele spiritual. Gdentitatea priveste consti enti zarea distantei dintre eu (sine) si alter. 2. Pavelcu + dinamica personalitatii re!lectata n constiinta de sine apare ca sup usa unui ritm necontenit.

Se contureaza separatia dintr e planul real + o3iectiv al lumii si vietii si planul su3iectiv ca spatiu al constiintei si al reprezentarii lumii. (ista si di!icultati de adap tare. Gdentitatea se(uala se dezvolta discret, in!luentata intens de mode lele parentale si maternale. moderne. 7etele + situatie mai complicata : modele !eminine tr aditionale, de tr anzitie si

7etele cu identi!icare !eminin a traditionala + con!licte. (ista un grup de adolescente pregnant !eminine, dar care se simt

(ista tinere care se identi!ica anti!eminin. atrase de roluri tradition al masculine.

Procesul !ormarii constiint ei si autoco nstiint ei se a"ust eaza prin raportare la cei din aceeasi generatie. /n adolescenta se organizeaza constructele personale. intensitate, e!icacitate si coerenta cu alte atitudini. Nsenc' &3ipolaritate !actoriala n caz ul atitudinilor. )titudinile + nsusi ri de4 directie de optiun e, grad de

Gdentitatea si identi!icarea se nuclearizeaza ntre ,, si ,- ani, n cautarea de sine (con!lict pu3 eral), ntre ,# si ,0 ani prin a!irmarea de sine (con!lict de a!irmare), ntre ,5 si 1$ de ani prin con!lict e de rol si statut, organizndu& se su3identitatea pro!esionala si n perioada dintre 1$ si 1# ani prin con!licte de integrare socio + pro! esion ala. 3. Gesirea din con!ormismul in!antil e echivalenta cu cstigarea indepe ndentei.

Prima care se do3 ndeste este independenta mediocritate.

de mentalitate

(valori) + opo zitie !ata de rutina,

deprind eri,

Gndepe ndenta emotionala este di!icil de do3 ndit mai ales n cazul tinerelor !ete. 9elativ nalta este si suges ti3ilit atea. Dependenta material + economica devin e greu de suportat. Gndepe ndenta material + economica se contur eaza si se integreaza ca asp iratie la identi!icarea voca tionala spre o pro!esie si alimenteaza proiectele de viitor ale tinerilor. c. Gdenti!i car ea vocationala ca pac itati si a3ilitati. se mani! es ta la pu3 eri m ai mult ca o desc op erir e de aptitudini,

8ecoincidenta ntre o!erta sociala + pro!esionala si aspir atii pro!esionale particul are. Gnteresele pro!esio nale sunt relativ neclare pna la ,# ani si se concentreaza mai mult pe pro!esiunilor. De la ,# ani, orientarea pro!esionala devin e mai presanta. Gnteresele si alegerea pro!esionala trec prin - stadii4 stadiul !antezist + pna la ,, ani; ,, & ,0 ani planuri de alegere 3azate pe interese; etapa realista. aspec tele romantice ale

=aturizarea 3iologica, intelectuala si morala nu se realizeaza maturizare se(uala, o mai timpurie maturi zare sociala.

concomitent

: tendinta de co3o rre a vrstei de

>inerii cu pu3ertate timpurie se simt singuri, izolati. Dezvoltarea maturi zarii se(uale este nsotita de e(pansiunea virilitatii, erotizarea senzorialitatii si a !anteziei. >narul este ncarcat de an(ietate si n ace lasi timp de culpa3ilitate. )!ectivitatea e n curs de maturizare (adolescenta). )dolescenta prelun gita + erotismul este dez voltat si educat, a!ectiunea puternica si matura, se(ualitatea dezvoltata, conduita se(uala mai larga si comple(a, virilitatea dep lina. Pu3ertatea + relatii !ete&3aieti distante. )do lesce nta + relatii !ete&3aieti mai putin distantate. prelungita + relatii !ete&3aieti mai rela(ate, contactele mai largi si diverse. Dez voltar ea se nzorial + perce ptiv a < schim3ari importante. Capacitatile senzoriale si restructur eaza mecanismele ncarcate de noil e nsusiri do3ndite. evidenta eroti zare a senzorialitatii + sensi3ilitatea vizuala, auditiva si tactila. Dezvoltarea cmpului vizual, a pragurilor a3solute si di!erentiale si cresterea capacitatii de a ver3aliza si sim3oliza impr esiile vizuale. Cresterea cmpului vizual e asimetrica adesea cu domin anta de stnga. 2ederea n pro!un zime si !inetea discriminativa vizual + o3servativa creste n adol esce nta. videnta dezvoltare a prelucrarii in!ormatiei vizuale. Dezvoltare a evaluarii vizuale a marimii de la dist anta, a evaluarii de supra!ete si a altor repere de marime. Potentialul de orientare la inton atiile vocale din di!erite tipuri de comuni care creste !oarte mult, la !el si capacitatea de a ntelege muzica. Descopera arta int erpretativa, teatrul. /n perioada pu3ertatii are loc o eroti zare si dezvolt are a sensi3ilitatii odori!ice. Sensi3ilitatea si ea evident. Dezvoltare a ndemnarii manuale. cutanata se dezvolta )do lesce nta

%3servarea generala este n mare crestere n pu3ertate, la !el si capacitatea de a comunica o3se rvatiil e colectate n planul perceptiv. )sociatiile n acest caz pun n evidenta traseele de ordonare a e(perientei perceptive : 1 directii4 prima de ncarcare a impresiilor senzoriale cu o tendinta de apropiere de natur a, a doua de ncarcare a e(perientei senzorial + perceptive de e(perinta socia la actionala. 9elatiile dintre dezvoltarea perceptiva si e(perienta de cunoastere conceptuala4 e(perienta perceptiva si conceptele corespunzatoare se dezvolta intercorelat si relativ concomitent;

!ormarea perceptiilor precede pe aceea a conceptiilor corespunzatoare; conceptul se dezvolta, dar perceptia corespunzatoare se deterioreaza; conceptul este pre!igur at n actul perceptiv. )ctivitatea intelectuala comple(a Pu3erii dupa ,$ + ,, ani & modi!icarea ei structurala prin constructia curiozitatii.

apa raturii logico + !ormale : reactiv area

,. ani + a3ordarea !iloso !ica devine predilecta. ,0+,* ani + dezvoltarea argumentatiei. )dolescenta & se atinge aproape maturitatea int electuala (instrumente ,$&,1 ani & deschiderea ,#&,5 ani + constituirea /n perioada adolescentei, competente. /ntlnirea cenzura. cu spre lume se sta3ilizeaza. concep tiei despre lume si viata.

ale gndirii discu rsive).

inteligenta devine mult m ai activa si intuitiva, n adolescenta si ncercarea de a&l si competitii.

prelungita mai ncarcata de

inconstientul

(ista numeroase

re!eriri la !ilmul interior l ega t de evenimente

=emorarea si nvatarea su!era cele mai importante trans!o rmari + constructii originale. =emoria logica devin e centrala.

