Tehnici de plat utilizate n comerul internaional abordare comparativ

Mijloace de plat utilizate n comerul internaional n procesul de decontare internaional intervin, ca n orice tip de decontare, foarte multe riscuri care pot fi reduse sau eliminate n funcie de metoda de plat utilizat. n comerul internaional se cunosc patru metode de plat i anume: Plata n avans; Contul deschis (open account ; !ncasso"ul documentar; #creditivul documentar. 1. Plata n avans n $aza acestei metode de plat, importatorul va plti e%portatorului contravaloarea mrfurilor sale nainte ca e%portatorul s le livreze. #ceast metod este foarte folositoare e%portatorului. n practic, este un lucru comun ca n $aza unui contract de v&nzare"cumprare s se solicite o plat parial n avans. '%emplu: n contractul ncheiat ntre cei doi parteneri se poate stipula urmtoarea schem de plat: " ()* plti$ili la semnarea contractului, iar restul de +)* plti$ili dup livrarea mrfii, utiliz&nd una din cele trei metode de plat menionate anterior. Riscurile exportatorului: mrfurile pot fi specializate i dac importatorul anuleaz comanda naintea efecturii plii, e%portatorul nu poate vinde foarte uor marfa. Riscurile importatorului: ,neori, e%portatorul nu trimite marfa; -ocumentele pot fi ntocmite .reit; /rfurile sunt trimise cu nt&rziere sau la o destinaie .reit. #ceast metod de plat se utilizeaz n special ntre parteneri vechi, care au la $az o perioad ndelun.at de afaceri. Avantaje pentru importator: !mportatorul are un control asupra decontrii; !nspectarea mrfii se face nainte ca plata s se efectueze. 2. Open account (contul deschis

n momentul n care cei doi parteneri, cumprtorul i v&nztorul, cad de acord sa utilizeze ca metod de decontare contul deschis, v&nztorul va livra marfa sa cumprtorului i i va trimite i factura, solicit&nd efectuarea plii. 0&nztorul i pierde controlul asupra mrfurilor cu c&t le livreaz mai repede. Contul deschis reprezint cea mai simpl metod de plat, dar n acelai timp i foarte riscant datorit faptului c e%portatorul livreaz marfa fr efectuarea plii sau fr e%istena unei asi.urri. n ciuda acestora, ma1oritatea tranzaciilor de come internaional continu s se deconteze n acest fel. Avantajele exportatorului: 2. sunt puine constr&n.eri cu privire la documentaie, la termenul de transport i la locul livrrii, ceea ce o face atractiv ca metod de decontare; (. din moment ce decontarea se efectueaz prin intermediul sistemului $ancar, e%portatorului nu i se percep ta%e. Dezavantajele exportatorului: 2. nu e%ist nici o .aranie de plat n cazul n care mrfurile se pierd; (. e%portatorul este e%pus la riscuri politice, economice i de ar, dac nu se iau msuri de acoperire a acestor riscuri; 3. se poate nt&mpla ca, uneori, nt&rzierile din sistemul $ancar s nt&rzie procesul de transferare a fondurilor; Avantajele importatorului: 2. importatorul are controlul asupra termenului de decontare; (. inspectarea mrfurilor este posi$il naintea efecturii plii. Dezavantajele importatorului: 2. importatorul are un control mic asupra detaliilor privind transportul i termenului de primire al mrfurilor; (. nu e%ist un control asupra calitii mrfurilor. n cazul n care se solicit documente speciale (certificate de ori.ine , nu e%ist .arania c acestea vor fi primite. ! "ncasso-ul documentar Prile implicate n circuitul incasso"ului documentar sunt: - exportatorul. #cesta este clientul care iniiaz operaiunea de incasso4colectare pentru $anca sa; - banca remitent sau $anca e%portatorului. #ceasta este $anca spre care ordonatorul iniiaz operaiunea de incasso; - $anca importatorului (colectoare . #ceasta este $anca implicat n procesul de procesare a ordinului de incasso; este $anca ce prezint setul de documente trasului; - trasul (importatorul . #cesta este sin.urul cruia i se prezint documentele n conformitate cu ordinul de incasso.

#ceast metod de decontare acord confort e%portatorului care va e%pedia mrfurile i apoi se va ocupa ca documentele de titlu i ordinul de incasso s fie transmise $ncii e%portatorului. -ocumentele vor include o cam$ie tras de e%portator asupra importatorului pentru suma de $ani ncris n factur, sum care va fi plti$il la vedere sau la o dat fi% sau la o dat determina$il n viitor (dup dreptul $ritanic . -ocumentele de titlu sunt de o$icei trimise dup cum urmeaz: (a e%portatorul livreaz marfa i o$ine documentele de titlu; ($ e%portatorul trimite documentele de titlu $ncii sale mpreun cu intruciunile; (c $anca e%portatorului trimite documentele de titlu $ncii importatorului mpreun cu instruciunea c documentele pot fi eli$erate: (i la plat; sau (ii la acceptarea cam$iei. (d 5a plata sau acceptarea cam$iei, $anca importatorului eli$ereaz documentele de titlu astfel nc&t importatorul sa poat o$ine mrfurile la sosirea acestora n ara sa. 6e poate o$serva c, n cazul acestei metode, e%portatorul i pstreaz controlul asupra mrfurilor p&n c&nd plata este efectuat. Ca o concluzie, tre$uie menionat c incasso"ul documentar este o forma de a efectua plata i de a asi.ura plata prin intermediul $ncilor, iar documentele implicate n derularea tranzaciilor vor fi furnizate n anumite termene i condiii. n cazul incasso"ului documentar tranzaciile se efectueaz pe $aza urmtoarelor documente: - Documente contra Plat (D/P). '%portatorul preia mrfuri pentru a le e%pedia, iar $anca colectoare livreaz documentele importatorului n schim$ul plii sale imediate (la vedere . - Documente contra Acceptare (D/A). '%portatorul preia mrfurile pentru a le e%pedia, iar $anca colectoare furnizeaz numai documentele contra acceptarea unei cam$ii emise de tras (importator . '%ist un cod de practici i proceduri care .uverneaz termenii utilizai i procedurile care tre$uie urmate de ctre toate prile implicate n incasso"ul documentar. Camera !nternaional de Comer si !ndustrie de la Paris a emis un astfel de cod cunoscut su$ numele de 7ormele ,niforme pentru !ncasso nr. 8(( (,niform 9ules for Collections2 . #ceste re.uli cuprind drepturile i o$li.aiile prilor, precum i lucruri le.ate de prezentare, plat, acceptare, $ilet la ordin, protest, prote1area mrfurilor, ta%e i speze $ancare etc. 7ormele ,niforme definesc dou tipuri de incasso, i anume: Incasso curat : incasso"ul care se $azeaz pe documente financiare care nu sunt nsoite de documentele comerciale. Incasso documentar : incasso"ul care se $azeaz pe documente comerciale care pot sau nu pot fi nsoite de documente financiare.

