Sunteți pe pagina 1din 140
! 1. Nofiuni generale 1. Concept de sistem tehnologie si evolufia lui In tehnologia de preluerare... . : 1.1.1, Nofiun furidamentale 1.1.2. Clasificarea sistemelor 1.1.3, Evolutia nofiuni de sistem tehnologic 1.1.4. Elementele sisternului tehnologic 1.2. Procesul de productie si procesul tehnologic, Structura procesului tehnologic ...... 20 1.2.1, Procesul de producte 20 1.2.2, Structura procesului tehnologic 21 1.3. Tipur de producti in industria constructare de masint 26 1.3.1, Productia a : 26 1.32, Caracterul produce 28 1,4, Tehnologicitatea constructiei pieselor 29 1.4.1, Importanja tehnologicitaqiiconstructei pieselor 29 1.42, Indicator’ de evalua a teeta construct! pie~ selor.. 32 1.43. Masur pentru realizarea unui grad ridieat de tehnologi- citate a constructiei pieselor/produselor in constructia de masini 33 1.5. Date inijiale necesare pentru proiectarea proceselor tehnologice - 38 “TS. Proiectul de exeoutie se 38 1.5.2, Programa de fabricati “ 2 1.33. Utilajul tehnologie disponibi... 2 1554, Gradul de calificare a operatorului uman ceo AB 1.6. Documentatia tehnologica elaborat& la proiectarea proceselor tehnotogice - “ 44 2, Proiectarea tehnologilor de fabricate - 54 21°" 2.1. Metodica de proiectare a proceseortehnologi¢e een 54 2.1.1. Proiectarea proces tehndlogic..o.. 54 2.1.2. Btapele proiectari procesului tehnologic 56 2.1.3. Proiectarea semifabricatului optim - 56 2.2 Orientarea si fixarea semifabricatelor gi sculelor aschietoare pe masini unelte..... 61 22.1. Baze i suprafefe de orientare la proiectarea proceselor tehnologice nnn 6 2.2.2. Simbolizarea bazelor de orientare gi de fxare a semi bricatelor “ 64 Bibliografie 2.2.3, Sisteme de orientare gi fixare a semifabricatelor si sculelor " 2.3. Calculul cotelor tehnologice Ia proicctarea proceselor tehnolo- tice... eens) °2'31.Cotarea functional gi cotarea tchnologic 75 23.2. Metodica generalé de ealcul al cotelor technologie ... 78 2.3.3, Bxemplu de calcul al cotelor teiol0gic® eweononn» 82 2.4, Prolecarea confnuniul proceasui wtnoogi de preluerare mecanicd scene 84 2.4.1, Stabilirea etapelor de prelucrare mecanica nevesare .. 84 2.42 Principii privind stabiliea succesiunii optime a operatilor procesului tehnologic de prelucrare mecanica 87 2.43. Determinarea structuri procesului tehnologic 94 2.43.1. Stabilirea metadelor sau a procedeetor de prelu- ‘rare finala a suprafefetor 96 243.2. Determinarea metodelor sau procedeelor de prelucrare intermediare 96 2.5, Stabilirea utlajului tehnologic.... 108 2.5.1, Stabilirea masinilor unelte 108 252. Stabilirea dispozitivului de prindere a semifabricatulu sos a 2.53. Stabilirea sculelor agchietoare. 112 254, Stabilirea dispozitivelor de prindere a sculelor aschie- 10AEE srsnsnnnnnnnenn iv 2.55 Stabilirea mijloacelor de masurare ua 2.6 Stabilitea adaosurlor de prelucrare intermediare si totale si a mensiunilor intermediare 15 2.6.1. Nofiuni generale snes WS 26.2. Metoda analiticé de determinare a adaosurlor de prelu- GFAEE oo o 9. 2.63. Caleulul dimensiunilorintermediare 125 2.7, Proiectarea regimurilor optime de prelucrare mecanic& (achiew) . sei 2.7.1. Regimurle de prelucrare (apchiere). 127 2.7.2. Optimizarea regimului de agchiere 128 2.7.3, Metoda tabelard de stabilire a regimului de aschiere .. 130 2.7.4, Metoda clasica de determinare a regimurilor de prelu- rare (aschiere).. sesnnen 130 2.7.5. Metoda moderna de determinare a regimurilor de agchiere optime vo essen 135 27.6, Metoda bazelor de date... 143 145 1 Notiuni generale 1.1. Conceptul de sistem tehnologie si evolugia lui in tehnologia de preluerare 1.1.1 Nofiuni fundamentale ‘Una din componentele majore ale dezvoltirii tehnico-stiinjfice contemporane 0 constituie evolufia spectaculoas’ si foarte diversificats a isciplinelor de organizare si conducere din care face parte si analiza de sisteme, In cadrul stiinfei contemporane, nofiunea de SISTEM reprezinti una din cele mai importante nofiuni. ‘Acest concept apare in forme embrionare in filozofia antict. Afirmind c&: “ intregul este mai mult decit suma partilor “, Aristotel da prima definiie nosiunii de sistem, nosiune care se va dezvolta si va evolua in timp de peste dowd mii de ani, pentru @ ajunge Ia forma actual abia la inceputul secolului nostru, Cel care pune bazele teoriei inchegate privind sistemele este biologu! german L. von Bertalanfly, care intre anii 1928 - 1950 public o serie de lucrari reprezenténd inceputurile teoriei generale a sistemelor. Se afirms c& : Atunci cand se analizeazd 0 multime de obiccte intre care sunt stabilite legdituri, acest complex de elemente (obiecte) interdependente este denumit SISTEM, Poate fi deci definité ca sistem orice sectiune (decupare) a realitit ‘nconjuratoare care se identific& cu un ansamblu de: ~ fenomene (fizice, chimice, ee.) + obiecte (MU, DPS&, Se, $3); = procese (de prelucrare a materialelor: tumare, forjare, etc.); = eoncepte (productivitate, precizie, calitates suprafefei prelucrate, cost); - fiine sau grupuei (muncitor, tehnicien, ingineri, economist, ete {nterconectate printr-o muljime de relayiireciproce si cu mediul incon) itor i care actioneaza in comun in vederea realizlrii unor obiective bine definite, 1.1.2. Clasificarea sistemelor ‘Dupi natura lor sistemele se clasificd in, - sisteme naturale (organisme vii); ~sisteme elaborate (tehnice, economice, conceptual, etc). Dupi modul dé fiméfionars, respectiv dup modul de interactiune eu sistemele inconjuritoare in: ~ sisteme deschise (interactioneaz& cu mediul inconjurator); = sisteme inchise (nu interactioneaza sau interactioneaza foarte slab ‘cu mediul inconjurator. Grupa componentelor care indeplinesc un rol de-sine-statitor in cadrul sistemului poarté denumirea de subsistem (fig. 1-1.) (grupa prelu- crarilor prin agchiere, a ptoiectantilor, a programatorilor, etc). Fig. 1. Elemente ale unuj se: - sistem 2- subsisteml, ‘componente ale sstmulu;¢ leg n sist. Relaile stabilte inte difertele componente ale unui sistem sau dintre subsisteme formesza structura sistemului $i poari denumirea de legituri. ‘Sunt cunoseute pind fn prezent tei tipuri de legaturi: = legturi de ordinul inti, necefare din punct de vedere functional, a de exempla legiturile dine organele vitae ale organismulul tuman sau legiturile dintre elementele componente ale unet masini tunel; wregituri de ordinul doi, suct legitari suplimentare, ele mu sunt necesar functional, dar exstenta lor modified substanfal 0 anumité caracterstca a sistemului (de exempla legiterle dine sociale comerciale $i universtifi sav ulzarealichidului de racire cu jet palsant in procesal de aschiere); legdturile de ordinul tei, sunt legituriexcedentare si antagonist, cle determing objinerea unor informati contradictori Fiecare element component al sistemului prezinté anumite caracto- ristict (component “strung prezinté carateristicile strungului: P (KW), | {im}, D (mm), h fmm] etc. Acestecaracteristci se pot schimba si se pot modifica in timpul functionieisistemului fn acseasi manieri se modifick 5i legiturile dintre componente sistemlui si subsistemele componente legitrile pot sf apark sau si dspers in impul existenei sistem Toralitatea caracceristicilor sistemutui sa legaturilor acestula deft- nese starea sistemulai in momentul espectiv. E caracteristicilor + £ legaturilor = STAREA SISTEMULUI Din aceasta definite rezults c& in timpul function sistemulu, starea sa se poste modifica, aceste modificdri reprezentind o deplasare, 0 volute a sistemlui (de exemplu deplasrea stringului normal spre strin- gol CNC sau deplasarea tehnologiei ce sudaze manualé ia puncte a carose- Tilor de automobile spre robotul de susur8. ‘Notiunea de sistem, desi este 0 nofiune abstract, a fost apicaté nor domenii diverse de activitate, luind de fecaze dati aspecte parculare in funetie de specificul domenivui. 