1. CONECINI @ S. RASANU @ |. TOMESCU @ A. A. IONESCU Catrtea DIN STATI ELECTRICE S| POSTURI DE TRANSFORMAREmentarea cu energie electricd a tuturor categoriilor de consumatori, un accent deosebit s-a pus pe eraminarea cauzelor care pol provoca defecte. Sint de- scrise cele mai caracteristice incidenie si avarit care pol aparea tn timput funcfiondrii instalafitlor electrice, precum si mdsurile ce trebuie luate de per- sonalul de exploatare pentru inldturarea acestora. In ullimete capitole stint tratate aménuntit problemele legate de organi Cuprins zarea exploatirii, intrefinerii si a interventiilor operative, sarcinile persona- lului de exploatare, principiile de executare a manevrelor, nofiuni de pro- lectia muncié, prevenirea $i stingerea incendiilor. In incheiere, exprimdm multumirile noastre dr. ing. Ion N. Chiuté Paria 3 de la Institutul Politehnic Bucuresti, pentru prefioasele sugestii facute cu BR aE sts’ foe Ta Sy RSL ait Se OTE ht prilejul controlului stiintific al lucrdrii. ‘Principatele elemente ale unui sistem energetic ©... ee ee 7? . 1A. Statiite si posturile de transformare, elemente componente ate sistemului ener- Autorii geile Rise Sui ge cia a carne .2. Clas'ficarea statiilor eleetrice in functie de roiul lor in sistemul energetic. - 13 . Clasificcrea posturitor de transformare si a punetelor de alimentare . . - 14 BOS see ss a a Saha ep de cate owe HEH Wee SS 16 1. Scheme de eonexiuni folosite la stafile eletrice Be hee a cate) te 2.4.4. Caiterii generale tehnice si economice pentru alegerea schemelor de conexiut Ga Al pos Dots hw oe Res ae AeA G: 3 2.1.2. Principalele scheme electrice de concxiuni folosite sss eT ‘ 2121. Scheme eu hare colectoare simple... oe ee 21.2.2. Sectionarea barclor colectoare. . . « 48 2.1.2.3. Scheme en Dard colectoare sl 0 bard de ocolire (transfer) 20 2.1.2.4. Scheme cu dublu sistem de bare colectoare si un intreruptor Deleiventt, Se oeieltier ees cies ee | Ae 2.1.25. Scheme cu hare colectoare duble gi bard de ocolire (transfer) 28 2.1.2.8. Sectionarea longitudinal a barclor coleetoare duble . . . 26 2.1.2.7. Scheme eu bare duble si coud intreruptoare pe circuit. 27 2.4.2.8. Scheme cu bare colectoare duble si un numar fractionar de intreruptoare pe circuit... - s+ : SpE) a8 : 2.4.2.9. Scheme cu sistem triplu de bare colectonare . - . 6. - 30 P 21.2:10. Scheme in punte (fri bare colectoare) 2... 30 A 2.2.11. Scheme poligonale . . « Nae eMaaG es. nae 211219. Scheme pentru statit de racord adime |. | 34 2. Sela constructive pentrt instalafile de inaltd tensiune ain stole flectrice 35 2.2.1. Condipi generale... ss oh ee Si 2.2.4.1, Siguranta In functionare a instalatiilor <5. 2. 2. 35. 2.2:1.2. Securitatea personaluini de exploatare .. 5.1... 38 . 2.2.1.9. Economicitatea solutiel . + + - pong wie oer | , 2.2.2. Dispozijii constructive pentru stafii exterioare . - 6. ee 88 2.2.2.1. Aspeete generale. . +. - - 38 2.2'2.2. Digpozifit constructive pentru stati cu un sistem “simple de bare colectoare . - ss. 39 2.2.2.5. Dispozifii constructive pentru stati cu douk sisteme de Dare colectarey clit hay Gi etla Pie Siiat ays oth 48 |. Dispozitii constructive pentru statii interioare cu mediu izolant acr 49 2.2:4, Dispozitii constructive eapsulate in alte medi decit aemm 522.8. Scheme de coneriun! i sotufit constrnetine penirw Posture de traneformare of si punctele de alimentare . . . Clasificarea bateriilor de condensatoare . 5... 2. . 255 gee Bostarl a Bee rae aeriene 1. IAM CL. | Be 5.1.4. Scheme electrice de conexiumi «6. 6. 