Universitatea Spiru Haret Facultatea de Educaie Fizica i Sport Specializarea Kinetoterapie

FIZIOPATOLO IA EFO!TULUI

Lect"Univ"#rd" $ %u&ociu Elena Student$ Peptan Ale'andru An III (inetoterapie

%ucuresti )*+)

Cuprins

Oboseala fizica , Oboseala neuropsihica............................pag. 3 Oboseala auditiva, Oboseala vizuala, Supraantrenamentul.pag. 4 Testul la efort ...........................pag. 5 inliografie ................................pag. !3

"iziopatolgia antrenamentului
Oboseala fizica
O-oseala .izica este de.inita ca reducerea capacitatii de a continua e.ortul /ntr0un rit1 sta-il" Ea este deter1inata de o activitate 1usculara al carei volu1 variaza de la individ si individ, depinz2nd de 3radul de antrena1ent si dispare dupa o pauza de odi&na a carei durata variaza /n .unctie de volu1ul, durata si caracterul activitatii prestate de individul /n cauza" O-oseala /si 3aseste cauzele /n pri1ul r2nd /n procesele care .urnizeaza or3anis1ului ener3ia necesara activitatii .izice$ reducerea rezervelor ener3etice din 1usc&i sau din /ntre3ul or3anis1 reducerea rit1ului de aprovizionare a 1usc&ilor cu ener3ie c&i1ica scaderea rit1ului de .urnizare a o'i3enului transportat de s2n3e acu1ularea de 1eta-oliti /n 1usc&i ori /n alta zona a or3anis1ului +" O-oseala /n e.ortul static E.ortul static 41unca statica5 este deter1inat de an3a6area unor 3rupe de 1usc&i /n 1entinerea unei 3reutati sau /n e'citarea unei presiuni, ti1p /n care nu se e'ecuta alte 1iscari" #aca acest e.ort este 1are, an3a62nd 1ai 1ult dec2t 7*08*9 din puterea 1a'i1a a 1usc&ilor, .i-rele 1usculare contractate deter1ina o presiune intra1usculara at2t de puternica /nc2t s2n3ele nu 1ai poate patrunde din artere /n 1usc&i si activitatea acestora va .i li1itata de resursele lor anaero-e si de nivelul concentratiei produsilor 1eta-olici .inali" )" O-oseala 1usculara .ara acu1ulare de acid lactic O-oseala /n aceasta situatie nu poate .i pusa pe sea1a concentratiei /nalte a produsilor de cata-olis1 si este pro-a-il cauzata de epuizarea rezervelor de .os.ati 1acroer3ici, care nu pot .i destul de repede resintetizati prin ener3ia care provine din 3licoliza" :otivul pentru care scade eli-erarea 3licolitica a ener3iei este pro-a-il acela ca e'ercitiile .izice intense au epuizat treptat rezervele de 3lico3en din 1usc&i" ;" O-oseala cauzata de epuizarea rezervelor /n conditii aero-e" P2na /n prezent a .ost descrisa o-oseala 1usculara care se produce atunci c2nd 1usc&ii lucreaza at2t de intens /nc2t tre-uie sa utilizeze orice .or1a de ener3ie disponi-ila aero-a sau anaero-a" #ar c&iar /n conditii 1ai 1oderate, c2nd cerintele de ener3ie pot .i rezolvate nu1ai prin eli-erarea aero-a de ener3ie, rezervele pot .i epuizate si ast.el apare o-oseala si epuizarea" S0a 1entionat ca rezervele cele 1ai lar3i de ener3ie sunt 3lico3enul si 3rasi1ile" Pe c2nd 3rasi1ile sunt /n 1od nor1al disponi-ile /n cantitati 1ari, rezerva de 3lico3en este cantitativ li1itata"

