Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Sisteme de Ecuat II Liniare
Sisteme de Ecuat II Liniare
a
11
X
1
+ a
12
X
2
+ + a
1n
X
n
= b
1
a
21
X
1
+ a
22
X
2
+ + a
2n
X
n
= b
2
. . . . . . . . .
a
m1
X
1
+ a
m2
X
2
+ + a
mn
X
n
= b
m
, a
ij
, b
i
K.
Daca b
1
= = b
n
= 0, atunci spunem ca (S) este un sistem
omogen.
2) Un vector x = (x
1
, . . . , x
n
) K
n
este solut ie pentru (S) daca
nlocuind necunoscutele sistemului cu componentele vectorului X
i
:= x
i
toate egalitat ile ce se obt in sunt adevarate.
3) Sistemul (S) este compatibil daca are cel put in o solut ie si este
incompatibil daca nu are solut ii. (S) este compatibil determinat daca
are exact o solut ie, iar daca are cel put in doua sulut ii, atunci spunem
ca este compatibil nedeterminat.
Definitia 1.2. Fiind dat un sistem (S), matricea A = (a
ij
) s.n.
matricea sitemului (S). Matricea A
e
=
a
11
. . . a
1n
b
1
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
a
m1
. . . a
mn
b
m
s.n.
matricea extinsa atasata lui (S).
Observatia 1.3. (Forma matriceala) Daca A = [a
ij
] este ma-
tricea sistemului (S), atunci sistemul poate scris sub forma:
(S) AX
t
= b
t
,
unde X = (X
1
, . . . X
n
) si b = (b
1
, . . . , b
m
).
Observatia 1.4. (Forma vectoriala) Daca privim coloanele ma-
tricii A ca vectori coloana din K-spat iul vectorial K
n
, atunci sistemul
poate pus sub forma:
(S)X
1
c
A
1
+ + X
n
c
A
n
= b
t
.
Teorema 1.5. (Kroneker-Capelli)
Sistemul de ecutat ii liniare (S) este compatibil daca si numai daca
rang(A) = rang(A
e
).
Demonstratie. . Presupunem ca sistemul (S) este compatibil.
Exista, deci, (
1
, . . . ,
n
) K
n
astfel ncat
1
c
A
1
+ +
n
c
A
n
= b
t
1
2
Dar, de aici, rezulta ca b
t
c
A
1
, . . . , c
A
n
), adica
c
A
1
, . . . , c
A
n
) = c
A
1
, . . . , c
A
n
, b
t
)
rang[c
A
1
, . . . , c
A
n
] = rang[c
A
1
, . . . , c
A
n
, b
t
]
rang(A) = rang(A
e
).
. Presupunem acum ca rang(A) = rang(A
e
), adica
rang[c
A
1
, . . . , c
A
n
] = rang[c
A
1
, . . . , c
A
n
, b
t
].
Conform denit iei rangului unui sistem de vectori, avem
dim
K
c
A
1
, . . . , c
A
n
) = dim
K
c
A
1
, . . . , c
A
n
, b
t
),
iar t inand cont de faptul ca c
A
1
, . . . , c
A
n
) este un subspat iu a lui c
A
1
, . . . , c
A
n
, b
t
),
deducem ca
c
A
1
, . . . , c
A
n
) = c
A
1
, . . . , c
A
n
, b
t
).
Vectorul b
t
c
A
1
, . . . , c
A
n
), exista deci (
1
, . . . ,
n
) K
n
astfel ncat
1
c
A
1
+ +
n
c
A
n
= b
t
,
adica, sistemul (S) este compatibil.
baza
canonica din K
n
, respectiv K
m
.
Daca x = (x
1
, . . . , x
n
) K
n
, avem
f
A
(x
1
, . . . , x
n
) = (x
1
, . . . , x
n
)A
t
K
m
.
Vectorul x este o solut ie a lui (S) daca si numai daca
Ax
t
= b
t
xA
t
= b f(x) = b.
Deci, x
0
, ind o solut ie pariculara a lui (S) avem f(x
0
) = b si
x o f(x) = f(x
0
) f(x) f(x
0
) = 0 f(x x
0
) = 0.
