Sunteți pe pagina 1din 12

Influenta Mass-Media asupra copiilor

Mass-media o influenta negativa asupra copiilor Conform unui studiu recent, s-a stabilit ca anual, copilul petrece, in medie, 900 de ore la scoala si aproape 1.023 de ore in fa.a televizorului. De aici incep multe probleme, incepand cu violenta programelor tv si ajungand la izolarea de societate cauzata de multele ore petrecute in fa.a televizorului si/sau a calculatorului. S-a observat faptul ca multi copii lasati de parinti nesupravegheati au devenit obezi si au fost influentati de violenta programelor tv. Trebuie sa tinem cont de faptul ca prea multe ore petrecute in fata televizorului, chiar daca este vorba de emisiuni educative, pot afecta dezvoltarea fizica si psihica a copilului. Este de preferat ca cel mic sa fie implicat in activitati specifice varstei, alaturi de alti copii, timp in care isi dezvolta capacita.ile de inter-relationare, i se stimuleaza imaginatia si isi consuma energia fizica. Recomandare Oricat am vrea sa-l ferim pe cel mic de influenta mass media, acest lucru este imposibil. Efectele televizorului asupra mintii umane Suntem impiedicati prin acest efect hipnotic al televizorului sa mai gandim, sa mai constientizam ce vedem. Vreti un exemplu? Ce anume va mai amintiti dintr-un Jurnal TV la o ora dupa vizionare? Cercetatorii spun ca undeva in jur de 20%. Mai ales copiii sunt afectati de micul ecran. in conditiile in care copiii nostri privesc la televizor inca de la varsta de doi ani cate 3-4 ore pe zi, creierul lor va suferi modificari semnificative, dezvoltandu-se anormal. Cat de anormal? Ne spune o statistica americana: doar 44% din absolventii de liceu pot calcula restul de la 3 dolari ce au fost platiti pentru doua articole comandate la masa de pranz; doar 20% din tinerii de 20 de ani pot scrie corect o cerere de angajare; doar 4% inteleg o mostra de traseu de autobuze; doar 12% pot aranja 6 fractii comune in ordinea marimii; doar 20% pot invata fara ajutorul calculatorului1. Majoritatea copiilor

din tarile occidentale prezinta dificultati in ascultarea cu atentie a unui mesaj. Copii care se uita la televizor vorbesc mai prost si gandesc mai slab decat cei ce au ales cartile cu povesti in locul micului ecran. De asemenea, gandirea reflexiva este inhibata in fata tlevizorului. Iata si alte statistici: 1) in ce priveste erotismul TV, s-a constatat ca in telenovele relatiile sexuale intre persoanele necasatorite sunt de 24 de ori mai frcvente; 94% din intamplarile erotice se desfasoara intre persoanele necasatorite; 200 de femei s-au sinucis intr-o saptamana in America dupa o scena deprimanta dintr-o telenovela; 75% din videoclipurile MTV au o tenta erotica. De aici rezulta nemultumirea fata de sot, descresterea varstei primului act sexual, cresterea frecventei relatiilor sexuale, reducerea vointei de a mai avea copii, violuri, divorturi, prostitutie, avorturi. 2) in ce priveste violenta TV s-a constatat ca 50% din crimele din SUA sunt stimulate de televizor; 90% spun ca au invatat trucuri criminale la televizor; 40% au copiat exact aceleasi crime; 28 de persoane s-au sinucis jucand ruleta ruseasca, dupa ce au vizionat un film ce evoca acest joc. In incheiere, mai amintim ca vizionarea TV este un proces anormal organismului omenesc, favorizand aparitia unor boli, cum ar fi obezitatea (21%), diabetul (14%), precum si afectiuni ale ochilor (astigmatismul). Din studiile efectualte de-a lungul timpului s-a constatat ca desenele animate au o foarte mare concentrare de violenta ce are ca rezultat efecte negative: reactii, atitudini, credinte si devieri comportamentale care duc la aparitia si intensificarea sentimentului de frica. Un studiu american a relevat faptul ca vizionarea de catre copiii foarte mici a unor programe TV poate duce la ADHD (Attention Deficit Hyperactivity Disorder - deficitul de atentie cauzat de hiperactivitate) mai tarziu in viata. Dauna facuta asupra creierului copilului este vizibila la varsta de aproximativ 7 ani. Explicatia specialistilor este ca, in comparatie cu viata reala, programele TV se deruleaza cu o viteza mult mai mare. Schimbarile rapide de imagini la televizor incep sa devina, in timp, normale pentru bebelusi, cand de fapt acest lucru nu este de loc normal. Expunerea creierului unui bebelus la videoclipuri poate sa il suprastimuleze, ceea ce duce la daune permanente in modul normal de dezvoltare. Televizorul poate sa influenteze permanent felul in care gandirea copilului functioneaza, mai ales daca el este expus la televizor inainte de varsta de 3 ani, cand creierul sau se dezvolta cu rapiditate. O alta problema este legata radiatiile emise de undele televizorului si de defectele de vedere care pot surveni in urma acestora. Conform unor statistici intocmite in Canada, copii petrec in fata televizorului intre 15-20 ore pe saptamana (in unele cazuri mult mai mult). Exista mai multi factori de care depinde modul in care televizorul influenteaza viata copiilor: cate ore petrec ei in fata micului ecran, varsta, personalitatea, faptul ca privesc la televizor singuri sau cu parintii si nu in ultimul rand discutiile pe care le au sau nu cu parintii vis-a-vis de