Oboseala neuropsihica
I1portanta 1edicala si sociala a o-oselii neuropsi&ice /n conte'tul dezvoltarii civilizatiei 1oderne i1pune o tratare 1ai lar3a, necesara la1uririi unor 1ecanis1e i1plicate la nivelul li1itelor dintre .iziolo3ic si patolo3ic" <ontinutul acestui concept, trait pe o scara din ce /n ce 1ai 1are, este .oarte controversat, /n

.unctie de 1odul /n care autorii au /nteles sa0l a-ordeze din punct de vedere teoretic, analitic si e'peri1ental" Aceste date i1pun ideea ca o-oseala nu poate .i /nteleasa /n a.ara unor varia-ile a caror natura este di.erita 4.actori 1ateriali, psi&olo3ici, sociali etc"5 care actioneaza /n ansa1-lu si necesita o 1odalitate de a-ordare inte3rativa, siste1atica"

Oboseala auditiva
Se /ntele3e prin o-oseala auditiva cresterea te1porara a pra3ului audi-ilitatii consecutiv e'punerii la z3o1ot" Tre-uie su-liniat /nsa ca o-oseala produsa de z3o1ot reprezinta un .eno1en care se res.r2n3e 3lo-al asupra /ntre3ului or3anis1" E'ista un consens unani1 pe plan international de a denu1i o-oseala auditiva 1odi.icarea te1porara a pra3ului auditiv, .eno1en care poarta denu1irea de TTS 4Te1porar= T&res&old S&i.t5 sau deplasarea te1porara a pra3ului" Aceasta 1odi.icare este 1asurata audio1etric la un interval de ) 1inute de la e'punerea la z3o1ot 4TTS)5 pentru a .i di.erentiata de .eno1enul de adaptare, care se caracterizeaza tot printro crestere a pra3ului auditiv, /nsa cu o revenire rapida la valorile initiale 4/ntre c2teva secunde si un 1inut5"

Oboseala vizuala
#esi procesul vederii diri6eaza 1area 1a6oritate a activitatilor u1ane, oc&iul ca atare nu este incri1inat /n o-oseala neuropsi&ica, actul vizual constient av2nd sediul /n creier" Oc&iul are /n pri1ul r2nd rolul unui receptor si traductor de se1nale" >ntele3erea o-oselii vizuale ca .eno1en peri.eric sau ca o-oseala de su-siste1 rezida /n 1odalitatea re3larii vederii care se -azeaza pe o serie de 1ecanis1e re.le'e" <aracterul con.uz al i1a3inilor retiniene declanseaza re.le'ul de aco1odare care co1anda 1usc&iului ciliar 1odi.icarea cur-urii .etelor lentilelor cristalinului p2na c2nd i1a3inea devine clara" <antitatea de lu1ina care patrunde /n oc&i este re3lata printr0un 1ecanis1 re.le' care co1anda .anta pupilara" A'ele vizuale ale celor doi oc&i tre-uie sa se /ndrepte conver3ent asupra o-iectului perceput" Functia de conver3enta este auto1ata si se e.ectueaza prin co1anda 1usc&ilor care deplaseaza 3lo-ii oculari" O-oseala provine /n pri1ul r2nd dintr0o solicitare crescuta a co1ponentelor 1usculare care .ac parte din aceste 1ecanis1e" Se considera ca /n 3eneza o-oselii vizuale intra si 1ecanis1e nervoase retiniene care intervin /n adaptarea retinei la di.erite conditii de ilu1inat dar acestea sunt putin cunoscute p2na /n present"