1.1.3. Evolufia nofiuni de sistem tehnologic Sistemul tehnologic de prelucrare mecanic& poate fi definit ca un complex de elemente care concuri la realizarea unei prelucriti deo anumité naturd asupra unui obiet al mundi. {n domeniu preluerarilor mecanice se intalnese: = prelucrir prin agchiere, + prelueir prin deformare plastica, = prelucrir prin erodare; iar objectul muncii este un semifabricat care trebuie transformat in. piesé. Conceptul modem de sistem tehnologic este rezlttul unei evoltit istorice a elementelor sistem Primele formulri au fost prezentate in forma din figura 1.2. tn care lementele componente ale sistemului tehnologic sunt masina uncalt i scula, ar legitura este unic®, de gradul I. aie wncala Fig. 12, Prima formulae a sistemulu ehnologle: s magina neal b- seul In procesul de ashlee ‘A doua formulare a fost utilizata si este gin prezent gAsibilé fn lite- ratura’de specialitate din S.U.A., Germania, Franfa. Introducerea elemen- tului “ piesa” (fig.1.3.) reflect& aparitia preocupétilor incipiente de trans- sei intt-un element de sine-stititor, dar si de optimizare a lor. In acelagi timp se ia in considerare influenta legitu- rilor piesei in/cu sistemul tehnologic. In aceasti formulare elementele ceracteristice sunt magina unealti, piesa si scula, iar legiturile sunt doud la umér, de gradul I. Fig. 13. A dous reprezetare ionic a sistem tehnologie Conceptul de sistem tehnologic a evoluat odati cu eparitia unui now element “dispocitiv”, presupunand prin acesta dispozitivul de prindere @ piesei. Formularea MU-Dispozitiv-P-Se a aparut in lucratile de specialitate din fosta URS. Aceasta a fost preluati si apoi pe larg prezentaté de litera- tura tehnic& din fara. Prectic, din subsistemul MU s-a desprins un element care prin evolufia sa a devenit un subsistem (fig.1.4). Elementele caracte- ristice sunt MU, Dispoaitiv, P, Sc, iar legiturile sunt de gradul I, patra la ume. Nici aceasti formulare a sistemului tehnologic nu este complet deoarece lipseste un element foarte important, dispozitivul de prindere @ sculei (DPSc). Chiar daca in multe cezuri DPSc face parte din masina uunealtd fiind un accesoriu livrat beneficiarului odata cu magina unealta, in 10 structura sistemului tehnologic este un element component, deoarete aces- taare legaturi de gradu I cu magina unealt gi cu sculaagchetone. Fig. 14. A tea formulae a ssteulu tehnologie reprezentare ionic, by dspoztv universal de prinderea Sy - dispoctve speciale de prinderea Sp, De asemenea denumirea de piest in sistemul tehnologic este gresiti. fn locul acesteiatrebuie introdusd denumirea de semifabricet. Semifabrica- ‘ul devine piesd nunmai dupa ultima operate a procesului tehnologic. Pe baza acestor considerente, sistemul tehnologic este Iuat. Tac derare sub forma MU ~ DPS; Se ~ SeDPSc. Rezultatele prelucrBrii se constati cu mijloace de masurare MM manevr fn figura 1.5.2. au fost reprezentate cu ls ordinal | ir cu lini intreruptlegaturile suplimentare, adica de ordinul I. Jn ceea ce priveste MM, se manifest tendinja de a fi incluse in sis- temul tehnologic, deci de a deveni un nou subsistem, cum este eazul masi- nilor unelte cu sistem de control activ. in figurile 1.5. c, 4, ¢, sunt exemplificate clementele sistemului tehnologic la prelucririle de strunjire si centruire i anume: MU strung normal, = DPS- universal cu trei bacur, u ~ Sparbore, ~ Sc cutite de strung, respectiv burghiu de centruire (fig. 1.5.4), = DPSe suport portcusit, respectiv mandrin§ (fig. 1.5.4), = MM subler respectiv gablon ( fig. 1.5.c). pralucrare Fig, 15.Modelu actual al sstemulu tehgologie: modell ionic, 6,446, elemeatele sistema Sistemul tehnologic poate fi deci definit ca fiind ansamblul elemen- telor MU- DPS,- S;- S.- DPSc, care concurs la realizarea unei prelueriti ‘mecanice in vederea transformarii semifabricatului in pies. R 1.14, Elementele sistemului tehnologie Conform modelului din figura 1.5 sunt considerate elemente ale sis- temului tehnologic urmatoarele: ~ magina unealtS (M-U); ~ dispozitivul de prindere a semifabricatului (DPS;); = dispozitivul de prindere a sculei (DPSe); ~seula (Se); ~ semifabricatul ($2); + mijlocul de mésuraze (MIM); + procesul de prelucrare Intre elementele sistemului tehnologic MU-DPSF-SF-Sc-DPSe, au Joc anurnite activitafi prin care scula actioneazé asupra semifabricatului efectuind anumite prelucriri. Aceste activitii pot fi privite ca un subsis- tem, ou legaturi de gradul I cu elementele sistemului tehnologic. Procesul tehnologic de prelucrare ca si subsistem, reprezinta un cumul de activitati prin care materia prim& sufera modificari ale forme snsiunilor, rugozitati suprafefelor si proprietafilorfizico-chimice, tran- sforménd semifabricatele in produse finite, fig 1.6. ‘In vederea efectuarii prelucrarii este necesari prinderea (orientarea si fixares) semifahricanuhii_ si seule’ fn poviti bine determinate pe mesi- na unealti, direct sau prin intermediul DPS» respectiv DPSc. 6 © Fig. 1.6, Pocesultehologi de prelucrare: a frezaes suprafeeor, ‘estrunjve supeaifelor = formare i deoprindereaachile 1B Orientarea semifabricatului sau sculei — figura 1.7. definest pozi- fia Sp sau Se in raport eu MU, in vederea respectarii conditiilor macro si microgeometrice impuse suprafefei prelucrate. ‘Elementele de refering’ pot fi: axa arborelui principal, masa masini (suprafaya de lucru a mesei),traiectoriile Se respectiv Sp. \ \ Condipii macro si microgeometrice pot fi: precizie dimensionala, precizie de form’, precizia pozitieireciproce « suprafetelor. {in literatura de specialitate in locul termenului de “ orientare” se mai ‘ntalneste si acela de “bazare’ Fixarea semifabricatului sau a sculei ~ fig,1.7, reprezint& conser- vvarea pozitiei Sp sau Se stabilita prin orientare, in timpul procesului de prelucrare , prin aplicarea unui sistem de forfe de fixare astfel incit sa fie excluse deplasarea, deformarea sau vibraree Se sau Se. fn locul termenului de “fixare” se mai foloseste gi acela de “strin- gore”. Prinderea semifabricatulul sau seulei~ include actiunile de “orien- tare” si“fixare” ale Spsau ale Sc. Fig. 1.8. Masina une element al istomulu tehnalogi: a agin de units ‘bopeatorl uman gi sina de sani. 1s Realizarea procesului de prelucrare se asigura prin miscarea relativa dintre SF si Sc, pozitile relative ale acestora fiind realizate prin lanjurile cinematice ale M Se prezinti fn continuare definiia elementelor sistemulat tehnologic, Masina unealt4 (M-U), fig.1.8, este 0 masina de Iucru care are ca scop generarea suprafefelor