programele vizionate. Pentru a putea insa micsora efectele negative pe care televizorul le poate avea, trebuie sa intelegem influenta pe care acesta o are asupra copiilor nostri. Iata cateva exemple: Violenta - In decursul ultimelor doua decenii numeroase cercetari au avut ca obiectiv analiza influentei continuturilor violente asupra copiilor si tinerilor. Desi este dificil de aratat clar o relatie cauza-efect, s-a demonstrat faptul ca anumiti copii sunt vulnerabili la imagini sau mesaje cu continut violent. Cercetatorii au identificat 3 posibile reactii la copii care au vizionat programe cu un continut sau mesaj violent: - Cresterea fricii Copii, in special fetele, sunt mult mai predispusi decat adultii sa devina victime ale violentei de la televizor, iar asta le poate induce teama fata de lumea care ii inconjoara. - Desensibilizarea fata de violenta, in general Cateva desene animate pentru copii sunt printre programele cele mai violente de la televizor. Acest lucru este cu atat mai grav cu cat violenta este prezentata intr-o lumina comica iar consecintele reale sunt rar aratate pentru a fi intelese de copii. - Cresterea comportamentului agresiv Aceasta este valabila in cazul copiilor mici, care sunt mult mai predispusi sa afiseze un comportament agresiv dupa ce au vizionat un program sau un film cu secvente de violenta. Studiile au aratat faptul ca este mult mai periculoasa violenta prezentata in cadrul stirilor decat din orice alt tip de emisiune. Cu cat copii urmaresc mai multe astfel de programe, cu atat mai mult frica insuflata de aceste evenimente portretizate in buletinele de stiri creste pentru ca nu mai sunt capabili sa faca distinctia intre violenta reala si cea fictiva. Televizorul poate avea efecte nocive asupra invataturii si a performaneti scolare. Statul la televizor este o activitate pasiva si un factor determinant in problemele de obezitate la copil. Conform Fundatiei bolilor de inima din Canada aproape unul din 4 copii in varsta de 7 pana la 12 ani este obez. Incurajand mai degraba un mod de viata sedentar, televizorul contribuie in aceeasi masura si la obezitatea infantila prin promovarea intensa a produselor alimentare, mai ales a dulciurilor. Conform Organizatiei Canadiene de Pediatrie majoritatea spoturilor publicitare alimentare difuzate in timpul programelor pentru copii recomanda produsele de fast-food, bomboanele si cerealele zaharoase, in timp ce reclamele la alimentele sanatoase nu constituie decat 4% din publicitate. Cercetatorii sustin ca, urmarindu-se activitatea corticala in timp ce o persoana priveste la televizor, se constata aparitia unei anomalii neurologice, si anume, inhibarea activitatii emisferei stangi a creierului, care isi reduce foarte mult activitatea. Pur si simplu emisfera stanga "amorteste" in timp ce emisfera dreapta indeplineste toate activitatile cognitive. Tinand seama de faptul ca emisfera stanga este responsabila cu organizarea, analiza si ordonarea datelor primite din exterior, putem deduce care sunt consecintele.Emisfera dreapta proceseaza datele in ansamblu, determinand raspunsuri mai degraba emotionale, decat rationale. Unii neuropsihologi mai afirma ca in timpul vizionarii la televizor, legatura dintre cele doua emisfere cerebrale este aproape intrerupta.Din aceasta cauza multi oameni nu-si pot aminti informatii pe care le-au receptat cu putin timp in urma la televizor. O alta consecinta, de fapt cea mai grava, ar fi aceea ca vizionarea indelungata la televizor duce la afectarea dezvoltarii si functionarii cortexului prefrontal, unde se afla sediul unor procese mentale superioare (atentie,