Avantajele exportatorului: 2. aceast metod este mai puin scump dec&t un acreditiv documentar. Dezavantajele exportatorului: 2. dac documentele contra acceptare (-4# sunt acordate importatorului, controlul mrfurilor se pierde odat ce cam$ia a fost acceptat. Avantajele importatorului: 2. o perioad de credit poate fi o$inut prin utilizarea unei cam$ii la termen sau a unui $ilet la ordin; (. e%portatorul va fi nsarcinat cu plata ta%elor; 3. este mai convena$il i mai puin scump dec&t un acreditiv documentar. Dezavantajele importatorului: 2. plata sau acceptarea este cerut la prezentare atunci c&nd documentele comerciale au sosit la $anca colectoare i naintea sosirii mrfurilor; (. dac a fost acceptat cam$ia, importatorul este responsa$il le.al n ciuda oricror clauze din contract cu privire la mrfurile cu defecte; 3. nu e%ist nici o .aranie c mrfurile vor fi primite aa cum s"a fcut comanda sau la timp. #. $creditivul #.1 %e&iniie' prile participante la acreditivul documentar (i principalele etape n derularea acestuia #.2 Tipuri de acreditive documentare #.! %ocumentele prezentate bncii n cazul acreditivului documentar #.# )lementele *enerale privind acreditivul documentar #.+ ,oncluzii ,n acreditiv documentar reprezint an.a1amentul ferm asumat de o $anc la ordinul clientului su ctre o alt $anc solicit&nd $ncii creia i este adresat s efectueze plata sau s accept sau s ne.ocize o cam$ie la sau la ordinul unei tere persoane : $eneficiarul : contra unor documente solicitate n anumite termene i condiii. n ma1oritatea $ncilor din lume, acreditivele documentare sunt .uvernate de un cod de practici emis de ctre Camera !nternaional de Comer i !ndustrie de la Paris. Codul se numete ;<he ,niform Customs and Practice for -ocumentar= Credits> (9e.uli i practici uniforme pentru acreditivul documentar . ,ltima variant a acestor re.uli a fost actualizat n anul 2??3. #ceste re.uli poart numele de ;!CC Pu$lication 7o. 8))>. n $aza acestor re.uli, acreditivul documentar reprezint: ;un aran1ament ntre un client i o $anc care s efectueze o plat ctre, sau la ordinul $eneficiarului, sau s pltesc sau accepte o cam$ie tras de ctre $eneficiar, sau s autorizeze o alt $anc s efectueze o astfel de plat, sau s pltesc, sau accepte, sau

 s ne.ocieze cam$ii, contra documentelor solicitate, n conformitate cu termenele i condiiile stipulate n contract.> Procedura acreditivului const n emiterea unui acreditiv n favoarea exportatorului (beneficiar de ctre banca importatorului (banca emitent la cererea importatorului (ordonator . Principalele etape n des&(urarea acreditivului documentar sunt: @ ncheiarea contractului de comer internaional ntre importator i e%portator prin care se stipuleaz c cei doi sunt de acord ca plata s se efectueze prin acreditiv documentar. @ importatorul i solicit $ncii sale deschiderea unui acreditiv documentar. @ $anca importatorului ($anca emitent emite acreditivul documentar (n cazul n care consider c importatorul are credi$ilitate incluz&nd n el, n mod detaliat, documentele pe care e%portatorul le va prezenta.#creditivul documentar se trimite apoi $ncii e%portatorului. @ $anca e%portatorului ($anca notificatoare l notific pe e%portator despre faptul c acreditivul a fost primit, dupa care e%portatorul livreaz documentele pentru a demonstra c marfa a fost trimis. <rimi&nd documentele, n conformitate cu termenii acreditivului, e%portatorul poate fi si.ur de efectuarea plii. @ e%portatorul trimite marfa importatorului. @ e%portatorul prezint documentele pentru a arta c marfa a fost e%pediat. @ $anca e%portatorului verific documentele i dac ele sunt: # corecte : se efectueaz plata e%portatorului, iar documentele sunt trimise $ncii importatorului care apoi va plti napoi $ncii e%portatorului; A incorecte : e%portatorul va tre$ui s o$in documente noi. @ dac documentele sunt corecte $anca importatorului va plti $ncii e%portatorului aa cum s"a sta$ilit n acreditiv. @ importatorul va primi documentele i i va prelua marfa. -ocumentele utilizate n derularea acreditivului documentar sunt n .eneral aceleai documente utilizate i n cazul incasso"ului (facturi, documente de transport i documente de asi.urare . Prile implicate n acreditul documentar sunt: 1. Ordonatorul. !mportatorul sau ordonatorul este responsa$il de iniierea acreditivului. 'l va completa un formular de deschidere de acreditiv adresat $ncii sale detaliind termenii i condiiile acreditivului 2. Banca emitent. #ceasta va fi n mod normal $anca ordonatorului. Aanca emitent va verifica, de asemenea: a -ac termenii i condiiile acreditivului sunt clare i concise; $ -ac re.ulile sale i orice re.uli de control valutar sunt ndeplinite. !. Banca notificatoare. #ceast $anc primite detalii cu privire la acreditiv de la $anca emitent. Aanca notificatoare va verifica acreditivul pentru:

a autenticitate; $ feza$ilitiate; c re.lementri de control valutar, nainte de a"l transmite $eneficiarului. #. Beneficiarul. #cesta este e%portatorul (sau v&nztorul mrfurilor . 5a primirea acreditivului, el tre$uie s verifice dac acesta corespunde cu termenii i condiiile menionate n contract. #.2 Tipuri de acreditive documentare #creditivele documentare sunt clasificate n: revocabile sau irevocabile. ,n acreditiv documentar revoca il poate fi anulat sau modificat oric&nd fr ntiinartea preala$il a $eneficiarului. #cest tip de acreditiv este nt&lnit mai rar. 'numerm c&teva caracteristici ale acreditivului documentar revocabil: a ,n acreditiv documentar revoca$il nu poate fi confirmat. $ Aanca notificatoare ar tre$ui s notifice $eneficiarului un astfel de acreditiv documentar revoca$il prin fraza: ;Fr anga amentul bncii notificatoare.> ,n acreditiv revoca$il poate fi modifocat sau anulat da ctre $anca emitent n orice moment i fr o avizare preala$il a $eneficiarului. ,n acreditiv documentar irevoca il reprezint anga amentul ferm al bncii notificatoare de a efectua plata fr recurs. . #creditivele documentare irevoca$ile pot fi modificate sau anulate numai cu acordul prilor. #creditivele documentare irevoca$ile pot fi confirmate sau neconfirmate de ctre banca notificatoare. Principalele caracteristici ale acreditivului documentar irevoca$il: B ,n acreditiv documentar irevoca$il poate fi modificat sau anulat numai cu consensul tuturor pr!ilor participante la acreditivul documentar respectiv; B Cdat ce exportatorul a v"ut c termenii #i condi!iile din acreditivul documentar corespund cu cei din contract #i dup ce a supus bncii documentele solicitate$ el va primi plata de la $anca emitent; #lte tipuri de acreditive documentare: Acreditivul la vedere. #cesta permite efectuarea plii imediat ce documentele au fost prezentate. Acreditivul cu plata am%nat. #cest tip de acreditiv a devenit foarte popular n ultima vreme. n acest caz, plata documentelor nu se face n momentul prezentrii acestora la $anc de ctre $neficiar, ci la o dat ulterioar, menionat n acreditiv. <ermenii unui astfel de acreditiv statueaz, de e%emplu: ;disponi$il dup prezentarea urmtoarelor documente D dar plti$ile numai ... zile dup data facturii 4 conosamentului. -ata prezentrii, etc> Pu$licaia 8)) menioneaz, de asemenea, c&teva tipuri de acreditive specializate cum ar fi: Acreditivul transferabil. 'ste acel tip de acreditiv n $aza cruia $eneficiarul poate cere $ncii pltitoare s permit utilizarea n totalitate sau parial de ctre unul sau mai muli teri ($eneficiari secundari . #stfel, acreditivul poate fi transferat de la $eneficiarul ori.inal ctre unul sau mai muli $eneficiari.