de scheme rezumative

ct mai

Constituirea unui stil de memorare, int ensi!icare e(ploziva de ach izitii de cunostinte. Pu3erul poa te memora !oarte usor si ceea ce nu ntelege . Cresterea memorarii laturilor a3s tracte ale cunostint elor si manipularea r elativ !acila a acestora. )dolescenta + activ a nazuinta de a !i cult. Se dezvolta inteligenta sociala. Cele mai curente si tipice antrenarii de str ategii sunt implicate

n urmatoarele

situatii4

dup a ce se parcurg anumite in!ormatii, urmeaza sta3ili zarea cauzei sau legitatii careia acestea se su3ordon eaza ; se prezinta o teorie oarecare, dup a care urmeaza demonstratia printr&un lung sir de propozitii; sta3ilirea unei reguli sau de!initii dup a care se aplica pe un material eterogen clasi!icari prin sistemul de reguli si de!initii n cauza; se com3ina sus. strategiile de mai cu pro3a3 ilit atea,

Pu3er + se !ormeaza concep te relativ de mare comple(it ate, se !ac pasi n operarea posi3ilitatea. (primarea ncepe sa cup rinda rationamente asertorice, apod icti ce, ipotetice. J. Piaget4

dup a ,$ ani gndirea are tendinta de a genera si e(plora sistematic toate solutiil e si ipot eze le posi3il e. trecerea spre operatia a3str acta. utilizarea !ormelor de reversi3 ilit ate. organizarea unor meca nisme sistematizator, comple(e generale a gndirii. Patru tipuri de reversi3 ilit ati4 reversi3ilitatea reversi3ilitatea 9eversi3ilitatea 9eversi3ilitatea simpla pozitionala (tip ,) se re!era la relatiile identice; prin inv ersiune (tip 8) + se modi!ica dis"unctiile si con"unctiile, O. devenin d !iecare inversa celeilalte.

!olosi rea !iguril or logice ca instrum ente comple(e

ale ope rativit atii

prin permut area partiala sau de reciprocitatea corelativa P

Structur a celor # grupari alcatuieste o

!ormatiune a3str acta ce poa te lua !orme com3inatorii

!oarte diverse.

(primarea ver3ala devine !luenta. Du3lare a de3itului ver3al pe distanta ,$ + ,, ani si o triplare pna la ,# ani n pro3e usoare, o du3lare ntre ,$ + ,# ani n pro3e di!icile. Salt semni!icativ !luenta de3itului scris + ,,&,1 ani. (igente t ot mai mari n e(primare. 2or3irea & adaptata la circumstante.

,0 + ,* ani + mod propriu de a se iscali.

Pu3er + aspecte necontrolate ale e(primarii, organizarea nca imper!ecta a gndirii. Schim3area vocii + discon!ort n comunicare. Cresterea capacitatilor de creatie n domeniul literaturii. Capacitatea de creatie n adolescenta devine o stare psihi ca. Pu3erul priveste creatia ca un nsemn de independenta, ca pe o traire de e(ceptie.

Creatia tnara este o e(presie a cri zei de originalitate, n sensul de cerint a de originalitate, ca cerinta de identitate. >ermenul Mcri za de originalitateE + =. De3esse & privea n mod univ oc latura critica a crizei, nu si latura creatoare + valida. Creativitatea mani!esta si tendint e de socializare, de integrare n curentele creative moderne. C o nsumuril e cultural e Cele ale adolescentului se diversi!ica4 ntrunirile pentru imprimare si ascultare de muzica, cercurile scolare de literatura, arta, sportul, lectur a, vizionarea de !ilme, teatre, etc. >inerii se ndr eapta spre capodop erele literaturii, !iloso!ie. )dolescenta prelun gita + ncep sa se sesizeze culturii impos i3il de repetat e(act. limit ele cunostintelor, intereseaza !aptul ca e(ist a un progres al stiint ei si deose3 it de mult. Pu3er + !ilme cu su3 iect

@ectura ziarelor este disco ntinu a. 7ilmul si cinematogra!ul istoric + eroic, politist e, de aventuri.

Persona"ele din !ilme, carti, au !unctii mod elatoare importante. 7oamea oraseQ de spatiu, curiozitatea se e(tinde mereu, spre vizionarea imaginara de tari,

Pu3erul + consumator

de cultura, contri3uant

la cultura : conturarea atitudinilor !ata de situatii din viata.

(perienta a!ectiva se nuanteaza , creste mo3ilit atea mimica, e(presivit atea si !unctiile de comuni care ale privirii, "ocul muschilor !etei, creste emotivit atea interna si e(cita3ilitatea : treceri rapide la stari a!ective e(cesi ve (se vede si n lim3a"). Gama a!ectiva prot estatara si de discon!ort se m3og ateste. 1 viziuni4 optimista si pesimist a. %ptimista4 tinerii de azi sun t mai stralucitori, se(uale ciudate. Pesimista4 tineret tul 3urat emotional, seriosi , sinceri, onesti ,deschisi, mai putin tul3urati de atitu dini

re3el, iritat se(ual, potential delincvent4 droguri, agresivitate.

ducatia se distileaza si ra!ineaza ., mare cantitate de solicitare emotionala, dispo ni3ilit ate a!ectiva mare. ,$ + ,1 ani + viata a!ectiva mo3ila si comple(a, insta3ilitatea, ,# ani + se complica tr airil e emotionale din spatiul lecturilor. irita3ilitatea sunt evidente.

>rairea esecului si succesului se nuanteaza. =ediul scolar + !actori stimul atori si traumatizanti. Hn loc aparte prin !unctiile erodante ce le produ ce este cel al plictiselii, si un loc am3iguu prin e!ecte este cel al dragostei. /n relatiile cu parintii, starile a!ective action eaza mai acut, la o tensiune mai mare n temperare treptata n adolescenta. pu3ertate apoi cu o

/n relatiile cu se(ul opus + sentimente si emotii noi, inedite, ca simpatia si sentim entele de drago ste. Simpatia reciproca este e(presia unei ntelege ri intuitiv + empatice. Pu3ertate + dragostea F traire tainica nelinistit oare, idilica, inaccesi3ila. )dolescenta F traire comple(a de atasament. >eama si an(ietatea + teama F emotia cea mai spec i!ica : con!li cte (endoge ne, e(ogene) si situatii de !rustr atie a dorintelor, a asp iratilor, intereselor. Con!licte n ormale, patologice, intermediare. Capacitatea de stapnire a emotiilor devine activa, ca si capacitatea de a le masca . Gama emotiilor devine !oarte larga si vi3ratia emotion ala e(trem de vie. vidente + capacitatea de a mima, eritemul de pudoare. Gntegrarea n colectiv e deose3 it de !acila la pu3eri. Dupa ,$ ani + atractie spre grup. ,- + ,# ani + e(pansivit atea e(tragrup devine activa. ,# + ,0 ani + e(pansiunea sociala se atenueaza usor. ,0 + ,* ani + grupuri mai mi ci dar mai sta3ile. 9olurile si statut ele sunt conditionate de preroga tivele adultilor care acti oneaza multipolar.

/n structura personalitatii pu3 erului si adolescentului se !ormeaza o anumita acceptanta si resping ere n planuril e investigatiei si cunoasterii. Din acest punct de vedere prezinta importanta constientizarea limitelor temporare ale cunoasterii, mai ales constientizarea ignorantei. Pro3lemele delincventei minor e se modi!ica n timp ca o3iectiv, e(tinctie si gravitate. 9olul orientarii sco lare si pro!esionale este de a !acilit a procesul identi!icarii.