motivatie, controlul comportamentelor si emotiilor).Care vor fi consecintele pe termen lung? Pot aparea modificari structurale la nivelul creierului? Vor aparea schimbari ale comportamentului uman sau in abilitatile mentale ale generatiilor viitoare? In ce masura vom mai putea controla aceste schimbari? Presa din Romania ofera frecvent exemple, mai ales din palierul non-adul.ilor: in doar prima luna a anului 2003, un adolescent se spanzura dupa un model din filme, un pusti de 13 ani isi injunghie mortal surioara de 6 ani dupa vizionarea unui film horror, alt teenager ataca mascat o benzinarie, un june de 18 ani violeaza o feti.a de 7 ani, apoi declara senin ca s-a jucat, asa cum a vazut la televizor (Adevarul, 19 iulie 2005) etc. Programele violente induc, construiesc si poten.eaza agresivitatea unui copil. in condi.iile in care copilul nu vede decat filme cu batai, bombardamentul agresiv il ajuta sa treaca din normal in patologic. Violen.a, promiscuitatea, tilharia, perversiunea si homosexualitatea, ferocitatea, ura, cinismul si crima sunt prezente zilnic pe micul ecran. Obiectivul principal al conducerilor televiziunii nu este instruc.ia si educa.ia telespectatorilor, ci castigul financiar (Adevarul, 9 aprilie 2002). In legatura cu aceasta problema, senatorul George Pruteanu a declarat : In opinia mea, situatia este otal scapata de sub control. Cantitatea de violenta si vulgaritate pe care o intalnim pe toate posturile romanesti de televiziune are efecte negative nu numai asupra copiilor si adolescen.ilor. Solutia violentei fizice se infige insa in creier in perioada adolescen.ei si anevoie mai poate fi scoasa. Trebuie sa existe si alte metode de divertisment decat privitul la oamenii care se impusca pe micul ecran. Televizorul a ajuns insa un drog pentru majoritatea romanilor. Stirile morbide, zvonurile nefaste Televiziunea poate sa adune in fata jurnalului de stiri de la ora douazeci mai multi oameni decat cititorii tuturor cotidianelor de dimineata si de seara la un loc si se detaseaza, la mare distanta, fata de alti factori educativi (familie, biserica, scoala, anturaj, lecturi). Televiziunea este, astazi, cel mai activ modelator de atitudini si mentalitati. Cel mai usor devin victime ale violentei copiii. In primul rand, pentru ca mintea lor nu le permite sa analizeze critic informatiile primite. In al doilea rand, deoarece sunt la varsta la care personalitatea lor este in formare si asimileaza tot ceea ce vad in jur. La aceasta se adauga faptul ca au foarte usor acces la televizor - de departe cel mai mare furnizor de violenta dintre sursele mass-media. Ucigasii de pe ecrane devin modele Unele persoane ar spune ca in serialele de actiune de la televizor raufacatorii sunt aceia care incep lupta si ca personajele pozitive au ntotdeauna o autoritate speciala, legala sau morala. S-ar crede ca cei mici invata din ultimele doar ca fortele binelui vor invinge intotdeauna raul si deci nu reprezinta nici un pericol in a le urmari. Dimpotriva, tocmai faptul ca eroii din filme sunt admirati si au puteri speciale ii face pe copii sa le imite comportamentul si sa nve.e ca agresivitatea e o solu.ie acceptata n rezolvarea oricarei probleme. Eroilor li se apreciaza mai mult duritatea dect alte trasaturi de caracter (inteligen.a sau simtul umorului), fiind prefera.i pentru statutul lor de razboinici si justitiari. Violenta prinde mai mult la copii deoarece, pana la varsta de sase-sapte ani, nu fac foarte bine distinctia intre realitate si fictiune. Mesaje false din filme

Violenta este rasplatita si rareori are consecinte negative: in 73 % dintre scenele de la televizor, raufacatorii scapa nepedepsiti. Violenta e pretutindeni. Un celebru psiholog relata exemplul unei fetite, care, la auzul vestii ca tatal unei prietene murise, a ntrebat: Cine l-a omorat?. Intrebarea reflecta presupunerea ei (rezultat al privitului la televizor) ca violenta este cauza normala a mortii. Violenta e necesara. Majoritatea actelor violente sunt comise de baietii buni pentru a-i invinge pe cei rai. De aici, copiii invata ca violenta e nu numai necesara, dar si eroica. Violenta e amuzanta. Mai ales in desenele animate, personajele se lovesc intre ele spre a starni rasul. Violenta e placuta. Majoritatea eroilor de at.iune gasesc placere in a se lupta si chiar in a ucide.

