1.

Destinaia si domeniul de utilizare a articolului

Masa pentru sedinte este destinata pentru sali de sedinte ca : intro institutie de invatamint; guvern; parlament; e.t.c. Acesta masa este foarte comoda si confortabila pentru sedinte mari. Este demontabila si foarte repede se monteaza si demonteaza, simplu si rezistent. Mesele sunt

de o necesitate pentru populatie pentru mai multe destinatii de lucru , de luat masa si multe altele. Masa de sedinte proiectata este confectionata din lemn masiv ,rezistent si usor.
La nivel european, consumul de lemn n perioada 1!"# $ 1!!# a crescut de la %## la "#& milioane m%'anual. (ererea de lemn )i de produse lemnoase este influen*at+ de un comple, de

factori, printre cei mai importan*i situ ndu$se cre)terea demografic+ venitul net pe locuitor, dezvoltarea locuin*elor, progresele nregistrate n )tiin*+ )i te-nic+, situa*ia resurselor forestiere n perspectiv+, cum )i gradul de asimilare a nlocuitorilor lemnului. .tudii ntocmite pe baze riguros )tiin*ifice la diferite nivele interna*ionale )i de stat, / prin model+ri matematice de trend, regrese si alte combina*ii de procedee, pentru urm+torii 0" ani, au condus la formularea unanim+ a opiniei c+ consumul de lemn va cre)te n continuare ntr$un ritm superior celui de cre)tere demografic+, datorit+ influen*ei stimulative a venitului na*ional )i al progresului n )tiin*+ )i te-nic+. La nivel mondial se prevede c+ n urm+torii 1# ani, volumul masei lemnoase cerut+ de consum va fi de 1,"" ori mai mare, fiind influen*at n principal de cre)terea deosebit de activ+ a consumului de pl+ci pe baz+ de lemn 1de %"234 cit si la -irtie si cartoane 1%1134. 5a*+ de resursele proprii, Europa, Asia, America (entral+ )i *+rile din zona Pacificului vor fi zone deficitare n lemn, n timp ce in (...L, America de 6ord, de .ud )i Africa produc*ia proprie va acoperi nevoile de consum.
In Europa, pe urm+torii 1" ani, consumul de lemn este vizat de cre)tere de la "7& la 8&" milioane m%, ritm mult peste cre)terea la nivel mondial. 9alan*a lemnului a fost e,cedentar+ pentru

ultima dat+ n anul 1!7!, dup+ care a devenit deficitar+, fiind vizat+ de o neacoperire de ordinul a " milioane m% n anul 1!!# )i 01# milioane m% n anul 0###.
Prognoza nevoilor de consum de lemn n :om;nia a fost elaborat+ cu a<utorul metodelor matematice uzitate n practica interna*ional+ )i n func*ie de unele aspecte specifice legate de situa*ia resurselor forestiere )i a gradului de asimilare a nlocuitorilor lemnului n *ara noastr+. =endin*a consumului urmeaz+ o curb+ oarecum similar+ cu semnal+rile f+cute pe plan mondial:

Spatari Ion Popov Ion Nr.Mod document Semnat Data

ME PD 16 2305 - 2011

Coala

$reducerea ponderii lemnului destinat pentru combustibil, industria e,tractiv+ )i pentru anumite domenii de construc*ii; $nivel relativ redus la ponderea lemnului consumat pentru c-erestrea; $cre)terea deosebit de activ+ aconsumului de lemn pentru produc*ia pl+cilor din lemn )i pentru celuloz+ )i past+.

2. Caracteristica enerala a articolului

!i .1 Aspect general al mesei de edine Mesele de sedinta se produc dupa dimensiuni propuse de cump+r+tor, in cazul mesei proiectate, am proiectat$o dupa dimensiunile standarte. Mesele trebuie s+ reprezinte rezisten*a la greut+*i )i desigur s+ aib+ un e,terior c t mai pl+cut. Mesele sunt alc+tuite din picioare, foaia mesei,traverse )i longeroane toate au forma de panou. >istan*a ntre picioare variaz+ in dependen*+ de cerin*ele cump+r+torului. 5elulrile de foaie a meselor tot variaz+ dupa cerin*ele cump+r+torului. Mesele sunt de mai multe tipuri )i pentru diferite inc+peri si destina*ii, in cazul dat am proiectat o mas+ de sedinta, ele se intrebuin*eaz+ foarte des, )i n orce institutie , sala de sedinte, guverne ,

etc.
>imensiunile mesei de sedinte sunt: L?80##mm; l?0"##mm; -?2"#mm.