P e ri oade le tin eretii D. @evinson numeste perioada de la ,5 la 11 ani vrsta de tnar adult ce se caracterizeaza statutului de adolescent cu cel de tnar adult F perioada de tranzitie. prin coe (ist enta

J. 9ousselet semnaleaza pentru tinerele !ete o ast!el de evolutie ceva mai devreme n perioada adolescentei. Daniel @evinson consid era ca vrsta adultului tnar se re!era la o distanta de dezvoltare psihica ntre ,5 + ,* ani la #. ani, cu o oarecare di!erenta ntre cele doua se(e. ri' ri'son a caracterizat vrsta tineretii (vrsta mi"locie n ciclurile vietii) ca !iind dominata de ampli!i carea identitatii socia le si de anga"are, trairea intensa a e(perientei dragostei si ncep utul vietii de !amili e ce duce la dezvoltarea intimitatii. Pe ndularea dintre intimitate, izolare si starea n care eul simte necesi tatea de a se lega de noi persoane :calitatea de partener. %=S considera tineretea ca des!asur ndu& se ntre ,*B1$ ani si -. ani. @imit a superioara sistemele organismului !unction eaza n conditii si la parametrii superiori. Hrsula Schiopu + tineretea 1# + -. ani. Perioada tinereti se poate mparti n - su3etape. de adaptare 1# + 1* ani + pro!esionala si !amiliala. de implantatie 1* + -1 ani & se intensi!ica e(perienta personala, se dezvolta de sta3ilitate relativa a adaptarii, valorilor, conduitelor, 1# + -. ani F potential de opoza3ilitate R capacitati statutul de parinte. + toate organele si

aspiratiilor -1 + -. ani.

!le(i3ile de adaptare. senzoriale

%3servatia vi zuala devine n multe pro!esi i e(tr em de activa. Se do3 ndesc nsusi ri particulare discriminative dupa * + ,$ ani de e(ercitare a pro!esi unii. Se dezvolta si adaptarea la ntuneric. )uzul este n unele pro!esii !oarte solicitat (muzicale, sportiv eQ). >actul + !inete discrimin ativa comple(a n unele meserii. Procesul de dezvolt are a personalizarii acestei modi!icari. senzoriale si capacitatile discrimin ative sunt componentii Se organizeaza procesul nvatarii permanente

importanti

ai

Planul comple( mental cunoaste unele modi!icari. perimarea pro!esionala.

pentru a evita

Cmpul de actiun e al memori ei se restructur eaza , are loc procesul de adaptare si selectare din cunostint e a celor ce sunt necesare. Perioada psihice. de !oarte mari per!ectionari senzorial + perceptiv e si de intensa socializare a acestor disponi3ilit ati

)tentia e activata comple( pe cerintele pro!esionale. Particularitati ale nvatarii4 se modi!ica propo rtia dintr e nvatarea programata socia l si autodidacti cism n !avoarea celui din urm a. /nv atarea inserata, interpolata si incide ntala se dez volta continuu cu aceiasi intensitate. /nv atare din necesitate, n specia l ocupationala. )mintirea atinge un punct relativ nalt dar r amne n platou. =onotonia muncii, antrenarea mare a atentiei, etc., creeaza si o3oseala. # indicatori ai o3oselii4 scade randamentul cantitativ, dar mai ales calitativ; au loc modi!icari !iziologice; scaderi ale activit atii int electu ale suple; e(altare a !unctiilor in!erioare, automatisme, ticuri. 9ecuperarea o3ose lii + odihn a activa. Promovarile, recomp ensarile, evaluarea onori!ica + !orm e de constituire a motiv atiei pozitive n mun ca. Procesul de identi!icare este comple( si multilateral. Su3identitatea pro!esionala si sociala se ncarca de roluri mai ample si responsa3ile. Gntegrarea este comple(a deoarece4 tineretul poseda capacitati deose3ite ce tre3ui e canalizate n directii diverse, este importanta satis!acerea tinerii se social. adapteaza intereselor, pro!esional si de sot si de parinte se divid, su3id entit atea

int egrndu&se

Gntegrarea sociala se realizeaza n mai multe directii cea mai importanta !iind integrarea psihologic pozitiv de la locul de mun ca conduce la satis!actii si implicit integrarea&adaptarea Dintre cauzele inst a3ilit atii anga"atilor mai importante sunt (Ph. =ulleri)4

pro!esionala. Climatul omului la mun ca.

nu se au n vedere aptitudinile acestora; nu se satis!ac promisiunile de la anga"are; atmos!era dezorganizata, conducere inconsecventa, !avoritism. Caracteristicile

discordie;

integrarii pro!esionale ale tineretului sunt !oarte di!icile, impr egnate de o oarecare tensiun e. la stres (=.

Hnele pro!esi i antreneaza un grad de str es mai mare : e(ista grade indivi duale de rezistenta =ag ureanu) + hiperreactivii, normoreactivii, hiporeactivii. ?all, Schneider, 8Ngren F !enomenul denumit Msocu l realitatiiE n contactul cu lumea pro!esiunilor la tineri.

%. Crites + a de!init maturitatea n termenii a # !actori4 consecventa alegerii pro!esiei; realism al alege rii carierii; competenta n cariera aleasa ; maturitate a atitudinilor alege rii. Gntegrarea trece prin cteva stadii4 acomodarea, modi!icare a motivatiei de rol.

adop tarea, participa rea si integrarea

propriu + zisa. )re loc o

D. C. =iller si L. ?. 7orn + patru tipuri de pro!esio nisti mai !recvente4 cu paternuri cu paternuri cu paternuri cu paternuri @a tinerele !emeilor ce sta3ile; de cariera conventionala; insta3ile; de alegere multipla. !ete, alegerea pro!esiei e mai compli cata. 9olul de sotie apoi cel de mama ncarca tension al timpul se integreaza pro!esional (traiesc aceasta cu an(ietate).

P na la -. de ani este cea mai mare !luctu atie a !ortei de mun ca cu punctul de vr! ntre 1, + 1. ani, vrst a la care ncepe sta3ilizarea, mai evidenta la !emeile cu de!icienta de auz dect la auzitoare. >rei !eluri de randament4 randament + productivit ate; randament !inanciar; randament + mun ca. aroganta durit atea,

De!ecte impli cate n nerealizarea pe plan pro! esional4 egoismul, lenea minciun a, laudarosenia, alcoolismul. %pinia cu privire la !amilie4 pe primul loc se a!la 3un a ntelegere, coeziune !amiliala.