Violenta in Desenele animate Desenele animate - nevinovate numai in aparenta, au un caracter hipnotic, inrobesc sufletul copilului. Creeaza viciul privirii necontenite la televizor. Acum se uita la desene animate, iar dupa 12-14 ani la filme de actiune, de razboi, la filme pornografice, de extrema violen.a si de groaza. n afara de aceasta, desenele animate de astazi umbla tot mai vadit la modelarea unei conceptii false a copilului despre Dumnezeu si lume. In unele desene animate, eroul principal este un personaj pus pe pozne si, chiar daca are cornite, este prezentat astfel nct sa devina ct mai simpatic. Potrivit nvataturii crestine nsa, demonul - chiar mic daca este - nu este decat tot un lucrator viclean al rautatii si impreuna colaborator cu fratii sai incornorati mai mari, in urzirea de planuri mestesugite spre pierderea neamului omenesc. Robotii cu ochi rosii si aripi (draci moderni) care se razboiesc intre ei si ucid cu aberanta cruzime, inoculeaza copiilor setea de violenta. Imaginile desenelor animate care se misca repede zapacesc mintea copilului, il fac si pe el sa fie sucit, sa n-aiba astampar, ii rapesc dorinta de invatatura. Violenta Ucigasii de pe ecrane devin modele desenelor animate trece in realitate. In Rusia sunt astazi 100.000 de copii asociati in grupari ucigase. La noi, in Romania, crimele ingrozitoare savarsite de unii copii i-au facut pe responsabilii de la Televiziune sa insemneze, prin buline, cercuri, triunghiuri si patrate colorate, filmele nocive pentru copii. Efectele tv-ului asupra copiilor Potrivit unui studiu privind expunerea copiilor la programele tv si radio realizat de Institutul Metro Media Transilvania pentru Consiliul National al Audiovizualului, tv-ul ocupa locul central in peisajul surselor media utilizate de copii. In zilele lucratoare, cei mici petrec in medie circa 137 de minute in fata televizorului, iar in week-end timpul dedicat acestei activitati creste cu circa o ora, ajungand la 201 minute. PREFERINTE. Preferintele copiilor sunt in principal desenele animate (50% din mentiuni), urmate de filmele artistice (17%), muzica (10%) si telenovelele (4%). Insa o data cu vasta se modifica si preferintele, dupa 12 ani filmele reprezentand principala atractie televizuala pentru copii. Personajele favorite ale copiilor provin in principal din randul personajelor de desene animate (Tom si Jerry, Scooby Doo,

Spioanele, Dexter, Powerpuff Girls), in timp ce principalele personaje "reale" sunt cele interpretate de artisti sau prezentatori: Adela Popescu, Andreea Marin, Carcotasii si Nicolae Guta. Televiziunea promoveaza si materiale cu caracter negativ, sustine studiul, datele indicand ca 57% din copii au vizionat la televizor un film cu caracter pornografic si 73% au vizonat pentru prima oara, la un post tv, un film de groaza, cu toate ca 71% din parinti le interzic acestora sa urmareasca astfel de programe. INGRIJORATOR. In opinia realizatorilor studiului, o cifra ingrijoratoare este cea a consumului de emisiuni tv fata de activitatile culturale, 98% din respondenti preferand sa se uite la televizor in timpul liber, in timp ce doar 56% citesc o carte. 89% din copii se joaca sau isi petrec timpul cu prietenii, 78% isi fac temele, la polul opus aflandu-se procentele alocate ascultarii emisiunilor radio (35%), participarii la concerte sau la spectacle de teatru (14%), lecturarii unui ziar (10%) sau vizionarii unui film la cinematograf (8%). De asemenea, daca in 2004 doar 27% din cei mici priveau singuri o emisiune, in prezent procentul acesta aproape s-a dublat, nu mai putin de 52% dintre respondenti au declarat ca privesc singuri la televizor datorita faptului ca au un astfel de aparat in propria camera. Impactul Mass-Media asupra individului Mass-media este o denumire generala a tuturor mijloacelor de informare in masa. Aceste mijloace sunt variate: presa sau mijloacele electronice de informare (televizor, radio, retele de calculatoare). Dezvoltarea acestora a dus la o raspandire pe scara larga a informatiei. Aceasta dezvoltare este rezultatul dorintei oamenilor de a fi informati. Cele mai raspndite mijloace de informare sunt presa scrisa, televiziunea si radioul. Acestea ocupa primele locuri ca popularitate, deoarece informatia este transmisa usor individului. Din pacate, acestea sunt si principalele mijloace de dezinformare, pentru ca informatia gresita poate sa ajunga rapid la indivizi. De exemplu, prin intermediul mass-mediei, doua persoane sau institutii publice aflate n conflict isi pot face publice opiniile, atragand simpatizanti de o parte sau de alta. Daca acest conflict are la baza o problema publica si daca individul este interesat de aceasta, el va prelua orice informatie primita din mass-media. Mediatizarea opiniilor poate degenera n alte conflicte. De aici rezulta ca mass-media este cea mai buna cale de manipulare a indivizilor, prin prezentarea repetata a unor idei, principii, opinii etc. O alta caracteristica a mass-mediei este ca aceasta poate forma caracterul unui individ, adeseori eronat. Datorita rolului esential pe care il au mijloacele mass-media n informarea populatiei, este absolut necesara o institutie care sa monitorizeze informatia expusa publicului. Aceste institutii creeaza un regulament ce impune anumite restrictii, limite, cenzuri. Rolul acestui gen de institutie este sa controleze tipul de informatie transmis publicului larg si sa impuna o anumita decenta n domeniul mass-media. Mijloacele electronice de informare sunt ntr-o continua dezvoltare. Se cauta rapiditatea transmiterii informatiei catre individ si o mobilitate ct mai mare a aparatelor, pentru ca omul sa nu fie niciodata privat de accesul la informatie. Aceste mijloace prezinta nsa un dezavantaj major: costul ridicat nu permite achizitionarea lor dect de catre anumiti indivizi, din anumite clase sociale. Si cum intotdeauna au existat diferente intre paturile sociale, probabil ca aceste mijloace nu vor ajunge la fel de raspandite ca presa scrisa sau televiziunea. O metoda curenta de a fi informat este accesarea unei retele (ex: Internet) prin intermediul unui terminal (ex: computer, telefon mobil etc.). Principalul ei avantaj este ca poti obtine informatiile dorite la momentul dorit. Eficienta acestei metode a dus la folosirea ei ca una din sursele de informare pentru presa scrisa si televiziune. Pe scurt, mass-media poate avea un impact pozitiv sau negativ asupra