Supraantrenamentul
O-oseala acuta este un .eno1en .iziolo3ic, care dispare la un ti1p relativ scurt dupa /ncetarea e.ortului si nu lasa ur1e ne3ative daca au .ost asi3urate conditii de re.acere$ ti1p de repus su.icient /nainte de re/nceprea e.ortului, ali1entatie corespunzatoare, etc" Supraantrena1entul, care este un dezec&ili-ru .unctional dura-il care se instaleaza /n ur1a suprasolicitarilor repetate /n procesul de antrena1ent, se /nsoteste de o serie de se1ne su-iective si o-iective caracteristice si duce la scaderea capacitatii de lucru a or3anis1ului si a per.or1antelor sportive" >n a.ara de suprasolicitarea produsa de e.ortul .izic /nsusi, e'ista si alti .actori care se asociaza de o-icei /n declansarea supraantrena1entului, ca de e'e1plu$ repaus 41ai ales so1n5 insu.icient, ali1entatie necorespunzatoare .ata de necesitatile pro3ra1ului de antrena1ent, asocierea unor c&eltuieli i1portante de ener3ie /n a.ara procesului de antrena1ent 4de e'e1plu /n 1unca pro.esionala5, tensiunea e1otionala intensa provocata de con.licte sociale /ndelun3ate" Alta serie de studii atra3e atentia asupra intricarii neuroendocrine /n dezec&ili-rul

.unctional din supraantrena1ent" Ast.el, au .ost 3asite asociate o in&i-itie electroence.alo3ra.ica anterocorticala si o eli1inare crescuta de +@ A cetosteroizi si +@0&idrocorticoizi 4prin e'cces de &or1on corticotrop5, precu1 si un .recvent de.icit al .unctiei tiroidiene" Se o-serva /n supraantrena1ent o crestere a tonusului si1patic atestata de cresterea 1eta-olis1ului -azal si a .recventei cardiace" Balorile .recventei cardiace cresc .ata de cele prezentate anterior de catre sportivul respectiv, at2t /n repaus, c2t si /n e.ort" Se prelun3este perioada de revenire dupa e.ort" Adaptarea cardiovasculara la e.ort se /ndeparteaza de 1odul econo1ic caracteristic sportivilor -ine antrenati" Pot sa apara de ase1enea o serie de 1odi.icari electrocardio3ra.ice" #ezec&ili-rul neuroendocrin se repercuteaza si asupra 1eta-olis1ului, su.erind /n pri1ul r2nd procesele ana-olice" Se produce o ne3ativare a -alantei de azot, cu sla-ire /n 3reutate 4/n .or1ele avansate5" Activitatea 1otoare su.era /n pri1ul r2nd su- aspectul coordonarii .ine a actelor 1otrice" Aceasta .ace ca /n sporturile /n care aceasta coordonare .ina are o i1portanta deose-ita, cu1 sunt, de e'e1plu, pro-ele alpine la sc&i, sariturile, 6ocurile sportive, sa se o-serve /nca de la /nceput scaderea per.or1antelor sportive"