stima si spri"inul reciproc. Copiii + !actori de

Pro3lemele casa toriei4 situatii de an(i etate latenta si de solicitare a integrarii. Se mani!esta o usoara tendint a de mutare a casatoriilor tinerelor !ete spre 1$ + 1. ani cu tineri de ace iasi vrsta si pe urm atorii . ani. )cest !enomen se datoreaza prelun girii sco laritatii !eminine. Gnstitutia casatoriei4 pro3leme de adap tare a mentalitatii, viata, preocupari, atitu dini. Predictia casatoriilor adolescenta. reusite a caracteristi cilor do3 ndite, gusturi, dep rinderi, stil de educatorii, interrelationarii n cop ilarie si

implica lipsa de con!lict e cu parintii,

@ogodn a + acomodare ntre cei 1 parteneri. Conteaza !actorii eco nomici, spatiul locativ. Casatoria poate dezechili3ra tnarul sau tnara sau sa le creeze o conditie de energizare a activitatii, o stare de echili3ru. )ceasta se poate accentua o data cu nasterea primului copil n !amilie. e(ista mai ales la tinere o mai put ernica dorinta de a avea un copil ca un !el de suplim entare a legaturilor a!ective din casnicie. /n perioada de gestatie + discon!ort !izic, an(ietate de !ond. Sarcina, nasterea primului copil, lactatia si procesele !iziologi ce ce nsotesc maternitatea sunt conditionate social. Copilul mic gase ste de cele mai multe ori un stil si o organizare !amiliala. Preze nta lui + conditie noua de !ond a reorganizarii !amili ei. 7oa rte de timpuriu cop ilul sesizeaza aspectele de structur a si climat ale !amiliei si se adapteaza acestora. =a ma F ecran de re!erint e si secu ritate. Planul adap tarii parintil or la prezenta cop iilor e animat chiar de copil. >ipo log ii ale tin eretului Structur a pro!esiilor creeaza o amprenta matrimoniale, statutul social. di!erentiala discreta. Di!erentieri prin densitatea de roluri paternale si

>ipologiile lui Jung + e(travertit;

intr overtit R tipologia lui

. Sreischmer

F autist; picnic; ciclotim; displastic.

)titudini de contact cu lumea4 pragmaticii;

primitivii; receptivii spiritual.

Lalter Jaide & alegerea pro!esiei + dez int eresa ti; vag interesati; constienti de scop. Criteriul de emancipa re + conservatorism4 naivii; conservatorii; dez int eresa tii detasati; inv esti gatorii decisi. Pro3l eme spec ial e >inerii marcheaza o incidenta a in!ractionalismului care atinge o culme a3so lut a ntr e 1. + -$ ani, urm nd o descrestere4 !urtul scade dupa 1. ani, escrocheria atinge vr!ul la 1, ani, a3uzul de ncredere creste peste -1 ani si scade dupa -., spa rgerile si !urturile cali!i cate -1 + -- ani. 2iolenta mpotriv a persoanelor creste mult la tinerii adulti. >inerele sunt mai sensi3 ile la stimuli vizuali colorati, la sunete si zgo mote, au tactul 3ine dezvoltat, manuale mai mo3ile, rapide si coordonate, aptitu dini ver3ale mai pregnante, suporta mai usor stresul. Kaietii + sensi3 ilit ati spa tio + vizuale mai dezvoltate, mai mare agresivitate si mo3ilit ate. aptitu dini matematice, a3ilit ati

capaci tati de a3s tracti zare evidente, o

>endintele depresive sunt mai !recvente si mai puternice la !emei si la tinerele !ete. >inerele + memorie vizuala 3un a. Kar3atii + a!ectivit ate mai controlata, realista, mai multa o3iectivit ate, rezultate mai 3une la testele de perceptie n pro!un zime si de vedere la3irintica. >inerele + o mai activ a intuitie, mai sensi3ile, supe rioritate a creativitatii !ata de 3ar3ati.

7emeile au cstigat n initi ativa, ndr azneala, stapnire de sine, iar tinerii n di!erentieri de !inete, atitudini mai !le(i3ileQ @a -$ ani !emeile trec printr& o criza de identitate, 3ar3atii pe la #$ ani. 2r stele ad ult e Ch. Kuhler a ncercat sa identi!ice cur3 a asce ndenta si degeneratoare a vietii umane. Hlterior a disoc iat declinul 3iologic de cel intelectual. L. Stern & piramida diminuare. dinami ca a vrstelor, n care spre anii adulti vr!ul se caracterizeaza prin

Lhite considera ca e(ista perioade ale vrstelor adult e ce continua concentricitatea crestere.

perioadelor din vrstele de

)llport & 0 trasaturi speci !ice adultului4 constiinta de sine larga, relatii si rapo rturi intime, securitate emotionala !un damentala, preocupare o3iectiva, o3iectivare de sine, armonie relativa cu propriile ach izitii din e(perienta personala. =oers + 0 perioade, dintre care - adulte n care au importanta copilaria si tineretea $&1$ ani + nvatarea inclusiv scolara; prima perioada adulta domin ata de tinerete 1,&-$ ani + autoinstruirea; a doua perioada adulta -,&## ani + dispare interesul pentru nvatare; a treia perioada crize; adulta B criza de autocunoastere #.&.. ani + cea mai puternica perioada de modi!icarile de im pulsuri su!letesti4

prima perioada a 3atrnetii .. ani; a doua perioada a 3atrnetii, decesul Cl. G. @eu3a + lucrare centrata pe vrstele adult e4 adultul tnar, de vrsta mi"locie, tardiv. % serie de autori se opun opticii periodi zarii adulte si emit ipoteza ca starea adult a este de consolidare. D. . Super si cola3oratorii utilizeaza un mod el de . stadii de dezvoltare, n care cel adult este de mplinir e sociala si pro!esionala. /mpartirea stadiilor adulte n !unctie de evolutia !amili ei + D. ?all4 casatorie + primul copil; primul cop il + al doilea; cop ii prescolari; intrarea primului copil n viata scolara; plecarea primului copil din casa parinteasca.

Schein directii4

. ?. + model tridimensio nal conic de ncad rare a perioadelor

adult e si are -

verticala + pune n evidenta schim3ari n ierahia pro!esionala radiala + miscarea n sistemul pro!esional circum!erentiala : relatii !unctionale.

: relatii ierarhice;

: relatii de incluziun e;

=. Tlate + mpartire a vrstelor adulte4 tineretea, maturitatea, Su3 etapele vr stei ad ult e

involutia.

>ipul !un damental de activit ate F e(pansiunea cumul ativa n caracteristicile mun cii pro!esio nale si n ierarhia posturilor de mun ca. >ipul de relatii Su3etape4 prima perioada adult a -. + #. ani + implantatie pro!esio nala int ensa, statut ele si roluril e socia le ncep sa !ie mai ncarcate de r espo nsa3 ilit ati, crestere a continutului su3 identit atii de parint e. Perioada adult a ntre #. + .. ani + trecerea pe planuri de mai mare respo nsa3 ilit ate pro!esio nala si social + culturala. Su3identitatea de sot si parinte + diminu are usoara. Perioada adult a prelun gita .. + 0. ani + diminu are a !ortelor !izice, perioada critica, diminu area celor # !eluri de su3identitati (de sot, pro!esionala, social + ce tateneasca , de parinte) F inegala. Su3identit atile adult e. pro!esionale reprezinta persoana n vrstele caracteristi ce F structura relatiilor de mun ca sociale si de !amilie.

Perioada de la -. la #. ani se mparte Persoanele de la -. la #$ ani a"un g la activitate : plus de e(perienta practica, densa n pro3leme. Si n viata de !amilie

si ea n doua su3perioade4 de la -. la #$ ani si de la #$ la #. ani. !unctii medii, ses izeaza di!erenta !ata de generatia tnara ce intr a n cerint a de per!ecti onare. 2iata pro!esio nala si o3steasca devine mai apar pro3leme noi : perioada celor mai mult e des!aceri de casatorie.

