&

PARTICULARITATILE PSIHOLOGICE ALE PREADOLESCENTULUI SI ADOLESCENTULUI La iesirea din copilarie si inceputul adolescentei, ca si in tot decursul acestei perioade, ave in !ata noastra de"voltarea i petuoasa a unei personalitati cu trasaturi in plina !or are# Adolescenta este o perioada importanta a dezvoltarii umane, perioada de numeroase si profunde schimbari biologice, fizice, psihice, morale, etc., perioada a dezvoltarii, in care dispar trasaturile copilariei, cedand locul unor particularitati complexe si foarte bogate, unor manifestari psihice individuale specifice. Adolescenta cuprinde doua !a"e $ %una ti purie intre &'%&&(&)%&* ani, perioada a trans!or arilor pro!unde !i"ice si !i"iolo+ice, a unor conturari co plicate a intereselor, aptitudinilor si conceptiei orale a copilului# Aceasta perioada se nu este PREADOLESCENTA sau pu,ertate# %a doua perioada &)%&*(&-%&. ani este cea a ADOLESCENTEI propriu"ise# Se caracteri"ea"a printr%o ec/ili,rare puternica, inti a a conceptiei despre lu e si viata, prin clari!icarea si intensi!icarea ela,orarii idealurilor o ului, printr%o are de"voltare a laturii co+nitive a!ective si volitionale a personalitatii# Preadolescenta caracterizare generala Aspectul e0terior se caracteri"ea"a prin lipsa de ar onie, ainile !iind ai lun+i decat trunc/iul, nasul disproportionat in raport cu !ata, 1ntrea+a con!or atie lasand i presia unei !iinte desirate# Se constata sc/i ,ari evidente la nivelul vietii psi/ice# Actele de autoritate ale parintilor sunt cu +reu suportate, !iind supuse unui acut de discerna ant critic daca nu sunt inte eiate si necesare# Se ain!esta o sc/i ,are in co porta entul copilului, ce ar avea ur atoarea e0plicatie$ Pana in aceasta perioada cunostintele parintilor, in a2oritatea ca"urilor au !ost su!iciente pentru la urirea di!eritelor pro,le e din viata copilului, iar capacitatea intelectuala a acestuia era inca putin de"voltata spre a%si da sea a de unele insu!iciente ale parintilor# Acu insa, venind in contact cu cunostinte variate si pro!unde, iar +andirea de"voltandu%se la capacitatea realului, insu!icientele parintesti nu ai trec neo,servate# La aceasta varsta se de"volta constiinta de sine, preadolescentul !iind ani at de dorinta de a%si cunoaste propriile sale posi,ilitati, pentru a% si da sea a in ce asura poate !i util colectivului# Idealul preadolescentului este de a deveni un o util societatii, cu o inalta constiinta a datoriei, in orice do eniu ar activa 3stiinti!ic, literar, artistic, te/nic, etc#4# Adolescenta caracterizare generala

Adolescenta se anunta a !i o etapa ai cal a, ai linistita decat perioada anterioara, tanarul adoptand acu o po"itie ai constienta !ata de ediul social si de pro,le ele co ple0e ale acestuia# Copilul se orientea"a ai ult catre lu ea e0terna, in aspectele ei ultiple, dar isi indreapta atentia si catre propria%i viata psi/ica, in cunoasterea careia tinde sa se adanceasca tot ai pro!und# Caracteristicile cele mai importante ale adolescentei sunt : %de"voltarea constiintei de sine %a!ir area propriei personalitati %inte+rarea treptata in valorile vietii# Dezvoltarea constiintei de sine Adolescenta se ani!esta prin autore!lectare, prin constiinta ca e0istenta proprie de deose,este su,stantial de a celorlalti oa eni, repre"entand o valoare care tre,uie pretuita si respectata# Constiinta de sine este un proces co ple0 care include, pe de%o parte, raportarea su,iectului la sine insusi, la propriile trairi, iar pe de alta parte, con!runtarea acestora, co pararea lor cu lu ea in i2locul careia traieste# 5 Cel ai inalt nivel al constiintei de sine este atins de elev atunci cand el se poate privi ca su,iect al activitatii sociale, ca e ,ru al colectivului 6# Constiinta de sine este in pri ul rand constiinta po"itiei sociale a o ului 6# 7actor de sea a al de"voltarii constiintei de sine il constituie activitatea scolara si natura relatiilor cu adultii, aprecierile acestora !ata de calitatile si unca adolescentului, precu si aprecierea colectivului din care !ace parte# O caracteristica a adolescentei este si proiectarea idealului in viitor 8 un aspect al acestei preocupari este si interesul pentru pro!esia pe care o vor i ,ratisa, deter inandu%l la re!lecti asupra vietii sale interioare 8 adolescentul se anali"ea"a spre a%si cunoaste calitatile, spre a se convin+e de valoarea lor pentru pro!esia la care se va decide# Capacitatea de a se preocupa de propria persoana, de a edita, de a%si anali"a trasaturile psi/ice, nu insea na !u+a de societate# Caracteristica principala a adolescentului este un puternic i puls catre actiune, dorinta de a participa la toate ani!estarile vietii sociale# Acu dispar dorintele va+i si apar telurile ,ine conturate, visarea isi ia !or e constiente# Afirmarea de sine. Dorind sa atra+a atentia asupra sa, adolescentul se considera punctul central in 2urul caruia tre,uie sa petreaca toate eveni entele# 7ortele proprii sunt considerate superioare !ata de ale celorlalti oa eni, opinie care decur+e dintr%o insu!icienta cunoastere de sine# El doreste ca toate si turile sale sa !ie cunoscute si apreciate de adult8 lipsa de consideratie este dureroasa si c/iar parali"anta pentru un adolescent#