Testul la efort

Testarea la e.ort este actual una dintre cele 1ai utilizate 1etode co1ple1entare pentru$ dia3nostice, de evaluare a severitCii a.ectCrii cardiovasculare, de evideniere a evolutivitCii -olii, de cuanti.icare a -ene.iciului di.eritelor intervenii terapeutice" Scopul dia3nostic i pro3nostic este .olosit /n principiu /n evaluarea -olnavilor cardiaci" Studiul or3anis1ului /n ti1pul e.ortului o.erC in.or1aii 1ai co1plete co1parativ cu starea de repaus, per1i2nd o 1ai -unC apreciere .uncionalC a aparatului cardiovascular" Per.or1ana la e.ort tre-uie sC .ie prezentatC 3lo-al, ca rezultanta .uncionarii interdependente a patru 1ari siste1e$ cardiovascular, pul1onar, 1uscular i san3uin" Ast.el testarea la e.ort reprezintC veri3C de le3CturC dintre patolo3ia cardiacC, respiratorie i capacitatea .uncionalC, reprezent2nd o 1etodC esenialC pentru evaluarea cardiovascularC co1pre&ensiva" Pe durata testului .lu'ul san3vin coronarian crete 4FS<5 pentru a rCspunde cererilor 1eta-olice crescute ale 1iocardului, iar li1itarea FS< poate apCrea pe E< " Testul de e.ort are o sensi-ilitate de @D9 i nu poate .i .olosit ca test de dia3nostic si3ur pozitiv sau ne3ativE totui reprezintC o pondere /n sta-ilirea dia3nosticului" Testul de e.ort reprezintC o 1etodC de investi3are lar3 utilizatC, put2nd .i e.ectuatC /n a1-ulator 4@)9 din teste /n SUA, /n +FFD5, care nu necesitC neapCrat prezena unui cardiolo3, ie.tinC co1parativ cu alte 1etode 4eco3ra.ia de stress este de ),+ ori 1ai scu1pC, SPE<T de stress de 7,@ ori iar coronaro3ra.ia de )+,@ ori 1ai scu1pC, la nivelul SUA, anul )***5 i relativ si3urC 41ortalitate G + la 7*"*** de teste5" E.ectuate la cicloer3o1etru sau covor rulant, testele de e.ort sunt -ine standardizate, con.or1 unor protocoale ce per1it o-inerea unor para1etrii o-iectivi i reproducti-ili utilizai pentru incadrarea pacienilor /n cate3orii de risc sau pentru individualizarea prescrierii terapiei 1edica1entoase" <el 1ai des .olosit este protocolul %ruce, care are apte trepte pro3resive" #in ; /n ; 1inute se trece la ur1Ctoarea treaptC, cresc2nd /nclinarea i viteza covorului rulant" #e e'e1plu /n treapta /nt2i se alear3C la o vitezC de ),@ (1H& la o /nclinaie de +*I" Ast.el, testul de e.ort ne o.erC /n principal date clinice 4apariia an3inei, ti1pul de apariie, si1pto1e care li1iteazC e.ortul, intensitatea an3inei .iind apreciatC pe o scalC de ? 3rade5, &e1odina1ice 4.recvena cardiacC, tensiunea arterialC, du-lul produsJ Fc'TA care reprezintC consu1ul 1iocardic de o'i3en5 i electro3ra.ice 4apariia 1odi.icCrilor de se31ent ST, su-denivelare sau supradenivelare, panta su-denivelarii, nu1Crul de derivaii /n care apare, persistenta 1odi.icCrilor /n .aza de recuperare, 1o1entul apariiei lor, arit1ii ventriculare5" Unul dintre cei 1ai i1portani i consisteni 1ar(eri de pro3nostic /l reprezintC capacitatea 8