6 ee ee ee BBE 2.52. Posturi de transtormare Im constractic metaliee 1 Ll an 3.51.5. Automatizarca bateriilor de condensatoare | | 1... | 257 205.2. Posturi de teansformare tn tnetiperi supraterane sau subterane 65 3.8.1.6. Tipuri de eondensatoare utilizate tn statit « . . + 258 te 4 2.5.2. Exploatare. Principalele defectiumi gi emedieren lor ne as S, Eehipamente si instalafii electrice ale stafiilor s1 posturilor do transtormare 76 A eaienes alain oe cudematens 0) Use, ae 3.4, Transjormaloare si autotransformatoare de putere . . 6 3.6.2.2. Prineipalele defectinni si remedierea,lor . - . .. - . , 284 on Tipuri constructive... . . ae eases 3.5.3. Intrefinere, ees si masuratori a ee Ape soe alts ne 3.1.2. Exploatare. Principalele defectiuni si. remed: esate 3.5.3.1, Conditii de exeeutare a luerfrilor - 2... ss SOre caer: eed A ee ieee Hage MME le ey ote taeamy eal ts yaceg transformatoarelor) 6 6... ee ae ee RatO7 Fehipamente pentru tratarea neutrului in refelele electrice «+ + + + 268 5.1.2.2, Preluarea in exploatare a transformatoarelor (autotrans. 3.6.1. Considerajii generale - pee shane sail aoe forme foureton) lagers) Uy ata kee ag tna Ca 3.62. Tratarea neutrulul tn retelele de transport. 2. ee BB 34.2.9. Exploatarea transfornatoarelor (autoiranstormatoareior) | 9.63, Tratarea neutrulni in refelele de distributie Boe Henin ae 1.2.4. Principalele defectiuni gi remedicri in exploatare . . 3.0.4, Transformatoare pentru crearea neutrului artifieial ©) | 1. 284 3.1.3. Intretinere, tnceredti si misurdtori ‘ 3.6.4.1, Transformatoare pentru racordarea bobinei de stingere 281 8.2, Transformatoare de nvisurd. . . 3.0.4.2, Translormatoare pentru racordarea rezistenfel de Iitare 283 3.2.1, Transtormatoare de curent. Tipuri constructive |.) ss. obne DONE) ae ek enn a oy re ateey 3.2.2, Transformatoare de tensiune. eae eee Be de ges TLCAISLOHG easier ot ni aaa fecenp et ai ake 9.2.5, Exploatare. Prineipalele defectiuni si remedierea lor 2... Exploatare. Principalele defeciiunt si remedierea lor. 6s. 294 3.2.3.1. Exploatarea transformatoarelor de mitsurd . |.) ) 3.8.74. Exploatares 0 wt os ee = BOE 5.2.5.2, Principalele defectiuni $1 remodiered lor. ee 3.6.7.2. Principalele defecjiuni si remedierea lor «6 yy es.) 293 3.2.4. Intrefinere, incercAri si masuratori in exploatare | | ||) | 3.6.8. Intretinere, incercdri si mésurdtori in exploatare . 2... - 295 3.3. Aparate electrice de comuialie’. . . . . |. 5 7. Aparate de protectic contra supratensiunilor . s+... +++ +. +.) 300 3.3.1. Cousiderajii generale. . 0% 2 1 ble Z ei 3.7.1, Considerajii generale. ewe Seka Ny yom 3.3.2. Separatoare 20... 1 Le BOR: Maga Ser 3.7.2. Principii de functionare. Tipuri constructive... - - 304 39.2.1. Separatoare de interior, 3-35. kV0. 2. 3.7.2.1. Mijtoace de protechic mpetriva loviturilor dircete “de 3.3.2.2, Separatoare de exterior, 10 — 20 kV. : trisnet 2. ae 304 9.3.2.8, Separatoare de exterior 35 400.kV.. |. + 7 3.7.2.2. Mijloace de protectic Impotriva undelor de supratensiune 305 3.3.3. Intreruptoare de inaltd tensiune . . . Pas 8.7.3. Exploatare. Principalele defectiuni si remedieren lor 2... . . 320 3. oe Intreruptoare cu mediu de stingere lichid . 3.7.4. Intrefinere, incercdri si mésurdtori in explontare .... 6... 329 3.3.3.2. Intreruptoare cu mediu de stingere gazos |. 1... GR. Blemente conductoare de curent so ee ee ee ORB 9.8,.3, Intreruptoare eu vid 8.1. Considerafii generale ss 1. ee ey ie yl SO 4.3.3.4, Intreruptoure cu mediu de stingere gazogencrator | 8.2. Clasficarea clementelor conductoare de curent..... 