#cest tip de acreditiv poate fi transferat odat, adic cel de"al doilea $eneficiar nu are dreptul s"l transfere nimnui. #cest acreditiv se folosete n cazul exportului prin intermediari$ atunci c&nd furnizorul mrfurilor se nu trateaz direct cu cumprtorul final. Acreditivul subsidiar sau ;spate &n spate> (engl. bac' to bac'). n $aza acestui acreditiv, $eneficiarul primului acreditiv poate s l ofere ca E.aranie> $ncii notificatoare pentru asi.urarea celui de al doilea acreditiv. Acreditivul cu clau" ro#ie (engl. red clause). #cest acreditiv ncorporeaz o concesie special acordat $eneficiarului, n sensul c i permite $ncii notificatoare s"i dea ca avans un procent din valoarea total a acreditivului naintea prezentrii documentelor de transport. 5a ori.ine, aceast clauz era scris cu cerneal roie pentru a atra.e atenia. #cest tip de acreditiv reprezint o modalitate de finanare a e%portatorului de ctre importator, pentru care acesta din urm poate solicita o anumit .aranie din partea $eneficiarului p&n la livrarea mrfii i depunerea actelor respective. 'ste utilizat n special n operaiunile de intermediere, c&nd e%portatorul are mai muli furnizori locali, care tre$uie pltii n numerar la livrare sau n cazul licitaiilor locale plata tre$uie s se efectueze pe loc. Acreditivul documentar re&nnoibil (en.l. revolving). #creditivul este deschis pentru o anumit valoare urm&nd ca $anca s"l rentre.easc automat pentru fiecare nou tran; totalul sumelor rennoite tre$uie s se ncadreze n valoarea .lo$al a acreditivului. 6copul acestui acreditiv este de a nlocui o serie de acreditive ctre acelai $eneficiar. Acreditivul stand-b( #cest tip de acreditiv poate fi emis de o $anc n numele unui client i n favoarea unei pri tere din strintate. 'l acioneaz ca o .aranie pentru $anca emitent n favoarea unui $eneficiar din strintate. #.! %ocumentele prezentate bncii n cazul acreditivului documentar -ocumentele prezentate $ncii de ctre e%portator sunt documentele financiare (cam$ia i $iletul la ordin i documentele comerciale. Cele mai importante documente comerciale sunt: F %ocumentele interne: F Gactura i factura e%tern F lista de am$alare. (aceste documente sunt emise de ctre e%portator F %ocumentele de transport) F -ocumente de titlu: conosamentul ; F 6crisoarea de transport aerian4 #ir Consi.nment note4sau #ir Ha=$ill ; F Pe calea ferat (6crisoarea de trsur feroviar49ail Ia=$ill4sau 9ail Consi.nment 7ote ; F Pe osea (6crisoarea de trsur rutier . F %ocumentele de asi*urare: F Polia de asi.urare; F Certificatul de asi.urare.

F $lte documente comerciale: F ',9 2 (certificat de micare ; F Certificat de ori.ine; F Certificat de v&rst; Documentele interne #.# )lemente *enerale privind acreditivul documentar Cererea de deschidere a acreditivului documentar cuprinde, n principal, urmtoarele elemente: B 7umele complet al ordonatorului, adresa postal complet (inclusiv codul potal ; B -ata la care cererea de deschidere a acreditivului a fost complet i prezentat; B -ata i locul e%pirrii acreditivului: B Aeneficiarul: acesta este adesea, nu mereu, v&nztorul mrfurilor. B /etodele de transmitere a acreditivului: B Confirmarea Prile contractante au sta$ilit n avans dac acreditivul este irevoca$il sau revoca$il sau dac acreditivul irevoca$il tre$uie s fie confirmat de o alt $anc. B <ransfera$il: Pentru a fi transfera$il, pe un astfel de acreditiv tre$uie specificat, n mod e%pres, de ctre $anca emitent ;transfera$il>. B 6uma acreditivului: B /etoda de plat n $aza acreditivului: acreditv la vedere, cu plata am&nat, prin acceptare sau ne.ociere. B -ac sunt permise livrri pariale ale mrfiiJ 6unt premise numai dac se specific n mod e%pres. B 6unt permise trans$ordrileJ B -ocumentele care vor prezentate n $aza acreditivului. Crdonatorul acreditivului tre$uie s specifice tipurile de documente care vor fi prezentate, documente care vor fi prezentate de ctre $eneficiar la plat4acceptare4sau ne.ociere. n cazul acreditivului documentar, sunt prezentate $ncilor urmtoarele tipuri de documente: #. Cam$ii trase de $eneficiar la vedere sau la termen (la 3), K), ?) sau 2+) zile de la vedere ; A. Gactura comercial; C. -ocumentele de transport solicitate. #ceste documente vor depinde de modalitatea de transport utilizat: B Pe calea aerului (6crisoarea de trasur aerian ; B Pe calea ferat (6crisoarea de trsur feroviar49ail Ia=$ill4sau 9ail Consi.nment 7ote ; B Pe osea (6crisoarea de trsur rutier ; B Pe ap (conosament4 $ill of ladin. ; -. -ocumente de asi.urare.

'. #lte documente prezentate $ncilor: F Certificat de ori.ine; F Certificat de analiz; F 5ista de am$alare; etc. B 6emnarea formularului de deschidere de acreditiv. Giecare cerere de deschide acreditiv tre$uie s fie semnat i datat de ctre ordonatorul acreditivului. $vanta-e (i dezavanta-e pentru e.portator (i importator n cazul acreditivului documentar !rincipalele avantaje pentru exportator sunt : B -ependena importatorului de starea sa de solva$ilitate este nlocuit de dependena de o $anc. B n cazul n care acreditivul este confirmat de o $anc din ara e%portatorului, e%portatorul nu mai este supus riscului de ar. B n cazul n care acreditivul m$rac forma unuia irevoca$il, acesta nu poate fi anulat fr acordul e%pres al e%portatorului. !rincipalele dezavantaje pentru exportator sunt: B e%portatorul tre$uie s ntocmeasc documentele corect. Crice mic discrepan ntre documente poate cauza nt&rzieri la plat. !rincipalele avantaje pentru importator sunt: @ ntruc&t e%portatorul este si.ur c importatorul va plti, importatorul poate s ne.ocieze mai $ine termenele de cumprare a mrfurilor. @ importatorul poate controla termenul e%pedierii mrfii i destinaia acestora. @ e%ist asi.urarea c nu se va efectua nici o plat p&n c&nd documentele de titlu nu se primesc i sunt ntocmite corect. @ protecia este dat de Pu$licaia nr. 8)). !rincipalele dezavantaje pentru importator sunt: B ntruc&t $ncile lucreaz numai cu documente i nu cu mrfuri, nu se acord protecie mpotriva calitii proaste sau a mrfurilor cu defecte. B n cazul n care acreditivul este irevoca$il, acesta nu poate fi anulat fr acordul e%portatorului. #.+ ,oncluzii n acreditivele documentare, $ncile implicate n derularea acestora se ocup numai de modul de ntocmire a documentelor i nu de mrfurile sau serviciile la care se refer documentele respective. Pierderea din vedere a termenelor i condiiilor acreditivului poate cauza apariia unor discrepane care conduc la neefectuarea plii la termenele sta$ilite prin acreditivele respective, astfel: @ prezentarea cu nt&rziere a documentelor la $anc conduce, uneori, la e%pirarea termenului de vala$ilitate a acreditivului; @ nt&rziere n livrarea mrfii; @ descrierea mrfurilor din facturi nu este aceeai cu cea fcut n acreditiv. Pre"entarea documentelor

Clienii $ncilor tre$uie s se asi.ure ntotdeauna c documentele ane%ate la acreditivul documentar s fie prezentate funcionarului $ancar al sucursalei sau al unei direcii din centrala $ncii care iniial a avizat acreditivul. #lte pro$leme care pot s apar la prezentarea documentelor sunt: " Cam$iile pot fi trase incorect sau neandosate. " Cazul n care consamentele prezentate $ncii, purt&nd meniunea ;shipped on $oard>4 ;ncarcat la $ord> nu sunt semnate sau nici mcar datate de ctre autoritatea oficial. " n cazul n care unele documente solicitate n $aza acreditivului lipsesc. " n cazul n care documentele de asi.urare au nscris o valoare incorect sau n cazul n care riscurile care urmeaz a fi asi.urate n $aza acreditivului nu sunt acoperite etc. Practica acreditivului documentar prezint dou principii fundamentale ale acestuia: " independena acreditivului fa de contractul de $az, n sensul c, dac e%portatorul i ndeplinete o$li.aiile din acreditiv , plata se va efectua n conformitate cu termenii acreditivului, indiferent de nenele.erile care pot aprea cu privire la contractul de $az. 'ste important faptul c toate prile sunt ncredinate c $ncile, cea emitent sau cea confirmatoare, i vor respecta o$li.aiile de plat. " cerina ca documentele prezentate $ncii s fie n strict concordan cu termenii acreditivului. "ncasso-ul documentar (i acreditivul documentar -ei ntre incasso"ul docuentar i acreditivul documentar e%ist unele elemente similare, totui ntre acestea e%ist, de asemenea, i importante deose$iri. #cestea sunt concluzionate n urmtorul ta$el: incasso-ul documentar acreditivul documentar 2. '%portatorul i solicit $ncii sale s deruleze incasso"ul. (. '%portatorul controleaz ceea ce fac $ncile prin includerea n ordinul de incasso. 3. Pentru e%portator, o$inerea plii depinde de capacitatea de plat a importatorului. 2. !mportatorul (ordonatorul i solicit $ncii s emit acreditivul documentar.