1a'i1C de e.ort, in.luenatC de cel puin /n parte de dis.uncia ventricularC de repaus i accentuarea ei prin e'erciiu i e'pri1atC /n :ETS, ca i consu1 1a'i1 de o'i3en 4:ETSJ 1ultipli ai consu1ului -azal de o'i3enE + :ETJ este consu1ul de o'i3en al or3anis1ului /n repaus i este ec&ivalent cu ;"7 1lO)H(3H1in5" <onsu1ul 1a'i1 de o'i3en, apreciat ast.el /n practicC 4prin translatarea duratei e.ortului /n :ETS5 reprezintC predictorul cel 1ai puternic al 1ortalitCii de orice cauzC" <reterea cu + :ET /nse1n2nd o cretere cu +)9 a ratei de supravieuire sau o scCdere cu @"F9 a riscului de 1ortalitate pentru .iecare 1inut o-inut /n plus la testul de e.ort" Indicaiile testului de e.ort sunt$ evaluare -oli coronariene, dia3nosticul pozitiv al cardiopatiei isc&e1ice, evaluarea trata1entului <I, evaluarea trata1entului arit1iilor, evaluarea -olnavilor cu si1pto1e caracteristice pentru arit1ii induse de e.ort, evaluarea unor si1pto1e ca i sincopa apCrutC /n ti1pul e.ortului sau dupC, aprecierea riscurilor dupC in.arct 1iocardic, evaluarea .uncionalC a pacienilor cu alte cardiopatii 4con3enitale, valvulopatii, HTA5, dia3nosticul di.erenial /ntre dispneea de ori3ine cardiacC i cea de ori3ine respiratorie, evaluarea pacienilor dupC intervenii c&irur3icale de revascularizare" <ontraindicaiile testului de e.ort sunt$ in.arct 1iocardic recent 4;07 zile5, an3ina pectoralC de repaus i insta-ilC, insu.icienta cardiacC deco1pensata, stenoza aorticC severC, HTA severC, arit1ii severe, pericardita, 1iocardita, endocardita, e1-olii pul1onare, a.eciuni neuro01usculare, -oli acute sau de siste1, intervenie c&irur3icalC aortica recentC i re.uzul pacientului" Pentru realizarea testului tre-uiesc /ndeplinite anu1ite cerine" >n cazul pacientului, acesta nu are voie sC 1Cn2nce, ast.el testul se realizeazC de pre.erat di1ineaa, nu are voie sC .u1eze, sC consu1e ca.ea i alcool cu cel puin ; ore /nainte de test" #e ase1enea tre-uie opritC 1edicaia cu K -locante cu o zi /nainte, iar di3o'ina cu o sCptC12nC, deoarece pot duce la rezultate .als pozitive" Pacientului i se ia tensiunea arterialC /nainte de test, i se conecteazC E< 0 ul .iind /nre3istrat /nainte de e.ort ata /n ortostatis1 c2t i /n clinostatis1 i .recvena cardiacC" Se instruiete pacientul sC descrie senzaiile su-iective apCrute i sC aprecieze 3radul e.ortului 4scala %or35 /n ti1pul des.CurCrii pro-ei"

>n ti1pul testului se 1CsoarC .recventa cardiacC /n ti1p real dacC se poate, tensiunea arterialC la .iecare treaptC a protocolului %ruce i E< 0ul /n ti1p real" Foarte i1portant 1CsurCtorile se continuC i dupC ter1inarea testului cu +7 1in p2nC la revenirea la nor1al a .recvenei cardiace i dupC" >n ti1pul testului este necesarC prezena unui 1edic cu cunotine de resuscitare cardiopul1onara" >ncetarea testului se .ace atunci c2nd s0a atins .recventa 1a'i1C corespunzCtoare v2rstei pacientului 4F< 1a'J ))* 0 v2rsta pacientului5 sau din cauza unuia dintre 1otive$ <Cderea TA cu peste +*11 .aC de valoare iniialC sau creterea TA diastolice peste )7* 11 H3 i sistolice peste ++7 11 H3 An3ina severC sau dispnee Se1ne de insu.icienta circulatorie ca i paloare cianoza, transpiraii reci, puls sla-" Si1pto1e nervoase cC i ata'ia, a1eeli, sincope O-oseala severC sau dorina pacientului de a se opri Apariia unui nivel de isc&e1ie su.icient pentru a pune dia3nosticul 4denivelare se31ent ST$ su-denivelare ST cu peste ; 11 sau supradenivelare ST cu peste + 11 Apariia arit1iilor atriale 4.i-rilaie atrialC, ta&icardie supraventriculara5 sau ventriculare 4ESB, ta&icardie ventricularC, .i-rilaie ventricularC5" Apariia tul-urCrilor de conducere 4-loc atrio0ventricular de 3radul ) i ;5"

Para1etrii ur1Crii /n ti1pul testului de e.ort sunt para1etrii &e1odina1ici 4F<, TA i consu1ul 1a'i1 de o'i3en al 1iocardului5 i E< 0ul" #$spunsul T% la efort. Lor1al TA sistolica 4TAS5 crete pro3resiv /n e.ort cu D0+* 11 H iniiale" <reterea e'a3eratC a TAS la e.ort poate apare la persoanele care vor dezvolta HTA i &ipertensivi 4indicC o scCdere a pra3ului de e.ort prin creterea 1arcatC a consu1ului 1iocardic de o'i3en5" <reterea acestui din ur1C para1etru reprezintC un risc crescut pentru producerea D pe treapta de e.ort, prezent2nd variaii /ntre +870))* 11 H " TA diastolicC rC12ne ne1odi.icata, scade /n cazul unei -une adaptCri la e.ort sau crete cu +* 11 H .aC de valorile

unui accident coronarian acut sau apariia de arit1ii" <reterea TAS cu peste )+? 11 H

