Dosar nr.

497/93/2012
ROMNIA
TRIBUNALUL ILFOV
SECIA CIVIL
SENTINA CIVIL NR. 838
edina public de la 20 Septembrie 2012
Tribunalul constituit din:
PREEDINTE Laura Cristina Carcia
Grefier Mirela Pompilia Micu

Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamantul S.E.D n contradictoriu cu prtul

B.G., avnd ca obiect alte cereri - pretenii.
Dezbaterile i susinerile prilor au fost consemnate n ncheierea de edin din data
de 13.09.2012, ce face parte integrant din prezenta hotrre, cnd tribunalul avnd nevoie de
timp pentru a delibera, a amnat pronunarea la data de 20.09.2012.
TRIBUNALUL
Delibernd asupra cauzei de fa, constat urmtoarele:
Prin cererea nregistrat la Tribunalul Ilfov la data de 22.02.2012, reclamantul S.E.D la chemat n judecat pe prtul B.G. solicitnd ca prin hotrrea ce se va pronuna s se
constatate caracterul ilicit al afirmaiilor fcute de prt la adresa sa n contextul meciului de
fotbal Dinamo Bucureti - Steaua Bucureti din data de 5 decembrie 2011, obligarea prtului
sa i ceara scuze public fa de reclamant in cadrul unei conferine de pres; obligarea
prtului la publicarea dispozitivului hotrrii de condamnare pe cheltuiala sa in 5 cotidiene
de ntindere naionala, in fiecare zi, timp de o sptmna, precum si la achiziionarea de spaiu
publicitar la televiziunile TVR 1, Pro TV, Antena 1, Realitatea TV, RTV, Antena 3,
Sport,.RO, Digi Sport 1, Digi Sport 2, Digi Sport 3, GSP TV, in cadrul cruia sa fie citit
dispozitivul hotrrii de condamnare cel puin de 3 ori pe zi, timp de o sptmna, in cadrul
jurnalelor de sport sau de tiri la ore de maxima audienta pentru fiecare din posturile
respective, obligarea prtului la plata unei reparaii patrimoniale in valoare de 9.000.000 lei
pentru prejudiciul nepatrimonial constnd in atingerea adusa reputaiei subsemnatului
provocata de afirmaiile prtului, obligarea prtului la plata cheltuielilor de judecata
n motivarea cererii reclamantul arat c ndeplinete funcia de preedinte delegat al
clubului de fotbal Dinamo Bucureti. In data de 5 decembrie 2011, pe stadionul Dinamo, a
avut loc meciul de fotbal Dinamo Bucureti - Steaua Bucureti. Prtul, sub pretextul c
reclamantul si ali conductori ai clubului de fotbal Dinamo au autorizat difuzarea pe stadion
a unui videoclip care coninea ironii la adresa sa, a fcut diverse declaraii jignitoare si
defimtoare cu privire la reclamant.
Aceste declaraii fcute in public, in faa presei, declaraii difuzate apoi pe toate
canalele mari de televiziune, precum si in presa scrisa si internet, au fost urmtoarele: "am
auzit ca nu tiu ce-au fcut pe la tabele e adevrat ? .. am auzit ca nu tiu ce oi au pus pe la
tabela nu? cu oie da ? i acuma va spun si eu vou, D.S., l-a gsit nevasta-sa cu un brbat
in pat, in dormitor si a divorat de el. aa. ca s-o tii si pe asta da?"
Reclamantul mai arat c n seara zilei de 5 decembrie 2011, paratul a continuat cu
afirmaiile jignitoare si defimtoare in cadrul unor emisiuni televizate la GSP TV\astfel:
"Dac au aprut acele imagini pe tabel nseamn c s-a fcut cu acordul efilor lui Dinamo.
Dar tii cine sunt efi la Dinamo, nu? Nesratul la de B., care nu apare niciodat, care st
ascuns, care e un nimeni, dar care a fost cel mai mare comunist nainte de '89! n plus, n
comuna lui, se plimba cu cru din aia pictat, cu verde, cu rou, tii cine se plimb cu aa