Un i2loc curent de a!ir are il constituie aspectul e0terior, adolescentii cautand sa se evidentie"e prin !i"icul ,ine con!or at, i ,raca intea care di!erentia"a, care scoate in relie! propria persoana, prin aniere, ele+anta iscarilor, li ,a2ul3neolo+is e, ar/ais e, ar+ou4, corespondenta3continutul, plicuri, arci, al!a,et aparte, ':a, d:,, l:c, +:d, ;:-4, spiritul de contradictie !ata de !aptele orale 2udecata lui nu ad ite concesii ci este radicala si intransi+enta, din care cau"a aprecierile sale sunt puternic dotate cu su,iectivis # Adolescentii ani!esta tendinta de a se a!ir a nu nu ai individual, ci si colectiv$ vor sa active"e, sa se distre"e in colectiv# <e ,rii colectivului au convin+erea ca aportul lor nu repre"inta actiuni ,anale, lipsite de i portanta, ci oratii care se i pun prin vitalitate si ori+inalitate# Pe adolescenti ii atra+e si viata politica 8 in politica adolescentul vede o inalta activitate sociala# Integrarea sociala Esenta inte+rarii sociale consta in atasa entul din ce in ce ai constient si ai activ la colectivul caruia apartine si a carui s!era se e0tinde de la clasa, scoala, pana la arele colectiv social# Cu cat inaintea"a in varsta, cu atat adolescentul este ai o,iectiv in 2udecatile sale, aprecierile e!ectuandu%se in !unctie de criteriile sociale pe care si le%a insusit# Dorinta de a cunoaste valorile sociale si culturale se ani!esta ri+uros si tenace# Inte+rarea adolescentilor in valorile sociale si culturale ale colectivitatii contri,uie la !or area conceptiei lor despre lu e si viata8 cei ai ulti ani!esta un interes deose,it pentru cuceririle stiintei conte porane si pentru anu ite ra uri ale stiintei$ !i"ica, !iloso!ia, ,iolo+ia, ate atica, c/i ia, istoria# Dezvoltarea fizica in preadolescenta si adolescenta %Inaltimea si greutatea. In cresterea in inalti e si +reutate nu se constata paralelis ci alternanta, cresterea uneia corespun"and cu sta+narea celeilalte# Cresterea in inalti ese produce cel ai intens intre &*%&= ani, iar catre &. ani cursa cresterii co,oara# O ai intensa crestere se constata la e ,rele in!erioare si superioare, ceea ce va da indeose,i pu,erului un aspect special, adesea critic# Crestera in +reutate ur ea"a lent cresterea in lun+i e 8 ,aietii cresc intens in +reutate dupa &* ani, ca >?+(an, iar !etele dupa && ani, ca )?+(an# %Siste ul osos# Pro+rese i portante se o,serva la osi!icarea diverselor parti ale craniului 3 ai ales a te poralului4# Se ter ina procesul de osi!icare a oaselor ainii, ceea ce va deter ina aparitia unor particularitati ale iscarilor !ine ale ainii, ale di!eritelor de0teritati anuale, si cresterea are a vite"ei scrierii#

%Siste ul uscular# Se de"volta usculatura spatelui, a centurii scapulare si pelviene# Creste !orta usculara# Dupa &= ani se de"volta intens usc/ii ici, care a2uta la preci"ia si coordonarea iscarilor !ine, la per!ectionarea te/nicii iscarilor, ceea ce insea na c/eltuiala redusa de ener+ie# %Siste ul cardio%vascular# 7recventa pulsului%.' ,atai( in# Se constata o are capacitate vitala apla anilor intre &*%&- ani# Respiratia intercostala inlocuieste respiratia a,do inala 3speci!ica copilului ic4# %Siste ul nervos# Se de!initivea"a relie!ul scoartei cere,rale, se reali"ea"a o de"voltare co ple0a a le+aturilor dintre di!eritele re+iuni ale scoartei, !or andu%se nu eroase cai !unctionale intre toate re+iunile creerului# Deose,it de evidenta este de"voltarea siste ului central de autore+lare, precu si de"voltarea ecanis elor de accelerare si incetinire a dina icii corticale, ecanis e ce constituie instru ente ale autore+larii superioare# %Glandele cu secretie interna# Se areste !unctionale rolul tiroidei, ceea ce duce la intensi!icarea procesului cresterii osoase si unele odi!icari ale eta,olis ului# Hipo!i"a sti ulea"a intens producerea /or onilor +landelor se0uale, procesul de di!erentiere a tesuturilor si or+anelor, procesul de aturi"are interna# Epi!i"a si +landele suprarenale sunt an+a2ate in di or!is ul se0ual, in procesul aturi"arii8 ele sti ulea"a procesul de"voltarii or+anelor +enitale, pi+ entarea pielii, in+rosarea +enerala a corpului# Glandele se0uale isi intensi!ica activitatea prin a2un+ere la aturi"are intre &9%&), &-%&. ani la ,aieti8 &'%&&, &=%&> ani la !ete# Se ani!esta !eno enul aturi"arii prin cresterea parului in re+iunea a0iala, odi!icarea vocii, aparitia polutiei, aparitia sen"atiilor erotice si a unor ani!estari se0uale# Dezvoltarea vietii psihice % ensibilitatea. Activitatea sen"oriala creste, ceea ce deter ina odi!icari ale pra+urilor ini al, a0i al si di!erential ale anali"atorilor, !acandu%se posi,ila re!lectarea ai !ina si ai analitica a o,iectelor si !eno enelor realitatii# Sen"atia vi"uala# In perioada pu,ertatii acuitatea vi"uala creste si titor, conver+enta oc/ilor are o are capacitate de aco odare# Distin+e cu ai ulta preci"ie o,iectele la distanta# Se constata o crestere a sensi,ilitatii si !inetii cro atice# Se casti+a e0perienta denu irii tuturor culorilor i portante# Adolescentul operea"a intr%un siste co parativ ,o+at si cu o capacitate de ver,ali"are relativ are si variata 3culoarea deltei, culoarea lunii, culoarea eclipsei4# enzatia auditiva. Se de"volta in directia capacitatii de di!erentiere si reproducere a sunetelor u"icale, au"ul te/nic8 au"ul !one atic%pe linia intele+erii celor ai neinse nate nuante si se ni!icatii din vor,ire, ca si pe linia identi!icarii o,iectelor, !iintelor, dupa anu ite insusiri perceptive si auditive#