Spatari Ion Popov Ion Nr.Mod document Semnat Data

ME PD 16 2305 - 2011

Coala

La confec*ionarea mesei de sedinte am folosit urm+toarele materiale: .cindura din ste<ar , substan*e ingnifuge, lac incolor, adezivi, clei, -irtie abraziva. Ambalarea am efectuat$o cu prudenta am folosit -irtiea de cor stratificat, materiale din

plastic din spuma, pelicole . Materie prima folosita la fabricarea mesei scindura de ste<ar,deoarece ii da un aspect mai frumos o rezistenta mai mare si o duritate indelungata de func*ionare. .cindura folosita la fabricarea poate fi aleasa de c+tre consummator.

3. Caracteristica materiei "rime

S#E$%&'( .peciea de durament$culoare galbena bruna,bruna inc-isa,rezistent elasticitate. Albumul are culoare galbena desc-isa. Lemnul ste<arului este foarte compact, are propriet+*ile mecanice bune,se prelucreaz+ mecanic se poate de )lefuit, utilizari: parc-et, grinzi, poduri, timplarie. Propriet+*ile mecanice: p?8## @g'm%$:comP?"#,2 MPa. :incov? !" MPa. Av?#," .te<arul, este un arbore din zona temperat+, nalt, cu ramuri puternice, noduroase, coroan+ larg+ )i bogat+. .coar*a ste<arului este de culoare brun$negricioas+, aspr+, ad;nc br+zdat+, ad+postind adesea o micro$ faun+ activ+ 1 n special furnici )i anumite specii de g;ndaci4. 5runzele sunt lobate, cu 7$2 perec-i de lobi. Pe*iolul este scurt 17$2 cm4. .te<arul nflore)te n luna mai. 5ructul este ac-en+ 1g-ind+4. .e nt;lne)te mai ales la c;mpie )i n zonele colinare, foarte rar la deal. n afar+ de p+durile curate de ste<ar, numite ste<+rete, ste<arul se g+se)te )i n amestec cu alte foioase, n a)a$numitele p+duri de )leau. =ermenul ste<ar este probabil de origine tracic+. n trecut lingvi)tii rom;ni i$au atribuit, eronat, origine mag-iar+ sau bulg+reasc+, ns+ >imitrie (antemir l men*ioneaz+ n >escrierea Moldovei ca fiind un cuv;nt ine,istent n mag-iar+ sau bulgar+. :+sp;ndire Este r+sp;ndit n Europa, Asia Mic+ )i alte c;teva zone asiatice, Africa de 6ord. n trecut era mult mai r+sp;ndit, de multe ori n amestecuri cu fagul )i alte foioase. B-inda a fost folosit+ de$a lungul timpului at;t la -rana porcilor, fiind foarte apreciat+ )i de mistre*i, al+turi de <ir, c;t )i la confec*ionarea de coliere )i p+pu)ele pentru copii, )i c-iar la unele piese de mobilier sau CbibelouriC rustice. .coar*a de ste<ar este folosit+ din antic-itate n t+b+c+rie,