(. !mportatorul controleaz ceea ce fac $ncile prin specificarea documentelor solicitate. 3. Pentru e%portator, o$inerea plii depinde de ntocmirea corect a documentelor i de credi$ilitatea $ncii care va efectua plata. L. Pentru importator, o$inerea L. Pentru importator, o$li.aia de plat documentelor depinde, de o$icei, de apare atunci c&nd ntocmete cererea plata sau acceptarea cam$iei. de deschidere acreditiv. C$inerea documentelor nu necesit alte formaliti suplimentare.

*rdinea metodelor de plat descrise p%n acum 5iteratura de specialitate recomand clienilor $ncii acordarea unei atenii speciale at&t incasso"ului documentar, c&t i acreditivului documentar, ntruc&t aceste modaliti de plat sunt foarte complicate, i, n acelai timp acestea reprezint sin.urele posi$iliti pe care le pot ale.e importatorii sau e%portatorii pentru efectuarea unei pli n vederea stin.erii unei datorii. n cele ce urmeaz, sunt menionate principalele modaliti de plat disponi$ile prezentate din punctul de vedere al e%portatorului. #cestea sunt prezentate n ordinea descresctoare a riscului, cea mai periculoas modalitate fiind prima. n acelai timp, riscul crete din punctul de vedere al importatorului. 2. '%pedierea mrfurilor (ceea ce nseamn trimiterea acestora n strintate fr e%istena unui contract de v&nzare internaional i ateptarea efecturii plii pentru mrfurile v&ndute . (. Cperaiunile comerciale de open account (ceea ce presupune c mrfurile sunt transmise, iar plata se va efectua la anumite interval de timp . 3. -ocumentele sunt transmise direct importatorului, iar plata se va efectua atunci c&nd acestea sunt primite (lucru care nu i confer e%portatorului nici un control . L. !ncasso"ul documentar. 8. #creditivul documentar. K. Plata n avans (ceea ce nseamn c e%portatorul i va primi $anii naintea trimiterii mrfurilor i e%ist o perioad de creditare n timpul creia $anii pot fi utilizai pentru producerea sau cumprarea mrfurilor care urmeaz a fi e%portate .
BIBLIOGRAFIE
1. $/01)2$,1)' 0. Pia!a de capital-caracteristici$ evolu!ii$ tran"ac!ii$ 'ditura 'conomic, Aucureti, ())L 2. 3$4/O' ,. %$5%$,' /. 62O5",)2' ,. +oned$ credit$ bnci, 'ditura -idactic i Peda.o.ic, Aucureti, 2??L !. 3)5/$/7)' 3. 2$83$,1' T. 9"417"/' 6. PO4)/' $. Inflation targeting. ,essons from t-e international experience, Princeton ,niversit= Press, Princeton, 7eI, Merse=, 2???. #. 3)5/$/7)' 3.

9"417"/' 4. 6. Inflation targeting) A ne. frame.or' for monetar( polic(/>, http:44III.n$er.or.4papers4INK2+ +. 3O$:;' 9. 0ela!ii financiare #i valutare interna!ionale$ 'ditura 'conomic, Aucureti, ())3 <. 35$/' P. 0ela!ii valutar-financiare interna!ionale , Aucureti, 'ditura Otiinific i 'nciclopedic, 2??8 =. 35$/' P. 0ela!ii financiare #i monetare interna!ionale , Aucureti, 'ditura 'conomic, 2??N >. 35$/' P. ,O4T",$' I. 1conomica activit!ii financiare #i monetare interna!ionale$ 'ditura 'conomic, Aucureti, ())3 ?. 3"41OP' P. %O/' %. Foreign 1xc-ange 2andboo' 3 +anging 0is' & *pportunit( in 4lobal +ar'ets, 7eI PorQ, /cRraI Sill, !nc., 2??( 1@. 35$/,1' ). $. '%port"!mport -ocumentation, Pu$lishin. Souse C7#P/#7 and S#55
Mecanisme valutare

11. 38TT)5'A. 3O54)TT"' 0. P)4)/T"' P. Financial mar'ets and 1uropean monetar( cooperation$ 2??+, ,niversit= of Cam$rid.e ,T 12. ,$"5/4' A. Introducere &n legisla!ia 5niunii 1uropene$ 'ditura ,niversal -alsi, Aucureti, ())2 1!. ,2$08)' ,. 0O5%O/' ,. 5. 6-e 1mergence of +ar'et 1conomics in 1astern 1urope, 7eI PorQ, /aple 0ail, 2??( 1#. ,O4T",;' ". Politica monetar$ 'ditura #6', Aucureti, ())( 1+. ,O4T",$' ". 2$B$5)4,8' 4. Politici #i te-nici bancare$ 1ditura A71$ 8ucure#ti$ 9::; 1<. %$5%$,' /. CDE,8' T. +oned-<redit$ 'ditura #6', Aucureti, ())( 1=. %$5%$,' /. CDE,8' T. +oned #i credit$ vol. 2, 'ditura #6', Aucureti, ())( 1>. %;"$/8' %. Func!ionarea economiei #i ec-ilibrul extern , Aucureti, 'ditura #cademiei 9om&ne, 2??(

1?. %$C"%' :. :$665)' P. ,a monnaie et la politi=ue mon>taire, Paris, 'conomica, 3eme edition 2@. %":9;5)4,8' ). 01"38F"8' 9. "4;5)4,8' 9. Datoria extern a !rilor &n curs de de"voltare, Aucureti, 'ditura Otiinific i 'nciclopedic, 2?NN 21. 0$6TO/"8,' 4. Practici bancare interna!ionale, Aucureti, 'ditura 'conomic, 2??8 22. 0$6TO/"8,' 4. Finan!e interna!ionale, Aucureti, 'ditura 'conomic, 2??L 2!. 0$4P$5' P. 1xc-ange 0ate Policies in 1conomies in 6ransition, ,n.aria, Committee of 6cience Polic=, 2??8
Bi lio"rafie

2#. 01O41' %. O5T"B' ). 6-e <-anging 1nvironment of International$ Financial +ar'ets, / 6t. /artin s Press, 2??K 2+. 0)O50)4,8 0O2OEO"8-2.. 8usiness of ban'ing (vol. ! i !! , Aucureti, #.6.'., ())( 2<. 0)O50)4,8 0O2OEO"8'-2. +i loace$ modalit!i #i instrumente de plat$ 'ditura #6', Aucureti, ())3 2=. 0O8G' :. 6r. 1conomie mon>taire et financi?re, Paris, 'conomica, 2??( 2>. 05$8A)' P. 6-e 1conomics of +onetar( Integration, second revised edition, C%ford ,niversit= Press 2?. 08"T"$/' 9. Approc-es to 1xc-ange 0ate Polic( , Hashin.ton -C, !/G !nstitute, 2??L !@. "O/)4,8' 9. 0h. 4"23)54T)"/' ". ,egisla!ie bancar cu adnotri #i comentarii , Aucureti, 'ditura '%pansion : #rmonia, 2??? !1. "4;5)4,8' 9. Politica monetar$ stabilitatea macroeconomic #i reforma bancar &n 0om%nia, A79, 2??8 !2. 7"5"F)4,8' ,. 0ela!iile valutar-financiare interna!ionale , Aucureti, 'ditura Otiinific i 'nciclopedic, 2?N+ !!. 7"5"F)4,8' ,. +oned 3 mic enciclopedie, Aucureti, 'ditura Otiinific i 'nciclopedic, 2?+( !#. 9$5"/' 0. P8"8' $l.