enzatiile gustative si olfactive. Capacitatea de a di!erentia, clasi!ica si denu i su,stantele dupa iros creste !oarte ult# 7etele au o are sensi,ilitate pentru par!u uri# La ,aieti, din dorinta de a i ita +usturile adultilor 3!u at, ,auturi, ancaruri picant4 isi odi!ica treptat, c/iar daca la inceput nu !ace placere +usturile# Datorita cresterii e0perientei +enerale de viata, ca si datorita aturi"arii, in adolescenta are loc procesul de eroti"are a sensi,ilitatii# Perceptiile si spiritul de observatie ale preadolescentului si adolescentului devin !oarte vii, capata o are adanci e# Pe adolescent il atra+ unele aspecte speci!ice ale !eno enelor%ceea ce este ori+inal si tipic# La preadolescent vor interveni treptat ele ente i portante de ordine, o evidenta odi!icare a tonalitatii a!ective# Preadolescenta si adolescenta sunt perioade ale o,servatiei analitice# La preadolescenti si adolescenti perceptiile sunt incluse intr%o pro,le atica ai lar+a, sunt supuse sarcinilor +andirii# Preadolescentii si adolescentii o,serva pentru a veri!ica, pentru a intele+e, pentru a surprinde ceea ce%i interesea"a# Atentia. Se de"volta evident atentia voluntara# C/iar atentia involuntara si cea postvoluntara isi odi!ica aspectul, devin ai e!iciente# 7unctiile intensive ale atentiei sunt deplin de"voltate, creste capacitatea de concentrare# Preadolescentii @ doua ore, adolescentii @ * ore# De"voltarea cunostintelor diverse, ultiple ale preadolescentului si adolescentului, de"volta spiritul de o,servatie si a di!eritelor interese +nostice, or+ani"ea"a noi particularitati ale atentiei $ natura incepe sa !ie privita cu oc/i de 5 naturalist 6, cu oc/i de 5 !i"ician 6, etc# !emoria# Intre &)%&- ani capacitatea de e orare a2un+e la !oarte ati per!or ante# <e oria, !iind o activitate co ple0a, i plicit in or+ani"area si reactionarea nu eroaselor le+aturi asociative disponi,ile, este una din laturile cele ai solicitate ale activitatii intelectuale# In aceasta perioada creste ult caracterul activ si voluntar al e oriei8 e oria !oarte e0acta a scolarului ic incepe sa !ie tot ai ult inlocuita cu e oria lo+ica care pastrea"a ceea ce este esential, operand cu sc/e e lo+ice# <e oria operea"a cu repre"entari si notiuni, care devin ai ,o+ate, ai co ple0e, ai or+ani"ate# O serie de repre"entari se rationali"ea"a treptat, altele capata un caracter tipi"at, avand un potential su+estiv deose,it de arcant# De"voltarea e oriei se re!lecta in initiere, care devine de *%= ori ai e!icienta decat a perioadei icii scolaritati# La preadolescent, !i0area se !ace inca su, !or a unei re!lectari relativ !idele a aterialului ce ur ea"a a !i e orat# Pastrarea ierar/i"ea"a, insa, o anu ita ordine si pri ordialitate a ceea ce tre,uie sa se pastre"e in !unctie de criterii lo+ice# Recunoasterea operea"a ult cu asociatii si cu structuri de repre"entari# Cele ai evidente pre!aceri apar in reproduceri$ Preadolescentul structurea"a reproducerea ver,ala in stil propriu, se straduieste sa depaseasca stilul nivelului ver,al, scris sau oral# La