Spatari Ion Popov Ion Nr.Mod document Semnat Data

ME PD 16 2305 - 2011

Coala

Lemnul de ste<ar este lemn pre*ios, de calitate superioar+, mai ales dac+ este uscat corespunz+tor. Lemnul de ste<ar uscat natural, av;nd peste 10 ani vec-ime, este scump, fiind folosit pentru mobil+ de lu,, ia-turi de lu,, construc*ii de lu,, etc. Aproape dou+ secole traversele de ste<ar au fost folosite cu mult succes n dezvoltarea c+ilor ferate, doar recent ncep;nd nlocuirea lor conform noilor te-nologii de transport. Lemnul de ste<ar se folose)te pe scar+ larg+ n construc*iile de lemn sau mi,te, iar n industria mobilei, acolo unde nu se g+se)te, este una din principalele variet+*i imitate, al+turi de nuc )i cire). Pl)cile din a*c+ii de lemn ,P%(- sunt ob*inute prin aglomerarea sub presiune a a)c-iilor de lemn cu un liant sintetic. A)c-iile sunt fragmente de lemn, de obicei alungite, cu grosimea de ma,im 0 mm )i lungimea de ma,im 0# mm, desprinse din lemn printr$o ac*iune mecanic+. .e ob*in din lemn de foioase tari 1fag )i mesteac+n4, foioase moi 1salcie, plop, anin, tei4 sau din r+)inoase 1molid )i brad4. Adezivul folosit la ncleierea a)c-iilor este o r+)in+ sintetic+ ureoformalde-idic+. Piese metalice din tabla zincata groasa, avand grosimea de 0 mm si sectiune in forma literei DLE sau coltare fabricate prin indoire si stantare la rece. >omeniul de utilizare: Prinderea profilelor metalice pentru rigidizare 1FA4 de suportul portant sau intre ele, la monta<ul structurii sistemelor 6I>A. Suru. un organ de main+ n forma unei ti<e cu cap, care are o nervur+ elicoidal+ numit+ filet e,tern, utilizat la realizarea de fi,+ri mecanice, de mbin+ri demontabile a dou+ ori a mai multor piese, sau pentru transmitere de fore i mic+ri ntr$un mecanism. E,ist+, te-nic i alte utiliz+ri ale urubului. .e folosete frecvent mpreun+ cu organul de main+ perec-e, numit piuli+ care are un filet intern.

5ig.0 (oltare

5ig.% Eurouruburi

Spatari Ion Popov Ion Nr.Mod document Semnat Data

ME PD 16 2305 - 2011

Coala

5ig.7 urub de cuplare

5ig." uruburi de fi,are

/.Caracteristica o"eratiilor te+nolo ice si ale erea utila0ului

1.'scarea c+erestelei. Fscarea c-erestelei reprezint+ procesul prin care se elimin+ apa 1liber+ )i cea legat+4 din interiorul s+u,se face in camerele de uscat sau natural. .copul acestei opera*ii este acela de a aduce lemnul masiv destinat produc*iei de mobil+ la o umiditate, care s+ i confere acestuia stabilitate n raport cu umiditatea relativ+ a mediului 1 nc+perii4 n care va fi utilizat. Gn acest fel se evit+ modific+rile dimensionale ale reperelor componente care pot genera descleieri, fisur+ri sau deform+ri ale acestora )i deci deteriorarea )i imposibilitatea folosirii produselor. 2.Conditionarea. (onditionarea c-erestelei se face in camere de conditionat astfel ec-ilibrindu$se umiditatea din interiorul c-erestelei si uniformizarea tensiunilor interioare care pot duce la curbarea sau crapaturi. 3. De.itare lon itudinala >ebitare longitudinala se e,ecuta la masina de debitat longitudinal HIJ"$0,astfel in urma debitarii obtinem piese cu latimi necesare /. De.itare trans1ersala >ebitare transversala se e,ecuta la masina de debitat transversal HKL7# cu scopul obtinerii piese cu lungimea necesara. 5. !ormatizarea "lacilor 5ormatizarea se e,ecuta la masina de formatizat cu % discuri HM%N$1,cu scopul obtinerii placi la dimensiuni necesare. 6. 2ndre"tare Indrepratea sau rindeluirea se e,ecuta la masina de indreptat (N 7$1, care se ndreapt+ o fa*+ a piesei )i un cant pentru ca s+ se ob*in+ un ung-i de !#O )i suprafe*e plane.
Spatari Ion Popov Ion Nr.Mod document Semnat Data

ME PD 16 2305 - 2011

Coala

3. &indeluirea la rosime .e e,ecuta la masina de rindeluit la grosime (P&$2,pentru a obtine piese cu grosimea comandata de muncitor. Ma)ina este deservit+ de doi muncitori care regleaz+ )i urm+resc cum decurge procesul, precum )i regleaz+ grosimea reperului, adica adaosul de prelucrare care trebuie nl+turat. Gnainte de a ncepe rindeluire la grosime, ma)ina este verificat+ )i cu a<utorul ro*ii de ridicare sau cobor re a mesei se regleaz+ grosimea reperului.