individului, acest lucru depinznd de alegerea lui. Cu ct un om detine mai mult control asupra informatiei primite, cu att impactul mass-mediei asupra acestuia este mai putin negativ. Mai multe rubrici din ziare, emisiuni radio-TV, site-uri pe internet cu rol de informare, adresate adolescentilor determina formarea lor ca oameni buni, respectabili, civilizati. Si mai ales cu o constiinta pozitiva. Incapacitati de invatare Problemele de nvatare - LD (Learning disabilities), sindrom de care sufera in multe dintre statele occidentale peste 50% dintre copii, sunt determinate in buna masura de vizionarea TV si de jocurile pe calculator. Cu o motivatie scazuta privind invatarea de noi cunostinte, incapabili sa se concentreze cu atentie si agitati permanent din cauza unei hiperactivitati excesive, copiii tot mai greu pot raspunde cerintelor scolare, in completarea tabloului simptomatologie al deficientelor de invatare observate la copiii de astazi, un rol esential il joaca dezechilibrele pe care vizionarea le induce in functionarea emisferei cerebrale stangi, aceea care guverneaza gandirea logica si analitica, construirea sintaxei si discursivitatea. Prin urmare, dificultatile in deprinderea limbii, in dezvoltarea capacitatii de citire si in stapanirea rationamentului matematic sunt determinate, in principal, de lipsa dezvoltarii normale a retelelor neuronale din emisfera stnga, sisteme a caror activitate este subminata pe parcursul vizionarii. Iata cum arata tabloul simptomatologie intalnit la elevii care, de-a lungul anilor, au acumulat prea multe ore in fata micului ecran:

Slabirea capacitatii de a asculta, incapacitatea de a-si mentine atentia, de a intelege si de a-si aminti un material prezentat oral; Abilitate scazuta de a reflecta ntr-o forma coerenta, in vorbire si in scris, a faptelor si a ideilor; 3) tendinta de a comunica prin gesturi odata cu cuvintele sau n locul acestora; Scaderea cunostintelor de vocabular sub nivelul clasei a patra; Proliferarea ticurilor verbale, a cuvintelor de umplutura care nu spun nimic;