(coordonatori Dic!ionar de rela!ii economice interna!ionale , Aucureti, 'ditura 'nciclopedic, 2??3 !+. 9)H)5' P. +one($ Financial Institutions and 1conom(, SomeIood, !llinois, !9H!7, 2?+K
Mecanisme valutare

!<. 9"417"/' 4. 6. 6-e economicsof mone($ ban'in and financial mar'ets$ si%th edition, Colum$ia ,niversit= ,6#, ())2 !=. 9"417"/' 4. 6. Inflation targeting in emerging mar'et countries>, http:44III.n$er.or.4papers4INK2+ !>. /)058E' 9. Pl!i #i garan!ii interna!ionale, Aucureti, 'ditura #ll, 2??K !?. /)058E' 9. 6e-nici de calcul valutar-financiar , Aucureti, 'ditura /ilitar, 2??( #@. P$A2)H' 9. A"/4TO/)' %. 3)/T2)H' P. 5@ Financial Institutions and +ar'ets, /ac/illan, 2??2 #1. P)H5$5%' :. 4estion financi?re internationale, (eme edition, C5'<, 2?+? #2. POP$' ". (coordonator 6ran"ac!ii comerciale interna!ionale, Aucureti, 'ditura 'conomic, 2??N #!. P5"44)5' P. 7trat>gie et >conomie des >c-anges internationaux, Leme edition, Paris, Collection !<A, 5a 9evue AanUue editeur, 2??) ##. P8//)TT' 3. :. 5",74' %. International business$ second edition, AlacQIell Ausiness, 2??+, ,T #+. 5"TT)5' 4. 2. 4"23)5' 2. A. Principles of /one=, AanQin. and Ginancial /arQets, 7eI PorQ, /ac/illan, 2??) #<. 5;%82)4,8' ). +onetar( and Foreign 1xc-ange Polic( in t-e 6ransition Period) 6-e case of 0omania , 7eI PorQ, HorQin. paper series, 7eI PorQ ,niversit= 5aI 6chool, 2??N #=. 5OG"/' 2. 4estiunea riscurilor bancare, Aucureti, 'ditura -idactic i Peda.o.ic, 2??N
Bi lio"rafie

#>. 4;CO"8' C. 7istemul european de bnci centrale, 'ditura Colecia 7aional, Aucureti, ())) #?. 4"5OI/' :. 9. ,e d>sordre mon>taire international, Paris, Satier, 2??2 +@. 4C)/44O/' 2. ;Inflation targeting as a monetar( polic( rul e>, http:44III.n$er.or.4papers4IKN?) +1. 3. /. 5. 9e.ulamentul privind efectuarea operaiunilor valutare nr. 043K2K4L mai 2??( +2. 3. /. 5. 0egulamentul privind efectuarea opera!iunilor

valutare nr. A (042)+2342+ au.ust 2??L +!. 3. /. 5. 0egulamentul nr. 342??N privind efectuarea opera!iunilor valutare +#. 3. /. 5. 0egulamentul nr. ;/9::B privind regulamentul valutar$ pu$licat n /. C. nr. (?N4)+.)L.())8 ++. 3. /. 5. 0egulamentul nr.C/9::B pentru modificare #i completarea 0egulamentul nr.;/9::B privind regulamentul valutar$ pu$licat n /. C. nr.K3K4 ().)N.())8 +<. 3. /. 5. Dorma nr.E/9::B privind func!ionarea pie!ei valutare interbancare, pu$licat n /. C. nr. (?N4)+.)L.())8

2. MODALITATI DE PLATA INTERNATIONALE

Modalitatile de plata internationale cuprind totalitatea operatiunilor si a tehnicilor de plata, controlul bancar, circuitul documentelor prin intermediul carora creditorul incaseaza de la un debitor creanta rezultata din schimburile economice externe.

ACREDITIVU D!CUME"TAR
Reprezinta an#a$amanetul asumat de catre o banca pe baza ordinului cumparatorului, de a %ira o anumita suma %anzatorului &bene'iciarului(, intr) un inter%al de timp, contra remiterii documentelor care do%edesc ca o mar'a a 'ost expediata. *rin 'olosirea acrediti%ului documentar ca modalitate de plata, %anzatorul urmareste sa obtina #arantia ca %a incasa contra%aloarea mar'ii, iar cumparatorul, ca prin plata documentelor %a receptiona mar'a. Acrediti%ul documentar este un an#a$ament prin care o banca &emitenta, coordonatoare(, actionand la cererea si in con'ormitate cu instructiunile clientului sau &ordonatorul acrediti%ului, cumparatorul(, se obli#a sa e'ectueze o plata catre o terta persoana &bene'iciarul acrediti%ului, %anzatorul(, sau sa plateasca, ori sa accepte, ca urmare a ordinului dat de bene'iciarul acrediti%ului, cambii care au 'ost trase de catre bene'iciar, sau sa autorizeze o alta banca sa e'ectueze o plata catre bene'iciar, sa accepte sau sa ne#ocieze cambii. *entru , acrediti%ul documentar apare ca o promisiune de plata ire%ocabila din partea unei banci, conditionata de catre el de prezentarea intr)un anumit termen a setului de documente care atesta expeditia mar'ii. *entru

vanzator (exportator)

cumparator (importator), consta dintr)o dispozitie de plata ire%ocabila in 'a%oarea %anzatorului.

a deschiderea acrediti%ului documentar, cumparatorul da ordin bancii sale sa deschida un acrediti% in 'a%oarea %anzatorului si sa)l analizeze prin intermediul unei banci corespondente, de re#ula banca %anzatorului. Deschiderea ununi acrediti% presupune inter%entia a cel putin doua banci care se a'la in doua tari di'erite &banca ordonatoare si banca bene'iciarului(. Toate operatiunile le#ate de deschiderea unui acrediti% documentar au menirea de a asi#ura atat pe %anzator cat si pe cumparator ca tranzactia se poate in'aptui din punct de %edere al e'ectuarii platii internationale. Deschiderea acrediti%ului

nu implica o operatie de plata

din partea cumparatorului, ci

creaza doar

premisa acesteia, cu conditia ca %anzatorul sa depuna documentele in termen la banca sa si sa respecte conditiile pe care le
cuprinde acrediti%ul ce i)a 'ost deschis. Formele acreditivului: 1.Revocabil - poate 'i anulat sau modi'icat in orice moment, 'ara noti'icarea prealabila a bene'iciarului. Aceasta 'orma este 'oarte rar utilizata intrucat nu o'era bene'iciarului si#uranta incasarii sumelor cu%enite. 2. Irevocabil - nu poate 'i anulat sau modi'icat 'ara acordul expres al tuturor partilor din acord. Ast'el, bene'iciarul se asi#ura ca plata se %a 'ace con'orm pre%ederilor, in termenii si conditiile pre%azute. 3. Irevocabil, neconfirmat de banca corespondenta - banca emitenta poate da dispozitii bancii corespondente sa in'ormeze bene'iciarul de deschiderea acrediti%ului documentar, 'ara sa adau#e propria con'irmare. 4. Irevocabil, confirmat de banca corespondenta - din punctul de %edere al bene'iciarului, aceasta este cea mai si#ura 'orma de acrediti% documentar, deoarece include an#a$amentul ire%ocabil al bancii corespondente de a onora documentele prezentate, bineinteles, daca aceste documente indeplinesc termenii si conditiile stabilite. Termenii de plata &nb 626h79g sp; bilete la ordin Plata la vedere ) este 'acuta de banca con'irmatoare la prezentarea documentelor de con'irmare. *ot include si

