TRADUCERE CAPITOLUL 12-PSYCHODINAMIC PSYCHOTERAPY (pag 245-269)

Trad !"r" Pag (25#-269)

12$2$ D%& p &!' ( d" )"d"r" a( ! (' r%% C (' ra- Ra*p &* r% *p"!%+%!" , E!ra& ( -.( / a( '"rap" ' ( % Multi psihoterapeuti psihodinamici fac mari eforturi pentru a ramane ecrane goale pentru clientii lor. Ei nu se auto-dezvaluie atat de mult prin actiunile sau cuvintele lor,asa ca clientii pot afla foarte putin despre despre trecutul/fundalul personal al teraprutului. Familie,religie,valori,hobbi-uri,gusturile/preferintele raman necunoscute. Acest ecran gol faciliteaza rolul transferului,care este esential in procesul psihodinamic. and clientul reactioneaza emotional spre terapeut,,ale carui cuvinte si actiuni nu ar fi putut provoca reactia,terapeutul poate fi sigur ca aceste sentimente sunt resturi/ramasite a relatiei anterioare. !erapeutul poate a"uta clientul sa devina mai constient de acest transfer si de cum acesta afecteaza relatiile din viata reala a clientului. #ar cum clientiii, de culturi variate, raspund ecranului gol al terapeutului$ %unt toti clientii in cautarea unor terapeuti care sa "oace acest rol in vietile lor$ ativa au argumentat ca clientii din afara culturii &.%. pot beneficia cel mai mult de la terapeutii ale caror roluri in vietile lor, sunt in contradictie cu rolul ecranelor goale ale psihoterapeutilor.#e e',At(inson !hompson,and )rant*+,,-. argumenteaza ca printre clientii diversi,e'ista variatii culturale e'traordinare, in serviciile pe care vor ca terapeutii lor sa le efectueze sau functiilor pe care le doresc sa le serveasca.Mai precis,acesti autori au identificat opt roluri distincte de terapeuti pe care clientii le pot urmari./ +. onsilier 1. Avocat -.Facilitator a sistemelor de spri"in indigene 4.Facilitator de sisteme de vindecare indigene 0. onsultant 2.Agent de schimb 3. onselor 5.6sihoterapeut.

7ntrucat cateva din aceste roluri ,in special acelea aproape de sfarsitul listei,pot fi incompatibile cu rolul psihodinamic al ecranului gol ,cateva din rolurile din varful listei pot intra in conflict cu acestea.#e e'emplu,ca avocat sau ca si consilier, ar fi de asteptat ca terapeutul sa dezvaluie ceva personal precum valori sau e'perienta. u siguranta, ca si facilitator de spri"in indigene sau sisteme de vindecare,terapeutul ar fi cel putin indicatorul familiaritatii si apobarii al acestor sisteme,si de asemenea poate face cunoscut informatiile personale de fundal in acest proces. At(inson at al *+,,-.argumenteaza ca oamenii,mai putin aculturati din afara &.%. tind sa favorizeze primele patru roluri din lista, intrucat oameniii cu nivele inalte de acultura tind sa favorizeze ultimile patru din lista. 7ntr-adevar,clientii cu nivelte "oase de acultura se pot uita dupa ceva foarte diferit decat traditionala psihoterapie psihodinamica atunci cand ei decid sa solicite a"utorul pentru o problema emotionala sau psihologica. 8n opinia #vs., cum trebuie s9 fie rigiditatea psihoterapiilor psihodinamice :n ceea ce prive;te rolul ecran gol$ 8n ce m9sur9