>

adolescent, prelucrarea apare in insusi procesul !i0arii, cand se procedea"a la restructurari care sa !aca ai siste atic si ai inteli+i,il aterialul de e orat# Pastrarea se siste ati"ea"a ult# Recunoasterea reconstituie aterialul in aspecte detaliate analitice, prin coordonatele lui lo+ice# In reproducere, adolescentul include in relatarile sale ver,ale nu eroase ele ente de e0plicatie 3personale4 su,linieri, asociatii, co paratii @ ceea ce da ori+inalitate reproducerii# "andirea. Structura +enerala a solicitarilor intelectuale tot ai lar+i, ai co ple"e si ultilaterale duce la odi!icari pro!unde ale +andirii si la de"voltarea are a cunostintelor# De"voltarea di!erntiala a cunostintelor in diverse do enii, duce la de"voltarea +andirii di!erentiate$ +andire ate atica, +andire !i"ica, +andire +ra aticala, etc# Studiul di!eritelor o,iecte de invata ant il apropie tot ai ult pe preadolescent si adolescent de insusirea unei conceptii aterialist%dialectice despre lu e si viata, intele+e le+aturile o,iective ale de"voltarii naturii si societatii, sta,ileste relatia cau"ala si de !inalitate a producerii di!eritelor !eno ene# In procesul insusirii cunostintelor se constituie deprinderi speci!ice de a +andi, se intaresc siste e de a +andi, de a o,serva, se de"volta, deci, capacitati operative, intelectuale# Se +enerali"ea"a al+orit i in cadrul aceleiasi discipline, treptat apar trans!or ari so operatii intre discipline# Pe aceasta ,a"a se de"volta !or ele operationale a,stracte ale +andirii, se de"volta posi,ilitatile deter inarii lo+ice a relatiilor dintre !eno ene in cadrul unui siste deductiv si inductiv, se de"volta posi,ilitatea ur aririi lo+ice a trasaturilor si di!erentieri intre clase si !eno ene, se dter ina criteriile lo+ice ale clasi!icarii# Audecatile devin ai co ple0e @ dis2unctive, ipotetice, apodictice# Se de"volta spiritul critic al +andirii @ ca ur are a lo+icii si adancirii acesteia, a de"voltarii posi,ilitatii de a anali"a deter inarea inclusa in !eno ene, preci"ia +andirii# In perioada preadolescentei si adolescentei trecerea catre !or ele e0tensive, ver,ale ale +andirii lo+ice !ace necesara preluarea in ter eni personali a cunostintelor# Stilul uncii intelectuale constituie o aderare constienta, lo+ica la cerintele siste ati"arii, ca si ale lar+irii intereselor teoretice si practice si este dictat de volu ul si calitatea cerintelor activitatii scolare# Pe asura ce se de"volta siste ul in!or ativ de cunostinte ale preadolescentului si adolescentului se petrece o ierar/i"are latenta a valorii celor cunoscute, dar se ani!esta3 ai ales spre s!arsitul perioadei4 si pre!erinte, ur+ente, etc#, ceea ce o+lindeste aspectele caracteristice individuale ale !elului cu constiinta u ana pri este ceea ce%i vine din a!ara# Re!lectarea se petrece in od activ si selectiv# #imba$ul se deose,este la preadolescent si adolescent de perioadele anterioare prin ,o+atia si varietatea le0icului, precu si prin surprinderea sensurilor variate ale cerintelor# Incepand cu adolescenta creste +ri2a pentru e0pri area corecta a ideilor, precu si interesul pentru

utili"area !i+urilor de stil in li ,a2ul scris$ epitete, co paratii, personi!icari, eta!ore# Datorita lecturii diversi!icate, preadolescentii si adolescentii reusesc sa%si !or e"e un stil propriu de vor,ire orala si scrisa, a!ir adu%se din ce in ce ai pre+nant ca individualitati distincte# Le0icul preadolescentului contine nu eroase cuvinte le+ate de !actorul sen"orial, dar este sarac si i precis in anali"a proceselor interioare# La s!arsitul adolescentei, datorita unei e0periente de viata ai a ple si datorita i ,o+atirii voca,ularului, incep sa intelea+a si sa redea ai adecvat si cu ai ulta si+uranta procese psi/ice co ple0e# Imaginatia. O caracteristica a preadolescentei si adolescentei este de"voltarea are a !ortei de creatie, a capacitatilor ideative si a capacitatilor creatoare practice# In a!ara de i a+inatia reproductiva care a2uta in insusirea siste ului de cunostinte trans ise in procesul instructiv, se de"volta tot ai sensi,il i a+inatia creatoare, a carei aterial ce o ali entea"a preadolescenta si adolescenta il +aseste in realitatea in care traieste, trecutul istoric, diverse a intiri in le+atura cu propria persoana, anu ite actiuni u ane, atitudini, de!ecte, perspectivele pro!esiei, senti entul de dra+oste care incepe sa se ani!este# Prin creatiile lor, preadolescentii si adolescentiii isi e0pri a propriile 2udecati si atitudini in le+atura cu pro,le ele ce%i !ra anta pe ei, sau colectivul in care traiesc si conte poraneitatea# In repertoriul creatiti artistice se e0pri a e0u,eranta, ,ucuria, dra+ostea de viata, senti entul de iu,ire# O !or a speciala a i a+inatiei, strans le+ata de varsta adolescentei, este visarea @ proiectarea entala a personalitatii in situatii viitoare# Bisarea este un proces strans le+at de realitate, raportandu%se la dorintele lui le+ate de planurile de viitor, de pro!esie, de po"itie sociala# Dorintele de viitor sunt strans le+ate de interesele, aptitudinile, si siste ul de cunostinte ale adolescentului# Afectivitatea <aturi"area or+anis ului se ani!esta de o,icei cu o evidenta aturi"are intelectuala si a!ectiva a copilului# Biata a!ectiva se co plica si se diversi!ica, preadolescentul si ai ales adolescentul ad ira, iu,este, si te, visea"a, aspira, stie sa doreasca, are idealuri a!ective, ii intele+e pe cei din 2ur cu intentiile, reactiile acestora# Intensitatea, a ploarea si valoarea e otiilor, sint dependente de inse natatea pe care o au pentru adolescent diverse !eno ene, o,iecte, persoane# Doua directii apar ai i portante in de"voltarea +enerala a vietii a!ective $ %cresterea autono iei orale si a conceptiei orale a adolescentului %eroti"area vietii a!ective# Pri ul apect este le+at de viata si relatiile sociale, cel de%al doilea se re!era la aspectele individuale ale de0voltarii a!ectivitatii# Se de"volta