pieselor in anumite conditii de precizie, pro- Guctivitate, economicitate, de mediu si sociale. Dispozitivel de prindere a sculei (DPSc), fig.1.9. este un element al sistemului tehnologic care are rolul de orientare si fixare a sculei in raport ‘cu masina unealté, corespunzitor respectirii unor condifii de generare'¢ suprafejelor, astfel incat s8 fie excluse deplasarea si vibrarea seulet in tim- pul preluerati Fig. 19. Dispciive de prinder a scullor :a- suport potest de a magna de tits ‘bs Sopot pore pent pelurai simultane Fig. 110. Cute de sunt: a pentru prlucrareasupafeeor cilndice exterioare, bs cute de stance plscueamovibil 16 Scula aschietoare (Sc), figura 1.10, este elementul de executie care {n miscarea sa relativa fat de semifabricat genereazé suprafata prelucratt prin indepfrtarea adaosului de prefucrare sub forma de aschii, Scula modi- fick pozitia relativa a suprafefelor semifabricatului in cazul proveselor de prelucrare prin deformare plastics, ‘Dispozitivul de prindere a semifebricatului (DPS»), figure 1.11, este ‘un element al sistemului tehnologic care are rolul de orientre gi finare a semifabricatului in raport cu masina_unealté, corespunzitor respectarii ‘unor conditii de generare a supratejelor,astfel incdts& fle excluse deplasa- rea, deformarea si vibrarea semifabricatului in timpul prelucraii. Semifabricatul (S_), este obiectul muncit supus prelucririi de pe suprafata cdruia se indeparteaza adaosul de prelucrare, sau care sufera 0 deformate plasticd in vederea realizérii unei piese. ye 0H Fig L.1. Dispositve de prindre a semifabecatelr: ib penta aside sunjit (niversal eu ei bau = pentru magne de fez. v Mijloacele de misur (MM), figura 1.12, sunt utilizate pentru verifi- carea si controlul rezultatelor prelucrari fry) cee Fig 12. Miloace de mAsurare. a igl de israre; buble ‘misrometra pen masraes dant. In continuare se prezinta citeva exemple de sisteme tehnologice: a) strunjire ( fig.1.13.a): ~ strung normal (M-U) = universal cu patru bacuri (DPS;) = bucgé (Sy) ~ cutit de strung (Se) ~ suport porteusit (DPSe) ~ subler (MIM) b) frezare ( fig:1.13.b): ~magina de frezat universal& (MU); = dispozitiv de frezat (DPS-); ~ semifabricat laminat prismatic (Sr); - grup de freze disc profilate (Se); = dom portirezi (DPSe); = sablon (MM). © Fig-13, Sistme tehaologice de pel 19 1.2, Procesul de productie si procesul_tehnologic. rocesului tehnologic. Procesul de produefie al unei societiti comerciale constructoare de agini cuprinde totatitatea activititilor (proceselor) de transformare a ma- teriei prime in produse finite. ‘Produsul finit al unei companii este accla care este livrat citre beneficiar, populatie sau alté companie. In aceasti accepfiune produse finite pot fi: piese, subansamble, ansamble, masini, etc. Frocese de hae Frocese auxiliare Fig. 114, Strutoraprosssuel de productie Procesele de baz sunt procesele prin care materia prima suferd modificiri ale formei, dimensiunilor, proprietitilor fizico-chimice, aspectului, pozifiei reciproce a suprafetelor, in vederea transforma facesteia in produse finite, precum si procesele prin care se constats calitatea proceselor. ‘Astfol de procese sunt: turarea, forjarea, presarea, sudarea, prelu- crarea mecanick (prin agchiere), tratamentul termic, controlul tehnic de calitate, ajustarea, incercarea ctc. Ey Procesele auxiliare sunt procesele care asigurd, concur la r lizarea proceselor de bazi. Astiel de procese sunt producerea energici eleetrice, aburului, aerului comprimat, aprovizionarea cu materiale, intrefineren utilajului tehnologic, intrefinerea clidirilor, transportul, desfacerea produselor, prognoza, service-ul, etc. Procesul tehnologic este acea parte a procesului de producfie legati nemijlocit de schimbarea dimensiunilor, a formei geometrice, a .cteristicilor fizico-mecanice, a rugozititii suprafefelor si controlul calitifii semifabricatului pink la realizarea piesei finite. Exist in consecin{a proces tehnologic de forjare, proces tehnologic de sudare, proces tehnologic de prelucrare mecanicd, proces tehnologic de asamblare, proces tehnologic de control, etc. Realizarea oricdrui produs, parcurge in general trei etape importan- te: ~ objinerea semifabricatuli, = prelucrarea mecanics, asamblarea. Dati fiind vasttatea problematicti tehnologiilor mentionate, cursul de “Tehnologii de prelucrare” abordeaza in detaliu tehnologia prelucrérilor mecanice . Astil inc, de regulé atunci cdnd se menfioneazS termenal de “proces technologie” se subinjelege procesul tehnologie de prelucrare mect- nied. 122, Structura procesului tehnologi Procesul tehnologie se caracterizeazA prin anumite elemence compo- neate specifice (fig. 1.15). Operatia este 0 parte a procesului tehnologie, care se executit Ia tun singur loc de muned, in mod continu, de edtre unul sau mai mulfi muneitori in legdturd cu prelucrarea sau asamblarea uneia sau mai multor piese. ‘Schimbarea locului de munci implic& schimbarea operatic Operafia-este elemental de baz al unui proces tehnologic, pentru normerea tehnicd a muncii si pentru planificarea si organizarea productiei operatie se poate realiza in mai multe prinderi sau pozifi ale semi- fabricatului, cu mai multe scule gi diferite regimuri de aschiere. Faza este 0 parte a operafici, in care se executd o suprafafa sau mai multe suprafofe simultan eu o seul sau, eu un complet de scule, intr-o singurd prindere sau pozitie a semifabricatului, cu un anumit regim de aschiere. ‘Schimbarea unuia dintre elementele caracterizate ale fazei: prinde- rea, pozitia, suprafara, scula, regimul de agchiere, implica schimbarea fazei. a ‘MUNCA Bien caract | Nr Ned = prinderes = poztia = suprafara - seula - regimul de aschiere -0 singura feursa ascuel t,3, m= const Frecereat] [Trecerca?] — [Trecerea [Miuirea ~reprezintétotalitaten mipcivilor pentru pregitirea sau executa- rea unel faze de lueru. Spre exemplu: prinderea semifabricatului, pornirea melt, cuplarea avansulul ete. [ijearca oe partea cea mai mici'@ manuir orice deplasare efetuatt de fitre muneitor sau masina uncaltS, misurabilé ta timp. Spre exemplu: plecarea pentra luarea semifabricaulu, Fig. 1.15, Elementele componente ae proces teinoogi. ‘Trecerea este 0 parte a fazel executate printr-o singurd curs a sculei, cu acelasi regi de aschiere, in timpul efreia se indepirteazl un de pe semifabricat. 2 \ ( ( ‘Trecerea presupune deci utilizarea aceleasi scule aceeasi parametrii de agchiere: adancime de aschieret, avans de agchiere s, turajie de aschiere Minuirea reprezinti totalitatea misedrilor pentru pregitirea sau executarea unei faze de Iueru. Spre exemplu prinderea semifabri- ceatului, porairen motorului masinii-unelte, cuplarea avansului, ete, Migcarea este partea'cea mai micd orice deplasa re efectuati de citre muneitor sau uncalti masurabilé ia timp. exemplu aplecarea pentru luarea semifabricatului, intinderea m: ete. at Agu) Fig 1.16.Reper"buest” Pentru injelegerea nofiunilor de baz care caracterizeaz un proves tehnologic, unele elemente componente ale procesului tehnologic se exem- plificd pentru piesa din figura 1.16. Sunt necesare prelucrarea tuturor suprafejelor. Acestea sunt caracterizate prin cote cu valori sub 50 mm. Fabricafia acestei piese se realizeaz_ in producfie de serie mijlocie dintr- ‘un. semifabricat laminat, © varianta de proces tehnologic realizabil pe magini unelte universa- le (fig.1.17) cuprinde operatile de prelucrare mecanica: Op.nr.J. Prelucrarea prin strunjire, giurire adincire a suprafe- felor 1,2,3,5,78, reprezentind cotele IisblsdddayD D3 eu toleranfele aferente. 