INFLUENA MASS MEDIA ASUPRA TINERILOR Mrd. Gabriela Florescu, Mrd. Maria Petronela Roman, Mrd. Daniela Mintari "Comunicarea de mas este practica i produsul care furnizeaz informaii i divertisment pentru timpul liber unei audiene necunoscute, prin intermediul unor bunuri, care sunt produse pe scar industrial, n corporaii, i care presupun tehnologii nalte, sunt reglementate de ctre stat i consumate n mod individual. Aceste bunuri in de presa scris, cinematograf i de audiovizual".1 Spre deosebire de conversaie, n care coninutul este creat de participanii la dialog, n comunicarea de mas nu conteaz ceea ce spun consumatorii de media, pentru c acest lucru nu poate schimba coninutul unui program n desfurare. Att mass-media ct i audiena opereaz la distan manifestnd astfel un anumit grad de independen una fa de cealalt. Deoarece indivizii, ca receptori ai mesajelor transmise de mass-media, nu au posibilitatea s confirme nelegerea mesajelor, media nu poate s supravegheze interpretarea produciilor sale. Media aduce un mesaj cu un coninut propriu, dar nu aduce i sensul acestuia. Sensul este construit de fiecare receptor n parte, n contextul socio-cultural n care exist.2 Lucrarea de fa i propune s analizeze impactul pe care l are mass -media (n special televiziunea) asupra tinerilor cu vrsta cuprins ntre 15 i 18 ani. Modul n care televiziunea influeneaz comportamentul adolescenilor exemplific "teoria cultivrii" lansat de sociologul american George Gerbner i care face parte din categoria teoriilor cu efecte limitate asupra publicului. n urma unor studii fcute la Universitatea din Pennsylvania, Gerbner a ajuns la concluzia c mass-media i, n special televiziunea, a devenit un "membru al familiei" care monopolizeaz comunicarea cu lumea extern i c de cele mai multe ori nlocuiete celelalte mijloace de informare. Astfel, n urma expunerii permanente la mesajele mass-media, oamenii ajung s depind de acestea i s asimileze un anumit mod de a percepe lumea nconjurtoare. Denis McQuail i Sven Windahl susin n lucrarea Modele ale comunicrii pentru studiul comunicrii de mas c, pentru unii oameni, televiziunea a devenit un mediu simbolic, care le ofer o gam larg de situaii din viaa real: "Televiziunea nu este o fereastr ctre lume, o reflectare a lumii, ci o lume n sine." n procesul "cultivrii" prin intermediul mass-media, un rol foarte important l joac vrsta i intensitatea ateniei. Studiile empirice au evideniat faptul c exist o relaie de invers proporionalitate ntre atenia cu care telespectatorul urmrete o anumit emisiune i procesul de nvare: cu ct telespectatorul este mai neatent cu att procesul de nvare i de acumulare a cunotinelor prin intermediul televiziunii este mai amplu. Am afirmat c deosebit de important n procesul de nvare prin intermediul televiziunii este vrsta telespectatorilor. Autoarele articolului de fa cred c acest model al cultivrii se aplic n general adolescenilor, care petrec multe ore n faa televizorului i care neavnd nc o scar proprie a valorilor, asimileaz fr discernamnt modelele comportamentale reprezentate de vedete reale sau personaje fictive. Acest tip de privitori au fost numiti de ctre Gerbner "heavy viewers" n opoziie cu "light viewers", persoane care petrec mai puin timp n faa televizorului.

n psihologia social exist teorii care susin deopotriv efectele pozitive i negative pe care mass-media le are asupra comportamentului agresiv al tinerilor. Pe de o parte, Albert Bandura, susine c agresivitatea este un comportament social nvat i c mass-media, n special televiziunea, ofer aproape zilnic modele de conduit agresiv, att fizic ct i verbal. Este cunoscut faptul c adolescentul tipic este nemulumit, dezorientat, furios, frustrat, mereu n conflict cu sine i cu lumea din jurul su. Din acest punct de vedere, mass-media este privit ca o modalitate de reducere a agresivitii. Una dintre cele mai vechi metode este catharsisul: energia agresiv acumulat ca urmare a impulsurilor instinctuale i a frustrrii resimte nevoia descrcrii. Potrivit acestei teorii (susinut nc din Antichitate de Aristotel) vizionarea de materiale cu multe scene violente, cum ar fi piese de teatru, filme, spectacole sportive, etc. duce la descrcarea tensiunilor emoionale (destul de frecvente n perioada adolescenei) i reducerea pornirilor ctre un comportament agresiv. Tinerii petrec foarte mult timp n faa televizorului, acesta fiind un nou mod de socializare, n sensul c, de aici ei preiau modelele comportamentale reprezentate de vedete reale sau de personaje de ficiune. De cele mai multe ori acest lucru se ntmpl fr ca tinerii s priveasc cu un ochi critic ceea ce asimileaz. Pentru a verifica ipoteza conform creia televiziunea i cinematograful creeaz anumite tipare, n care tinerii ncearc s se integreze, am considerat interesant i poate surprinztoare, ideea aplicrii unui chestionar, n Cluj-Napoca, pe un eantion de 100 de adolesceni cu vrste cuprinse ntre 14 i 18 ani, dintre care 46% biei i 54% fete. Prin acest chestionar, am ncercat s gsim cteva rspunsuri la mai multe probleme, cum ar fi numrul de ore pe care l petrec adolescenii urmrind programele de televiziune, tipul de emisiuni pe care le urmresc, genul de filme, criteriile dup care i aleg filmele pe care le vizioneaz, dac au o vedet preferat, cine este ea i ce admir la aceast vedet i totodat am ncercat s descoperim n rspunsurile lor, cteva dintre problemele tinerilor din ziua de azi. Procentele pe fiecare categorie de vrst au fost urmtoarele: pentru 14 ani - 4%; pentru 15 ani 33%; pentru 16 ani - 39%; pentru 17 ani - 9%; pentru 18 ani - 15%. Referitor la media orelor n care se uit la televizor ntr-o zi, am putut constata c jumtate dintre ei, adic 54%, nu urmresc mai mult de 2 ore programele de televiziune. Dintre acetia 52% sunt fete i 47% sunt biei. Un procent semnificativ de 33% vizioneaz programele de televiziune ntre 2 i 4 ore pe zi, iar dintre ei 57% sunt fete i 42% biei. Restul de aproximativ 12% stau n faa televizorului peste 4 ore pe zi. 66% dintre cei intervievai au decalarat c au o vedet preferat, fie actor ori prezentator TV, fie cntre sau sportiv. Restul de 34% nu prefer o vedet anume. Dintre vedetele din sport, fetele i prefer pe fotbalitii Cristian Chivu i Adrian Mutu, acetia din urm adunnd un numr destul de mare de fani printre tinerii de toate vrstele. Alturi de cei menionai, lista bieilor cu sportivii preferai i mai cuprinde i pe Gheorghe Hagi, Bogdan Stelea, Mirel Rdoi, Zinedine Zidane, Alessandro Del Pierro, precum i juctorii de baschet Denis Rotman i Michael Johnson. n cazul vedetele din muzic, predomin n preferinele fetelor cele strine precum: Celine Dion, Mariah Carey, Shakira, Avril Lavigne, Enrique Iglesias, Sean Paul. Singura celebritate autohton care a reuit s-i fac loc n aceast list este Dan Bitman. n cazul bieilor, preferinele sunt mprite: Jenifer Lopez, Mariah Carey, Eminem, Fred Durst