1. . + 386 elon Ta ana Gurlgfiamnaneliedis tie Sg. e.g WS Baye icolgetiare 20 tea tg 8) sacs (aint Olid ele 9 (O88 33-4 Tntreruptoare automate de joasi tensiane «+ 6 ss | BRA, Conduetoare izdlate 6 ee ee ee BBL 3.5, paratelor de comutatie .. | Bee Isclcioare 337 3.3.5.1. Exploatarea si intretincrea separatoarclor si dispozitivelor Be ee he eee hall diieer, apniaeevaey, edd ol ae lor de actionare. Defecte si remedieri. Inceredri gi masuri- fe Considoraydl genera) Oo di ices te teat a Ban Soa Oe NN a i muti tl i ateniale Tolget WU He) sonstrasilts Seder t 30 3.5.2, Exploatarea si intretinerea tntreruptoarelo: %% 3.9.2.1. Materiale pentru izolatoare . 6. 6 ee ee a 492.2 spun constructive de trolatoare 5 se tt pt HO Incereéri si masuritori in exploatare . . 244 3.9.2.3, Peluarca izolatoarelor . . « « eee oe 3.3.5.3. Exploatarea si intretinerea tntreraptoarclor’ automate de 3.9.3, Exploatare. Prinejpalele defecllunt sl remiedierea lor... . 869 joash tonsiune. Defecte si remedieri. Inceresiri gi maisuritori Ss. Tetvchinize, tncercasU el aapmuetter! 1a e=plontere Banal wane in explostare’ 892 0 etic Bh a G10. Insiclafit de legare ta pamint ©. ee ee OL BA. Motoare electriee si compensatoare’sinerono + ve 1+ vss ess y BBL LHL Comics ONT ae Ae no oi att i ee 3.5. Baterii de condensatoure .... . « ee on 3.10.2, Curentul electric ‘si efectele tui asupra. erganistaulul omunese. S161. Gomsiderati generale... . ey eer Be emt A Necesitatea instalatiei de legare la pamint .. 1... - + 362 3.5.11. Notiuni introductive 5 avlem agen aoe o 3.10.5. Blementele componente ale instalatiilor de legare la pimint s 363 3.5.1.2. Garacteristicile bateriilor de condensatoare . sl. 258 9.10.4. Distitujia potentialelor, tensiuni de atingerc si tensiuni de pas 368 9.10.5. Verifictiri in instalajiile de legare Ja pamint 6... 879B11. Bobine de reactanta Pethrian inter egos, Ml A. : ii auxili rallies NADG Bld. Consideratii generale |) lt ‘ ie Scheme de Instalafii auxiliare de curent alternatiy ee ee Salona esate sera leztaia itor slog ee bare atter- He 3.11.3. Exploatare. Prineipalele defecfiuni si reftedieren lor cers Fab cis cats ertcenrit tis Seed ce Me eter se OA aA : ad a beth: eee oak ya dee SE a S.1L84, Exploatarea bobinelor de reactanja.. . . . Te ern nee Bee NERA eis aia 3.11.3.2. Principalele defectiuni si remedierea lor 3.11.4. Intretinere, inceredri si maguratori in exploatare » oe Exploatarea instalatiilor auxiliare de curent contima 2. 505 3.12. Aparele de protectie contra supracurentitor ...... 0... $.2. pee its oe ae instalatiilor auxiliare de curent continuw a Se aS eae ee ae Sa ee SE eles ae cee ferns odes se ich ven Mane: nea oR 3.12.2.4, Sigucante fuzibile de medic tonsiune ) . . eS od Coreliere Nl) enteral ys ave Pr Dae ee eee erupt faced 5.3.2, Exploatarca si intretinerea. instalatiiler de aer comprimat . . . 524 5.3.3. Defectinni mai des Intilnite in funcfionarea instalatillor de acr comprimat i modul lor de'remediere 5 2 ee ee Ber irslolafit' te venitldie 2 f. Fe 5.4.1. Considerafii generale 2. 3,12.2.2. Siguranfe fuzibile de joasi tensiune |. 5.12.3, Exploatare. Principalele detectiumi si remedierca lor 3.12.4, Intretinere, incerciiri 51 mdsuratori in exploatare . Girenite si aparnte pentru comanda, semnalizare, miisurare, protec{ie gi auto- matare oe Per eerie Rue aa 52. Modul de realizae eee a a 4.1, Cireutt i it 5.3. Exploataren gi intretinerea instalatiilor de ventilasie ae cufle pentrit coman a i of f tent ‘pentru comonda $1 semattzarea posifiek parateor de comulalie ee ine aie be hd eh de ae) sve essen ACD 5.5.1. Consideratit generale. 