)nga"area mai pro!un da n mun ca + un echili3ru al personalitatii. #$ + #. ani + e(perienta pro!esionala echili3ru. devine 3og ata. Perioada de e(pansiun e sociala si pro!esionala. 7amilie + R

Perioada adu lta de sta3 ilizare GG (#. + .. ani) nca rcarea cu intimitate cresterea responsa3 ilit atil or. Criza de identitate a cop iilor + tensiuni. 1 su3etape4 #. + .$ ani + pozitie pro!esionala nalta.

a su3 iden tit atii pa ren tale si maritale

.$ + .. ani + criza de interiorizare provo cata la !emei de menop auza. Climateriumul viril poate !i mult mai tardiv. /n !amilie ncepe procesul de denuclearizare. 2rsta adulta prelun gita .. + 0. ani + su3 identit atea pro!esionala ncepe sa se distanteze ca si su3 identit atea socio + culturala. Su3identit atea parentala si maritala se rencarca de intimitate. Perioadele de crestere sunt domin ate de procesele ana3oli ce, cele de m3atrnire + de cata3olism. Partea cea mai perisa3ila la nivelul creierului este la nivelul neuronilor ce se distrug dup a 1. ani creste. (ista 1 aspecte di!erite4 m3atrnirea ani + 1. zile anual; la 0. + -. zile. si patologi zarea. corte(ului (pons) si a creierului mic. 8umarul

ste o crestere a num arului de zile de m3oln aviri. @a 1.

Capacitatea de mun ca si !orta au un declin semni!icativ (cele mai 3un e per!orm ante 1$ + 16 ani). Dupa #$ ani, !orta !izica sca de usor, descreste usor energia, declin al vederii, scade si auzul, se modi!ica aspectul pielii, modi!icarea silu etei. 9ea"ustare a o3iectivelor de lun ga si scurta durata (pe plan pro!esional). psihice. vederii + cur3 a desce ndenta spre

Sch im3ari relativ importante n structura generala a caracteristicilor Dupa .$ ani scade capacitatea s!rsitul maturitatii. de o3servare

vizuala. Caracterul mo3ilitatii

=odi!icarea n !uncti e de vrst a a vit eze i senzorial motorii stu diata printr&un coe!icient de di!erenti ere nu prezinta o evolutie sensi3ila. Di!erente sensi3ile + vit eze mari, viteza stresanta. J. Kirren & ntre 1$ si 0$ ani scadere de ,$,1$C a reactivit atii se nzoriale generale.

1$ + 0$ ani + reducerea vitezei de e(citatie vizuala : scade treptat capac itatea de citire. Se pun n evidenta di!erente culturale si deg rada ri mai mari dupa #. ani la persoanele necultivate. )cuitatea auditiv a este de ma(ima intensitate ntre,$ + ,# ani, dup a care urmeaza o scadere !oarte lenta a acesteia, ca a3ia dup a #$ ani sa ai3a loc o scadere mai evidenta. Sensi3ilitatea tactila are o cur3 a lenta de descrestere dup a #. ani. >actul este simtul de ma(ima erotizare. =irosul se per!ectioneaza n anumit pro!esii. Consumul de 3auturi ca si statul n camere neaerisite degradeaza mirosul n "urul vrstei de #$ ani. )tentia deserveste traseul de colectare selectiva a e(perientei pro! esion ale, creeaza si orienteaza cerintele pro! esionale, pe indicatorii semni!i cativi ai materialelor supu se activit atii pro! esion ale si pe speci!ice muncii. Cmpul de actiune al memoriei se restructureaza de asemenea su3 in!luentele pro!esiei. /ntr e 10 + 16 ani + crestere evidenta a nivelului de utili zare a atentiei pe !ondul muncii, platou de dezvolt are a gndirii si memori ei, ntre -$&-- ani se dezvolt a din nou toate cele - ca platou, ntre -$ si -. ani si cu o usoara redresare ntre -0 + #$ ani. 9educerea =SD ca !le(i3ilitate n utili zare devine evidenta dup a #$ + #. ani si mai marcanta dup a .. ani. 9ecunoasterea si reproducerea devin mai putin prompte dup a .. ani. =emorarea logica e cea mai rezistenta. /nv atarea psihomotorie + platou /n dezvoltarea inteligentei p na la .. ani. comple( ritualuril e

este implicata o in!lu enta mai mare culturala si sociala. a creativitatii n ntreaga structur a a vrstelor. la progresu l stiintei si

/n ultimele decenii se r ducatia tehnicii. permanenta

ealizeaza o mutare divergenta a adultil or optimizeaza

conditia de participa re a tutur or oamenilor

/nv atarea permanenta

atenueaza inegalitatile e(ist ente n pregatire, prelun geste durata pa rticiparii la viata activa. niv eluril or

/nv atarea implicata n educatia permanenta se adreseaza nivelurilor senzorio + motorii si psihomotorii, intelectuale, celor sociale, a!ective si estetice.

Cel mai comple( aspec t al indivi dualizarii educatiei adultului este implicat n caracteristi cile perimarii pro!esionale. Perimarea este determin ata de evolutia n di!erite domenii a un or cercetari !undamentale comple(e si modi!icarea pe aceasta 3aza a unor paradigme ale domeniului. - aspecte n legatura cu nvatarea la adulti4 reimpulsioneaza procesul general al dezvoltarii; structurile impli cate se modi!i ca la adulti; mi"loc de nving ere a alienarii.

)d ultul tnar + personalitatea statut.

e antrenata n trairi a!ective int ense, aspiratii puternice.

)u loc con!lict e de rol si

- situatii4 inadaptarea pro!esionala; adaptarea se realizeaza , dar nu este e(tinsa; adaptare e(tinsa. >ipice pentru t narul adult + a. si c. Perioada de adult GG + se constientizeaza simtul reusitei si mplinirii sau al nereusitei si nemplinirii. Perioada de adult GGG + su3 imperiul deza nga"arii pro!esio nale are loc n mai mare masu ra constientizarea. Su3identitatea pa rentala si maritala ! aze 4 n consolidare, procesul de adaptare activ, roluril e n !amilie se di!erentiaza si se

tnar adult + casnicia consolideaza;

etapa de adu lt G + rolul pa ren tal de vi ne mai nca rcat, eroda re a caracterului crize n casnicie; etapa de adult GG + viata de !amilie se ncarca de o oarecare tempereaza discret la am3ii parteneri etapa de adult GGG + rolul parental secu rizare si acros.

arzator al intimitatii, pot interven i

tensiune din directia rolului paternal, li3idoul se devine de

devine ma i comp le( si situativ nou , lega tura matrimoniala

2r stele regr es ie 2rstele terminale (pensionarea).

de

tapele de dup a 0. ani pun mult mai multe pro3leme dect celelalte vrste. ale vietii se a!la su3 semnul iesirii din mun ca activa