ceva ... "Apoi, S., da? la pe care l-a prins nevast-sa cu un brbat n pat! tia sunt efii lui
Dinamo, care pun imagini cu oi pe tabel! Eu mcar recunosc, am fost cioban, mulg oi, mi
plac oile, care-i problema? Mai bine mulg oi dect s fiu comunist sau s m prind soia cu
un brbat n pat, n dormitor!".
Aceste afirmaii ale prtului, apreciaz reclamantul, sunt de natura s-i afecteze in
mod ilegal si nepermis reputaia, fcnd trimitere la dispoziiile art. 10 din Convenia
european pentru aprarea drepturilor omului i libertilor fundamentale, la art. 30 din
Constituia Romniei i la art. 72 din noul Cod civil.
Limitele exerciiului dreptului la libera exprimare sunt constituite in mod clar si de
dreptul unei persoane de a nu fi obiectul unor afirmaii publice mincinoase si de natura a
afecta reputaia. Astfel, legea stabilete faptul ca sunt interzise atingerile aduse onoarei si
reputaiei. Prin afirmaiile sale, prtul a adus evident atingere reputaiei sale, prejudiciul fiind
evident.
Exista cazuri in care afirmaii prejudiciatoare la adresa unor personaliti publice au
beneficiat de protecia dreptului la libera exprimare, insa in toate aceste cazuri se observa un
interes social, constnd de obicei in dreptul ceteanului de a fi informat asupra problemelor
cu relevanta publica.
n cazul de fata, afirmaiile mincinoase ale domnului B. nu privesc niciun element de
interes public, ci din contra privesc o problema considerata de societate in general ca fiind
strict privata. Astfel, este evidenta reaua-credina si intenia directa a domnului B. de a
provoca un prejudiciu de imagine.
De asemenea, reaua-credina, a menionat reclamantul, rezulta si din faptul ca domnul
B. nu a emis o judecata de valoare sau o idee ci a transmis in mod public in presa un fapt
mincinos, o informaie mincinoasa cu privire la reclamant. Din acest punct de vedere se
observ ca aciunea prtului nici mcar nu se ncadreaz in limitele generale ale libertii de
expresie (legea se refera la "informaii" nu la "informaii mincinoase").
Jurisprudena CEDO face o distincie clar ntre fapt i judecat de valoare, iar n
cazul judecii de valoare cel care face afirmaia prejudiciatoare trebuie s demonstreze c
exist adevr ce a stat la baza judecii de valoare.
Mai arat c paratul nu a emis doar o idee sau un fapt general, ci, in reaua sa credina
a inut sa dea o forma detaliata minciunii, de natura a induce in public ideea ca deine
informaii reale. Astfel, paratul a creat o ntreaga poveste implicnd nu doar pe subsemnatul ci
si pe fosta mea soie. Aceste elemente, au darul de a induce in rndul publicului gndul ca
trebuie sa fie ceva adevrat in afirmaiile respective, din moment ce este exprimata o situaie
detaliata si precisa (care ar fi dus la un divor, nici mai mult nici mai puin!).
In privina relei-credine a paratului solicit s se ia act si de faptul ca acesta deine o
funcie publica (europarlamentar) in cadrul creia reprezint la nivel internaional Romnia.
Prin urmare, comportamentul paratului ar trebui sa fie, daca nu un exemplu de politee, bunacredina, cel puin nscris in limitele decentei. Funcia publica pe care o deine paratul implica
foarte multa responsabilitate si da foarte multa greutate afirmaiilor acestora, multiplicnd
astfel prejudiciul cauzat reclamantului.
In relaiile interumane si in special intr-o societate precum societatea romneasca
problema sexualitii este o problema foarte delicata iar pentru o persoana publica, emiterea in
public, in fata presei, a unor informaii mincinoase de tipul celor emise de parat este de natura
a aduce grave prejudicii reputaiei prii reclamante.
Reclamantul mai arat c este imposibil de a proba ntreg prejudiciul creat, ntruct
afirmaia mincinoasa existenta deja in minile audientei posturilor de televiziune ce au difuzat
tirea poate avea efecte mai devreme sau mai trziu. Dup cum s-a mai afirmat in
jurisprudena in alte cazuri: " Evaluarea n cazul altor categorii de prejudicii dect cele
corporale, cum sunt atingerile aduse onoarei i demnitii, elementele vieii private, este
anevoioas ntruct prejudiciul const ntr-o suferin pur moral, iar gravitatea suferinei
depinde de atitudinea sentimental a victimei raportat al via familial i personal."
Exista doua tipuri de prejudicii create de afirmaia paratului: prejudiciul ce consta in
suferina ce i-a fost indusa reclamantului prin chiar afirmaiile respective, un prejudiciu