/n

cursul e.ortului, dar i creterea TA la ; 1in dupC /ncetarea e.ortului se asociazC cu creterea se1ni.icativC pe ter1en lun3 a riscului &ipertensiv" HTA severC poate deter1ina su-denivelarea se31entului ST pe E< , /n a-sena 1odi.icCrilor aterosclerotice" Pe de altC parte, a-senta creterii sau scCderea TAS pe parcursul e.ortului cu peste +* 11 H , la un -olnav coronarian, indica /n 1a6oritatea cazurilor, o insu.icientC ventricularC st2n3a latentC sau evidenta clinic 4tre-uie e'cluse stenoza aorticC i cardio1iopatia dilatativa5" La un coronarian cunoscut, cu c2t scCderea TAS este 1ai precoce i 1ai i1portantC, cu at2t isc&e1ia este 1ai severC, a.ectarea .iind plurivasculara" #upC un in.arct 1iocardic, lipsa creterii TA la testul de e.ort i i1posi-ilitatea 1eninerii inei TA de ++* 11 H cardio1iopatii, arit1ii cardiace, trata1ent &ipotensor sau &ipovole1ie" #upC ter1inarea e.ortului TAS i TA# scad pro3resiv" O cretere parado'alC a TAS la c2teva 1inute de la /ncetarea e.ortului poate .i /nt2lnitC la pacienii cu isc&e1ie e'tinsC sau insu.icienta ventricularC st2n3a" "recven&a cardiac$ 'n timpul efortului. >n 3eneral F< crete proporional cu intensitatea e.ortului" <reterea su-itC a F< are ca i cauze /n principal insu.icienta ventricularC st2n3a, stCri &iper(inetice cardiovasculare sau lipsC de antrena1ent" Ast.el F< a6un3e la 1a'i1 destul de repede i reduce capacitatea 1a'i1C de e.ort" >nsC atunci c2nd F< este e'tre1 de atenuatC /n ti1pul e.ortului 4i /n a-sena unor 1edica1ente care au acest e.ect5, aceastC condiie este nu1itC inco1petenta cronotropC 4incapacitatea ini1ii de a crete rit1ul -CtCilor dei cererea de o'i3en este 1ai 1areE reacia ini1ii nu este .iziolo3icC5" Pacienii cu aceastC condiie de o-icei au o -oalC de ini1C or3anicC, iar la pacienii suspectai sau dia3nosticai cu -oli coronariene riscul de 1ortalitate este 1ai crescut" AceastC condiie /1piedica pacienii sC ducC testul la s.2rit /ntruc2t ei nu pot a6un3e la D79 din F< 1a'i1, unii nici 1Ccar la +** de -CtCi pe 1inut" !ata /n care F< scade /n perioada de re.acere poate o.eri in.or1aii despre .uncionarea ventriculelor i acordarea unui pronostic" Un studiu recent a de1onstrat .aptul ca scCderea F< cu +) -CtCi pe 1inut sau 1ai puin, la un 1inut dupC atin3erea 1a'i1ului de e.ort, /n perioada de re.acere, este un pronostic sla-" Aceti su-ieci sunt predispui /n ur1Ctorii ani la o ratC de 1ortalitate 1ai 1are dec2t cei care au o scCdere a F< 1ai rapidC" ScCderea su-itC a F< /n ti1pul re.acerii se1naleazC o reducere a tonului 4rCspunsului5 va3al, care adesea este asociat cu .uncia 1iocardicC scCzutC" O ast.el de cCdere a F< su3ereazC i sta-ilirea unui pronostic care nu are /n vedere doar .actorii cardiaci i de e.ort" indicC un pro3nostic rezervat" Un rCspuns tensional anor1al poate .i prezent i la pacienii cu