pot fi adaptate psihoterapiile psihodinamice pentru a permite adaptarea diversilor clienti$ ......................................................................................................................................... ............. ..nu, de fapt, plictisit cu Felicia. .El nu a mai putut adormi,se uita mirat pe geam sau se uita la ceas. El a ramas atent si interesat,dar in ciuda cestui fapt,Felicia a fos convinsa ca #r. <ir( poate sa nu aiba nici un interes pentru ea. 8ntr-adev9r, dr. <ir( a fost un ecran gol, dar c=nd Felicia s-a uitat la el, ea a v9zut dezinteres ;i ner9bdare. #e ce ar fi f9cut acest lucru$ >9spunsul a venit :n timp, dup9 cum Felicia a e'plicat lui dr. <ir( c9 :n copil9rie, tat9l ei a fost dezinteresat ;i ner9bd9tor spre ea. El a dat :n mod constant Feliciei mesa"ul ea a fost nevrednica de acest timp si atentie.. Felicia nu a putut transfera aceste sentimente si e'pectatii pe #r.<ir(,dar asa cum #r.<ir( a invatat,ea a f9cut ceva foarte similar cu numeroase prietene, inclusiv #ave. 7ar si iar, f9r9 a realiza aceasta, ea a :ncetat sau sabotat puternice rela?ii aparent insist=nd :n mod repetat iubitilor ei c9 ea nu a putut fi pusa :n valoare pentru ei. Aceasta nu a fost, :n realitate, ceea ce iubiti au crezut, dar e'perien?a sa cu tat9l ei a l9sat-o incon;tient p9rtinitoare fa?9 de asumarea acestui r9spuns de la b9rba?ii din via?a ei. %pre deosebire de #ave sau de oricare ale prietenele ale ei, dr. <ir( a fost capabil de a identifica acest transferul @de a AcapturaA ceea ce Felicia facea, ;i punctandul -, c=nd a regizat incon;tient a;tept9rile ei pentru dezinteresul ;i ner9bdarea fa?9 de el. ontinuand discu?ia cu #r. <ir(, Felicia a devenit treptat mai con;tienta de aceast9 tendin?9, :n ea :ns9;i. =nd a :nceput urmatoarea ei rela?ie , ea a fost :n m9sur9 s9 AcapturezeA transferul sentimentor ei nerealiste fa?9 de noul ei prieten ;i s9 il :nlocuiasc9 cu unul mai realist,o apreciere obiectiv9. a o not9 final9 despre transfer, este important s9 ne amintim c9 terapeutii sunt oameni de asemenea, ;i la fel cum clientii pot transfera inspre terapeu?i, terapeu?i pot transfera inspre clienti. 6sihoterapeu?ii psihodinamici numesc acest transfer de la terapeu?i catre clienti -contratrasnfereanta *#eBald, +,24C %(elton, 1DD2. ;i, :n general, ei se str9duiesc s9-l minimizeze deoarece implic9 o reac?ie clientului care este denaturat9 incon;tient de propria e'perienta personala a terapeutului. &nul dintre motivele pentru care multe programe de formare psihodinamice necesit9 treinner-ilor s9 fie ei insisi clientii in psihoterapie psihodinamica , este de a deveni con;tien?i de propriile lor probleme incon;tiente, astfel :nc=t acestea nu vor ap9rea ca propria contratransferanta fa?9 de clien?ii lor *ErBin, 1DD1C Moore E Fine, +,,D..

ETAPE p*%0.*"1 a("2 %3p(%!a4%%(" !(%&%!" %tadiile de dezvoltare psihose'uale ale lui Freud -oral, anal, falic, laten de dezvoltare, ;i genital sunt printre cele mai multe aspecte ale teoriei sale. Mai degrab9 dec=t retratarea e'plicatiilor g9site :n manualele de psihologie introductiv9, sa luam in considerare implica?iile cele mai relevante pentru psihologii clinicieni, precum ;i abordarea psihoterapeutica psihodinamica, :n special. #intre cele cinci etape, primele trei au primit, :n general, cea mai mare aten?ie din partea psihoterapeutilor psihodinamic, :n special :n ceea ce prive;te fi'area *<aron E Fidener,

+,,0.. Fi'area se refer9 la ideea c9, asa cum trec copiii prin etapele de dezvoltare, acestia pot deveni Abloca"eA emotionale, la orice unul dintre ei o oarecare m9sur9, ;i pot continua s9 :mpr9;tiat cu probleme legate de acest stadiu pentru mai mul?i ani, de multe ori si la maturitate. #e;i fi'area se poate :nt=mpla dintr-o varietate de motive, cel mai adesea se produce atunci c=nd p9rin?ii fie spun Aprea mult AsauA prea mic A ca r9spuns la nevoile copilului la un anumit punct de dezvoltare. E'apa .ra(5 )anditi-va la faza oral9, care are loc :n timpul apro'imativ primului an ;i "um9tate din via?a unui copil. 8n acest timp, copilul e'perimenteaza toate senzatiile placute prin gura, ;i de hr9nire *de san sau sticluta. . #esigur, copiii ai caror parinti procedeaza gre;it acest stadiu ,pot afi;a ostentativ comportamente AoraleA mai t=rziu :n via?9/ fumatul, mancatul peste masura, bautul, roaderea unghiilor, etc . Multe dintre consecin?ele nu sunt atat de evidente, totusi. onform teoriei psihodinamice, o problem9 primara :n aceast9 etap9 este de dependen?9. Gebelusii sunt, la urma urmei, dependenti de al?ii pentru supravie?uire ;i confort. Ele nu se pot hrani, :mbr9ca, face baie, prote"a, sau, :n caz contrar sa aiba gri"9 de ei :n;i;i, astfel :nc=t acestea trebuie s9 depind9 de adul?ii din via?a lor. *6oate echivalent adultului :n acest sens este pacientul spitalului, care este :n :ntregime debilitat de boal9 sau accident, ;i a c9ror singur9 resurs9 este de a apela la personal specializat pentru a"utor.. #ac9 p9rin?ii overindulge copii la faza oral9, copiii pot :nv9?a c9, dependenta de altii :ntotdeauna func?ioneaz9 minunat, ;i, de fapt, alte persoane e'ista numai pentru a anticipa ;i satisface nevoile lor. Ace;ti copii pot dezvolta incredere e'trema, naivitate, optimismul personalit9?i nerealiste, ;i ca adul?i, vor forma rela?ii :n consecin?9. 6e de alt9 parte, dac9 p9rin?ii nu r9spund suficient copiilor :n etapa oral9, copiii pot :nv9?a c9 depinzand de al?ii nu va merge intotdeauna , ;i, de fapt, alte persoane nu au nici un interes :n a"ut=ndu-i la toate. Ace;ti copii se pot dezvolta prea ne:ncrez9tori, suspiciosi, pesimisti ;i nerealisti ca personalit9?i ;i, ca adul?i, vor forma rela?ii :n consecin?9. Aceste probleme orale, :n special :n form9 e'trem9, sunt adesea la originea problemelor individuale ;i interpersonale ale clien?ilor ;i se concentreaz9 pe psihoterapile psihodinamice. E'apa a&a(a Etapa anala urmeaz9 faza oral9, care apare atunci c=nd copilul este de apro'imativ +,0 la - ani. 7nvatarea la toaleta este o sarcin9 principal9 a acestei etape, dar nu este singurul mod :n care copiii sunt :nv9?ati a se controla. 8ntr-adev9r, controlul este problema central9 a acestei etape. Ha aceasta varsta, adul?i *:n special p9rin?i. :ncep a pune presiuni asupra copiilor :n ceea ce prive;te vorbitul si comportamentul lor. #ac9 p9rin?ii sunt prea e'igenti cu copii :n aceast9 etap9, copiii pot deveni prea preocupa?i de a face totul asa cum trebuie. 8n baie, acest lucru poate :nsemna Af9r9 accidenteA, dar mai general, aceasta :nseamn9 a face totul e'act :n locul potrivit la momentul potrivit. Ace;ti copii ,cresc de multe ori s9 devin9 adul?i care gandesc obsesiv si se comporta compulsiv pentru a r9m=ne :n control / au organizate meticulos birouri, programele lor de zi cu zi sunt programate de la :nceput pana la sf=r;it, iar masinile trebuie sa schimbe uleiului e'act la fiecare -DDD mile.