intrinsec ce nu are nicio exprimare exterioara in afara declaraiilor reclamantului (suferina

morala), precum si prejudiciul ce a rezultat si ce va rezulta in viitor datorita acestei declaraii,
prejudicii ce de asemenea nu pot fi evaluate in mod obiectiv insa exista indicii cu privire la
existenta lor.
Daunele pe care le solicit nu au destinaia de a-l repune ntr-o situaie similar cu cea
avut anterior afirmaiilor mincinoase (lucru imposibil), ci de a-i procura satisfacie de ordin
moral susceptibil a nlocui valoarea de care am fost deja privat.
Cuantumul daunelor solicitate sunt raportate la situaia materiala att a reclamantului
cat si a prtului. Ambele pri sunt persoane ce controleaz resurse importante, si prin
urmare att suma ce ar fi necesara pentru repararea prejudiciului cauzat reclamantului, cat si
suma ce poate fi suportata de parat in acest scop este mult mai mare dect sumele ce se
vehiculeaz in mod obinuit in astfel de cazuri.
In dovedirea cererii s-a solicitat proba cu nscrisuri, interogatoriu, martori.
In drept i ntemeiaz cererea pe dispoziiile art. 112 si urm C. pr. civ, Noul Cod Civil
(in special art. 252 si urm.), Convenia pentru Aprarea Drepturilor Omului si Libertilor
Fundamentale, Constituia Romniei.
Prtul nu a depus ntmpinare.
S-a ncuviinat i administrat pentru reclamant proba cu nscrisuri, fiind depuse
transcrierea afirmaiilor prtului, nregistrarea video, i interogatoriul prtului.
Analiznd actele i lucrrile dosarului, tribunalul reine n fapt i n drept
urmtoarele:
n data de 5 decembrie 2011, prtul a fcut, n contextul meciului de fotbal Dinamo
Bucureti-Steaua Bucureti, urmtoarele afirmaii, n faa presei, cu privire la prt: am auzit
ca nu tiu ce-au fcut pe la tabele e adevrat ? .. am auzit ca nu tiu ce oi au pus pe la tabela
nu? cu oie da ? i acuma va spun si eu vou, D.S., l-a gsit nevasta-sa cu un brbat in pat,
in dormitor si a divorat de el. aa. ca s-o tii si pe asta da?" .
n aceeai sear, n cadrul unei emisiuni televizate la postul de televiziune GSP TV,
prtul a afirmat urmtoarele: Dac au aprut acele imagini pe tabel nseamn c s-a fcut
cu acordul efilor lui Dinamo. Dar tii cine sunt efi la Dinamo, nu? ... Apoi, S., da? la pe
care l-a prins nevast-sa cu un brbat n pat! tia sunt efii lui Dinamo, care pun imagini cu
oi pe tabel! Eu mcar recunosc, am fost cioban, mulg oi, mi plac oile, care-i problema? Mai
bine mulg oi dect s fiu comunist sau s m prind soia cu un brbat n pat, n dormitor!".
Aceste aspecte rezult din nregistrarea video depus de reclamant la dosar i din
transcrierea declaraiilor prtului mai sus menionate (filele 28-31 dosar).
Instana nu va avea n vedere declaraiile formulate de prt n data de 2 martie 2012,
rezultate din nscrisurile administrate de reclamant, deoarece acestea nu fac obiectul
prezentului litigiu, n condiiile n care prin cererea de chemare n judecat reclamantul invoc
nclcarea dreptului la reputaie prin declaraiile realizate n data de 5 decembrie 2011.
Sub aspectul legii aplicabile, se reine c afirmaiile au fost fcute la data de 5
decembrie 2012, ulterior intrrii n vigoare a Codului civil, astfel nct, prin raportare la
prevederile art. 6 alin. 5 din Codul civil, sunt incidente dispoziiile legii noi de drept
substanial.
Astfel, potrivit art. 72 din Codul civil, orice persoan are dreptul la respectarea
demnitii sale. Este interzis orice atingere adus onoarei i reputaiei unei persoane, fr
consimmntul acesteia ori fr respectarea limitelor prevzute la art. 75.
Articolul 75 din acelai act normativ stabilete urmtoarele: nu constituie o nclcare
a drepturilor prevzute n aceast seciune (seciunea a III-a Respectul vieii private i al
demnitii persoanei umane) atingerile care sunt permise de lege sau de conveniile i pactele
internaionale privitoare la drepturile omului la care Romnia este parte. Exercitarea
drepturilor i libertilor constituionale cu bun-credin i cu respectarea pactelor i
conveniilor internaionale la care Romnia este parte nu constituie o nclcare a drepturilor
prevzute n prezenta seciune.
Totodat, n art. 252 din Codul civil se arat c orice persoan fizic are dreptul la
ocrotirea valorilor intrinseci fiinei umane, cum sunt viaa, sntatea, integritatea fizic i