(C)*ul este o altC sursC i1portantC de date /n cursul testului de e.ort" E< 0ul convenional cu +) electrozi este cel 1ai rCsp2ndit /n testarea cardiacC /n e.ort" Aproape toate 1odi.icCrile se31entului ST pot .i de1onstrate /n #+ i B; cu a6utorul lui B8 i B7 care conine apro'i1ativ F*9 din in.or1aii" Unele investi3aii su3ereazC cC prin adCu3area in.or1aiilor din electrozii precordiali B+ i B? pot /1-unCtCi acurateea dia3nosticului de isc&e1ie /n 3eneral, /n special /n distri-uia arterelor la dreapta i la st2n3a circu1.le' coronariene" La un individ nor1al, /n ti1pul e.ortului, E< 0ul prezintC ur1Ctoarele 1odi.icCri$ scurtarea intervalului P! i MTE scCderea a1plitudinii undelor ! i TE crestera a1plitudinii undei PE #eviaie a'ialC pro3resivC la dreaptaE su-denivelarea punctului 6, cu se31ent ST rapid ascendent 4punctul 6 atin3e o denivelare 1a'i1C la punctul cul1inant al e.ortului5" :odi.icCrile patolo3ice 4/n cardiopatie isc&e1icC sau alte cardiopatii5 ale E< 0ului sunt$ +" Su-denivelarea se31entului ST, orizontalC sau /n pantC, este cel 1ai .ia-il indicator la isc&e1iei induse de e.ort" Pentru cC testul de e.ort sC .ie pozitiv pentru isc&e1ie 1iocardicC, su-denivelarea se31entului ST tre-uie sC .ie cel puin peste + 11 /n pri1ele *"*D s de la punctul 6, de tip descendent, orizontal sau lent ascendent" )" Supradenivelarea se31entului ST cel puin peste + 11, 1ai ales /n a-sena undelor M patolo3ice, su3ereazC o a.eciune arterialC coronariana severC, av2nd pro3nostic rezervat" #e ase1enea supradenivelarea se31entului ST poate apCrea la cei cu antecedente cu in.arct 1iocardic 4incidenta .iind de +?0)D95, /n derivaiile care NvCdO zona de in.arct vec&i" Aceasta supradenivelare este .recvent 1oderatC, .CrC /n3lo-area undei T i /nsoitC de M patolo3ic" >n plus supradenivelarea ST poate apCrea i su-iecii cu -oli coronariene cu isc&e1ie trans1urala severC de e.ort, supradenivelarea .iind 1are /n aceste condiii, la care se adau3C i /n3lo-area undei T, ceea ce su3ereazC un de-ut de in.arct 1iocardic" Alte studii arata ca /ntre +* i ;*9 din su-iecii cu di.erite an3ine pot avea se31entul ST supradenivelat /n e.ort"

+*

A" se31ent ST nor1al in e..ort" %" su-denivelare 6onctionala care revine la nor1al in intervalul *"*D s <" su-denivelare 6onctionala care ra1ane si in cadrul celor *"*D s" #" su-denivelare ST orizontala" E" Su-denivelare descendenta a se31entului ST" F" supradenivelare a se31entului ST" !epaus