Un vector y K
n
este solut ie a sistemului (S
0
), daca si numai daca
f(y) = 0, deci
f(x x
0
) = 0 x x
0
o
0
y o
0
a.i. x x
0
= y
y o
0
a.i. x = x
0
+ y x x
0
+o
0
.
b
t
,
unde A
2i
. . .
ni
)
b
1
.
.
.
b
n
= (det(A))
1
n
j=1
b
j
ji
,
unde
ji
sunt complement ii algebrici corespunzatori. Dar,
n
j=1
b
j
ji
nu reprezinta altceva decat dezvoltarea dupa coloana a i-a a determi-
nantului
det[c
A
1
, . . . , c
A
i1
, b
t
, c
A
i+1
, . . . , c
A
n
] i 1, . . . , n.
Asadar, x
0
reprezinta unica solut ie a sistemului (S).
Metode de rezolvare
I. Metoda lui Cramer
Example 2.2. Sa se rezolve sistemul
x
1
+ x
2
x
3
= 0
3x
1
2x
2
+ 2x
3
= 5
2x
1
+ 3x
2
2x
3
= 2.
Calculand determinantul matricii sistemului
det(A) =
1 1 1
3 2 2
2 3 2
= 5,
2. REZOLVAREA SISTEMELOR DE ECUAT II LINIARE 5
deducem ca sistemul este compatibil determinat. Pentru a obt ine
solut ia calculam determinat ii.
d
1
=
0 1 1
5 2 2
2 3 2
= 5,
d
2
=
1 0 1
3 5 2
2 2 2
= 10,
d
3
=
1 1 0
3 2 5
2 3 2
= 5.
d
i
este determinantul matricii obt inute din A prin nlocuirea coloanei
a i -a cu coloana termenilor liberi. Componenetele solut iei sunt
x
1
=
d
1
det(A)
=
5
5
= 1,
x
2
=
d
2
det(A)
=
10
5
= 2,
x
3
=
d
3
det(A)
=
15
5
= 3.
II. Folosind lema substitut iei
Observatia 2.3. Este sucient sa gasim o baza pentru spat iul
solut iilor sistemului omogen (numit sistem fundamental de solut ii) si o
solut ie particulara.
Consideram sistemul
(S) Ax
t
= b
t
,
cu m ecuat ii si n necunoscute.
Aplicam lema substitut iei pentru a calcula rang(A), adica rangul
sistemului de vectori [c
A
1
, . . . , c
n
], format din coloanele lui A. Tabelul
ini t ial va arata astfel
c
A
1
c
A
2
. . . c
A
n
b
t
e
1
b
1
e
2
A b
2
.
.
.
.
.
.
e
m
b
m
Presupunem ca dupa un numar de r pasi ajungem la urmatoarea situat ie
6
c
A
1
c
A
r
c
A
r+1
c
A
n
b
t
c
A
1
1 0
1,r+1
1,n
b
1
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
c
A
r
0 1
r,r+1
r,n
b
r
c
A
r+1
0 0 0 0 b
r+1
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
c
A
m
0 0 0 0 b
m
Observam ca rang(A) = r. Ca sistemul (S) sa e compatibil rangul
matricii extinse, A
e
, trebuie sa e tot r. Aceasta condit ie este echiva-
lenta cu
b
r+1
= = b
m
= 0.
1
c
A
1
+ + b
r
c
A
r
+ 0 c
A
r+1
+ + 0 c
A
n
,
adica x
0
= (b
1
, . . . , b
r
, 0, . . . , 0) este o solut ie particulara a sistemului
(S).
Dimensiunea subspat iului solut iilor sistemului omogen atasat, o
0
este n rang(A), adica n r. Pentru a determina o baza a lui o
0
este
sucient sa gasim n r vectori liniari independent i. Din ultimul tabel
avem
c
A
r+1
=
1,r+1
c
A
1
+ +
r,r+1
c
A
r
c
A
n
=
1,n
c
A
1
+ +
r,n
c
A
r
,
adica
1,r+1
c
A
1
+ +
r,r+1
c
A
r
+ (1) c
A
r+1
+ 0 c
A
r+2
+ + 0 c
A
n
= 0
1,n
c
A
1
+ +
r,n
c
A
r
+ 0 c
A
r+1
+ 0 c
A
r+2
+ + (1) c
A
n
= 0
.