6rin contrast, :n cazul :n care p9rin?ii sunt prea indulgenti cu copii :n acest stadiu, copiii pot deveni rela'ati cu privire la organizare ;i aceasta trasatura poate continua la maturitate/ birourile lor sunt acoperite :n gr9mezi murdare, orarele lor sunt suspecte ;i haotice, si masinile lor ob?in schimbarea uleiului Ioricand . Aceste Iciudate AsauA %lob A tendinte pot avea implica?ii semnificative clinice, inclusiv tulbur9ri de an'ietate, cum ar fi tulburarea obsesiv-compulsiva ;i problemele care decurg din rela?ia stilurilor de via?9 incompatibile. E'apa +a(%!

%tadiul falic, care are loc de la apro'imativ - ani la apro'imativ 2 ani, este una dintre cele mai controversate idei ale luiFreud. #e fapt, multe dintre ideile ini?iale cuprinse :n descrierea lui Freud a acestei etape, :n special cele str=ns legate de specifice biologiei :ntre femei ;i b9rba?i, au c9zut :n dizgra?ia ;i sunt larg contestate de psihoterapeu?ii psihodinamici contemporani *<aron E Fidener, +,,0C ErBin, 1DD1. . eea ce ramane este ideea fundamental9 implicata de comple'ele Jedip si Electra/ copiii la aceast9 v=rst9 doresc s9 aib9 o, str=ns9 rela?ie special9 cu p9rin?ii. Este raspunsul p9rin?ilor r9spuns la dorin?a copilului, care este problema crucial9 pentru psihologi clinicieni, deoarece acest r9spuns parental, formeaza puternic copiilor vederea de sine. Acest punct de vedere :n esen?9 de sineeste cheia consecin?ei a etapei falice. #esigur, situa?ia ideal9 este pentru p9rin?i s9 r9spund9 pozitiv avansurilor copiilor. #ar atunci c=nd p9rin?ii r9spund prea pozitiv, atunci c=nd pe baz9 de reciprocitate dorintele copilului sunt prea puternice, ei KoverinflateL copilului sentimentul de sine. Ace;ti copii ar putea cre;te :n adul?i a c9ror opinie de sine este at=t de nerealista incat ei Kstri(e othersL ca aroganta sau egoism. 8n schimb, p9rin?ii care resping dorin?ele copiilor lor pentru o rela?ie special9 aproapiata poate rani copilului sentimentul de auto-valoare. Acesti copii poat cre;te p=n9 la a deveni adul?i care sa se devalorizeze, ;i care sunt prea nesiguri ;i auto-:ndoiti,. *Felicia, e'emplul clinic, :n sec?iunea cu privire la etapele transferului de mai sus este un e'emplu.. a ;i :n alte stadii psihose'uale,etapa falica de multe ori d9 na;tere la aspectele discutate :n psihoterapia psihodinamica, inclusiv tulbur9rile ca depresie, distimie, an'ietate, probleme de rela?ie, precum ;i orice alt aspect care poate implica probleme de auto-valoare. Ma% 3 ('" +.r3" !.&'"3p.ra&" d" p*%0.'"rap%" p*%0.d%&a3%!a