2 Cperatia este realizabild pe un strung normal echipat cu dispozitive ‘modulare interschimbabile de prindere a sculelor ca in figura 1.17 sau pe un strung cu comand numeric& previzut cu dou capete revolver. att afl uw J | fl 4 «4 gi i Fi. 117, Prelucrarea pe strung univer cu dispotive modulare ‘ntersctimbable a repralel “bucks” Op.nr.2. Prelucrarea prin giurire a suprafefelor 9, respectind cotele: DDI, Od}, I (Hg-1.18). COperaja este realizabilé pe o masind de gaurit ou coloand echip cu un eap de gaurit molto Op.nr.3. Prelucrarea prin giturire a suprafefei 4, respectind co- tele: DI, I" (fige.19). Operajia este realizaté pe o masind de gaurit ou coloana, Op.nr4, Control final Comentarii In aceast® structurd, procesul tehnologic cuprinde 3 operafii de pre~ lucrare mecanici gi o operatie de control. COperafia nr.1. se compune din 8 faze. Sase faze sunt impuse de schimbarea sculei (seule numerotate cu numerele 1-6 insctise pe schifele dispozitivelor de prindere aferente). O faz4 este impusa de schimbarea suprafefei de prelucrare (2) cu aceeasi scula cu care se prelucreaza si su- 4 prafia 5. Ultima faz este impusti de schimbarea vitezei de avans vss in Vi in vederea strunjirilor de degrosare, respectiv de finisare a suprafetei 5. i Fig 118, Prelerven in gh Fi. 119 Prucrarca prin gtr ‘on un DPS cap mula pe maging de gun eu colans Operafiile n.2 si nr.3 se compun din céte 0 singuré faz’ Daca precizia la diametrul d; al suprafejei 5 ar fi fost foarte ridicata faza de finisare s-ar fi putut realiza in doua treceri. In acest caz turatia se- ‘mifabricatului gi viteza de avans ar fi rimas aceleasi pentru ambele treceri Numarul operafilor si fazelor poate fi modificat, funetie de uti- Iajul tehnologic ales si de organizarea fabricatic ‘Spre exemplu, dact prelucririle interioare s-ar executa separat de cele cexterioare, pe o alté magind unealti, operaia 1 s-ar divide in doua operat Fazele executate cu seulele 3,°4, 5 ar fi incluse intro operatic distineta, impusa, certfieatA de schimbarea locului de muned. Daca pentra prelucrare se utilizeaza un strung automat cu cap revol- ‘ver previzut cu ména mecanicd gi cu dispozitiv de gaucire radial, numérul operatiilor de prelucrare a piesei din fig. 1.16 se reduce la dous Prima operatie include operatile nr.1 si nr3 din prima varianté a procesului tehnologic, operatia nr.3 devine astfel faz4 a operafiei ny. in ‘azul preluerarii pe strungul automat “A.doua operatie a acestei a doua variante de proces tehnologic rima- ne identiod cu operafia nr.2 a variantei initiale de proces tehnologic. 25 Daca s-ar pune problema fabricajei in productie de masa a piesei din fig1.16, poate fi conceput’ o masind uncalta agregat care si. permité prelucrarea tuturor suprafefelor inr-o singurd operatic. In aceastd a treia varianta de proces tehnologic operatile nr.2 si nr.3 din varianta inifala de proces tehnologic devin faze ale operajiei unice realizabila pe magina ‘unealta agregat. Coneluzi Schimbarea elementelor caracteristice procesului tehnologic operatia, faza, trecerea, conduce la schimbarea structurii procesului tehnologic. Modul de organizare a procesului tehnologic si structura sa pe ope- rafii si faze se intercondifioneaz8 reciproc. Numérul operatillor poste fi variabil, fazele gi chiar trecerile pot fi transformate in operafii gi invers, Dezideratele asigurdrii unor performante de precizie, productivitate gi cost favorabile impun un grad de concentrare ct mai mare a prelucratilor aferente oricirei piese. Din acest considerent tendinja modema este de concentrare a preluerarilor si de minimizare a numarului operajilor oricdrui proces tehnologic. 1.3. Tipuai de productie in industria constructoare de masini 13.1. Productia {n industria constructoare de masini se intélnesc urmatoarele tipuri de produce: ~ productia de unicate, (producti individuala), - productia de serie (micé, medie, mare), ~ productia de masa. Prin caracteristicile lor, productia de serie mici se apropie de pro- 20, productia individual. Observati Pentru acelagi proces tehnologic, operatiile pot fi caracterizate prin coeflienti de serie specifi diverselor tipuri de produce. Tipul produces ‘se stabileste functie de coeficientul de serie cu frecventa maxima pe an- samblul operaflor procesuuitehnologic. Spre exemplu penu un proces tchnologie cu cin! cperaiavem eoefcienfi de srs petra arnin esti yn 1S = 225 Syke 45 giks= 19. intr 2515 avem tei coeficienti de sere, dec tipul produtiei este de serie mae, 1.4. Tehnologicitatea construcfi pieselor 1.4.1, Importanfa tehnologicitiii constructiei pieselor “Tehnologicitatea este insusirea sau caraceristica constructiei piesei (formei si dimensiunilor) sau subansamblului, (magni, utilajulud sau in- stalajei) prin eare acestea, se pot executa din punct de vedere tehnologic la vvolumul de producfc stabilt, ca consumuri de materiale gi de munea mini- ine, deci cu costuri scdzute Curent se vorbeste de evitarea unor “construc netehnologice” prin- tr-0 “proiectaretehnologica” a produselor. ‘Acest aspect impune cunostinfe de proiectare (In cazul nostru de proiectare a masinilor) ide realizare a proveselor tehnologice pentru orice proiectant si executant de produse. 29 ‘Astiai este recunoscutfaptul cd nu existh act real de creae tebnic& si stinjficd tn afare plansetei gi /sau calculatorului. Proieetarea clci ase se numeste activitatea de creatie tehnico-stiinfifia, reprezinté mijlocul “Girect de exprimare al specialistului in domeniu, Este considerat4 cea m: importanta etapi de la aparitiaideli si pin la fabricarea piesel, masi- nif sau utilajului, Aceasta dependanta dint dctivtatea de proiectare si de Intocmire a tchnologiei de fabricate a une! piese/produs este reprezentath 4a figura 1.20 Se remarck efectul direct pe care fl au cele dou componente ale ac- Livia de proiectare (proiectarea de produse noi si perfectionarea produ- selorexistente)asupra functionalitaii si tehnologiciii pieselor. {n constructia de masini tehnologicitatea trebuie direct corelata cu programa de fabricafie si cu conditjile de fabricate prin cere se relizeaz produsul. O anumiti pies (masind, utilaj ete.) poate avea un grad ridicat de tehnologicitate in condifile fabricatei in serie mic&, dar poate fi din acelasi punct de vedere necorespunzitoare in cazul fabricajiei in serie Minimalizarea importanjsi tehnologictitii, ignorarea rolului_ de insusire de baz a constructiei produselor, poate duce la mBrrea substan- fial¥'a votumului de muncd si consumului de material nevesar fbricdit lor, sin consecint la cesterea cheltuielifor pentru fabricarea acestora ‘Un deziderat este evident gi anume acela c& proiectantul de produse trebuie sf posede ridicate cunostinte despre tehnologicitatea pieselor, des- pre modul de fabricare gi eventualele reparajii alo acestora. Mai mult se impane o colaborare permancnti a profectentului de produs cu tehnologul tn vederea asiguririt unui grad ridicat de tehnologictate a constructeiatét in etapa de proiectare a produsulu, ct si in etapele de fabricare a prototi- pului sau seriei zero. La aprecierea tehnologicitiil* constructiei_pieselor, mazinilor, utilgjelor gi instalafilortrebuie-luate in considerare urmtoarele elemente principale: = rafionalitatea schemelor cinematice™ale’masinilor, utilsjelor si instalagilor, = unificarea (NA,STAS, 180 ete.) pieselor, subansamblelor, etc; = masa masini, utilajului sau instalafei si consumul de material nece- sar fabri avestoras = concordanta forme constructive a pieselor si in general « construc fiei ansemblurilor ou particulritafle diferitelor metode si procedee de fabricare optims a acestora (inclusiv a semifabricatelor lor); 30 ros aaooian, 29 wo 001 Hs syesods ane) DIDO TONHAL INTASTOOUE tHEAUNIO + Hemunyop 6 som 9P 201 SAEELY © uw 8s sda 4s veaneoes ene SND ‘aw) s1907ONHaL TAWaLst jsu0d yytdop) . 