psihic, demnitatea, intimitatea vieii private, libertatea de contiin, creaia tiinific,

artistic, literar sau tehnic.
Reclamantul invoc prin prezenta cerere de chemare n judecat nclcarea dreptului la
reputaie.
Dreptul la reputaie face parte din drepturile personalitii, drepturi ce ocup poziia
central n cadrul drepturilor personale nepatrimoniale aparinnd persoanelor fizice.
n literatura de specialitate, drepturile personalitii au fost clasificate n dou categorii
: drepturi care ocrotesc corpul uman i funciile sale biologice i psihice i drepturi care
ocrotesc valori morale. n aceast ultim categorie sunt ncadrate dreptul la demnitate, dreptul
la liber exprimare, dreptul la via privat, dreptul la imagine.
Dreptului la demnitate i este proclamat existena n art. 72 alin. 1 din Codul civil,
enunat mai sus, n timp n alineatul 2 al aceluiai articol se indic coninutul acestui drept, ce
cuprinde onoarea i reputaia unei persoane i interdicia de a produce o atingere fr
consimmntul titularului sau fr autorizarea prevzut de art. 75 din Codul civil.
n doctrin, se apreciaz c grania dintre onoare i reputaie este destul de greu de
stabilit, ele putnd fi considerate dou faete ale dreptului la demnitate, dect dou elemente
distincte care compun acest drept.
Onoarea este un sentiment complex, determinat de percepia pe care fiecare persoan o
are despre demnitatea sa, n timp ce reputaia nseamn felul n care o persoan este
considerat n societate.
Reputaia poate s varieze de la o persoan la alta. Reputaia nu este nnscut, ci este,
de cele mai multe ori, dobndit, prin modul exemplar n care persoana se comport n viaa
privat sau n cea social.
Astfel, orice atingere adus demnitii omului i implicit, reputaiei sale, l expune pe
acesta excluderii ntr-o msur mai mare sau mai mic din sfera relaiilor sociale.
n literatura de specialitate, se arat c sistemul actual de protecie a drepturilor
personalitii nu s-a detaat complet de principiile reparrii prejudiciului care stau la baza
dreptului comun al rspunderii civile delictuale.
Se reine incidena dispoziiilor art. 1349 din Codul civil, n raport cu care trebuie
ntrunite condiiile clasice ale rspunderii civile delictuale, respectiv : o atingere ilicit, o
vinovie, un prejudiciu, o legtur de cauzalitate ntre ele.
Raportnd aceste condiii la prevederile art. 72 alin. 2 din Codul civil, instana observ
c revine mai nti victimei obligaia de a dovedi c a suferit o atingere a personalitii, n
spe o atingere a dreptului la demnitate, iar apoi aparine autorului atingerii sarcina de a
dovedi un motiv justificativ (consimmntul victimei sau respectarea limitelor prevzute de
art. 75 din Codul civil ).
n prezentul litigiu, tribunalul apreciaz c reclamantul, prin probele administrate, nu a