(ista o serie de aspecte sociale ale 3atrnetii + cresterea long evitatii reale si pot entiale si prote"area sociala a acesteia; !olosir ea sociala a e(perientei pro! esion ale si sociale a vrstelor 3atrnetii, data !iind valoarea sa; pro!ila(ia 3atrnetii si lupt a mpotriv a 3olilor de degenerescenta. Se poate v or3i de - stadii4 stadiul de trecere spre 3atrnete 0. + 5. ani; stadiul 3atrnetii medii 5. + *. ani; stadiul marii 3atrneti + peste *. ani. Su3identit atile intra ntr&o serie de noi poz itii. >ipul !un damental de activitate F adaptarea la un nou orar de activitati. >ipul de relatii F se modi!ica restr ngndu&se din aria pro!esionala, dar si din aria altor activit ati. Perioada de trecere + su3id entit atea pro!esionala se dezo!icializeaza si se integreaza n su3id entit atea social + o3steasca. Su3id entit atea maritala ramne ese ntiala. Su3id entit atea parentala + relativ e(pansiv a. Perioada de o oarecare !ragilit ate 3iologi ca. Perioada 3atrnetii propriu + zise. Su3identitatea parentala se contracta usor, su3identitatea sociala se e(ercita n teritoriul social accesi3il. Kolile degenerescente reduc mo3ilitatea. =ortalitatea este mai mare. Perioada marii 3atneti + su3identitatile Durata medie sup rapuse se contracta; uneori poate avea loc o disolutie de sine.

a vietii + 5$ ani la 3ar3ati si 5. ani la !emei.

Scaderea energiei instinctelor si a e!icientei adap tarii. /m3atrnirea !izica se realizeaza !ara seisme prea evidente, "ucnd un rol important m3atrnirea celulelor, a tesuturilor si a organelor. Cu vrsta, au loc modi!icari importante n ceea ce priveste somnul si !unctiile lui recuperative. se doarme A 5 ore, din care doar o ora de somn parado (al. videnta pierdere a elasti citatii pielii si a tesuturilor. @a .$ ani si dupa,

Speci!ic este si procesu l de ncaruntir e + acesta poate ncepe si dupa -. ani, nsa devine evident spre .$ + .. ani. =iscarile devin mai greoa ie, lipsite de sup lete si !orta. Dupa .$ ani scade num arul !i3relor mu scu lare activ e. Si n dom eniul organelor interne au loc !enomene de degradare4 cord, pulmoni, organe vitale. Dupa .. ani + incidenta a in!arctului miocardic si lezarea arterelor coronariene. 9espiratia devine dup a #. ani mai super!ici ala, se reduce gradul de o(ig enare al sngelui, tesuturilor, sca de e!icienta respir atiei. Scadere a po!tei de mncare ce determina o sla3ire a raspunsurilor digestive. =eta3olismul 3azal creste cu vrsta. Procesul de m3atrnire este ampli!i cat de modi!i carile hormon ale ce survin mai ales dup a 0. ani. Degradarea si m3atrnir ea sistemului nervos este legata de reducerea capaci tatii organismului e(igentele alimentare ! oarte mari ale creierului (iri garea, o(igenarea, alimentarea). Car ac teristici psihi ce )ctivitatea psihica poarta amprenta e(perientei de viata si a proceselor de reechili3rare a organismului. Gmpactul planului senzorial se mani!esta n prima etapa ca domin ant peri!eric apoi impactul !unctionalitatea )8S ), proces lent 0.&5$ ani, acce lerat 5$&5., sta3ilizat la valori reduse 5.&*. ani. vazului, degradarea auzului, sensi3ilitatea tactila se degradeaza(dupa .$&..), e.t.c. Dez voltar ea pro cese lor psihi ce com pl e(e Sunt in!luentate de e(perienta cultural&intelectuala si de capac itatile !uncti onale. Degradarea durata (=SD ) e mai pregnanta iar memoria de lun ga durata (=@D ) e mai rezistenta. Concomitent are loc o e(ace r3are a emotionalitatii, cooperare, an(ietate, capricii, e.t.c. Gnteligenta poa te sa se mentin a relativ activa. @a 3atrnete scade !luenta ideilor, se mani! esta o in!l e(i3ilit ate a opiniilor, rationamentelor, con!u zionism spatial, emotiile devin ceva mai primitive, hipertro!iere a sinelui, amnezie in!antila de origine a!ectiv a, tul 3urari de memorie. nervozitatii, irasc i3ilit atii, tul3urarea memoriei de scurta psi hice&sla3a centr al(scade (4 deg rada rea de a satis!ace

!unctiilor

Se mani!esta o tendint a de crestere a !ondurilor soci ale de pension are si de asistenta sociala, de constituir e a cadrului socio&ocupational al persoanelor n vrsta. Dupa 5$&5. ani apar pregnant cazuri de dementa senila si psihoze, trairea n trecut, vidul de idealuri si aspir atii. Se di!erentiaza moartea 3iologica (deg rada rea proceselor psihologice), moartea psihologica (disolutia comportamentului, a constiintei) si moartea sociala (nregistr area mortii, nmormntarea, rezolvarea mostenirii, rezolvarea schim3arilor sociale).

Stadiile

dez voltarii

psiho social e ale individului

Desi ri'son accepta stadiil e de dezvolt are se(uala a lui 7reud, aduce si critici in special privind e(agerarea impulsurilor se(uale in detrimentul in!luentelor soci ale pe care el va pun e ulterior accentul in cele D%pt stadii de dezvoltare psihosocialaE care se intind de la nastere pana la 3atranete inclusiv. )sa cum spuneam in prima parte a articolului, cunoasterea stadiilor de dez voltare si identi!icarea roluril or "ucate de individ pe parcursul vietii, este importanta pentru cunoasterea di!eritelor cauze care au generat instalarea nevrozelor, a unor tul3urari a!ective (an(ietatea, dep resia etc.) sau 3oli psihosomatice (ul cerul gastricBduodenal, astmul 3ronsic etc.) de&a lun gul vietii. Gn acest conte(t, am inceput cu prezentarea primului stadiu se(ual dupa 7reud, stadiu care a !ost punctul de plecare si pentru alti cercetatori, printr e care si . ri'son, care a acceptat o serie din conceptele !reudiene, dar au si multe concepte di!erite. )st!el, ri'son considera ca !iecare etapa de dezvolt are este caracterizata prin evenimente si con!lict e, sarcini speci!ice de rezolvat pe care copilul, si mai tarziu adolescentul, adultul tre3ui e sa le parcurg a si sa le solutioneze adecvat pentru !iecare varsta sau etapa speci!ica. ri'son considera ca personalitatea indivi dului este un produs al modului cum au !ost solutionate aceste crize sau con!licte. De aceea ace ste stadii de dez voltare au mai !ost numite si cri ze de dezvoltare. Gndivi dul care va !i incapa3il sa !aca !ata crizei intr&un mod accepta3il va avea pro3leme in satis!acerea urmatoarelor stadii si dezvoltarea ulterioara va avea de su!erit. Cu toate acestea, ri'son este de parere ca e(perientele neso luti onate corespunzator dintr&un anumit stadiu pot !i compensate ulterior, dar la !el si rezolvarea satis!acatoare a unei crize poate avea ca rezultat diminu area e!ectului in cazul unor de!iciente ult erioare care pot int erveni in urmatoarele stadii de dezvoltare. Primele trei stadii psiho sociale ale lui ri'son sunt ase manatoare stadiilor se(uale ale lui 7reud4 oral, anal si !alic si sunt in!luentate semni!icativ de atentia si ingri"irea adecvata a parintilor.