1 3g ovary 2oquuroy a}uOMIEyNL soppjajeadns raven 1 eleuorstous . saan 9p eofouypr #8 mymneapsaesttoas waNVEN snd auusoy prquouneyea 16 8910 . a sand eautian, Tas Taste . VSLVLIQICTONHAL VaLYLIIVNOLLONA nan op jesus =| sous hewsjsp| ——yaiodonrop Woungsusy ap eases =| smnagde 0) Mio | Twa] avavoinag] | ewes -| Le} Lr} Le} Le “INSLSIXA OTASNGOLA —| es come esvesndiey yarns lon asaaoxe vawwwonloatigd ‘muvLosIONd a vilaTos osamavas 9 wnegLRIo 31 1.42. Indicatori de evaluare a tehnologicitif, constructiel pie- selor. _Aprecierea tehnologicitfi constructed pieselor/produselor se face ou ajutonil unor indici tehnico-economici absolut sau relativi Tndicatori de evaluare absolu{: masa piesei, masini sau instalafiei, m; cu e&t masa este mai mic cu att tehnologicitatea este mai bund. = gradul de utilizare a materialuli: den mins, (4) unde m, care reprezinti masa materialului consumat pentru febricarea Imagini; cu c&t Ay este mai mare (RyS 1) eu atét tehnologictatea este mai buna = gradul de unificare (nommalizare sau standardizare ) a pieselor: hg = nel as) {in care nq reptezint numérul de repere unificate gi m, numérul total de iepere ale masinii sau instalatiei, cu cAt 2, este mai mare (ASI ) eu ata tehnologicitatea este mai bund. eMptdal de unificare a difertelor elemente constructive ale pieselor (dae metre ale gfurilor, filete, canale de pana, canelur, ete): ma) as) tn care eq reprezintd numérul de tipodimensiuni unificate ale unui anumit clement constructv si ¢, numarul total de elemente constructive de tipul respect. De exemplu, daca la piesele une! masini unelte trebuie prelucrate 600 pari cu diametre de 60 valor diferite,atuncigradul de unificare, (=u). (600-60) oe = = gadul de repetabilitate a pieselor: Ae aay fn.care np este numérul total de piese ale masini, iar ng este numérul piesetor identice. = gradul de unificare a caliti (sortimentelor) de materiale: fe as) unde fon este numarul calittilor de materiale ale produsului, iar ne este ‘umarul total de repere ale produsului (care este de fapt numaral maxim de pozii din tabelul de components). Po“ radul de unificare a profilelor de material utilizare la fabricarea acelui produs: 32 a, ate a9) ‘unde nye este numarul de profile utlizate pentru relizarea piesclor produ: sului respectiv = volumul de muncd pentru fabricarea produsulu: T (1.10) dn eare tg este norma tehnicd de timp pent fabricarea uneipiese oarecare i; = costul masini sav utljuli: cake, +icy aay in care Cy este costul reaizisi unei piese oarecare i din componenta pro- dusului respectiv, Cqj este costul unei operafi sau grupe de operatit de montaj oarecare j ‘Au fost prezentafi numai o parte din prinipaliiindici de apreciere a tehnotogicitati construtiei piselor/produsefor. In functie de etapa in care se face analiza tehnologictatii unei construcjii de produs tehnc se folosese nomi indicatori de apreciere a tehnologicitai, De exemplu, daca se face analiza tehnologictiitinantea elaborit tehnologiei de fabricate, se pot uiiliza ca indicator, gradul de unficare a dfertelor elemente constructive elor, gral de repetailtate a pieselar, eradul ce unificare, care au reaultat in faza proiectuluitehnic de executie. Dac& analiza tehnologiciaii se face dupii asamblarea produsulu se poate utiliza cel mai complet indice de apreciere a tehnologicitifi, adica costul produsuli Indicatri de evaluare relativi: Indicatori relativi se objin prin raportarea indicatorilor absolut la o ccaracteristic8 funcfionala a produsului respectiv, ca de exeimplu: = viteza maxima a unui autoturism, = consumul de combustibil, ete. 1.43, Masuri pentru realizarea unui grad ridieat de tehnologici- tate a constructiei pieselor/produselor in construcfia de masini. Masurile in discutie se impun la nivelele proiectarii si fabricariiatat a semifabricatelor edt si a pieselor. Masurile trebuie Iuatla nivelul elemen- telor ce o determing: = rafionalitatea construcfiei sia schemei cinematice; = unificarea constructiva; = masa si consumul de material; = concordanta formei constructive cu particularitajile metodelor si proce- deelor de fabricate. ‘a Pentr realizarea unor construcfii i scheme cinematice rationale ale produselor se recomanda: ee Corespunzitor rolului functional, orice produs si fie constituit din piese cat mai simple si fm numir c&t mai redus. ., = Utilizarea cat mai largi a componentelor standardizate, tipizate, modu- larizate. = Lanfuri cinematice edt mai scurte = Utilizarea rationald a mecanismelor hidraulice, hidromecanice, electro- mecanice, etc. bb. Unificerea constructiva se realizeaza prin: = Utilizarea 1a maximum a piselor, subansamblurilor standardizate, tipi- zate, modularizate. = In construcjia pieselor nenormalizate ~ reducerea ia minimum 2 gamei dimensionale pentru diametre de arbori, alezaje, dimensiuni de canale de pand, caneluri, filete, module ale rofilor dinjate, ajustaje, trepte de precizie, rugozitafi ete. = Usilizarea unei vatietifi minime de calitiji de materiale: ofeluri, fonte neferoase, ete Unificatea constructivi ne conduce Ia o varietate mai mica a tehno- logiilor de fabricatie erednd premisele unificarii tehnologice, ©, Consuitul de material poate fi redua print = Proiectarea pieselor cu coeficienti de sigurant minim admis = Alegerea materialelor prin asigurarea la un optim de compromis @ restricfior constructive, tehnologice si economice. = Folosirea sortimentelor de semifabricate laminate tubulare, cu profile speciale, etc. = Utilizarea inlocuitorilor din materiale plastice, beton, bazalt, et, ieftine, 4, Masui pentru realizarea concordanfei formei constructive cu particula- rititile metadelor si procedeetor de fabricatie. ‘Un set complex de misuri priveste realizarea semifabricatelor tumnate, forjate, matrifate, sudate, pentru care proiectantul de produse trebuie s& se consulte cu specialistul metalurg, in sarcina c&ruia intra claboratea semifabicatelor. Este necesar ca semifabricatele turnate si aib’ o astfel de forma inedt si preintémpine posibilitatea aparifici diferitelor defecte interne in ‘impul turf (fig.1.21). Pentru semifabricatele forjate si matrjate Ia cald este necesar ca la proiectarea lor s4 se aib& in vedere unele cerinte specifice procedeslor de prelucrare si a volumului de producfie considerat(fig.1.22). Este necesar ea semifabricatul si fie cat mai apropiat dim: nal, geometric de pies, deci adaosurile de prelucrare si fie minime. 