6 0. ee 4.4.1. Cireulte pentru comanda si seminalizarca povitiei {ntreruptoarelor 405 5.5.2. Sean Ge one a ineendiilor cu apa 4.1.2. Cireuite pentru comanda sl semnalizarea poriticl separatoarelor 409 Aisa. Explaataren ¢1 futretioicrea stsiqlabulor de ellmentarel eusepl. » - ADs cGlibitielde Boca) Jiao du One. Se a. as a ela Oe. 2408 4.3. Cirenile pentru mdsurare» » se at Meee Corpaldrla: te ull 5 eat os aes Th cae ese d a peltel oy 4A. Circuite pentfu sincronizare 6 2 ee AL 5.6.1. Generalitati. - E Eile et tne eae 4.5. Cireuile pentru semnilizare . . « Ca Ga a aE Geleepeeees @—printr-un separator ; b — prin dowa separatoare ; ¢ — prin cupla Jon= a gitudinala. ‘ ® ses are realizeaz& totusi un grad de clasticitate modest, caracterizat fn accea ch orice, defect pe una din sectiile de bare conduce la declan- rea intregii statii, funcfionarea secfiei neavariate find reluat® dup& plavea sectiei defecte prin deschiderea cuplei. _Prezenfa intreruptorului de cupla longitudinal ofera elasticitate ita. In regimul de functionare.de cupli inchisi, varianta (1) in 2.1.2 c. apare evident avantajul ci in cazul unui defect pe una sectii cealalt& seefie de bare fsi continua neintrerupti functionarca declansarea intreruptorului cuplei. Jn regimul de funcfionare cu cupla normal deschisa, pentru limita~- curenfilor de scurteireuit, varianta (2), statia este in general alimen- fi de la dou’ surse diferite, fie acestea transformatoarele T, si Ty, If actionarea fnireruptorului cuplei este supravegheatk de automati- a AAR (anclansarea automata a rezervei) ; astiel, cu ocazia defec- ii unui transformator, intreruptorul sau deconecteaz’ si dup o pauzi de timp in care secfia de bare aferenti rimine nealimen- fa, anclanseaza intreruptorul cuplei longitudinale si sectia tntrerupté realimentata de la transformatorul rimas, care preia toata sarcina ici. Anterior, cupla era fn rezervi cald& avind separatoarele inchise. neori, din motive de limitare a plafonului curentilor de scurtcireuit ari, cupla include si un reactor (varianta 3, fig. 2.1.2 c) 21 . SECTIONAREA BARELOR COLECTOARE, Sectionarea Jongitudinalé a barei colectoare in doud sectii de bare colectoare (SBC 1, 2) se face eu unul, cu doua separatoare sau cu o cupla longitudinal functie de gradul de clasticitate dorit, fig. 2.1.2 a, d, c. Revizia sectiilor de bare se face pe rind prin deconectarea prealabil& a circuitelor aferente sectiei respective si a separatorului Se, ; doar revizia separatorului So, implicd scoaterea’din funcfionare a intregii 18 19Ih sfirsit, in cazuri rare cind se doreste o elasticitate si o siguranta sporité a circuituini de cupla, se inseriazé dou& intreruptoare (varianta 4, fig. 2.1.2 c). Aceasta schema electric4 de conexiuni, eu bara sectionata longitudinal, a c&p&tat o larg rasptndire mai ales la 6-20 kV. Bara, executata de obieei din bard sau teava de aluminiu, contribuie si mai mult la redu- cerea%cheltuiclilor de intretinere ale stajiei electrice. 2.1.2.3, SCHEME CU 0 BARA COLECTOARE $I 0 BARA DE OCOLIRE (TRANSFER) . Introducerea barei de ocolire si a circuitului de eupli de ocolire se face pentru a inlitura dezavantajul schemelor de comutafie cu bare colectoare simple, de a intrerupe alimentarea consumatorilor pe perioada lueririlér de intretinere. In fig. 2.1.3 se prezinta schema de conexiune a unei astfel de stati. Se ofera posibilitatea scoaterii in revizie-reparatie a oric&rui fntrerup- tor din instalatic f4r& sacrifiearea continuitatii in alimentare, prin in- serierea cuplei de ocolire. Asifel pentru linia Ly de exemplu, se creeazi 0 a dona calc de alimentare ,ocolita%, desenataé punctat in fig. 2.1.3, prin inchiderea cuplei si separatorului de ocolire aferent liniei, Socr, Fig, 21.3, Schema principiald .a_unei statil cu un sistem de bare colectoare si bard de’ ocolire (wansfer). Intreruptoral I, urmeazi sa fic scos in revizie-reparatie, locul. lui fiind Iuat acum de’ Io. Testarea pasageri’ cu Ico a barei de ocolire, impusi de ordinea manevrelor, in cazul in care Ig este deja in functiune pare 0 manevra complicatt inutil. Ea este ins& necesara pentru incerearea cu tensiune a barei de ocolire. Bara de ocolire se mai numeste si bari de transfer. 