senti ente superioare @ orale, politice, estetice, intelectuale @ ,a"a lor de convin+ere de"voltandu%se datorita lar+irii cunostintelor oral%politice, datorita lecturii ,o+ate, a activitatilor culturale# Adolescentul devine un !oarte sever si pretentios 2udecator cu altii si cu el insusi# Senti entele ce corespund acestei perioade $ prietenia @ ,a"ata pe incredere, sinceritate, !idelitate, devota ent, intele+ere reciproca tovarasia @ idealiri co une, solidaritatea intre+ului colectiv senti ente intelectuale @ curio"itatea, ui irea, ad iratia, indoiala senti entul dra+ostei de unca, senti entul colectivis ului, patriotis ului senti ente de iu,ire @ se raportea"a intotdeauna la o persoana, care va cuceri nu nu ai un co ple0 de e otii, dar si pasiunile, a!ectele @ cu a a!ir at Rousseau, preadolescenta este perioada in care apar 5 pri ele pasiuni si pri ele !urntuni a!ective 6# %ointa. Este perioada in care se odi!ica devenind deose,it de ,o+at o entul deli,erativ al actului volitiv, cand intre otivele actiunilor s%a a2uns la o ierar/i"are, care este in stransa le+atura cu e0perienta in do eniul in care ur ea"a sa se actione"e# In luarea /otararii, preadolescentul este pro pt, dar la adolescent, ti pul este ai indelun+at, deoarece el re!lecta ai te einic asupra i2loacelor reali"arii actiunii precu si a consecintelor ce decur+ din aceasta# E0ecutia /otararii# @ Preadolescentul nu trece totdeauna i ediat la e0ecutia /otararii luate, ci adesea a ana indeplinirea celor propuse# Adolescentul da dovada de ai ulta perseverenta, scopurile actiunilor sale avand o otivatie ai puternica# Pe aceasta perseverenta se de"volta calitatile vointei$ initiativa, perseverenta, principialitatea scopului, etc# Interesele preadolescentului si adolescentului S!era intereselor se lar+este ca ur are a cresterii ori"ontului cultural si a i ,o+atirii e0perientei de viata# Interesele preadolescentului nu +ravitea"a doar in 2urul activitatii scolare, ci se e0tind si la alte do enii ale stiintei, te/nicii, artei# Interesele devin ai sta,ile, !iind le+ate de do enii ai cunoscute, sau spre care se ani!esta aptitudini evidente# Interesele devin ai constiente @ ele !iind ur arite cu tenacitate in vederea unui scop anu it# %active, e!iciente %au caracter selectiv %diverse din punct de vedere al continutului %interese co+nitive %interes pentru te/nica %interes pentru lectura %interese politico%sociale %interes pentru sport

%interes pentru unca# Aceste interese sunt ai ales la varsta adolescentei le+ate de idealul pro!esional# <otivele care%i deter ina pe adolescenti sa se oriente"e si sa% si alea+a o anu ita pro!esiune sunt$ %aptitudini pentru pro!esia respectiva %sansele de reusita in invata antul superior %posi,ilitati de casti+ %conditii de unca avanta2oase %posi,ilitati de a!ir are %dorinta de a !i util societatii si a raspunde unei co en"i sociale# Co unicarea dintre adolescent Ci adult Dn evoluEia copilului apar perioade de cri"F 1n care con!lictele dintre pFrinEi Cicopii se acuti"ea"F# Una dintre cele ai critice Ci /otFrGtoare perioade pentru conturarea personalitFEii viitorului adult este etapa adolescenEei# TGnFrul a!lat 1n !a"a de trecere de la copilFrie la aturitate, se con!runtF adesea cu atitudini parentale contradictorii# <ulte lucruri pe care el le doreCte 1i sunt inter"ise pentru cF Heste prea icI, iar altele tre,uie sF le !acF sin+ur pentru cF Heste de2a areI# CGnd relaEiile dintre pFrinEi Ci copil se deteriorea"F, vina este atri,uitF uneia sau alteia dintre pFrEi, 1n a2oritatea ca"urilor pFrinEii aCtept1nd din partea adolescentului niCte atitudini care nu au !ost 1nvFEate 1n +rupul !a ilial# Pri ul pas 1n re"olvarea con!lictelor care apar 1n adolescenEF este de!inirea clarF a pro,le ei, sta,ilirea e ,rilor din !a ilie i plicaEi Ci o entul cGnd aceasta apare# Pro,le ele cele ai !recvent enEionate de pFrinEi sunt$ di!icultatea de a%l deter ina pe adolescent sF e0ecute sarcini +ospodFreCti, con!lictele dintre acesta Ci !raEii Ci surorile lui, re!u"ul 1n acceptarea disciplinei Ci s!aturilor pFrinEilor Ci acEionarea, ca Ci cu Hel Ctie totulI, inconsecvenEa 1n 1ndeplinirea o,li+aEiilor Ccolare, i aturitate a!ectivF Ci 1nc/idere 1n sine# Ur Ftorul pas este de a decide asupra caracteristicilor personale, de"idera,ile ale adolescentului Ci asupra scopurilor ca pFrinte# <a2oritatea pFrinEilor 1Ci doresc sF creascF copii sta,ili e oEional, aturi, de ni de 1ncredere, capa,ili sF ia deci"ii Ci sF%Ci asu e responsa,ilitatea acestora# Dn 1ndeplinirea acestor scopuri este nevoie sF se co unice cu adolescentul, sF pute sF 1l !ace sF 1nEelea+F pFrinEii, der Ci pFrinEii sF%l 1nEelea+F pe adolescent# Dn od tipic, co unicarea 1ntre pFrinEi Ci adolescent este o pro,le F# Adesea pFrinEii 1nt1 pinF di!icultFEi 1n cunoaCterea opiniilor, atitudinilor, proiectelor, senti entelor Ci otivelor propriilor lor copii# A,ilitFEile de a co unica e!icient tre,uie sF !ie 1nvFEate# Co unicarea poate !i de!initF si plu ca !iind procesul de a trans ite Ci de a pri i in!or aEii# Acest lucru nu este uCor de reali"at, pentru cF adulEii nu ascultF,