34 ‘oprafee nlinate;b evitarescolrlor mes sil adéniturior: evi sjutifcete a dimensanilor de gaberitd- cordreacorect a perailor,e-eviarea mizurlor ‘de tumare (T= tehnologe; NT= neehnologic) ee i as wa ag ae oe Ge aS hee Fig .22 Tebnoloictats semfabrictlorfxjate i matte: a- uprafita de separafe webuie Sie plana gi cupris4 in plano de separa al semifabrcaului b- plese prec, snga- 10.0 (1.12) 5~ grosimea cordonului de sudur& {mm} Fig 23. Tenologicitsts emifabrictelorsudte:&- aces gre al electradlu be evitara diferenolr mart desefine Un al doilea set complex de misuri priveste prelucrarea mecanicd Dintre acestea se precizeazi pe scurt, in continuare, unele din cele mai importante (fig.1.24): + prelucrarea unui numir cét mai mare de suprafefe din aceeasi prindere; = asigurarea accesului sculei Ia suprafefele de prelucrat; ~ evitarea operatilor de prelucrare cu grad de dificultateridicat. Asigurarea unor timpi de prelucrare (de bazi si auxiliari) oft mai redusi la prelucrarea mecanica este posibila prin: = ‘toleranfe dimensionale, de formé, de pozitie reciproci, rugozitiji eft ‘mai mari, compatible cu functionalitetea pieselor, ~ uflizarea materialelor cu prelucrabilitate ridicaté, + proiectarea pieselor cu rgiditate c&t mai mare; ~=~reducerea numarului si mlrimii suprafefelor prelucrate prin agchiere; ~ prindere rapid, precisé si usoard a semifabricatelor la preluerare (pre- vederea unde este cazul a unor adaosuri tehnologice);, = minimizarea numirului sistemelor de prindere (orientare si fixare) pentru un acelasi proces tehnologic; = asigurarea pentru scule a unor rigiditifi cat mai mari si accesibil uusoare la suprafefele de prelucrat; + posibilitatea concentrarii maxime a tehnologiei (minimizarea numérului operatiilor). ai 36 1.5. Date inifiale necesare pentru proiectarea proceselor tehnologice Principalele date inifale necesare proiectarii unui proces tehnologic sunt (Bg.1.25): = proiectul de executes = programul de producti (produtia anual, programa de fabricate); = utilajul disponibil; = gradul de calificare a cadrelor. 1.5.1, Proiectul de executic Proiectul de execufic este documentul de baz4 pentru proiectarea procesului tehnologic. Este elaborat de cétre proiectantul produsului pentru care trebuie intocmit procesul tehnologic. Proiectul de executie cuprinde: = borderoul de desene, = nomenclatorul de piese, = desentl de ansamblu, = desencle de executie ale pieselor componente, = memoriu justificativ, = documente tehnice. Borderoul de desene, Se intocmeste conform STAS 4649. Cuprinde enumerarea pieselor care fac parte din proiect: denumirea, numarul desenului, formatul fiecirui desen si mumarul de plange pentru fiecare desen, Borderoul de desene serveste pentru identificarea desenelor si da indica orientative asupra volumului proiectului Nomenclatorul_de_piese. Se intocmeste conform STAS 4658. Confine o listi cu reperele fiecarai subansamblu. Pentru fiecare reper sunt precizate: materialul, greutatea brut, reutatea net, etc. Desennl de ansamblu. Se intocmeste conform STAS 6134 si STAS 105. Trebuie s8 confind un numar de vederi si sectiuni necesare identificérit subansamblelor. Pe desenul de ansamblu trebuie si fie prezente cotele de gabarit, mele cote functionale importante fate subansamble. Pentru anumite Produse mai trebuie mentionate: puterea, momentul, cursele, vitezele, etc, realizabile Desenul de subansamblu. Trebuic s& contind vederile si sectiunile necesare identificdri pieselor componente si date asupra construct si funcionarii acestora, Astfel de date sunt: ajustajele functionale, cote de legaturd cu alte subansamble, particulartaji de asamblare ale subansam- 38 ‘pam a ane ae iyruomiodo vareayiyes 6 ox ayduoo ap pad aap emery | oto une ot ~ eBotouya nfean » areayeo ap pes wap emda] «| ‘ou gyeraradioo warewio0g «|| smngan aueo ssoud op ft ‘yang 9p jmusuno0g « NVI ININWOLVAGO V| ‘wanogia |, savourivo ga taavap |’ ||_o1ot0xnan tnrviun [E, ailvoniava SSS], sa vnwuooud | C satnigaiowd | "T [promonaorasmo van) ‘REINS BIVSEOIN TTYALINE 4 pages Dlului,aite date functionale (aumar de dinfi, modul,ete. pentru rofi dintate) ete. Torderoal dedesene |» asigurit enumerarea pleselor care Tae parte din proiect: STAS 4649 = den 2. desenulot { formatul iecdrui desen si nr. de planse pentru flecare desen + sorveste Ia identificarea desenelor Nomendatoral de plese _STAS 4658, ‘pentru fecare reper se precizeaziz > confine o Rati cu reperele fieeirui subansamblu ] ‘materiaful, greutatea brut si nett Desrald ssambie SSTAS 6134 STAS 105 Danae deeb Desens de elo Format die weded Gi] [* Pommmed vote sieciand | [6 Formate di veda Wh ln ecosre sent | |" esse nail peor ean! neesre i ne Fennrssbanambleor | |» Copinde date aspen con- legeea confi Be- + Conn Start fneoni plese- Ps 2 Geta gate fr + Condit whee prive 1 Gotan inp: |] shut ina tear exes: fv tone hans = Caneturatst coname-| |” arable {Sone g pope feo five nine (pu | |= pareaara de asmbiare upeatetele fern) munca, sar | |= ‘ae date fneonate (née | | insist rebnloice soe ‘elvan “da mode) ine (ema, vias, fits ex) 2 Go de lest cu ate ub- ee vrei mehr Wiemoriu justifeatlw [Calcuele efectuats de cite proiectant Ta oemives ese de exeeuje ( de rezisteps) de cinematics, termi, hideaulce ete.) Directive Pariolarita de fabricare & unor piese tchnologice mai importante Documents Memorial tchals » finofionarea produsulai ‘Tehnice * condiile pentru buna funeyionare fn exploatare Cariea maginii | Explosiarea gi tntejinerea produsul, piese de schimb Caleta de sarcink ae omologase gi de recephie ale 40 Desenele de executie ale pieselor componente. Fiecare pies ne- standardizatd trebuie si fie prezentat& intiun desen. Desenul de executie ‘cuptinde toate datele necesare astfel inc&t si permiti proiectares procesului tchnologie de eftre tehnolog. Desenu de execufie insotit de documentatia tehnologica trebuie s8 furizeze operatorului uman toate informatiile astfel acesta s8 poati realiza piesa respectivi. Datele care trebuie si fic prezentate in desenul de execute al fieca- rei piese sunt: ~ numfrul nevesar de vederi si sectiuni pentru infelegerea configurajiei = toate cotele si conte thnice de form, poze reiproct i toleran- ele acestore, Semele de agoise penta tate supra pies, ~ materialul din care se executk piesa, = tratamentul termic final neceser, = precizarea prelucrarilor care se recomanda si fie executate in stare asamblata, cénd este cazul, = unele indicafii tehnologice speciale pentru prelucréri este cazul (danturdri, divizdi,fletari), = masa piesei, materialul, casa ée precizi. Absenja unora dintre datele menjionate din desenul de executie conduce Ia proiectarea cronaté a procesului tehnologic gi deci la rebuturi Memoriul_justificativ. Prezint& calculele efectuste de cate proiectant le intocmirea proiectului de exccuje, Astfel de celcule pot fi rezistent, de cinematic, termice, hidraulice, de ungere, hidrodinamice, de angrenare, etc. Documentele fehnice sunt: ). directivele tehnologice, ). memoriu! tehnic, ©}, cartea masini, 4), caietul de sarcini. a). Directivele tehnologice cuprind recomandari referitoare la anumite particularitifi de fabricare a unor piese mai importante, incercarea condifii specisle de control tehnic, ete. Exemplu: filetul M12x1 se executk prin rulare, b).Memoriul tehnic — confers date asupra caracteristicilor, func- fiondtii, performangelor produsului etc. Memoriul tehnic cuprinde: tema de proiectare, justificarea solufillor adoptate, avantajele si dezavantajele solufiilor constructiv alese, calitafile tehnico-economice pe care le ofert solutia prezentata, produetivitatea, consumul de combustibil, consumul de energie, randamentul, ete., specifice produsului proiectat. In memoriul ite, dact 4 ‘iehnic se descrie fimefionalitatea produsului proiectat. Se prezinti condifille pentru buna funcfionare in exploatare. 