E.ort

Su-denivelare ST orizontala 4aici5 sau descendenta, 1ini1u1 + 11 .ata de situatia de repaus ;" Le3ativarea undei U este un se1n .oarte speci.ic de isc&e1ie, indic2nd stenoze severe coronariene" Inversia tranzitorie a undei U c&iar i /n a-sena unui se31ent ST anor1al este vCzutC ca un se1n de isc&e1ie e'tinsC /n 1iocardul anterior sau altundeva" #etecia ++

sc&i1-Crilor undei U este .oarte 3reu de .Ccut /n prezena ta&icardiei, deoarece este un .actor ce reduce posi-ilitatea de a lua /n calcul i acest indice" ?" >n 1od nor1al, unda M /n B7 /n ti1pul e.ortului are o ad2ncire, pro-a-il din cauza /n3roCrii septale ca rCspuns la sti1ularea inotropicC" O scCdere a a1plitudinii undei sau nici o sc&i1-are 4unda ra12nd ca i /n repaus5 s0a o-servat cC cei 1ai 1uli pacieni su.erC de stenoza la artera coronarianC st2n3a descendentC, de o-icei asociatC cu -oli vasculare" 7" Unda P /n ti1pul e.ortului /n 1od nor1al se scurteazC cu apro'i1ativ *"*) s, /nsC /n prezena isc&e1iei aceasta se alun3ete puin sau nu se scurteazC de deloc" <auza este presiunea tranzitorie din atriul i ventriculul st2n3 indusC de isc&e1ie" 8" #acC a'ul electric al co1ple'ului M!S /n ti1pul e.ortului este nor1al sC .ie spre dreapta, atunci c2nd aceasta nu se 1odi.ica de deloc sau se sc&i1-C spre st2n3a se crede cC este .oarte speci.ic /n3ustCrii arterei coronariene descendente st2n3i, aceasta /n3ustare .iind pro-a-il cauzatC de o isc&e1ie /n .asciculul anterior st2n3" Totui orientarea a'ului /nspre dreapta peste F*I este rar, .iind speci.ic -olilor coronariene ca i consecinC a unei isc&e1ii septale" <o1ple'ul M!S /n ti1pul e.ortului, /n 1od nor1al, nu se sc&i1-C, eventual se scurteazC puin ca e.ect al e.ortului" >n prezena isc&e1iei co1ple'ul M!S se poate lun3i puin 4P; p2nC la 7 1s5" :odi.icCri ale undei T 4aplatizate, ne3ative, pozitive si1ple sau a1ple, si1etrice5 au valoare dia3nosticalC doar /1preunC cu 1odi.icCri ale se31entului ST sau ale undei U" %pari&ia tulbur$rilor de ritm +i de conducere induse de efort. Apariia tul-urCrilor de rit1 supra0ventriculare nu este speci.icC nu1ai -olnavilor cu cardiopatie isc&e1icC" Aceasta poate sC aparC i la persoane nor1ale" Are se1ni.icaie net isc&e1ica la apariia lor doar /n asociere cu 1odi.icCri ale se31entului ST" Ele nu au se1ni.icaie pro3nosticC ne3ativC, dar prin F< ridicatC 4ta&icardie paro'isticC supraventriculara, .i-rilaie atrialC5 o-li3a la oprirea testului de e.ort" Apariia tul-urCrilor de rit1 ventriculare de tipul e'trasistolelor ventriculare /n salve sau politrope, a ta&icardiei sau .i-rilaie ventriculare prezintC o se1ni.icaie pro3nosticC ne3ativC, prin creterea incidentei 1orii su-ite" Se1ni.icaie este cu at2t 1ai severC cu c2t ele apar la nivele 1ici de e.ort i F< reduse"

+)

%i-lio3ra.ie$

+" %2rzu :"B" QFiziolo3ia e.ortului, note de cursO ed" :irton, %ucuresti )**) )" Avra1 <" QAntrena1ent .izic in recuperarea cardiovascularaO ed" %ru1ar, Ti1isoara )**@ ;" Articol stiinti.ic$ :orton E", Tavel, :#, F<<P, QStress Testin3 in <ardiac EvaluationO ?" &ttp$HH6a1a"a1a0assn"or3HcontentH;**H+7H+D;8".ull 7" &ttp$HHe1edicine"1edscape"co1HarticleH+D)@*DF0overvieR 8" %u&ociu E" QFiziopatolo3ieO ed" !o1ania de :aine

+;