&nb 626h79g sp; manarea la plata ) este 'acuta la o anumita data in %iitor &speci'icata(, de exemplu +, de zile dupa prezentarea documentelor sau dupa data conosamentului &nb 626h79g sp; cceptarea ) politele emise dupa cum s)a stipulat in acrediti%ul documentar sunt acceptate de banca con'irmatoare si returnate bene'iciarului &de exemplu, polita este scadenta la -, de zile de la data conosamentului( &nb 626h79g sp; !e"ocierea ) creditul este platit de catre banca emitenta la primirea documentelor. .ene'iciarul %a prezenta

documentele bancii corespondente stipulate in acrediti%ul documentar. Aceasta banca %a inainta la randul documentele bancii emitente solicitand plata si %a plati bene'iciarului la primirea platii din partea bancii emitente. ! banca intermediara &ne#ociatoare( %a ne#ocia documentele, platind bene'iciarului %aloarea acestora minus un comision, iar apoi %a astepta plata din partea bancii emitente. In derularea acrediti%ului documentar sunt implicate urmatoarele parti/ ) ordonatorul & importatorul ( ) cel care solicita bancii sale deschiderea unui acrediti% ) banca emitenta & a importatorului ( ) cea care la solicitarea ordonatorului isi asuma un an#a$ament de plata ) bene'iciarul acrediti%ului & exportatorul ( ) cel in 'a%oarea caruia a 'ost deschis acrediti%ul si care are obli#atia sa prezinte setul de documente in %ederea incasarii contra%alorii mar'ii ) banca exportatorului & banca a%izatoare0 noti'icatoare0 platitoare sau banca ne#ociatoare ( cea care il deser%este pe bene'iciarul acredtiti%ului. E'ectuarea platii prin acrediti%ul documentar presupune mai multe etape/ 1. 2. 3. &nb 626h79g sp; importatorul da dispozitie de deschidere a acrediti%ului

&nb 626h79g sp; banca importatorului &emitenta acrediti%ului( noti'ica bancii exportatorului deschiderea acrediti%ului in 'a%oarea acestuia sau trans'era acrediti%ul la banca exportatorului0 &nb 626h79g sp; banca exportatorului il anunta pe acesta de deschiderea acrediti%ului, cerandu)i sa con'irme %alabilitatea clauzelor acestuia si in%itandu)l sa se prezinte cu documentele de expeditie in %ederea e'ectuarii platii0

4. #.

&nb 626h79g sp;

exportatorul li%reaza mar'a, obtine documentele cerute prin acrediti% si le depune la banca sa0

&nb 626h79g sp; banca %eri'ica con'ormitatea documentelor in 'unctie de pre%ederile acrediti%ului si dispune anumite masuri speci'ice in cazul in care documentele nu sunt corespunzatoare &le poate restitui spre corectare, solicita bene'iciarului amendamente la conditiile acrediti%ului, ne#ociaza sub rezer%a, sau re'uza e'ectuarea platii in cazul in care documentele au a$uns cu intarziere sau incomplete(0 &nb 626h79g sp; banca importatorului remite documentele catre importator, care, pe baza lor, %a intra in posesia mar'ii, iar banca opereaza in contul acestuia0 &nb 626h79g sp; banca exportatorului crediteaza contul acestuia cu suma incasata din li%rarea mar'ii, si daca este cazul, debiteaza contul bancii importatorului cu suma respecti%a0

$. %. &.

&nb 626h79g sp; se solicita con'irmarea acrediti%ului apelandu)se la o terta banca, care se an#a$eaza 'erm la #arantarea platii, preluand ast'el riscurile de neplata sau de intarziere la plata. 'lementele acreditivului documentar Datele importante care %or trebui neaparat cuprinse in document sunt/ &nb 626h79g sp; &nb 626h79g sp; &nb 626h79g sp; numele si adresa solicitantului numele si adresa bene'iciarului tipul creditului/ ire%ocabil, trans'erabil...

&nb 626h79g sp; numele si adresa bancii corespondente &solicitantul %a contacta banca emitenta pentru consultanta re'eritoare la acest aspect( &nb 626h79g sp; &nb 626h79g sp; &nb 626h79g sp; &nb 626h79g sp; &nb 626h79g sp; &nb 626h79g sp; &nb 626h79g sp; &nb 626h79g sp; &nb 626h79g sp; &nb 626h79g sp; &nb 626h79g sp; &nb 626h79g sp; &nb 626h79g sp; daca acrediti%ul urmeaza a 'i con'irmat de catre banca bene'iciarului %aloarea acrediti%ului data la care expira acrediti%ul conditiile in care se %a expedia mar'a locul in care %a 'i disponibil creditul cum %a 'i disponibil acrediti%ul &la %edere...( lista completa a documentelor cerute, cu precizarea exacta a naturii 'iecaruia descrierea bunurilor care %or expediate portul sau locul de incarcare a bunurilor ultima data de expediere daca este necesar portul sau locul de descarcare a mar'urilor daca sunt posibile li%rari partiale daca sunt posibile transbordari de mar'uri

(lasificarea acreditivelor / a. dupa natura lor &nb 626h79g sp; acrediti%ul documentar re%ocabil &nb 626h79g sp; acrediti%ul documentar ire%ocabil &nb 626h79g sp; acrediti%ul documentar domiciliat in tara cumparatorului &nb 626h79g sp; acrediti%ul documentar domiciliat in tara %anzatorului &nb 626h79g sp; acrediti%ul documentar trans'erabil &nb 626h79g sp; acrediti%ul documentar netrans'erabil &nb 626h79g sp; acrediti%ul documentar di%izibil &nb 626h79g sp; acrediti%ul documentar indi%izibil &nb 626h79g sp; acrediti%ul documentar utilizabil total &nb 626h79g sp; acrediti%ul documentar partial sau platibil in transe &nb 626h79g sp; acrediti%ul documentar re%ol%in# &nb 626h79g sp; acrediti%ul documentar utilizabil prin cambii &nb 626h79g sp; acrediti%ul documentar cu clauza rosie &nb 626h79g sp; acrediti%ul documentar subsidiar &nb 626h79g sp; acrediti%ul documentar 1bac2 to bac21 &nb 626h79g sp; acrediti%ul documentar de rambursare

b. dupa locul unde se %a 'ace plata

c. in 'unctie de clauzele a'erente modului lor de executare sau de li%rare a mar'urilor

3orme ale acrediti%ului

) Acreditivul transferabil / bene'iciarul poate solicita ca banca corespondenta sa trans'ere acrediti%ul, in intre#ime sau partial, catre o terta parte &numita al doilea bene'iciar( in concordanta cu pre%ederile continute in UC*. .ene'iciarul poate solicita, dar nu impune, ca un acrediti% sa 'ie trans'erat, decizia ramanand la latitudinea bancii ) Scrisoare de credit stand-b ! pre%ede o perioada mai extinsa pentru e'ectuarea platii. Con'orm intele#erii, banca importatorului se obli#a sa onoreze plata daca exportatorul poate do%edi ca 'irma importatoare nu si)a indeplinit obli#atiile. ) Acreditivul cu clau"a rosie si clau"a verde / e'ectuarea platii partiale in a%ans daca se respecta anumite conditii ) Acreditivul subsidiar #bac$ to bac$%/ implica doua scrisori de credit separate. *rima este in 'a%oarea societatii exportatoare, care da dispozitie bancii sale sa emita o a doua scrisoare de credit in 'a%oarea unui 'urnizor al exportatorului &care 'urnizeaza materiile prime necesare producerii bunurilor( In relatiile ordonator-beneficiar cu bancile , trebuie sa se ia in consideratie urmatoarele elemente/ a. acrediti%ul documentar este un contract autonom, independent de contractul comercial b. in toate etapele derularii acrediti%ului, toate partile implicate iau in considerare toate documentele, nu si mar'urile c. bancile nu isi asuma nici o raspundere cu pri%ire la 'orma, autenticitatea si le#alitatea documentelor d. bancile examineaza documentele cu o #ri$a rezonabila, pentru a se asi#ura ca mar'urile sunt con'orme cu termenii si conditiile din acrediti% e. bancile nu isi asuma responsabilitatea pt. consecintele care apar din/ ) intirzierea transmiterii mesa$elor sau discutiilor ) pierderea unor documente ) deteriorarea sau aparitia unor erori in timpul transportului mar'urilor ) traducerea incorecta a unor termeni sau interpretarea lor #resita ) intreruperea acti%itatii bancare ca urmare a 'ortei ma$ore, inter%al in care nu se %a plati acrediti%ul, care este posibil sa expire in acea perioada '. bancile care utilizeaza ser%iciile altor banci o 'ac numai pe contul si riscul ordonatorului.