1c) Cartea masini ~ da indicati detaliate asupra modului de exploa- tare si tntrefinere a produsului, lista pieselor de schimb. 4), Caietul de sarcini confine conditiile de omologare si de receptie a produsului. 1.5.2, Programa de fabricatie Programul de produetie sau programa de fabricatie se prec prin numarul de piese care trebuie realizate intr-un an sau intr-o perioada de timp determinata Programa de fabricafie este un factor important in stabilirea semifa- bricatului, in stabilirea utilajului tehnologic pentru prelucrarea piesei res- pective (masinii-unelte, sculele aschictoare, dispozitivele de prindere a semifabricatului, dispozitivele de prindere a sculelor, mijloacelor de con- trol), De-asemenea, impune organizarea fabricatiei si a masinilor-unelte in flux sau grupe de magini-unelt. Programa de fabricatie influenfeszi si alte elemente hotiratoare in cficienta tehnico-economica a tehnologiei proiectate: aprovizionarea, tran- spostul, controlul, ete, 1.5.3, Usilajul tehnologie disponibit Din punet de vedere al uilaulu se deosebese douf situa distinete prima in care tehnologia se va realiza ino societatecomercil& nous, 7 Fidove, in care tehnologia se va realiza nto socictate comercialt existent (cull tehnologic existent). in prima situafe este recomendat s& se aleagi sisi se procure din sau Stinstte utlejultehnologie cel mai moder, ou performantele Cele mai inalte de precizie si productivtate corespunaitoare realiziti Condifilor tehnice specifcate produsulti pentra care se proieteaza tshnologia. Tehnolosia priectatt trebuie sf afb Ia bacA cele mai not tues in domeniul tebnologie! pe plan mondial. [a ore actualé tebuie uate in considerare eu prortate magin-unelte ca comand numeric, lini de fabricaje, ulizarea roboflor industrial ete fn cea de a doua situate asupra confinutului tehnotogiei are o influ- enti hotérdtoare utilajul existent. Aceast& influenta se manifest in prim pentru prelucrare a metodelor si a procedeelor reali- zabile pe utilajul existent. Influenfa se mai manifestd si sub aspect circitii utilajului existent, posibilitatea de cumpirare a altor utilaje, posi- ine 2 bititatea de cooperare cu alte intreprinder, posbilitaile sculéieiinteprin- deri dea executa S.D.V -urle necesar, etc. Proiectantal procesului tehnologic trebuie s& cunoasea atit pentru uilajele noi edt si pent cele existente anumite date indispensabile proiec- tii, Astfal de date sunt: posibilitjile tehnologice ale masinilor ~ unelte, precizia si rgiditatea masinilor-unelte, gradul de uzurd al masinilor-unelte cexistente Jn afara datelor asupra masinilor-unelte, proiectantl procesului teh- nologic trebui s& aib& cunostinte si informati asopra: tipului, constructei si performanfelor seulelor aschietoare, dispositvelor de prindere a semifa- bricatelor (universal, modulare, speciale), dispozitivelor de prindere a seulelor agehietoare, mijloacelor de control ~ existente fi care se pot pro- cura sau executa. Importanfa rezolvari corecte, stinttice a dotirii masini- unelte cu scule, dispozitive de prindere a semifabricatelor, dispozitive de prindere a sculelor, verifcatoare, eu inalte performanje de precizie si pro- ductvitate, este deosebitd. Acestea datoriti faptului ea performantele de precizie, productivtate, cost, universalitate ale masinit unelte sunt direct determinate de aceleasi performafe ale §.D. rior. Jn ultima instant performangele de preczie, productivitate, cost ale prelucrai pieselor depind direct de performantele de preczie, productivi- fate, costae uflajului tehnologic. 1.5.4, Gradul de calificare a operatorului uman Existi o legiturd directa intre gradul de calificare a operatorului tuman gi utlajul tehnologic. Cu cat utilajl tehnologic este mai automat, cu att gradul de calificare al muncitorilor care-I deservesc poate fi mai redus. Este necesar in schimb un numar de reglori de inalta catifcare, pentru un grup de masini unelte, fn ceea ce priveste proicctarea proceselor tehnologice, gradul de complexitate a acestora este dependent de gradul de calificare a operato- rilor. Cu-cét-gradul de calificare a operatorilor este mai redus, cu atat pro- cesul tehnologic trebuie s& fie mai diferentat, operafile mai simple si documentatia tehnologicd mai completa. Cu cat gradul de calificare a ‘operatorilor este mai ridicat, provesul tehnologic poate s& fie mai concen- trat, operafille mai complexe si documentatia tehnologic mai simpl8. Acest ultim caz este acela al tehnologiei pentru fabricaja de unicate gi serie mica Face except de in aceast regula fabricya pe main — une eu comand numeried, centre de preluerare. Datel inijale menfonate mai sus trebue s8 fie eunoscute de cate inginerul tehnolog indiferent c& este vorba de proiectarea tehnologiei pe 43 masini — unelte clasice, automate, eu comandit numeric, centre de prelu- crare, lini de fabricate, etc. 1.6, Documentatia, tehnologici elaborata la proiectarea proceselor tehnologice Elaborarea proceselor tehnologice este 0 etapa majora in febricazea orickrui produs. Elaborarea proceselor tehnologice consti in realizarea unor documente mumite documentatie tehnologic®, prin care se transmit informatii foarte exacte asupra modalitatilor si procedurilor tehnologice de realizare a produselor. Rostul acestor informatii este acela de a ajuta opera- torul uman in procesul de fabricatie a produsului. Alaturi de desenul de executie, documentul tehnologic insojeste semifabricatul / piesa in toate tapele de prelucrare, control si asamblare. Documentafia tehnologic& se intocmeste dups studiul in detaliu al proiectului de executie, a programei de fabricate si a utilajului tehnologic disponibil. Gradul de calificare al operatorului uman are ingluente asupra naturii documentului tehnologic ce trebuie fatocmat In funcfie de natura productiei ~ individuala, de serie sau de mas’, de natura piesei de prelucrat si de natura utilajului tehnologie folosit, docu- ‘mental tehnologie poate fi 4) figé tehnologica;, ») plan de operatii; 6) fist de reglare; 4) documente tehnologice speciale pentru elaborarea programului (benzi perforate sau magnetice) pentru M.U.CN. Formularele acestor documente tehnologice sunt normalizate la nivel nafional. Higa tehnologio, figura 1.26. ilustreazi un proces tehnologie ela- borat sumar si se intocmeste pentru producfile de unicat gi serie mick rea- lizate