4. !rezarea canturilor 5rezarea canturilor se face la masina de frezat vertical de <os NPQ$1,pe arborele portcutit este instalat cutitul pentru frezarea imbinarilor tip dintati,astfel doua sau mai multe piese frezate se vor imbina intre ele pentru obtinerea panoului. 5. 6n)direa "anoului Gn+direa panoului are ca scop de a incleia piese intre ele pentru obtinerea unor panouri,se e,ecuta la presa -idraulica care actioneaza asupra pieselor asezate pe suport, timp necesar intaririi adezivului care patrunde in structura lemnului. 10. Decu"are >ecuparea se face la ferestraul panglic RP2#$&#,cu scopul de a obtine piese debitate dupa o forma anumita,curbate sau dupa sablon. 11. Prelucrarea "e "erimetru si 7urniruirea canturilor Prelucrarea pe perimetru si furniruirea canturilor se face la masina de aplicat furnir pe cant,care este dotata cu freze care in timpul lucrului inlatura #." mm din panou,dupa care cu a<utorul unor role este aplicat adeziv incalzit la temperatura de 10#$02#O(,unde pe acest adeziv este aplicat furnirul si presat. 12. Cur.area (urbarea se face la masina de curbat sau presa,unde piesa este asezata pe un suport care este incalzit la o temperatura de 2#O( si fiind dotat cu aburi pentru aburirea piesei,dupa care platanul superior sau matricea este presata peste piesa si mentinuta un timp anumit. 13. 8ur +ierea Spera*ia se e,ecut+ mecanizat cu a<utorul ma)inii de burg-eiat vertical+ PTK$0,cu scopul de a obtine gauri de diferite diametre. Ma)ina este deservit+ de un singur muncitor, dup+ ce a reglat ad ncimea g+urii,care fi,eaz+ suportul ce necesit+ de a fi g+urit pe masa deplasabil+ a ma)inii, dup+ care avanseaz+ masa spre organul de lucru sau invers.

Spatari Ion Popov Ion Nr.Mod document Semnat Data

ME PD 16 2305 - 2011

Coala

1/. Sle7uirea Spera*ia se e,ecut+ mecanizat cu a<utorul ma)inii de )lefuit cu band+ ingusta QUKP$" . Ma)ina este deservit+ de un singur muncitor, care amplaseaz+ suportul pe masa ma)inii, )i n timpul lucrului muncitorul apas+ cu a<utorul unei buc+*i de lemn slefuit pe interiorul benzii abrazive. Vlefuirea se e,ecut+ n trei etape: cu - rtie abraziv+ cu granula*ie mai mare, mi<locie )i m+runt+. >up+ e,ecutarea )lefuirii, se verific+ calitatea suprafe*ei )lefuite )i dac+ ea nu posed+ scame sau alte defecte care ar putea provoca unele defecte la opera*ia de finisare. 15. !inisarea Spera*ia se e,ecut+ la masina de turnat,care e,ecut+ aplicarea stratului de lac pe suprafa*a lemnoas+. 5inisarea cu lac se e,ecut+ pentru ai reda suportului lemnos o nuan*+ mai pl+cut+ , )i totodat+ de al prote<a mpotriva deform+rilor. L+cuirea se e,ecut+ n trei straturi ,dup+ fiecare strat aplicat e,ecut ndu$se o uscare de circa %# min.,iar dup+ aplicarea stratului al treilea se e,ecut+ egalizarea suprafe*ei l+cuite cu un tampon nmuiat n dizolvant, pentru a se ndep+rta surplusul de lac de pe suprafa*a lemnoas+. 16. %sam.larea "re1enti1a .e e,ecuta manual pentru a verifica daca toate piesele au fost e,ecutate conform desenului proiectat,si asamblate preventiv pentru detectarea unor abateri. 16. %sam.larea enerala .e e,ecuta manual astfel toate piesele sunt asamblate final. 13. Controlul (ontrolul se e,ecuta vizual pentru a detecta unele defecta aparute in urma transportarii produsului sau alte abateri.

Spatari Ion Popov Ion Nr.Mod document Semnat Data

ME PD 16 2305 - 2011

Coala

Spatari Ion Popov Ion Nr.Mod document Semnat Data

ME PD 16 2305 - 2011

Coala

Spatari Ion Popov Ion Nr.Mod document Semnat Data

ME PD 16 2305 - 2011

Coala