4CRI4!AREA DE CREDIT C!MERCIA 5

Reprezinta o modalitate de plata prin care banca emitenta se an#a$eaza, in mod ire%ocabil 'ata de exportator, sa e'ectueze plata, cu respectarea conditiilor cuprinse in textul scrisorii. Acest document este emis de catre banca importatorului, la ordinul acestuia si este adresat direct exportatorului, pe care il autorizeaza sa tra#a cambii la %edere sau la termen. .anca emitenta se an#a$eaza sa onoreze cambiile prin plata &daca acestea sunt la %edere(, sau prin acceptare &daca sunt la termen(, cu conditia ca odata cu cambiile sa 'ie prezentate si documentele mentionate in scrisoarea de #arantie care sa ateste expedierea mar'ii. 4pre deosebire de acrediti%, scrisoarea de credit este domiciliata intotdeauna in strainatate, la sediul bancii emitente din tara importatorului sau dintr)o terta tara. *lata prin scrisoare de credit comercial reprezinta si#uranta atat pentru exportator, care are an#a$amentul ire%ocabil al bancii emitente, cat si pentru importator, deoarece onorarea cambiilor se 'ace numai cu do%edirea prin documente a indeplinirii obli#atiilor %anzatorului. IN&ASSO-'L DO&'MENTAR. Aceasta modalitate de plata consta in 'aptul ca importatorul &cumparatorul( accepta plata documentelor remise de catre exportator &%anzator(, remitere care se realizeaza prin bancile celor doi parteneri/ banca exportatorului la care acesta depune documentele de expeditie si cea a importatorului care tine contul acestuia. Partile implicate in derularea platii prin incasso sunt / ) ordonatorul & exportatorul ( ) acel client care instructioneaza operatiunea de incasso bancii sale ) banca emitenta ) banca careia ordonatorul i)a incredintat operatiunea de incasso ) banca insarcinata cu incasarea ) orice banca, alta dec6t cea emitenta, ce inter%ine in incasarea prin incasso ) banca prezentatoare ) cea insarcinata cu prezentarea documentelor platitorului si uneori cu incasarea lor ) trasul & importatorul ( ) acela caruia i se %or prezenta documentele insotite de ordinul de incasare. Particularitati ale mecanismului platii prin incasso / 1. !peratiunea este o simpla %ehiculare de documente, obli#atia bancii rezumindu)se doar la prestarea unor ser%icii in anumite conditii, deri%ate din instructiunile primite de la exportator si din uzantele internationale. 2. Documentele %ehiculate de banci sint de 7 'eluri/ ) documente comerciale/ 'actura, documentul de transport, documentul de proprietate ) documente 'inanciare/ cambii, bilete la ordin, chitante sau recipise & 8arrant (, etc. In 'unctie de documentele %ehiculate, exista 7 'eluri de incasso/ ) incasso simplu ) platile se 'ac contra documente 'inanciare, neinsotite de documente

comerciale ) incasso documentar ) platile se 'ac contra documente comerciale, insotite sau nu de documente 'inanciare 3. 4copul operatiunii de plata este transmiterea documentelor de la bene'iciarul platii la platitor contra plata, contra acceptare sau in alte conditii. Indi'erent daca incasso)ul este simplu sau documentar, plata are un caracter documentar, in sensul ca prin %ehicularea de catre banci a documentelor , in 'inal plata se %a 'ace tot contra documente. 4e urmareste ast'el ca destinatarul mar'ii sa nu intre in principiu in posesia documentelor, pina cind executa obli#atia de plata sau o alta obli#atie similara. In cazul incasso)ului documentar, acest caracter documentar este mai pronuntat intrucit plata nu se %a 'ace contra mar'uri, ci doar contra documente care atesta li%rarea. Cu toate acestea, incasso)ul nu prezinta o #arantie solida pt. exportator, ca importatorul %a achita neconditionat la primirea documentelor. 4in#ura obli#atie de plata a importatorului este cea asumata prin contractul comercial, riscurile din neincasare re%enindu)i exportatorului, ca in cazul oricarei plati ne#arantate. A%anta$ele de derulare sint prioritar in 'a%oarea importatorului, spezele si comisioanele bancare 'iind suportate de exportator. !rientarea in planul acti%itatii de comert exterior asupra directiei acestei modalitati de plata, o recomanda in urmatoarele conditii/ ) cind relatiile cu parteneri traditionali sint de mare incredere ) cind re#lementarile sau uzantele din tara importatorului recomanda sau impune exclusi% aceasta modalitate de plata ) cind exportatorul detine o pozitie concurentiala mai scazuta. Derularea operatiunilor prin incasso documentar presupune urmatoarele etape/ exportatorul obtine documentele care atesta indeplinirea obli#atiilor din contractul de %anzare)cumparare internationala &cambii, bilete la ordin, chitante, 'acturi, documente de transport(0 exportatorul depune documentele la banca sa insotite de un ordin de incasare0 banca exportatorului %eri'ica documentele si daca acestea sunt corecte le trimite bancii importatorului0 banca importatorului, actionand corespunzator cu instructiunile din ordinul de incasso remite documentele contra plata, in moneda speci'icata0 banca importatorului debiteaza contul acestuia si crediteaza contul bancii exportatorului pe baza a%izului de e'ectuare a platii0 importatorul primeste de la banca sa documentele trimise de exportator si cu a$utorul acestora intra in posesia mar'ii0 banca exportatorului crediteaza contul acestuia cu suma reprezentand %aloarea mar'urilor li%rate. Aceasta metoda de plata este mai putin si#ura pentru exportator decat acrediti%ul documentar, deoarece mar'a este li%rata pe adresa expeditorului 'ara nici o #arantie de plata. In practica, acest nea$uns poate 'i inlaturat sau diminuat prin solicitarea inainte de e'ectuarea tranzactiei a unei #arantii bancare, prin utilizarea tratelor &trase asupra cumparatorului(, intocmirea documentelor de asi#urare a mar'ii, prin solictarea unor sume in a%ans, prin expedierea mar'ii pe adresa unei banci a#reate de exportator, sau a unui depozit de mar'uri din statia de destinatie, 'acandu) se totodata mentiunea ca mar'urile sa 'ie eliberate numai pe baza unor do%ezi de e'ectuare a platii &aceasta practica poarta denumirea de %inculatie(. .anca insarcinata cu incasarea si banca prezentatoare pot 'i una sin#ura daca documentele sint trimise direct institutiei 'inanciare care il deser%este pe tras, sau separate, atunci cind banca emitenta apeleaza la ser%iciile altei institutii bancare din tara trasului, pt. a se adresa bancii care il deser%este pe tras. !rdonatorul este acela care initiaza operatiunea si care, dupa expedierea mar'ii intr)un inter%al optim de timp dispune la banca sa setul complet de documente care atesta expedierea mar'ii. 3iind initiatorul operatiunii, exportatorul %a stabili conditiile concrete de derulare a acesteia, considerindu)se ca intrea#a operatiune se des'asoara din ordinul sau, pe riscul si raspunderea sa. Ca atare, documentele de incasare %or trebui sa 'ie insotite de instructiunile a'erente pe care ordonatorul trebuie sa le conceapa clar, concis si corect. *rincipala obli#atie a bancilor, ca prestatoare de ser%icii este de a transmite documentele si de a incasa contra%aloarea lor, con'orm instructiunilor date de ordonator. Con'orm acestor obli#atii, bancile sint datoare cu pri%ire la/ ) controlul documentelor ) executarea instructiunilor date de ordonator de a transmite documentele in termenele pre%azute de uzantele bancare ) sa prezinte documentele platitorului si sa obtina plata. 4in#ura obli#atie 'erma a bancii este ca in cazul neacceptarii dispozitiei de plata sau al neplatii, sa il anunte in cel mai scurt timp pe ordonator si sa ii puna la dispozitie documentele. .ancile nu au nici un 'el de raspundere in ceea ce pri%este documentele nepre%azute si in le#atura cu riscurile ce apar in derularea incasarii. "u au responsabilitate in caz de neacceptare sau de neplata si nu au obli#atia de a urmari incasarea, decit in limitele instructarii exprese de catre ordonator. Desi bancile au un rol limitat, in Romania, in calitatea lor de banci remitente, odata cu prezentarea documentelor de catre exportator, trebuie sa e'ectueze un control minutios atit asupra ansamblului conditiilor de derulare a operatiunii, cit si separat, cu pri%ire la 'iecare document, pt. a %edea daca nu a 'ost intocmit #resit sau daca este con'orm cu cerintele contractuale. Incassoul se recomanda a 'i 'olosit cu prudenta si numai atunci cand partenerii comerciali sunt 'oarte bine cunoscuti, prezinta incredere, sau in scopuri promotionale pe pietele acelor tari ale caror le#islatii comerciale contin restrictii in ceea ce pri%este alte modalitati de plata. ORDIN'L DE PLATA. Acest document reprezinta dispozitia data de o persoana &ordonator( unei banci de a plati osuma determinata in 'a%oarea unei alte persoane &bene'iciar(, in %ederea stin#erii unor obli#atii banesti pro%enind dintr)o relatie directaexistenta intre ordonator si bene'iciar. Ordinul de (lata ) reprezinta cea mai simpla modalitate de e'ectuare sau incasare a unei plati. Ca modalitate de decontare, se apropie cel mai mult de ceea ce se numeste plata, deoarece esenta sa consta in transmiterea unei sume de bani catre o persoana titulara a unei creante. Caracteristici ale operatiunii ca modalitate de plata / 1. Relatia de plata este declansata ca urmare a unei obli#atiuni asumate sau a unei datorii preexistente unei datorii care urmeaza sa se stin#a odata cu onorarea ordinului de plata