Stadiile ,.

dez voltarii

psiho social e dup a

ri' son

Stad iul de la nas tere & , an

Criza4 incredere neincredere

versus

Gn acest prim stadiu se !orm eaza sentimentul de incr edere versus neancredere in ceilalti, in !uncti e de ingri"irea si dragostea acordata copilului, cand acesta este nevoit sa ai3a incredere a3soluta in cei care&i ingri"esc. 9ezultate pozitive4 Satis!acerea corespun zatoare a nevoilor 3e3elusilor va condu ce la dezvoltarea unei atitudini incr eza toare !ata de mediu si speranta in viitor. 9ezultate negative4 8esatis!acerea acestor nevoi e(istentiale intr&un mod !avora3il va conduce in viitor la dezvoltarea de neincredere, insecu ritatate, susp iciune si teama de viitor in general. sentim entului

1.

Stad iul ,&-

an i (copilaria

mica)

Criza4 autonom i e versus indoiala,

rusine de autonomi e, incredere in sine, cand copilul vrea sa se apuce si sa !aca

Gn acest stadiu se dez volta sentimentul anumite lucruri, cu riscul de a gresi.

9ezultate pozitive4 Gncura"area din partea parintil or in aceasta etapa va dezvolta cop ilului sentim entul de sig uranta si incr ede re in sine a3solut necesare in viitoarele situatii& pro3lema pe care le pot int ampina in viitor (in stadiile urm atoare). 9ezultate negative4 Daca dimpotriva, parintii mani!esta dezapro3are in tot ceea ce !ac copiii, mai ales prin ridiculizarea unei !apte, ca de e(emplu atun ci cand copiii mai !ac in pat uneori si sunt apostro!ati la genul4 Dnu ti&e rusine, esti 3aiat mare si mai !aci in patJE cand acesta din urm a va incepe sa se rusineze de propriile actiuni, dar va pierde si increderea in propriil e decizii. Cum rec uno as tem ca s&a instalat rusinea la copilJ Copilul este in spatele !ustei mamei in momentul in care va intalniti sau ii !aceti cunostinta cu cineva

-.

Stad iul -&0 an i (copilaria

mi"l oc ie)

Cri za4 initiativa !ecte pozitive4

versus culpa3ilitate

Gn aceasta perioada a vietii, cop ilul incepe sa e(ploreze lucruri noi, sa&si descopere a3ilit ati motorii, sa interactioneze mai mult cu cei din "ur, incepe sa ai3a initi ativa multor activit ati imitand de o3icei adultii; !recve nt vor incalca interdictiile impuse de parinti, !apt penalizat ver3al sau mai mult. Gn aceste situatii rolul parintilor este !oarte important si daca acestia vor !i suportivi, dar si consecventi disciplinar in acelasi timp, copiii vor inv ata cu timpul ca nu toate lucrurile le sunt permise, !ara a se simti vin ovati si, in ace lasi timp, vor continu a sa e(ploreze !ara a se rusina de ceea ce !ac, iar asumarea de respo nsa3 ilit ati va conduce la dezvoltarea simtului de initi ativa. De asemenea, parintii tre3uie sa mani!este intelegere !ata de curiozitatea se(uala speci!ica la aceasta varsta. !ecte negative4 Gnterventia educativa necorespun zatoare va dezvolta copilului o tema de pedeapsa e(agerata; aces ta va considera pe viitor ca orice initi ativa personala este gresita; daca anumite actiuni nu au !ost !inalizate corespun zator se va dezvolta sentimentului de vinovatie.

#.

Stad iul 0&,1 an i (copilaria

mar e)

Cri za4 com pe tent aBharni cie versus in! eri oritat e Gn acest stadiu copilul achizitioneaza cunostinte si deprind eri in special prin intermediul scolii, speci!ice culturii din care !ace parte. %data cu inceperea scolii, apare prim a comparatie sociala. )st!el, o a3ord are corespunzatoare din partea parintilor, dar si a invatatorilor vor dezvolt a un simt al competentei sau dimpotriva, printr&o atitudin e necorespunzatore, vor dezvolt a sentim entul de in!eriorit ate. Cea mai !recventa greseala a parintilor este de a&si compara permanent copilul in !uncti e daca si&a !acut temele, daca a luat rezultate mai proaste ca ale vecinului sau prietenului Costica etc. D2ez i, 2asilica a luat mai mult la lucrare decat tine, tu nu scri la !el de !rum os ca G onicaE s.a.m.d.

)ceste comparatii si reactii ne!avora3ile, nu !ac decat sa adancesca sentimentul de in!eriorit ate si inadecvare, deci o nerezolvare corespunzatoare a acestui stadiu va cantari decisiv in rezolvarea satis!acatoare a urmatoarei perioade de crize, deose3it de importanta in viziunea lui ri'son si anume, criza adolescentei. D=od i!icarile personalitatii dez voltareE din perioada adolescentei si maturizarii reprezinta elementul principal in

..

Stad iul ,1&1$ an i (ado lesce nta)

Cri za4 Gde ntitat e de sine versus con!uzie rol Gn acesta perioada,

de si sa&si dezvolte o identitate personala si voca tionala,

ado lesce ntul cauta sa&si !ormeze

incearca sa se identi!ice cu un rol pro!esional. Gn acelasi timp se !ormeaza comportamente speci !ice rolului se(ual, crizele prin care trece adolescentul; este o perioada de tatonare a comportamentului se(ual in care 3aietii de

e(emplu se dau cu gel, isi !ac tepi, iar !etele se machi aza si incearca sa se pun a in evidenta printr&o vestim entatie cat mai sum ara. Pentru a a"ung e la un simt clar si coerent al identit atii, adol esce ntii se implica in diverse roluri, !ara a se angrena concret in vreunul. Gn acest stadiu apa re con!u zia de roluri si intr e3a rea !recventa a ado lesce ntului4 DCine sunt euJE; adolescentul mani!esta totodata si un comportament indezira3il, prin insusi con!lictul interior prin care trece4 Dsa am initiativa sa !ac cutare lucru JE; pe de o parte isi doreste sa ai3a initi ativa intr& o actiun e, pe de alta parte este inhi 3at de parintii care&i diri"eaza si limiteaza !iecare actiun e. secu l in do3andirea unei identit ati clare, dura3ile are ca rezultat di!uziun ea rolului, con!u zia dintre ceea ce este si ceea ce doreste sa !ie. Scop ul educational in aceasta etapa este de !ormare a cop ilului autonom prin aco rdarea unei anumite independente, as ada uga eu oarecum controlata. Parintele care si la aceasta varsta isi insoteste copilul la e(amen si&l asteapta in curtea liceului sau !acultatii & este o !orma de dependenta creata si intretinuta de parinti, o mare greseala din partea acestora. )dler spun ea ca4 Dorice copil pro3lema este un parinte pro3lemaE. ri'son, ca de alt!el ma"oritatea psihologilor, conside ra ca adolescenta reprezint a criza centrala a intregii dezvoltari. Criza de identitate este considerata ca !iin d singurul con!lict puterni c pe care o persoana il are de in!runt at in aceasta viata, iar depasirea intr&un mod satis!acator se poa te realiza in conditiil e in care si celelalte stadii au avut o rezolvare poz itiv a. !ecte pozitive4 Capacitatea de a se percepe ca o persoana consecventa, cu o identitate personala puternica. !ecte negative4 Con!u zie in legatura cu cine este si ce reprezinta, incapacitatea de a lua decizii si a alege in mod special in privinta vocatiei, a orientarii se(uale etc. Presiunile puterni ce din partea parintil or sau a socie tatii pot determin a dezo rientarea si disperarea ado lesce ntului; acestea au ca rezultat instrainarea !izica sau psihica de mediile normale, iar in cazurile e(treme ale di!uziunii rolului, tanarul poa te adop ta o identitate nega tiva. Sp re deose3 ire de 3aieti, !etele se dezvolta di!erit privin d dezvoltarea identitatii, acestea mani!estand tendint a de amanare a dezvoltarii identitatii pana la gasi rea partenerului de viata, care are un rol important in determinarea statutului lor. DSta3ilirea adecvateE identitatii in adolescenta reprezinta elementul& che ie in realizarea ulterioara a unor relatii intim e