&'

pentru cF pFrinEii doresc sF preia controlul Ci ascultF ca un pFrinte, iar ca pFrinte si te cF tre,uie sF re"olve lucrurile# A co unica 1nsea nF ult ai ult decGt a vor,i Ci e0istF puEini oa eni care sF nu ai,F nevoie de 1 ,unFtFEirea a,ilitFEilor de co unicare# Din carteaPsi/olo+ia Ci viaEa cotidiana, Irina Parasc/iv, <i/aela 7a,ian, 3&J..4, Editura Acade iei Ro ane, a e0tras cele ai o,iCnuite situaEii care creea"F pro,le e de co unicare$ &# <esa2ul trans is nu coincide 1ntotdeauna cu esa2ul recepEionat# Aceasta se poate 1nt1 pla deoarece$ a4 nu !olosi toEi cuvintele cu aceeaCi se ni!icaEie8 ,4 presupune , de o,icei, cF sunte 1nEeleCi8 c4 presupune adesea cF l% a 1nEeles corect pe celFlalt# Deci tre,uie sF !ie veri!icatF corectitudinea recepEionFrii esa2ului prin 1ntre,Fri sau para!ra"e# 9# E0istF o di!erenEF 1ntre !apt Ci opinie# Un !apt este ceea ce este adevFrat pentru oricine, dar a2oritatea lucrurilor pe care le co unicF sunt opiniile, ideile, senti entele, pre!erinEele noastre# ConsecinEele 1n planul co unicFrii, din perspectiva persoanei care presupune cF e0pri F !apte, sunt$ a4 respin+erea altor puncte de vedere ca !iind +reCite8 ,4 nereceptivitate la alte in!or aEii8 c4 in!le0i,ilitate la sc/i ,area atitudinii8 d4 deter inarea intrFrii co unicFrii 1n i pas# )# E0istF ulte odalitFEi e0tralin+vistice de co unicare, esa2ele !iind pri ite nu doar prin ceea ce spune , ci prin !elul 1n care o spune $ tonul vocii, e0presia !acialF, i icF, +estica, postura, dispo"iEia# E0istF deci posi,ilitatea trans iterii de esa2e du,le atunci c1nd esa2ul ver,al este di!erit de cel never,al# De ase enea, pute co unica c/iar dacF nu este pronunEat nici un cuv1nt# *# DouF persoane nu privesc lucrurile e0act 1n acelaCi !el# 7iecare a,ordea"F situaEiile%pro,le F 1ntr%un !el unic, 1n raport cu e0perienEa, cultura, v1rsta, valorile Ci educaEia sa# Adesea, co unicarea este distorsionatF pentru cF nu se iau 1n considerare e0perienEa Ci in!or aEiile Kceluilalt 1n le+FturF cu pro,le a discutatF 3este ca"ul tipic al HprFpastiei dintre +eneraEiiI4# Stiluri parentale de co unicare Psi/olo+ii Ci sociolo+ii care au studiat relaEiile din cadrul +rupului !a ilial au constatGt cF anu iEi pFrinEi tind sF !oloseascF un stil relativ 5constant de co unicare cu copiii lor, 1n ti p ce alEii !olosesc o co ,inaEie de stiluri 1n !uncEie de scopurile pe care doresc sF le 1ndeplineascF# &# tilul autoritar a4 Scopul pFrintelui este o,Einerea unei supuneri stricte 1n !aEa autoritFEii sale# SituaEiile%pro,le F sunt privite 1n ter eni de Hda sau nuI, Hori aCa, ori aCaI8

tiluri de comunicare dintre p&rinte 'i adolescent

&&

,4 Co unicarea este unilateralF 1n esenEF, pFrintele arFtGnd prea puEin interes !aEF de opiniile, ideile sau senti entele adolescentului8 c4 Luarea de deci"ii este !FcutF e0clusiv de cFtre pFrinte, care 1Ci pre"intF cerinEele Ci nu ad ite de"acord !aEF de opinia sa Hpentru cF aCa spun eu Ci eu /otFrFscI8 d4 Su+estiile adolescentului nu sunt dorite sau nu sunt luate 1n considerare atunci cGnd acesta le o!erF# Sunt valori"ate nu ai ideile pFrintelui8 e4 E!ectele acestui stil de co unicare asupra adolescentului 1n clud consecinEele ne!aste de +enul$ L adolescentul nu 1nvaEF cu sF ia deci"ii Ci cu sF%Ci asu e responsa,ilitatea pentru cF nu i se dF oca"ia sF o !acF8 L relaEiile dintre pFrinte Ci adolescent sunt HreciI, distante, !FrF 1nEele+ere utualF8 L dacF adolescentul se supune, o !ace de !ricF, nu datoritF auto% otivFrii8 L adolescentul va !olosi aceleaCi etode aspre 1n relaEionarea cu ceilalEi, creGnd ,ariere 1n calea de"voltFrii unor relaEii sociale ar onioase8 L adolescentului 1i vor lipsi 1ncrederea 1n sine Ci respectul !aEF de sine# El va !i ereu dependent de alte persoane# 9# tilul inconsecvent a4 Scopul pFrintelui este evitarea con!lictelor Ci enEinerea liniCtii 1n !a ilie cu orice preE8 ,4 PFrintele lasF i presia cF este depFCit de sarcinile la care nu poate !ace !aEF, are idei Ci preocupFri va+i despre educaEie Ci de !apt nu se ocupF su!icient de adolescent8 c4 Luarea de deci"ii este caracteristic inconsecventF# El a eninEF cu pedeapsa, dar ai t1r"iu cedea"F pentru a evita con!lictele# Adolescentului nu i se o!erF 1ndru Fri precise8 d4 Adolescentul poate 1ncerca sF%Ci e0ercite controlul asupra pFrintelui !Fc1ndu%l 1n !inal sF cede"e8 e4 E!ectele acestui stil pot 1nclude ur Ftoarele$ L adolescentul 1nvaEF cu sF%i anipule"e pe ceilalEi Ci pro,a,il cF nu va !i sensi,il la senti entele celorlalEi8 L adolescentul nu va putea tolera uCor re+ulile Ci va !i ereu 1n con!lict cu cei 1n po"iEii de autoritate8 L adolescentul nu 1nvaEF sF ia deci"ii 2udec1nd raEional Ci 1n cooperare cu alEii, ci va acEiona 1n virtutea i pulsurilor de o ent# )# tilul hiperprotector a4 Scopul pFrintelui este sF prote2e"e adolescentul de riscul de"apro,Frii celorlalEi Ci accentuarea i portanEei acceptFrii sociale8 ,4 Co unicarea i plicF o relaEie ai apropiatF, ai utualF# PFrintele aratF interes Ci Ctie sF%l asculte, deoarece este 1ntr%adevFr preocupat de adolescent8