#e la originile sale cu Freud, psihoterapia psihodinamica a fost reinventat :n forme nenum9rate *Jrlins(M E NoBard, +,,0.. ele mai multe dintre aceste revizuiri au ca avanta" elementele biologice ;i se'uale de teorie. #e e'emplu, psihologia ego-ul, a;a cum este ilustrata de Eri( Eri(son ;i de cele opt etape de teorii ale dezvoltarii, etapele revizuite psihose'uale ale lui Freud, pentru a eviden?ia rela?iile sociale ;i tendintele adaptive ale egoului de pl9ceri-bazale de a conduce id-ul. %coala de rela?ii -obiecte, condusa de Melanie <lein, Jtto <ernberg, >onald Fairbairn, ;i al?ii, deemphasized conflict intern *7# vs superego. ;i a subliniat :n schimb rela?iile dintre internalizare AobiecteA *:n principal,

persoane importante din via?a clientului.. %coala de psihologie personala de Nans <ohut ;i al?ii ,subliniaz9 rolul parintilor in dezvoltarea sinelui copilului , cu o aten?ie special9 :n sensul de narcisism la diferite puncte, inclusiv :n terapie *<aron E Fidener, +,,0C %(elton, 1DD2.. Alte revizuiri a abord9rii freudiene au aruncat la :ndoial9 teoriile lui Freud :n ceea ce prive;te femeile ;i dezvoltarea lor. <aren NorneM a fost un astfel de critic al lui Freud, publicand articole ;i c9r?i de la :nceputul p=n9 la mi"locul anilor +,DD, care s-au opus la multe din ideile lui Freud, inclusiv presupunerile sale c9 femeile se sim? :n mod inerent inferioare ;i invidiose fa?9 de b9rba?i. omentariile ei despre Freud ;i teoriile ei specifice de dezvoltare de gen au reprezentat A... o :ncercare cura"oas9 de a reforma idei psihanalitice acceptate pe femeiA *Fest(ott, +,52, p. ,.. Mai mult, scrierile lui NorneM au influen?at recente teorii feministe, inclusiv OancM hodoroB ;i arol )illigan, care au alte teorii avansate de dezvoltare de se' feminin pentru e'perien?a fetelor ;i femeilor mai autentice dec=t originalul teoriillor lui Freud ;i nu reprezint9 variante de dezvoltare de se' masculin * hodoroB, +,35C )illigan, +,51.. #e-a lungul istoriei sale ;i :n toate din aceste multe varia?ii , psihoterapia psihodinamica a fost :ntotdeauna printre ;i cele mai scumpe forme de psihoterapie, o nepotrivire de curent a societatii caracterizat9 printr-o dorinta pentru rezultate rapide ;i gestionarea companiilor de :ngri"ire care ezit9 s9 pl9teasc9 pentru tratament vazandu-l ca fiind e'cesiv. *)alatzer-HevM et al., 1DDD.. a rezultat, cele mai recente variante de psihoterapie psihodinamica au subliniat eficien?a. Hevenson, Gutler, ;i Geitman *+,,3. propun o lista a unui spectru de recente, specifice ,scurte psihoterapii psihodinamice/ -!erapie 7nterpersonala -6sihoterapie dinamica de timp limitat -!erapia de sus?inere - !erapie de timp limitata -!erapie dinamica pe termen scurt pentru tulburare de stres posttraumatic - !erapie dinamica scurta pentru tulbur9rile de abuz de substan?e - 6sihoterapie psihodinamica scurta cu copii &nele terapii din aceast9 list9, :n special primele dou9, au atras atentii semnificative :n ultimii ani. %9 le luam :n detaliu :n considerare ca e'emple de variante contemporane de psihoterapie psihodinamica.

T"rap%a I&'"rp"r*.&a(a !erapia 7nterpersonala *76!., care deriv9 din ;coala de g=ndire psihodinamica interpersonala in care NarrM %tac( %ullivan a fost un lider, a fost dezvoltata :n anii +,5D de

c9tre )erald <lerman, MMrna Feissman, si colegii. Ea a fost initial creata pentru tratarea depresiei *de e'emplu, <lerman, Feissman, >ounsaville, si hevron, +,54C Feissman, +,,0., dar de atunci, a fost utilizata pentru a trata alte tulbur9ri numeroase. Acesta este proiectata s9 dureze +4 - +5 sesiuni, ;i, ca atare, obiectivele sale sunt mai concentrate ;i mai limitate dec=t schimb9rile structurale ale :ntregi personalit9?ii. Metodele sale sunt prezentate :ntr-un manual cu instruc?iuni specifice terapeutice *Al <lerman et al., +,54.. 7poteza fundamental9 a 76! este c9 depresia se :nt=mpl9 :n conte'tul rela?iilor interpersonale, asa ca :mbun9t9?ind astfel rela?iile clientului cu al?ii ne vor facilita :mbun9t9?irea lui simptomele depresive ale clientului. Aceasta se concentreaz9 pe rela?iile interpersonale ;i rolul a;tept9rilor actuale ;i tinde s9 KdeemphasizeL unele aspecte ale psihoterapiei psihodinamice tradi?ionale mai multe legate de structura intrapsihica ;i fi'9rile copilariei *HevPpson et al., +,,3C Feissman, +,,0.. 6rocedurile 76! :n trei etape. 6rima etap9 *apro'imativ doua sesiuni, :n ma"oritatea cazurilor. implic9 clasificarea problemelor clientului :n una din patru categorii/ durere, litigiile interpersonale, tranzi?ii de rol, ;i deficite inteiperonale . %esiunile 7ntermediare *+D-+1 sedinte. subliniaza :mbun9t9?irea problemelor clientului identificate :n prima etap9. Metodele comune psihodinamice sunt utilizate, inclusiv cu accent pe e'plorarea sentimentelor curente ale transferului ;i a rezisten?ei. #e asemenea, etap9 intermediar9 include adesea o component9 de :nv9?9m=nt :n care terapeutul :nva?9 clientul despre depresie ;i simptomele acesteia. Etapa final9 *1-4 sedinte. implic9 o revizuire a realiz9rilor clientului ,recunoa;terea capacitatii clientului de a reu;i peste depresie , f9r9 a"utorul continuu al terapeutului , ;i eforturile pentru a preveni recidiva *<lerman et al., +,54C Hevenson et al., +,,3.. 76! este una dintre cele c=teva forme specifice de psihoterapie psihodinamica pentru care cercet9torii si-au adunat o cantitate considerabil9 de dovezi empirice. u alte cuvinte, studii de eficacitate au descoperit ca 76! functioneaza pentru persoane fizice :n depresie, ;i apare pe listele publicate de terapii care sunt cunoscute pentru a fi de succes pentru afec?iuni specifice *de e'emplu, hambless et al., +,,5C Oathan E )orman, 1DD1..