)ceasta a!irmatie a lui ,6*..

ri'son a !ost intarita si de studiile altor cercetatori printr e care Sa hn si cola3o ratorii sai in

i au calculat in ,60- sco ruril e o3tinut e de un lot de ado lesce nti la scalele de identitate, care au !ost puse in relatie peste 1$ de ani, cu statutul lor marital. )st! el, s&au inregistrat di!erente semni!icative in !uncti e de se(4 < < !emeile care inr egistr ase ra valori scaz ute la scalele de identit ate in ado lesce nta erau in cea mai mare parte necasatorite sau divortate; 3ar3atii cu scoruri scazute erau in cea mai mare parte necasatoriti.

0.

Stad iul 1 $ &-$ B-. a n i (t a na ru l adult)

Cri za4 Gnti mitatii sau izolarii !ecte nega tive4 pozitive si

de ce ilalti

Caracteristicile princip ale ale aces tui stadiu sunt dragostea si relatiile inter&um ane, in care tanarul adult cauta relatii pro!und e si de durata. Gnca de la varsta de 1$ ani, !iecare om isi cauta un partener. 7iecare om are o tre3uinta a!ectiva si se(uala, iar dup a cum spun ea si ri'son, nu are importanta cat de mult succes ai in activitatea pro!esionala. 8u esti dezvolt at complet pana nu cunosti si dezvolti sentimentul intimit atii, iar realizarea acestui lucru are ca e!ect pozitiv capacitatea adultilor de a dezvolta relatii apropi ate si pro!und e cu altii, capacitatea de a iu3i si de a raspund e anga"amentelor !ata de ceilalti. Gn cazul cand individul nu si&a gasit partenerul sociala, la o relationare super!iciala. sau este parasi t, dupa cum spunea ri'son, se a"un ge la o izolare

=a"oritatea persoanelor care solicita o consiliere psihologi ca in aceasta perioada au ca pro3lema singur atatea; e!ectele care decurg de aici4 depresii, tul3ur ari psiho somatice, psihologi ce, chiar tentative de suicid etc. >re3ui e mentionat ca celi3atul nu atrage o tul3urare de comport ament & este o alegere voit a care nu a!ecteaza viata sentimentala a persoanei.

5.

Stad iul -.&0.

ani(adultul) sau stagnarii

Criza4 Productivit ateBrealizare versus stagnare, mai este denumita criza generativitatii

)ceasta perioada se caracterizeaza prin nevoia adultului de a !i productiv, de a !i capa3il sa se orienteze catre e(teriorul sauBsi de a&si e(ersa rolul pro! esion al siBsau parental (este stadiul in care acest rol este acce ntuat si se simte nevoia de a avea un most enitor cu orice pret daca nu s&a putut realiza pana in acest stadiu); de asemenea, individul simt e nevoia de a impartasi si altora din e(perienta acumulata. Din acest motiv se mai numeste si Dperioada mesteruluiE; ri'son a!irma ca adultii au nevoie de copii asa cum acestia au nevoie de adulti. !ecte pozitive4 Criza se poate rezo lva avand copii sau prin impartasi rea cunostintelor psiholog, ingri"irea unui copil etc. !ecte negative4 Gn acest stadiu, pro3l emele apar in caz ul cand din diverse motiv e nu a avut loc acumularea de cuno stint e sau e(perienta sau nu are cui imartasi din e(eperientele sal; omul trece prin asa zisa criza a stagnarii; de aceea parintii spun4 Deu la varsta ta... etcE. Cu atat mai mult daca individul este singur in acest stadiu, stagnarea se re!erea la relatiile sociale, are loc oprirea evolutiei, limit area si e(agerarea preocup arilor !ata de sine. D) sa cum un copil m o art eE nu se tem e de viata, ni ci un ad ult echili3rat nu se va tem e de in diverse moduri, activit ati ca pro!esor,

*.

Stad iul de la 0. de an i (3atr anetea)

Cri za4 int eg ritatii ps ihi ce sau a dispe rarii !ecte nega tive4 pozitive si

Gn aceasta perioada, 3a tranul isi vede si&si evalueaza realizarile din tim pul vi etii. Gn cazurile cand rasp unsurile sunt accepta3ile e(ist a satis!actie pentru propria viata si acceptarea mortii; se atinge ast!el un echili3ru de int egritate psihica. Dupa 0. ani, disp are rolul pro! esion al odata cu pension area, dispare si rolul parental cand copiii sunt la case le lor (asta in caz ul in care acest rol a !ost indeplinit) sau a intervenit decesul partenerului de viata; incep sa apara mai !recvent intre3ari despre rolul propri ei e(istente, teama de moarte, iar atunci cand aceste pro3l eme nu au !ost rezolvate !avora3il se a"ung e la o !aza de disperare, numita si depresia 3atranetii. ri'son spunea4 Dasa cum un copil nu se teme de viata, nici un adult echili3rat Gn concluzie4 7undamentele soc io&cultur ale ale activit atii de consiliere ne a"uta sa int elege m pro3lemele cu care se con!runt a cineva din perspectiva sch im3arii pe parcursul vietii. )sa cum spuneam si la incep utul articolului, con!orm teoriei lui ri'son, in !iecare perioada a vietii avem de indep linit cate o sarcina, avem de trecu t si rezo lvat anumit e crizeBcon!licte speci!ice !ieca rei varste. Co n!orm autorului, rezolvarea con!lict elor initi ale este necesara pentru a asigura individului posi3ilitatea de a le stapani si relolva pe cele ulterioare. )st!el, starile de nevro za sau depresie urmate de anumit e a!ectiuni care au intervenit intr&o anumita perioada de viata & chiar daca se ascu nd in spatele unor remarca3ile realizari pro!esionale siBsau materiale, o !ericir e aparenta & pot !i adevarate indicii pentru psihologi despr e posi3il ele cauze ale unei depresii sau tul3urari psihosomatice. nu se v a teme de moarteE.