dintre cei strini, i Cristiana Rdu, Nicoleta Luciu i Paraziii dintre cei romni. Nu este deloc surprinztor faptul c printre prezentatorii TV numii de tinerii chestionai, un loc de frunte l ocup Andreea Marin. Alte personaliti TV amintite au fost: Marius Tuc, erban Huidu, Mihaela Rdulescu i Mircea Radu. Este interesant de remarcat faptul c actorii apar drept vedete preferate de biei doar la cei de 18 ani, iar printre cei amintii se numr: Angelina Jolie, Natalie Portman, Robbin Williams, Harrison Ford, Bruce Lee, si Mugur Mihaescu. La fete, n schimb, actorii sunt vedete preferate indiferent de vrst. Iat i cteva dintre numele care apar: Rodica Popescu-Bitnescu, Julia Roberts, Demi Moore, Keanu Reeves, Sean Connery, Ben Afleck, Vin Diesel i Denzel Washington. Ceea ce admir la vedeta preferat tinerii chestionai este n primul rnd talentul, ntr-un procent de 52%. Alte caliti admirate sunt trsturile fizice - 39%, caracterul - 35%, modul de a se mbrca - 23% i prestana - 15%. Cu privire la influena pe care o au celebritile asupra adolescenilor, un procent destul de mare - 55%, au considerat c nu sunt influenai. Totui, au existat i tineri care au afirmat c sunt influenai de vedete, n urmtoarele aspecte: modul de a se mbrca - 25%, comportament - 19%, i modul de exprimare - 10%. n urma vizionrii unui program de televiziune, 41% dintre cei chestionai au spus c au fost influenai n luarea unor decizii, 24% au considerat c nu au fost influenai, iar 35% dintre ei, nu au tiut ce s rspund la aceast ntrebare. ntrebai fiind ce gen de programe de televiziune urmresc, am descoperit c cele mai vizionate sunt programele de muzic, cu un procent de 82%; apoi urmeaz n ordine descresctoare: filmele 73%, sportul 35%, programele culturale 14%, tirile 11,5%, talk-show-urile 10%, divertismentul i desenele animate cu cte un procent de 7,5%. Dintre genurile de filme pe care le urmresc, adolescenii prefer n 74% din cazuri filmele de aciune, 45% dintre ei urmresc filmele de dragoste, 35% comediile, 33% filmele poliiste i 32% filmele horror. Am putut observa c filmele de aciune, cele poliiste i cele de groaz sunt urmrite cu mai mult interes de biei, spre deosebire de fete, care prefer filmele de dragoste i comediile. n alegerea vizionrii unui film, primul criteriu luat n considerare de adolesceni este genul filmului - 77%, apoi urmeaz actorii - 51%, titlul- 37%, recomandarea prietenilor - 18% i regia 10%. Dup prerea participanilor la chestionat, scenele violente din filme i pot influena pe tineri ntr o mare msur - 54% dintre ei rspunznd n acest fel, iar 25% dintre ei consider c-i aceast influen este mai mic. 75% dintre tinerii chestionai au afirmat c merg la cinematograf de cteva ori pe an, 25,5% au afirmat c merg la cinematograf de cteva ori pe lun, iar doar 4% vizioneaz filme la cinematograf o dat pe sptmn. ncrederea pe care o au tinerii n emisiunile de tiri s-a dovedit a fi mare, un procent de 54% susinnd acest lucru. 35% dintre ei au afirmat c au doar n mic msur ncredere n emisiunile de tiri, pe cnd restul de 65% dintre respondeni nu au deloc ncredere n emisiunile de tiri. Principalele probleme ale tinerilor n ziua de azi sunt drogurile i lipsa unei educaii adecvate, ntr-un procent de 65%. La acest capitol bieii i fac mai multe probleme n legtur cu drogurile (53%), iar fetele i fac probleme n legtur cu lipsa unei educaii adecvate (64%). O alt mare problem a tinerilor este dificultatea gsirii unui loc de munc, 46%, dintre care 58% au fost fete i 41% biei. Alte probleme semnalate de fete au fost: dorina de a iei n eviden, lipsa de ncredere n sine, lipsa timpului liber, anturajul, modul de via i integrarea n societate. Problemele semnalate de biei au fost: petardele i artificiile, banii, prietenii i lipsa de