P*%0.'"rap%" d%&a3%!a d" '%3p (%3%'a' 6sihoterapie dinamica de timp limitat *!H#6. este o aplica?ie modern9 cu o referire adesea la Ae'perien?9 emo?ional9 corectiv9A *Ale'andru ;i French, +,42./ lientii vor aduce la terapie acelea;i probleme transferentiale pe care le aduc in multe alte rela?ii ale acestora, iar sarcin9 terapeutului este s9 se asigure c9 de aceast9 dat9, interac?iunea se va termina :n mod diferit. u alte cuvinte, dac9 rela?ile clientului cu terapeutul urmeaz9 acela;i AscenariuA, incon;tient precum in alte relatii ale clientului , ea se poate termina prost, dar dac9 terapeutul poate face clientul mai con;tien? de acest scenariu ;i ofera o ;ans9 de a pune :n scen9 o ins9n9tosire, una mai realist9, Ae'perienta emo?ional A va fi AcorectivaA sau terapeutica *Ginder, %trupp, si NenrM, +,,0..

!H#6 este e'perientiala :n natur9C aici-;i-acum rela?ia dintre terapeut si client este principalul instrument de schimbare terapeutice. %arcina primara a terapeutului este de a identifica scenariul cu care clientul pare s9 fie :n necuno;tin?9 . Acest scenariu este un produs secundar al rela?iilor anterioare *adesea cu parintii., :n care clientul a :nv9?at ce s9 se a;tepte de la al?ii. !erapeutul !H#6 presupune c9 problemele clientului sunt cel pu?in par?iale, ca urmare a aplicarii acestui scenariu pentru rela?ii nepotrivite sau situa?ii. u alte cuvinte, un client poate intra :n argumente frecvente cu un partener romantic deoarece el AstieA ceea ce partenerul s9u ar putea g=ndi ;au simti, dar aceast9 cunoa;tere Aeste nerealist9 ;i gre;it9. 8n cazul :n care clientul :ncearc9 s9 adopte acela;i script cu terapeutul, terapeutul il recunoa;te, refuz9 s9 fie provocat , ;i subliniaz9 acest proces la client. 8n acest fel, ei nu perpetueaze scenariile dep9;ite,;i clientul este obligat s9 dezvolte o, un nou mod mai realist de rela?ionare cu ceilal?i . *Ginder et al., +,,0.. =nd terapeutii conduc !H#6, se folose;te adesea o diagrama vizual9 numita model maladaptativ ciclic. Este un model de lucru al problemelor primare ale clientului organizate :n patru categorii/ acte personale * modul :n care o persoan9 se comport9 :n publicC pentru e'emplu, un client are un interviu de anga"are.C a;tept9rile despre Areac?iile altora *A %unt sigur c9 intervievatorul nu ma placeA.C acte ale altora fa?9 de sine *intervievatorul spune/ ererea dumneavoastr9 arata grozav. Qom suna :n urm9toarele dou9 s9pt9m=ni A, iar clientul inteipreteaza acest lucru ca pe respingere. ;i acte de sine fa?9 de sine *clientul isi spuneA %unte?i un astfel de e;ec A;i :;i petrece ziua urm9toare singur ;i nefericit.. 6rin identificarea acestor patru componente ale ciclului, terapeu?i !H#6 pot a"uta clien?ii s9 devin9 mai con;tien?i de g=nduri ;i comportamente specifice, care contribuie la scenariul defect la care ei pot s9 adopte, precum ;i alternative s9n9toase la aceste ganduri si comportamente. R"6 ('a' ( - pr.7("3"% Oatura psihoterapiei psihodinamice face ca ea sa fie foarte dificil s9 se m9soare efectele sale., #in punctul de vedere al unui cercet9tor empiric provocarea de definire ;i m9surare a rezultatului de psihoterapie psihodinamica pot fi cople;itoare/ cum, e'act, nu ;tim c=t de bine a func?ionat $ 6utem m9sura gradul :n care incon;tientul a fost f9cut constient$ 6utem calcula valoarea de insight pe care un client a atins-o sau m9sura :n care rela?iile lor s-au :mbun9t9?it$ Aceste :ntreb9ri b=ntuie psihoterapia psihodinamica si da la iveala critica celor care prefera alte tipuri de terapii. 8n plus, aceste intrebari ne a"uta sa intelegem de ce un astfel de num9r mic de terapii psihodinamice au fost supuse la studiile empirice, sau incluse pe listele de tratamente c9 locul de munc9. 8n ciuda acestor provoc9ri metodologice, au e'istat multe :ncerc9ri de a m9sura rezultatele de psihoterapie psihodinamica. J recent9 analiza la scal9 larga a rezultatelor studiilor psihanalitice ;i psihodinamice ,au aratat c9, :n total, a inclus aproape 1.DDD de clienti tratate de apro'imativ 0DD terapeu?i :ntr-o gam9 larg9 de set9ri a sugerat c9 marea ma"oritate a clientilor au avut :mbun9t9?iri :n mod substan?ial *)altatzer-HevM et al., 1DDD .. Ri, bine:n?eles, meta-analiza discutata :n capitolul ++- au condus la concluzia general9 c9