20 Ocolirea tuturor circuitelor nu este necesara. In fig. 2.1.3 s-a ar&tat transformatoarele cu trei inffisurari nu au fost racordate la bara de olire, ele putind s& asigure alimentarea consumatorilor si deci pu- id fi retrase din exploatare. q ; (2.1.2.4. SCHEMEYCU DUBLU SISTEM DE BARE COLECTOARE $1 UN INTRERUPTOR PE cmcurr Este schema care a cpitat o larga raspindire in instalafiile de comu- fie electroenergetic’ de unde se alimenteazi consumatori mai impor- pfi. In comparatie cu schema cu sistem simp!u de bare, schema cu du- m sistem de bare colectoare ofera un grad de elasticitate sporita prin sibilitatea racordarii circuitelor aferente la oricare din cele doud no- iti electrice (bare colcctoare). jecare circuit se racordeazii la sistemul dublu de bare colectoare intermediul intreruptorului sia dowd separatoare de bare, fig. 2.1.4. Exist douk variante ale schemei cu bare ‘duble, functie de ampla- ea pe teren. In prima varianta (fig. 2.1.4), statia realizatti ocupi mult teven, iar prin extindere statia igi mareste repede dimensiunea Fig. 214 Schema unei statii cu dublu sistem de bare si plecdri intr-o singura directie. BC. tn varianta din fig. 2.1.5, terenul este bine ocupat, cn ifia s& existe plec&ri in ambele directii. Statia este compacta. hema oferh dou4 posibilila{i de functionare tn regim normal : |) Toate circuitele se racordeaz’ la un singur sistem de bare (siste- de bare de.lucru) al doilea sistem fiind liber, in rezerva calda, men-2) Instalafia functionenzii,. de regulti, cu consumatorii si sursele re- partizate pe cele doua sisteme de bare colectoare cu cupla transversal inchis& sau deschisi. ; lurile cuplei-transversale pot fi tate sub o form conden- . a Geel eu} sversale pot fi prezentate s a yarei colectoare si se poate conta pe ca‘ pentru manevre. 2 permite trecerea cirenitelor de pe un sistem de bare colectoare pe altul fara intreruperea cireuitului respectiv ; as ere z P P vizie poate fi fcuti cu ajutorul renitului de cupla transversal prin oui intreruperi in functionare, re- ; tiv de scurt dural, In care caz 5C, la tn cauzd se racordeaz’ sinigurt un sistem de bare. Fie schema simpli din fig. 2.1.6. presupune o& sa defectat intre- ptorul 7; al liniei Za, prin el trece LG ina liniei dar el nu mai poate lei transversale, liza operaia de intrerupere a } freuitului. Pentru repararea si folocuirea sa en tntreruptorul cuplei pe joada reparafiei, se procedeazit astfel : ‘Se degajcaza complet un sistem de bare colectoare, de exemplu S,, ecind toate cirenitele pe celilall sistem de bare S,, et excepfia cireui- ili tn cauzi..Cupla transversal raminind inchis& remult& ci s-a inse- fit cu civcuitul eu Intreruptor defect, manevra find feut% cu menfi- yea continuitifii in elimentare. Toate functiunile intreruptornlui lect au fost preluate de intreruptorul de cupli. Se poate deschide cir- itul sau se poate functiona asa pind ce dispecerul aprobi scoaterea In yparatic a intreraptorului defect. Pentru scoaterea in reparatie, se deschide eupla si se separk Intrerup- Manevra de schimbare a barei colectoare cn. mentinerea funclionrit ul defect prin desfacerea legiturilor ¢ si refacerea legitucilor a, b. continue implick trei etape, si anume:, / ae ncslonares nommalt @istavel 1) inehiderea cuplei si deci punerea in paralel a celor dona sisteme | ‘de bare cu controlul prealabil al sincronismului s t 2) comutarea separatoarelor de bar’ ; 3) revenirea la funetionarea eu cupla deschisa. Pentru a evita ma- nevracea separatoarelor sub curent numai pe timpul scurt al etapel doua, se deconceteaza protectia euplei transversale. Experien{a exploatarii statiilor eu scheme de conexiuni mai dezvol- tate a relevat oportunitatea introdueerii unor blocaje pentra a evita Guinevrarea gresith 4 separatontclor, : Presupunind ci se doreste scoaterea in revizie a intreruptorului Ly n>) Conlroluil integritafi® barelor colectoare se face de regula la termina- featut de i ; rea teh Ones oa pe aceasta hard duce la deconectarea in- Be Fulul db linto, xacord ats cooxsm olde sietomtul de! bares) S88 eau fost expres reglate sa functioneze fara refinere de timp), indicind revizia trebuie reluata si remediate eventualcle defectiuni, In cazul £0, 80s Fig. 2.1.5. Schema unei statii cu dubhi sistem de bare si plecdri in ambele directii. _. serveste pentru controlul integrititii sistemelor de bare colec- toare dupa revizia acestoras _ — se poate substitui oricdriti Intreruptor din instalafie care este de- fect sau urmeaz’ a fi seos in revizie. a) Trecerea unui circuit de pe 0 bard pe alta se face conform exempli- fictirii de mai jos pentru cazu! linici L, racordate la bara colectoare BC,, din fig. 21.4. : 2.1.2.5. SCHEME CU BARE COLECTOARE DUBLE 5 BARA DE OCOLIRE (TRANSFER) ii 23creeazi o a doua cale de alimentare in paralel a circuitului respectiv prin cupla de ocolire, fig. 2.1 Intreruptorul cuplei este echipat cu aceeasi protectie ea si Intrerup- torul liniei pe care la ocolit. Schema de comutafie, asa cum este prezenta' 2.1.7, cuambele tipuri de cuple, se referA in general la stati intinse, cu multe cireuite. Pentru stafii cu mai putine circuite exista scheme mai simple si mai ieftine care pot tndeplini — perind —cu un singut intreruptor, rolurile -ambelor cuple, transversal si de ocolire a) Cupla combinald poate realiza atit configuratia de cupli transver- sal& (Sp, Sq Sasi Uinchise, S; deschis), ap pip ethene mec stueen, eee ocolire (S, deschis). dublu sistem de bare si bard de Dezavantajul const& In imposibilitatea tole cee ee Se simultane a celor dou’ cuple, 21.8 @ b) Cupla combinalé simplificatt economiseste un separator [aia de cupla combinata (fig. 2.1.8 d), cumulind ins dezavantajul de a nu ocoli decit circuitele racordate la unul din sistemele de bare (SBC, in cazul figurii). Ocolirea gia circuitelor racordate la SBC, implica tre- cerea lor preatabil& pe SBC, folosind la cupla mat intii configurafie trans” -yersali si apoi cea de ocolire. f $3. Sit, aE 500, ata ‘2 SBC, ee ae 4 2 alee ey Ss 4 a a a b Le Fig. 2.1.8. Cuple : Sehema cu sepa- a — caps combinafi: — cupld combinata sim- re de ocolire. piitieata ©) Schema cu separatoare de oeolire retine doar cupla transyersala, ocdlirea ayind loe cu ajutorul acesteia si al unui separator de ocolire. Este suprimata bara de ocolire propriu-zisa, Jocul acesteia luindu-! chiar 6 bara colectéare (SBC, in cazul fig. 2.1.9). O asemenea schema e deosebit de cconomict. Schema prezinté insi dezavantajul e& poate folosi cupla doar pentru o singur operatic ; peimpul inlocu i ig. 2.1.10. Sectionarea longitudinal a barelor colectoare : a — Senema ea bare duble cu dowd sectii longitudinale ; 0 — schema Io eu tre: secfii longitudinale ; ¢— schema cu bal duble cu, ambele bare secjionate. oe 24 25