Obt inem astfel urmatoarele solut ii ale sistemului omogen
y
1
= (
1,r+1
, . . . ,
r,r+1
, 1, 0, . . . , 0) o
0
y
nr
= (
1,n
, . . . ,
r,n
, 0, 0, . . . , 1) o
0
.
Vectorii y
1
, . . . , y
nr
, ind liniari independent i, formeaza o baza n o
0
.
Cunoscand solut ia particulara x
0
si o baza a lui o
0
putem determina
solut iile lui (S).
2. REZOLVAREA SISTEMELOR DE ECUAT II LINIARE 7
Example 2.4. a) Sa se rezolve sistemul
x
1
x
2
+ 2x
3
+ x
4
+ 3x
5
= 2
x
1
x
2
+ x
3
+ x
4
+ x
5
= 1
3x
1
+ 2x
2
+ x
3
4x
4
+ 4x
5
= 3
Folosind lema substitut iei avem tabelul
c
A
1
c
A
2
c
A
3
c
A
4
c
A
5
b
t
e
1
1 1 2 1 3 2
e
2
1 1 1 1 1 1
e
3
3 2 1 4 4 3
c
A
1
1 1 2 1 3 2
e
2
0 0 1 0 2 1
e
3
0 1 7 1 13 3
c
A
1
1 1 0 1 1 0
c
A
3
0 0 1 0 2 1
e
3
0 1 0 1 1 4
c
A
1
1 0 0 2 0 4
c
A
3
0 0 1 0 2 1
c
A
2
0 1 0 1 1 4
.
Observam ca rang(A) = rang(A
e
) = 3, deci sistemul este compatibil.
Coloana termeilor liberi se poate exprima astfel
b
t
= 4c
A
1
+ 1c
A
3
+ 4c
A
2
= 4c
A
1
+ 4c
A
2
+ 1c
A
3
+ 0c
A
4
+ 0c
A
5
,
de unde deducem ca x
0
= (4, 1, 1, 0, 0) este o solut ie a lui (S).
Conform ultimului tabel avem
c
A
4
= 2c
A
1
+ c
A
2
c
5
= 2c
A
3
+ c
A
2
,
adica
2c
A
1
+ c
A
2
+ 0c
A
3
+ (1)c
a
4
+ 0c
A
5
= 0
0c
A
1
+ c
A
2
+ 2c
A
3
+ 0c
a
4
+ (1)c
A
5
= 0.
Obt inem astfel urmatoarele solut ii ale sistemului omogen atasat
y
1
= (2, 1, 0, 1, 0) o
0
y
2
= (0, 1, 2, 0, 1) o
0
.
Stim ca dim
R
o
0
= 5 rang(A) = 5 3 = 2. Vectorii y
1
, y
2
, ind liniar
independent i, formeaza o baza n o
0
. Asadar
o
0
= y
1
, y
2
) = y
1
+ y
2
[ , R
= (2, + , 2, , ) [ , R,
8
de unde deducem ca multimea solut iilor sistemului (S) este
o = x
0
+o
0
= (4 + 2, 4 + + , 1 + 2, , ) [ , R.
b) Sa se rezolve sistemul
x
1
x
2
+ 2x
3
+ x
4
+ 3x
5
= 2
x
1
x
2
+ x
3
+ x
4
+ x
5
= 1
2x
1
2x
2
+ 3x
3
+ 2x
4
+ 4x
5
= 3
Folosind lema substitut iei avem tabelul
c
A
1
c
A
2
c
A
3
c
A
4
c
A
5
b
t
e
1
1 1 2 1 3 2
e
2
1 1 1 1 1 1
e
3
2 2 3 3 4 3
c
A
1
1 1 2 1 3 2
e
2
0 0 1 0 2 1
e
3
0 0 1 0 3 7
c
A
1
1 1 0 1 1 0
c
A
3
0 0 1 0 2 1
e
3
0 0 0 0 0 6
Sistemul este incompatibil pentru ca rang(A) = 2 ,= 3 = rang(A
e
).
III. Metoda lui Gauss
Definitia 2.5. Spunem ca doua sisteme de ecuat ii liniare sunt
echivalente daca ambele sunt compatbile si au aceleasi solut ii sau daca
ambele sunt incompatibile.