terapiile de diferite tipuri tind s9 fie apro'imativ la fel de eficiente, inclusiv multe feluri de terapie psihodinamica. 7nteresant este,ca :n unele meta-analize, terapiile psihodinamice sunt declarate a fi eficace, dar un pic mai pu?in dec=t alte forme de tratament. Aceste discrepan?e u;oare dispar, cu toate acestea, atunci c=nd efectele credin?9 sunt luate :n considerare . Efectul credintei se refer9 la influen?a devia?iilor personale ale cercet9torilor ;i preferin?ele cu privire la rezultatele studiilor empirice. #e obicei, cercet9torii care efectueaz9 studii empirice a rezultatelor psihoterapie, inclusiv meta-analize, nu sunt psihodinamice :n propria lor orientare. Mai degraba, ei tind s9 fie comportamentale sau cognitive, care sunt cele dou9 mari categorii de tratament la care psihanaliza s-a dovedit a fi u;or inferior :n unele meta-analize *6rochas(a E Oorcross, 1DD3.. Efectele credin?9 poate fi destul de puternice/ Hubors(M et al. *+,,,. a evaluat comparativ multe reviste de literatur9 psihoterapeutica si studii comparative de psihoterapie ;i a g9sit o surprinz9toare rela?ie puternic9 :ntre modul in care terapiile au evaluat , si ;i orientarea cercet9torului care face evaluarea. Acest lucru este relevant pentru toate orient9rile psihoterapie, dar mai ales pentru abordarea psihodinamica, deoarece un num9r relativ mic de rezultate ale terapiei au fost psihodinamice. Ca*"'a 12$8 $ 9.r7%r"a 3"'a+.r%!a Da!5 a-4% pr%)%' :.! r%(" O(%3p%!"; %&'"("g"'% "+"!'" !r"d%&4"%

=nd privim evenimentele Jlimpice cum ar fi gimnastica sau patina" pe ghea?9 la televizor, vom vedea nu numai Ascoruri "udec9tori, dar si na?ionalitate "udec9toriiA, de asemenea. 8ntr-adev9r, :n grafic9 pe ecran, fiecare scor al "udec9torului individual apare :ntr-o cutie chiar sub steag ;i abrevierea tarii "udecatorului. #e ce este relavanta tara "udec9torului$ 6oate ipotez9 este c9 credin?9 "udec9torilor :n ?9rile lor de origine limiteaza obiectivitatea lor. hiar dac9 fac eforturi :mpotriva sa, acestea pot fi cauza pentru o anumit9 ?ar9, iar originea poate influen?a modul :n care "udec9m a performan?ele sportivilor. u tarile cunoscute ale atletilor pentru "udacatori, care cu siguranta sunt cet9?eni din anumite ?9ri, efectele credin?9 pot fi evitate, la Socurile Jlimpice.

Efectele credin?9 pot fi inevitabile :n rezultatul cercetarii psihoterapeutice de asemenea . %itua?ia este foarte similara cu Socurile Jlimpice/ cercetatorii care "udec9 performan?a ale diferitelor terapii sunt ei :nsisi, fie sus?in9tori fie opozan?i ai unora dintre aceste terapii. #esigur, ace;ti cercet9tori ar trebui s9 fie complet obiectivi, ;i ei s9 cread9 c9 acestea sunt, potrivit lui Hubors(M et al. *+,,,., cei mai multi nu sunt. 6ropriile lor preferin?e pentru anumite tipuri de tratament ;i :mpotriva altora se par9 c9 influen?eaz9 puternic rezultatele studiilor de conduit9. #e fapt, Hubors(M et al. spune c9 efectele credin?9 reprezint9 apro'imativ 1 / - din varia?ia rezultatelor de compara?ii ale tratamentuluiT Ha fel ca ;i "udec9torii Jlimpici ar putea avea un favoritism de baz9 pentru sportivi din propriile lor ?9ri,