&9

c4 Luarea de deci"ii se ,a"ea"F 1n parte pe co pro isuri8 totuCi pFrintele este centrat pe necesitatea ca adolescentul sF !ie con!or ist, sF%l interese"e de reacEia celorlalEi8 d4 Culpa,ilitatea este !olositF ca etodF de e0ercitare a controlului, de e0e plu, HMtii cGt de ult rFu ne !aci# Ne sperie !oarte tare cGnd 1nt1r"iiI8 e4 E!ectele de lun+F duratF ale acestui stil pot !i$ L adolescentul acEionea"F datoritF vinovFEiei Ci an0ietFEii, nu din otive i portante pentru el 1nsuCi8 L adolescentul poate dori sF o,EinF succese Ci acceptare socialF, dar devine an0ios Ci per!ecEionist8 L respectul !aEF de sine va depinde 1n prea are FsurF de opiniile celorlalEi Ci nu de propria evaluare a sa Ci a acEiunilor sale8 L adolescentul poate de"volta senti ente de tea F# A acEiona independent este prea riscant, pentru cF a !ace o +reCealF sau a eCua pare o catastro!F# *# tilul orientat c&tre situa(ia)problem& a4 Scopul pFrintelui este de a%l a2uta pe adolescent sF devinF 1ncre"Ftor 1n sine Ci de a%Ci !olosi propriul raEiona ent 1n re"olvarea pro,le elor8 ,4 Co unicarea este ,iunivocF# AtGt pFrintele, cit Ci adolescentul trans it Ci recepEionea"F in!or aEii, !iecare ascultGd punctul de vedere al celuilalt8 c4 PFrintele 1Ci asu F responsa,ilitatea de a lua 1n considerare di!eritele variante de re"olvare Ci consecinEele acestora 1 preunF cu adolescentul, d1ndu%i acestuia oca"ia de a decide pe ,a"a acestor in!or aEii# Adolescentul tre,uie sF 1nveEe din e!ectele acestor deci"ii, nu nu ai prin inter ediul reco penselor Ci pedepselor parentale8 d4 De"acordul de opinii nu este evitat deCi scopul !inal este acordul Ci satis!acEia utualF# PFrintele 1l consultF pe adolescent asupra opiniilor, pre!erinEelor, ideilor re!eritoare la consecinEele deci"iilor etc# e4 Ur Frile posi,ile ale acestui stil 1nclud $ L adolescentul 1nvaEF cu sF ia deci"ii !olosind propriul raEiona ent, ca Ci in!or aEiile pe care le deEin ceilalEi8 L 1ncercarea a ceva nou, asu area riscului nu este asociatF cu tea a de a nu +reCi8 L adolescentul are 1ncredere 1n propriul raEiona ent, dar, 1n acelaCi ti p, 1nvaEF sF ia 1n consideraEie Ci drepturile celorlalEi, ideile Ci senti entele acestora# C/eia co unicFrii e!iciente constF 1n 1nvFEarea a,ilitFEii de a vor,i Ci de a asculta# ugestii pentru cel care vorbe'te &# <enEineEi%vF la su,iect# E0pri aEi%vF precis, speci!icaEi pro,le a# 9# 7iEi atenEi la odul de a vor,i 3tonul vocii, e0presia !acialF, +esticF etc4# Acestea co unicF tot at1t de ult ca Ci cuvintele dvs#

&)