Teorema 2.6. Daca sistemele (S) si (S
x
1
x
2
+ 2x
3
+ x
4
+ 3x
5
= 2
x
1
x
2
+ x
3
+ x
4
+ x
5
= 1
3x
1
+ 2x
2
+ x
3
4x
4
+ 4x
5
= 3
Aducem matricea extinsa a asistemului la o matrice esalon
1 1 2 1 3 2
1 1 1 1 1 1
3 2 1 4 4 3
l
2
=l
2
l
1
l
3
=l
3
+3l
1
1 1 2 1 3 2
0 0 1 0 2 1
0 1 7 1 13 3
1 1 2 1 3 2
0 1 7 1 13 3
0 0 1 0 2 1
.
Obt inem sistemul
x
1
x
2
+ 2x
3
+ x
4
+ 3x
5
= 2
x
2
+ 7x
3
x
4
+ 13x
5
= 3
x
3
+ 2x
5
= 1,
echivalent cu cel init ial, iar rezolvandu-l obt inem
o = (4 2, 4 , 1 2, , ) [ , R.
b) Sa se rezolve folosind metoda lui Gauss sistemul
x
1
x
2
+ 2x
3
+ x
4
+ 3x
5
= 2
x
1
x
2
+ x
3
+ x
4
+ x
5
= 1
2x
1
2x
2
+ 3x
3
+ 2x
4
+ 4x
5
= 3
Aducem matricea extinsa a sistemului la o matrice esalon
1 1 2 1 3 2
1 1 1 1 1 1
2 2 3 2 4 3
l
2
=l
2
l
1
l
3
=l
3
2l
1
1 1 2 1 3 2
0 0 1 0 2 1
0 0 1 0 2 7
l
3
l
2
1 1 2 1 3 2
0 0 1 0 2 1
0 0 0 0 0 6
.
Observam ca rang(A) = 2 ,= 3 = rang(A
e
), deci sistemul este
incompatibil.
c) Sa se rezolve folosind metoda lui Gauss sistemul
x + y + z = 0
x + 4y + 10z = 3
2x + 3y + 5z = 1.
Aducand matricea extinsa a sistemului la o matrice esalon
1 1 1 0
1 4 10 3
2 3 5 1
l
2
=l
2
l
1
l
3
=l
3
2l
1
1 1 1 0
0 1 3 1
0 0 0 0
l
3
=l
3
l
2
1 1 1 0
0 1 3 1
0 0 0 0
,
observam ca rang(A) = 2 = rang(A
e
). Sistemul este deci compatibil
nedeterminat. Sistemul echivalent este
x + y + z = 0
y + 3z = 1,
iar rezolvandu-l obt inem
o = (2 1, 1 3, ) [ R.
10
Metoda lui Gauss-Jordan se bazeaza pa acelasi principiu ca si metda
lui Gauss, cu diferent a ca se aduce matricea la o forma care este diag-
onala pe primele n coloane (corespunzatoare matricii sistemlui).
Example 2.8. a) Considerand sistemul din Exemplul 2.7 a), am
vazut ca
A
e
1 1 2 1 3 2
0 1 7 1 13 3
0 0 1 0 2 1
.
Aplicand succesiv transformari elementare pe linii avem
A
e
l
2
=l
2
7l
3
l
1
=l
1
2l
3
1 1 0 1 1 0
0 1 0 1 1 4
0 0 1 0 2 1
l
1
=l
1
l
2
l
2
=l
2
1 0 0 2 0 4
0 1 0 1 1 4
0 0 1 0 2 1
.
Obt inem sistemul
x
1
+ 2x
4
= 4
x
2
+ x
4
+ x
5
= 4
x
3
+ 2x
5
= 1,
echivalent cu cel init ial.