rezultatul cercet9torilor psihoterapeuti ar putea avea un favoritism de baz9 pentru terapii de propria lor orient9re. %tegul "udec9torilor Jlompici este revelat pentru toti pentru a vedea, dar rezultatul psihoterapiei credin?ei cercetatarilor este de multe ori necunoscuta. =nd Hubors(M et al. *+,,,. realizat studiul lor cu privire la efectele credin?9, au trebuit s9 contacteze cercet9torii care au publicat rezultatele de cercetare psihoterapeutica, precum ;i colegii cercet9torului acestuia, pentru a determina orient9rea cercet9torilor. 8n opinia dumneavoastr9, ar trebui ca rezultatele psihoterapiei cercetatorilor sa fie mai la iveala cu propriile lor orientari, probabil, inclusiv aceast9 informa?ie :n studiile pe care ei le public9, pentru c9 aceste orient9ri ar putea aduce distorsiuni$ ercet9torii ar trebui s9 depun9 eforturi pentru realizarea unor studii :n grupuri de colaborare care con?in membri de diferite orient9ri, astfel :nc=t acestea s9 contrabalanseze altora distorsiunilor fiecare$ e alte m9suri pot lua cercet9tori psihoterapiei pentru a limita efectul de credin?9$

Ca*"'a 12$4 D"&%*" <& p*%0.'"rap%" p*%0.d%&a3%!a #enise a participat la 0D de sesiuni de peste un an . Ha cererea mea, ea a furnizat informa?ii generale despre copil9ria ei, inclusiv faptul c9 ea a fost al cincilea din cei ;ase copii ;i c9 ambii ei p9rin?ii au lucrat cu norm9 :ntreag9. Ea a e'plicat c9, din cauza acestor factori, ea a primit prea pu?in9 aten?ie, sau laude de la p9rin?ii ei pe tot parcursul copilariei. Ea a descris depresie sa care decurge din recentele modific9ri la locul de munc9 ;i a declarat c9 partea de schimbare cea mai sup9r9tore a fost ca noii proprietari de restaurant insista c9 ea sa nu mai viziteze ca sa ia masa. Ea a pierdut dovada pozitiva a feedbac(-ul lor despre m=nc9ruri ei. 8n plus fa?9 de triste?e ;i alte simptome depresive comune, #enise a enumerat de asemenea, o lipsa de energie care a dus pana la :nt=rziere la locul de munc9 ;i preg9tirea feluri de m=ncare mai :ncet dec=t de obicei. Acesta a fost, de asemenea, demn de remarcat faptul c9 #enise a crezut c9 noul proprietar poate a f9cut aceste modific9ri, cu inten?ia de a o rani pe #enise. 6e baza acestei informa?ii, ini?ial conceptualizarea mea de #enise incluse urm9toarele ipoteze/ #enise a fost ocup9 cu probleme emotionale din faza falica de dezvoltare, ;i ea poate s9 fi fost par?ial fi'at :n acest stadiu. Ha punctele din copil9rie atunci c=nd #enise a solicitat o, rela?ie intim9 special9 cu un p9rinte, societatea-mam9 nu a f9cut-o oferi. a rezultat, ei i-a lipsit stima de sine ;i a c9utat-o din surse e'terne. el mai puternic dintre aceste surse, feedbac(-ul meselor :n restaurant-au fost t9iate de c9tre noul proprietar, contribuind foarte mult la depresia ei. #enise s-a luptat cu impulsuri inacceptabile de furie fa?9 de proprietarul nou de restaurant ;i a folosit mecanisme de ap9rare-proiec?ie . #enise a precizat c9 ea a crezut c9 noul proprietar a incercat sa o ranesca prin instituirea noilor politici, dar acest lucru pare pu?in probabil ca o motiva?ie pentru noul proprietar. 8n schimb, este

probabil ca #enise sa fie cea cu inten?iile "ignitore fa?9 de noul proprietar, ci, mai degrab9 dec=t sa recunoasca , ea le p9streaza incon;tient prin proiectarea lor pe proprietar, descriind astfel proprietarul ca AreaA persoan9 ;i ea ca victim9 nevinovat9. 7ncon;tient furia lui #enise spre noul proprietar, de asemenea, :nsu;i revelata prin intarzierea ei de a lucra lent. #e;i ea a atribuit la aceste comportamente ,la lipsa ei de energie, ei i-au fost motiva?e incon;tient, acte de agresiune fa?9 de noul proprietar ;i nole politici. 7n cateva dintre pove;tile specifice ea a spus- timpul cand ea AaccidentalA a sc9zut la intrarea :n buc9t9rie, ;i timpul cand ea auitat sa seteze alarm9- par s9 se :ncadreze :n categoria alunecare Freudiana.