2. !peratiunea porneste la initiati%a platitorului, el 'iind cel care stabileste re#ulile dupa care se des'asoara aceasta 3. !rdinul de plata este de'init prin re%ocabilitate, ordonatorul putind sa)si retra#a sau sa modi'ice instructiunile de plata oricind pina la executarea platii0 re%ocarea ordinului de plata nu atra#e dupa sine nici un 'el de consecinte pt. partile implicate 4. In cazul ordinului de plata, depozitul sau pro%izionul bancar este obli#atoriu0 aceasta presupune obli#atia ordonatorului ca odata cu emiterea ordinului de plata, sa ceeze la banca si 'ondurile necesare, 'ie prin blocarea sumei respecti%e din contul sau bancar, 'ie prin depunerea ei in %ederea executarii platii, 'ie prin obtinerea unui credit de la banca. 5. Din punct de %edere al modalitatii de incasare, ordinul de plata poate fi/ ) simplu ) incasarea nu este conditionata de prezenta unui document sau de explicatia cu pri%ire la scopul platii ) determinat ) presupune obli#atia bene'iciarului platii de a prezenta anumite documente indicate de ordonator in continutul ordinului de plata. Partile implicate in derularea ordinului de plata sint/ a. ordonatorul & initiatorul operatiunii ( ) cel care plateste, care costituie depozitul bancar si care stabileste conditiile platii b. bene'iciarul ) cel care in 'a%oarea caruia se 'ace plata si care trebuie sa se con'ormeze cerintelor pre%azute in ordinul de plata si cel care pina in momentul incasarii de'initi%e nu are certitudinea incasarii sumei c. bancile ) care inter%in in derularea actiunii ca simpli prestatori de ser%icii. ) banca ordonatoare ) cea la care se creaza pro%izionul ) banca platitoare ) cea la #hiseele careia se executa e'ecti% plata si care solicita, 'ie anticipat, 'ie ulterior, de la banca ordonatoare, suma de plata ) alte banci. In schimburile comerciale externe ale Romaniei, ordinul de plata este 'olosit atit in relatiile comerciale, cit si in cele necomerciale, pt. primele 'iind mai rar intilnit, ca urmare a riscurilor de re%ocare pe care le prezinta. In relatiile de export sau de import, se %a 'olosi ordinul de plata combinat cu alte modalitati asi#uratorii sau atunci cind re%ocarea lui nu poate pre$udicia partea romana. In comertul international ordinul de plata este utilizat 'oarte rar &si atunci mai ales pentru plata unor a%ansuri sau rate scadente(, datorita riscului de re%ocare pe care il prezinta. *rin natura sa, ordinul de plata poate 'i re%ocat de catre ordonator inainte de a 'i incasat de catre bene'iciar, deoarece pana in momentul platii, sumele se a'la la dispozitia ordonatorului. Din aceste moti%e se recomanda 'olosirea ordinului de plata impreuna cu alte modalitati de plata, deoarece re%ocarea sa poate #enera pre$udicii importante bene'iciarului. !rdinul de plata se utilizeaza in comertul exterior mai ales in operatii auxiliare actului comercial propriu)zis/ taxe %amale, comisioane, cheltuieli de transport, sau in acti%itati necomerciale cum ar 'i achizitionarea de hartii de %aloare etc. Cel mai frecvent, ordinul de plata se foloseste pt. platile necomerciale / ) prestarea di'eritelor ser%icii ) plata na%lului ) plata primelor de asi#urare ) intretinerea personalului ambasadelor. S&RISOAREA DE )ARANTIE *AN&ARA. Reprezinta un inscris prin care o societate bancara denumita #aranta, se an#a$eaza in mod ire%ocabil ca, in cazul in care o anumita persoana 'izica sau $uridica &debitorul principal( nu %a plati la un anumit termen o suma determinata si indicata expres in scrisoare, sa plateasca suma neachitata in 'a%oarea unei alte persoane 'izice sau $uridice &bene'iciarul(. *rin scrisorile de #arantie bancara, bancile nu #aranteaza 'apte ci preiau intotdeauna obli#atia de plata pentru situatia cand cel #arantat nu si)a indeplinit obli#atiile contractuale. 4crisorile de #arantie bancara pot 'i/ ) , cand banca #aranta poate cere bene'iciarului sa)l urmareasca mai intai pe debitorul principal, si numai daca acesta nu e'ectueaza plata, banca sa achite suma datorata bene'iciarului0 ) in care bene'iciarul poate cere executarea platii de catre banca, 'ara ca in prealabil sa)l urmareasca pe debitorul principal #arantat si 'ara ca banca #aranta sa poata obiecta, respecti% sa poata opune bene'iciile de discutiune sau de di%iziune. A%and in %edere .ancile implicate sint/

simple

solidare,

obiectivul garantat, scrisorile de #arantie bancara pot acoperi urmatoarele situatii/

) se #aranteaza ca pana la o data stabilita, un platitor &importator( %a deschide un acrediti% documentar in 'a%oarea unui 'urnizor &exportator(0 ) o banca se an#a$eaza sa plateasca documentele primite la plata prin incasso documentar ) o banca #aranteaza executarea de catre un 'urnizor a unui contract, in bune conditiuni0 ) se #aranteaza cumparatorului strain restituirea a%ansului acordat 'urnizorului, daca acest nu li%reaza mar'urile din culpa lui0 ) in cazul participarii la licitatii internationale se #aranteaza ca 'irma care a casti#at licitatia, %a incheia contractul. In emiterea si in utilizarea scrisorilor de #arantie bancara, nu exista uzante internationale, ast'el incat 'iecare banca, la emiterea scrisorilor de #arantie, trebuie sa)si ia masurile necesare pentru ca debitorul principal sa)si achite obli#atiile cu%enite, si numai intr)o situatie extrema, banca sa achite sumele respecti%e.