)# Nu lFsaEi discuEia sF de+enere"e 1n cicFlealF, ceartF sau critici repetate# 7iEi cal , arFtaEi politeEe Ci rF,dare# *# Nu onopoli"aEi conversaEia# =# DovediEi respect pentru senti entele Ci de nitatea celeilalte persoane# EvitaEi cuvintele 2i+nitoare Ci 1nsinuFrile, ast!el 1ncGt cealaltF persoanF 5sF nu !ie nevoitF sF evite conversaEia Ci sF !ie !orEatF sF se apere doar# ># Nu presupuneEi cF celFlalt vF 1nEele+e corect# Beri!icaEi dacF cealaltF persoanF a 1nEeles ce i%aEi co unicat# -# Nu 1ncercaEi sF vF i puneti prin stilul dvs# de a vor,i# Nu vF i puneti propriile dvs# opinii Ci valori# 7iEi onest, direct, o!erind ideile Ci senti entele dvs# Asupra pro,le ei discutate# E0plicaEi celeilalte persoane otivele pentru care susEineEi o idee# .# O!eriEi%vF punctul de vedere ca in!or aEie Ci nu ca Hle+e +eneralFI sau ca !iind sin+ura idee ,unF8 este necesar sF luaEi 1n consideraEie Ci punctul de vedere al celeilalte persoane# J# EvitaEi centrarea discuEiei pe aspectele ne+ative ale situaEiei# Accentul tre,uie pus pe !urni"area de in!or aEii Ci pe pri irea acestora pentru a re"olva pro,le a# Acest principiu este deose,it de i portant$ Nu atacaEi cealaltF persoanF, atacaEi pro,le a# ugestii pentru cel care ascult& &# AscultaEi# ArFtaEi interes# AcordaEi%i celui care vor,eCte toatF atenEia dvs# UitaEi%vF 1n oc/ii celeilalte persoane# RFspundeEi%i# PuneEi 1ntre,Fri pentru a veri!ica dacF aEi 1nEeles corect# Para!ra"aEi# EvitaEi sF o 1ntrerupeti, lFsaEi%o sF ter ine ce are de spus 1nainte de a vF spune punctul de vedere# 9# 7iEi !le0i,il Ci dispus sF vF sc/i ,aEi ideile# Nu presupuneEi cF dvs# cunoaCteEi tot ceea ce aveEi nevoie de la 1nceput# CealaltF persoanF ar putea sF deE1iF in!or aEii pe care dvs# nu le posedaEi# )# EvitaEi sF vF 1n!uriaEi doar pentru cF cealaltF persoanF nu este de acord cu du neavoastrF# *# A!laEi de ce cealaltF persoanF are anu ite opinii Ci idei# =# ArFtaEi cF sunteEi pe aceeaCi Hlun+i e de undFI cu persoana care vF vor,eCte, cF 1i 1 pFrtFCiEi senti entele Ci preocupFrile# ># Beri!icaEi dacF toate persoanele i plicate 1n situaEie au 1nEeles corect convenEia la care s%a a2uns# 3Irina Parasc/iv, <i/aela 7a,ian, Psi/olo+ia Ci viaEa cotidiana, Editura Acade iei Ro ane, &J.., p#)&4# BiaEa o ului devine o succesiune de stadii, !iecare cu 1nceputul Ci s!GrCitul ei$ naCterea, pu,ertatea, cFsFtoria, paternitatea, pro ovarea 1ntr%o clasF superioarF, speciali"area ocupaEionalF Ci oartea# AdolescenEa este o perioadF 1n care 1n linii ari se 1nc/eie procesele de creCtere Ci aturare din perioada pu,ertFEii# Cele ai se ni!icative trans!or Fri Ci ac/i"iEii, su, raportul de"voltFrii psi/oco porta entale,

&*

care vor contura structura Ci pro!ilul personalitFEii, se a!lF 1n aceastF perioadF# Dnsa, spre deose,ire de perioadele anterioare, conturarea personalitFEii la acest nivel are loc 1n condiEiile aportului sporit al autoeducaEiei# A!lat 1ntr%o continua cFutare de odele, adolescentul devine critic Ci intolerant !aEF de unele ani!estari ale adultilor, !aEF de discrepanEa dintre vor,ele Ci !aptele acestora, re!u"Gnd sF ai accepte autoritatea lor !or ala# Despre adolescenEi e0istF o vi"iune po"itivF opti istF, dar Ci una ne+ativF pesi istF# Bi"iunea opti istF il aratF pe adolescent ai inteli+ent, cu ai puEine co ple0e, ai sincer ai onest# Bi"iunea pesi istF il descrie pe adolescent ai re,el ai lipsit de respect !aEF de pFrinEi, de pro!esori, !aEF de autoritate# Dn !apt, sunt doua e0preCii e0tre e ale odelelor culturale# EducaEia se ra!inea"F la aceasta vGrsta, pu,erul apoi adolescentul !iind do inat de cerinEa reevaluFrii di/oto ice, ,un%rau, a tot ce se petrece 1n universul e0perienEei personale 3Ursula Mc/iopu,p#9'- 4# Ce a a2uns tineretul de asta"iN Pe vre ea ea###Este o !ra"a cele,rF pe care au pronunEat%o ,unicii , pFrinEii noCtrii ne%au spus%o Ci nouF, noi le%o spune copiilor noCtri de ulte ori# IEi , pe vre ea ea nu se 1ntG pla asta###I 7iecare +eneraEie are un stil, un od de viaEF care o de!ineCte Ci o sin+ulari"ea"F# Au !ost Ci vor !i I+eneraEia OeatlesI, I +eneraEia OeverlP HillsI, I +eneraEia ProI, I +eneraEia O///, viaEa eaI# Aceasta din ur F a !Fcut ca Ctac/eta culturii sF cadF# DnverCunaEi pe ,FtrGni, care nu sunt capa,ili sF 1ntelea+F trFirile lor unice, adolescenEii Ci I,FtrGniiI vor !ace pace cGnd vor 1nvFEa sF se accepte, cGnd e0perienEa unora se co pletea"F cu 1nceputul aturi"Frii celorlalEi# Ioana #ep&datu http:**+++.scribd.com*doc*,--.,,-.*psihologia)varstelor Psi/olo+ia vGrstelor Ciclurile de creCtere Ci de"voltare &9# ADOLESCENQA &9#& CARACTERIRARE GENERALA &9#9 PARTICULARITSQI ALE PROCESELOR PSIHICE COGNITIBE &9#) PARTICULARITSQI ALE PERSONALITSQII &9#* CO<UNICAREA DINTRE ADOLESCENTI MI PARDNTI &9#=# CONSU<UL DE CULTURA LA ADOLESCENTI Do enii$ Psi/olo+ie, Peda+o+ie Pro!esor$ "abriela /odica "uita

&=

http:**facultate.regielive.ro*cursuri*psihologie*particularitati)psihice) ale)preadolescentului)si)adolescentului)pedagogie),,01.html