>elatia mea cu #enise a fost marcata de numeroase e'emple de rezisten?9 ;i transfer. 8n ceea ce prive;te rezisten?a, #enise a schimbat de multe ori subiectul :n moduri subtile ;i inteligent atunci c=nd l-am adresat :ntreb9ri cu privire la noul proprietar sau de sentimentele ei fata de parintii ei. Jdat9, dup9 o sesiune :ncheiata :n mi"locul unei discu?ii intense :n special a situa?iei de munc9, ea a fost cu 1D minute de :nt=rziere, la urm9toarea ei numire. Alt9 dat9, ea a urmat o sesiune :n care am e'aminat sentimentele ei fata de parintii ei, cu o sesiune :n care ea a insistat concentr=ndu-se asupra unui aparent argument minor cu un prieten nemen?ionate anterior. 8n ceea ce prive;te transferul, #enise adesea p9rea s9 presupun9 c9 eu nu cred c9 ea a fost demn9 de aten?ia mea, ;i, de fapt, ea a spus a;a :n mai multe r=nduri. Ea a solicitat, de asemenea, lauda mea in ocazii frecvente, uneori direct dupa ce eu am intrebat-o despre feedbac(-ul dup9 ce a descris ea a realizat ceva. 6rincipala mea inten?ia din spatele interven?iei mele cu #enise a fost de a o face mult mai con;tient9 de incon;tientul proceselor ei. u diferite ocazii, i-am oferit interpret9ri la ac?iunile sale. Am men?ionat c9, probabil, ea a avut sentimente dureroase spre noul proprietar, mai degrab9 dec=t invers. 7@am adresat :ntreb9ri care au condus-o s9 analizeze dac9 lent ;i desfundat performan?a ei la locul de munc9 poate s9 fi fost motivata de propriile dorinte . Am discutat cu ea rolul pe care feedbac(-ul mesei l-a "ucat :n conte'tul aten?iei ;i laud9 pe c9re p9rin?ii ei nu a furnizat. Ri, probabil, cel mai important, am subliniat la ea tendin?ele incon;tientului *transfer., care a adus la rela?ia cu mine, chiar dac9 rela?ia noastr9 nu le-a meritat realist/ presupunerea c9 a; respinge-o ;i am nevoie de ea pentru lauda si admiratia mea . #iscu?ia de transfer a fost deosebit de productiva, deoarece lumin9 asupra unor rela?ii anterioare ale lui #enise, de asemenea. 8ncet, cu conversa?ia a continuat :n toate aceste domenii, #enise a fost capabila s9 ob?in9 imagini importante :n procesele de incon;tient. 8n acest fel, ea a avut posibilitatea de a vizualiza altele mai realist, controlul ei motiva?ii mai mult :n mod deliberat, ;i simptomele depresive ei :n cele din urm9 ridicat9.

CAPITOLUL RE=UMAT 6sihoterapie psihodinamica se :ntemeiaz9 pe teoriile lui %igmund Freud. Acesta presupune prezen?a unei puternice componente incon;tiente a min?ii, ;i scopul primar al acesteia este de introspec?ie sau procesele de luare a incon;tiente . Este o abordare e'trem de

inferen?iala la psihoterapie, :n care problemele ;i impactul terapiei cu ele sunt greu de evaluat :n mod obiectiv sau empiric. 6sihoterapeu?ii psihodinamice au acces la incon;tientul clientilor :n numeroase moduri, inclusiv libera asociere, alunecarea freudiana, vise, ;i rezisten?a pe care clientii o arata :n timpul tratamentului. 7ncon;tientul :n curs de desf9;urare ,conflictul dintre id ;i superego impune ego-ul s9 medieze prin anga"area mecanismelor de ap9rare, cum ar fi represiunea, proiectarea, formarea de reac?ie, de deplasare, ;i sublimare. >ecurgerea la mecanisme de ap9rare speciale, poate caracteriza o personalitate individual9, precum ;i aspecte clinice, ele aduc la terapie. lientii se pot confrunta deseori cu transfer spre terapeu?i lor, :n care :n necuno;tin?9 de nerealist se a;teapt9 ca terapeutul s9 se refere la ei ca persoane importante. !erapeuti psihodinamici isi asuma adesea rolul unui ecran AgolA, rolul de a facilita acest proces de transfer, ;i presupun c9 clientul poate a transferat :n mod similar pe alte persoane cu care au format relatii. !erapeuti psihodinamice acorda, de asemenea o aten?ie deosebit9 problemelor clinice, care poate fi cauzate de fi'area :ntr-un stadiu incipient de dezvoltare psihose'ual9 *de e'emplu, oral, anal sau falic.. 6sihoterapia psihodinamica a fost :n mod tradi?ional relativ pe termen lung, dar versiuni mai scurte, cum ar fi !erapia 7nterpersonala ;i limitate :n timp, 6sihoterapia dinamica, au ap9rut :n ultimele decenii, ;i probe a :nceput s9 se acumuleze care s9 ateste eficacitatea lor, mai ales cu clientii deprimati. 8n general, natura de psihoterapie psihodinamica a :mpiedicat colectarea de rezultate empirice dar datele care au fost colectate sugereaz9 c9 este apro'imativ la fel de eficace ca alte forme de psihoterapie. T"r3"&% !0"%" >% & 3"("2 -Efectele credintei -etapa anala - rolul ecranului gol -contratransfer -mecanism de defensa -destituire -vis de munca -intuitie -interpretare -ego -asociatie libera -alunecare Freudiana -id - manifest de continut -vis -deductiv -7!6 -latenta de continut