personalitate. n urma analizei datelor culese, putem spune c tinerii cu vrste cuprinse ntre 14 i 18 ani nu petrec foarte mult timp n faa televizorului. Cu toate acestea, mai mult de jumtate dintre ei au declarat c au o vedet preferat, dar care nu le influeneaz viaa n mod special. La aceast vedet preferat adolescenii remarc talentul, caracterul i trsturile fizile. Atunci cnd urmresc un program de televiziune, tinerii observ modul n care celebritile se mbrac, modul n care se exprim i comportamentul acestora. De asemenea, am putut s observm c adolescenii urmresc cel mai mult la televizor programele de muzic i filmele, dar c sunt interesai i de alte genuri de emisiuni. n alegerea unui film pe care vor s-l urmreasc, ei in cont n primul rnd de genul filmului, de actorii care alctuiesc distribuia, dar i de titlu. n ceea ce privete tirile, am ajuns la concluzia c au mare ncredere n informaiile descoperite pe aceast cale. Rspunsurile primite de la cei chestionai cu privire la problemele ti nerilor din ziua de azi sunt evidente: drogurile, lipsa unei educaii adecvate, dar i dificultatea gsirii unui loc de munc. Impactul mass-media asupra publicului a strnit controverse printre specialitii comunicrii. Unii acuzau mass-media de pervertirea valorilor culturale ale publicului, de stimularea creterii ratei delicvenei, de dirijarea maselor ctre superficialitate i de descurajarea creativitii. Alii, dimpotriv, subliniau faptul c mass-media demasc pcatul i corupia, ncurajeaz libertatea de exprimare, propag un anumit grad de cultur printre oameni i este un mijloc de loisir pentru masele de muncitori. Prerea noastr este c orice idolatrizare sau demonizare a rolului mass -mediei n societatea contemporan este greit. Mesajele transmise de mass-media i interpretarea acestora sunt supradeterminate cultural i reprezint simbolic structura de valori a societii. Vasile Dncu sublinia n cartea "Cultur i comunicare de mas" c, prin asumarea modelelor propuse de mass media, individul "ncearc s ndeprteze imaginile dezagreabile, inhibante, oferind posibiliti de construcie a dimensiunii pozitive, a identificrii personale, omul depunnd toate eforturile pentru a-i construi o imagine de sine fundamental favorabil. Acest lucru este posibil deoarece individul se gndete pe sine n imagini." Bibliografie: 1. Dinu, Mihai, "Comunicarea : repere fundamentale", Bucureti, Orizonturi, 2007. 2. Fiske, John ; Hartley, John, "Semnele televiziunii", Iai , Institutul European, 2002. 3. Thompson, John B., "Media i modernitatea : o teorie social a mass-media", Bucureti, Antet, 2002. 4. McQuail, Denis ; Windahl, Sven, "Modele ale comunicrii pentru studiul comunicrii de mas", Bucureti, SNSPA, 2001. 5. Coman, Mihai, "Introducere n sistemul mass-media", Iai, Polirom, 1999. 6. De Fleure, Melvin L ; Sandra, Ball-Rokeach, "Teorii ale comunicrii de mas", Iai : Polirom, 1999.
1

Concepte fundamentale din tiinele comunicrii i studiile culturale, Iai : Polirom, 2001.

Chiribuc, Dan , Cultur i comunicare de mas : suport de curs, C.F.C.I.D. Cluj-Napoca, 2002.