demonstrat o atingere a dreptului su la reputaie prin afirmaiile prtului din data de 5
decembrie 2011.
Simpla deinere de ctre reclamant a funciei de preedinte delegat al clubului de
fotbal Dinamo Bucureti, aspect menionat de reclamant, fr a fi dovedit, ns necontestat de
prt, nu poate conduce la concluzia c percepia societii n ceea ce l privete pe reclamant
s-a modificat, ntr-o manier ce i duneaz acestuia, urmare a declaraiilor prtului.
Nu s-a demonstrat c reclamantul era cunoscut de cei apropiai i de societate ca o
persoan familist, c avea un comportament exemplar n relaiile sociale, c avea o bun
reputaie moral, c modul n care publicul l aprecia pe reclamant s-a deteriorat, aspecte ce
puteau forma convingerea producerii unei atingeri.
n lipa unor astfel de elemente, susinerea reclamantului c, prin afirmaiile sale,
prtul i-a adus atingere reputaiei, nu este suficient, dac nu se arat, prin mijloace de prob,
n ce consta reputaia reclamantului anterior declaraiilor prtului i modificarea acesteia prin
raportare la percepia societii, dup data de 5 decembrie 2011.
Dup cum s-a artat mai sus, reputaia nu se consider a fi nnscut, ci dobndit prin
modul exemplar n care persoana se comport n viaa privat sau n cea social.

Nici lipsa prtului la interogatoriu, pe care instana o consider, n temeiul art. 225
din Codul de procedur civil, ca o mrturisire deplin a declaraiilor efectuate n data de 5
decembrie 2011, cu privire la reclamant, nu probeaz atingerea invocat de reclamant asupra
reputaiei sale.
n ceea ce privete neprezentarea prtului la interogatoriu la data stabilit pentru
administrarea probei, instana constat c partea nu a dovedit motivele temeinice ce au
mpiedicat-o s se prezinte la termen, dovad ce trebuia s fie prezentat la termenul din
14.06.2012 i nu ulterior, n aprecierea instanei, pentru a fi nlturat aplicarea art. 225 din
Codul de procedur civil.
Fa de cele mai sus expuse, constatndu-se c partea reclamant nu a probat
producerea unei atingeri, una din condiiile angajrii rspunderii civile delictuale, nu se mai
impune analizarea de ctre instan a existenei unui motiv justificativ pentru respectivele
declaraii sau incidena uneia din mijloacele de aprare consacrate de art. 253 din Codul civil.
n consecin, cererea de chemare n judecat va fi respins ca nentemeiat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
N NUMELE LEGII
HOTRTE
Respinge cererea formulat de reclamantul S.E.D. domiciliat . n contradictoriu cu
prtul B.G. ,domiciliat . , ca nentemeiat.
Cu drept de apel n termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunat n edina public de la 20 Septembrie 2012
Preedinte
Judector Laura Cristina Carcia

Red. LC/ex. 4/05.10.2012

M.M. 20 Septembrie 2012

Grefier
Mirela Micu