Example 2.9. Sa se rezolve cu toate metodele studiate sistemele:
a)
3x
1
+ 4x
2
+ x
3
+ 2x
4
= 3
6x
1
+ 8x
2
+ 2x
3
+ 5x
4
= 7
9x
1
+ 12x
2
+ 3x
3
+ 10x
4
= 13
b)
3x
1
+ 4x
2
+ x
3
+ 2x
4
= 3
6x
1
+ 8x
2
+ 2x
3
+ 5x
4
= 7
9x
1
+ 12x
2
+ 3x
3
+ 10x
4
= 14
a) I. Folosind lema substitut iei avem tabelul
c
A
1
c
A
2
c
A
3
c
A
4
b
t
e
1
3 4 1 2 3
e
2
6 8 2 5 6
e
3
9 12 3 10 13
c
3
3 4 1 2 3
e
2
0 0 0 1 1
e
3
0 0 0 4 4
c
3
3 4 1 0 1
c
4
0 0 0 1 1
e
3
0 0 0 0 0
2. REZOLVAREA SISTEMELOR DE ECUAT II LINIARE 11
Observam ca rang(A) = rang(A
e
) = 2, deci sistemul este compati-
bil. Coloana termeilor liberi se poate exprima astfel
b
t
= c
A
3
+ c
A
4
= 0c
A
1
+ 0c
A
2
+ 1c
A
3
+ 1c
A
4
,
de unde deducem ca x
0
= (0, 0, 1, 1) este o solut ie a sistemului.
Conform ultimului tabel avem
c
A
1
= 3c
A
3
c
2
= 4c
A
3
,
adica
c
A
1
3c
A
3
= 0
c
2
4c
A
3
= 0,
Obt inem astfel urmatoarele solut ii ale sistemului omogen atasat
y
1
= (1, 0, 3, 0) o
0
y
2
= (0, 1, 4, 0) o
0
.
Stim ca dim
R
o
0
= 4 rang(A) = 4 2 = 2. Vectorii y
1
, y
2
, ind liniar
independent i, formeaza o baza n o
0
. Asadar
o
0
= y
1
, y
2
) = y
1
+ y
2
[ , R
= (, , 3 4, 0) [ , R,
de unde deducem ca multimea solut iilor sistemului (S) este
o = x
0
+o
0
= (, , 1 3 4, 1) [ , R.
II. Aplicam metoda Gauss si aducem matricea extinsa a sistemului
la o matrice esalon astfel
A
e
3 4 1 2 3
6 8 2 5 7
9 12 3 10 13
l
2
=l
2
2l
1
l
3
=l
3
3l
1
3 4 1 2 3
0 0 0 1 1
0 0 0 4 4
l
3
=l
3
4l
2
3 4 1 2 3
0 0 0 1 1
0 0 0 0 0
.
Observam ca rang(A) = 2 = rang(A
e
). Sistemul este deci compatibil
nedeterminat. Sistemul echivalent este
3x
1
+ 4x
2
+ x
3
+ 2x
2
= 3
x
4
= 1,
12
iar rezolvandu-l obt inem
x
1
= ,
x
2
= ,
x
3
= 1 3 4
x
4
= 1, , R.
III. Putem aplica si metoda Gauss-Jordan. Avem
A
e
3 4 1 2 3
0 0 0 1 1
0 0 0 0 0
l
1
=l
1
2l
2
3 4 1 0 1
0 0 0 1 1
0 0 0 0 0
.
Sistemul obt inut astfel este
3x
1
+ 4x
2
+ x
3
= 1
x
4
= 1,
iar rezolvandu-l ajungem la aceeasi solut ie.
b) Folosind lema substitut iei avem tabelul
c
A
1
c
A
2
c
A
3
c
A
4
b
t
e
1
3 4 1 2 3
e
2
6 8 2 5 6
e
3
9 12 3 10 14
c
3
3 4 1 2 3
e
2
0 0 0 1 1
e
3
0 0 0 4 5
c
3
3 4 1 0 1
c
4
0 0 0 1 1
e
3
0 0 0 0 1
Sistemul este incompatibil pentru ca rang(A) = 2 ,= 3 = rang(A
e
).
II. Aplicam metoda Gauss si aducem matricea extinsa a sistemului
la o matrice esalon astfel
A
e
3 4 1 2 3
6 8 2 5 7
9 12 3 10 14
l
2
=l
2
2l
1
l
3
=l
3
3l
1
3 4 1 2 3
0 0 0 1 1
0 0 0 4 5
l
3
=l
3
4l
2
3 4 1 2 3
0 0 0 1 1
0 0 0 0 1
.
2. REZOLVAREA SISTEMELOR DE ECUAT II LINIARE 13
Observam ca rang(A) = 2 ,= 3 = rang(A
e
). Ajungem la aceeasi con-
cluzie.