pe masini ~ unelte universale cu comand manuala. Figa tehnologicd trebuie s& cuprind dou’ categorii de date: = date generale, = date privind contimutul procesului tehnologic pe operafi. Figa tehnologic& poate si confind sau nu gi schifa piesei Datele generale mai importante sunt urmatoarele: = societatea comercial, fabrica si sectia in care se executk preluerarea, = numéral figei tehnologice, “4 |" 600 oor Aas | aw vainniee BRIO aivOIE A | UOT, ‘afes=dG oo 6 ~ BrECESVIS | 8F-088SVIS “ong eq | sewn fig Po | yeuuey sro70 To SOTA [ rorey ouniiaog | SVS) Om TRB sawed | eaacA ‘eau yeoyen | —_ euUON | {i TRapOU Se TG Eg OOS TE | sadoy T O07 STL TRG OUUBSSUT STITT YOISOTONHAL VSIT| Ws VaWoo vaeie190s | 4s = numarul eperuli, = data intocmirifigei tehnologice, > produsul i numérul de piese pentru un produs, + denumirea piesei gi mumarul desemulu, = productia pentru care este valabild fsa teinologicd, = numele tehnologului i normatorului, ~ materialul semifabricatului - standardul, starea, sectiunea, cantitatea ne~ ‘cesar pentru o pies, valoarea (costu!) material Referitor la confinutul procesului tehnologic, figa tehnologica trebuie 8 confind umitoarele date asupra tuturor operatilor. = numarul operatic, ~ denumirea operate, = atelierul, = magina ~ unealté si $.D.V-urile, = indicafi tehnologice sumare, + numérul de bucafi prelucrate simultan, + deservirea locului de munca (cafi muncitori deservese accea masind- unealta), = categoria de calificare a muncitorului, = timpul normat: de pregatir si unitar, = valoarea manoperei pe operate, corespunzator timpilor de pregatire $1 uniter Figa tehnologicé cuprinde deci informatii tehnologice la. nivelul ‘operatic nu si la parti componente ale operate Planul de operatii, figura 1.27. confine o prezentare detalieté a ope- ratilor procesului tehnologic. Fiecare operafie este tratata separat pe una sau ‘mai multe fle a planului de opera. Planul de operafi este destinat locurilor de munca la care se execu prelucrarea. El trebuie s4 fumizeze operatorului uman toate datele gi ind cafile necesare pentru realizarea conditilor tehnice impuse operajci res- pective ‘Aceste date si indicafi trebuie respectate intocmai. Nerespectarea lor - ‘nseamné 0 abatere de la disciplina tehnologicd. Aceasta are ca urmare imediaté reducerea productivtati si a clit prelucrari Similar figei tehnologice i filele planului de operat consin dou categorii de date: = date generale, = date privind confinutul operatic Date generale sunt urmatoarele = -societatea comercial, fabrica i atelierul in care se executi preluerarea, = denumirea piesei si mumanul reperului, 46 7 100°S0 0148 wong, undo ean 2p yuo mad sno 9p ous wp ws LE 1 BA aR "= ‘0 ‘ommieg | laa | STE ova |sezo] «| or [ st [fol ocleo|» | PERO | SURE mete eo | 7 TO a . a PT *T er esse (le = —— aaa] — T= =e at a s PE mK lied > iam | . = 0 Pasta aa as f Wupuey 5 ‘op anraodsiqy wea ee #8: =I 71 a “L ‘supe dun “L L aL L sis . azumeg 001 VLAN, cong | majued wing wsatd ed aurea | snieg |e anoon | amnoto | saontoquis | amonae Su zum Caso aT ey ae spsoed voununiiag, TALVdadO BO NV Td TReyeiy | Bag = masina ~ unealta (firma si modell), > numarul de semifabricate prelucrate simoltan, > numa de piese realizate dint-un semifabricat, = simbolul produstlu, = denuimirea gi numéral operatiei in procesul tehnologic, > numele calor care au realizat gi aprobat procesultehnologic. Datele privind confinutul operaiei sunt umatoarele = schia operatei, care poate fi reprezentaté pe una sau mai mute file ale planului de operat. Schita operatiei trebuie s4 conting: schita semifa- bricatlui tn pozife de Tucru, marcarea suprafefelor care se prelucreaza in operaia respectivi ou linie ingrosata, condifile tehnice impuse: de precizie dimensional, de forma sau de pozitic reciprocé, rugozitat schema de orientare gi fisare a semifabricatuli, = numirul si denumitea fazelor componente ale operate, toate fazele ac- tive si principalele faze inactive, = scule aschictoare necesare:tipul, materall si tandardele aferente, * dispozitivele de prindere a semifabricatelor sia sculelor aschietoare, = mijloacele de contol, tipul domeniului de masurare, precizia, standar- dele aferente, = condifile de ricire, = jusuucfiuai suplimentar, = parametriregimului de agchiere si parametrii de reglare @ masini- unlte adancimea de agchiere t, numarul de teceri i, avansul de agchi-ere s, Viteza de aschiere va, turafia n— pentru fiecare faz, = dimensiunile de realizat(prelucrat) ~ L si cele de calcul L, ~ corespun- zatoare calculului normet tehnice de timp, timpii de baza si timpii auxi- liar penta fazele active si suxliare, = timpi de pregatice~ incheiere pelo, ~ timpii de baz4, auniliari, de deservire tehnicd, de deservire organizato- ricd, de odin gi unitai - pe operate, = calificarea (categoria de tncadrare a prelucrilr operate’) Totaitatea filelor operailor. unui proces tehnologic formeaza planul de operaji. Tehnologul de atelier supravegheazA desfasurarea procesuli tehnologic pe baza planului de operafi Pe coperta planului de operatit se Inscriu mai multe date, dintre care mai importante sunt. Societatea comer- ciald, fabrca, telierul, produsul, piesa, seria pentru care este valabil pro- cesul tehnologic, caractetistcie piesei lanul de operafiireflecta un proces tehnologic elaborat in detaliu, tn cele mai miei aminunte, specific proceselor tehnologice pentru producti de serie mijlocie, mare si de mas Figa de reglare, figura 1.28, se intocmeste pentru masini-umelte automate si semiautomate si are 0 form’ adecvaté tipului comenzit utl- 4“ ab meet zate, Din punct de vedere a confinutului, elementele sunt similare celor din planul de operafii, cu anumite detalii. Astfel, sunt prezentate toate fazele ‘active gi inactive (auxiliare), desfégurata posturilor de Iucru a capului re- volver sau a siniilor cu mirimile tuturor curselor active si inactive, scule in. ppozitie finalé de lucru pentru fiecare fazi activa, pozitia dispozitivelor de prindere a sculelor in fiecare locas al capului revolver, cursele unghiulare ale camelor de comand& si pozitia reciprocal a acestora, etc. Pentru comen- zile prin tambur de programere cu bile sau tampoane se prezinté si pozitia bilelor sau tampoanelor in vederea realizarii comenzilor de luc Faptul cd figa tehnologict conferitnigte date, informafii sumare asu- pra procesului tehnologic este justificat de pe o parte de faptul ca fiind destinati preluerari pieselor in productia individual si de serie mica, che!- tuietile de pregitire a fabricatiei, care include gi elaborarea tehnologiei, nu ‘trebuie s& fie prea mari. Pe de alté parte, calificarea operatorului uman tn acest caz trebuie si fie foarte tnalti, astfl incdt s4. completeze lipsa de ri- ‘gurozitate si detaliere a documentului tehnologic. Planul de operatii este destinat pentru fabricatia de serie, care trebuie si fie bine pusi la punct pentru 2 asigura parametsii superiori de calitate, productivitate si pret de cost. Investifia in elaborarea unei documentafii tehnologice exacte gi detaliate este justificatd in acest caz. Pe de alta parte, califieares wuncitorilor poste fi mai redusd, tocmai datorté detalieci, rigurozitijii documentului tehnologic. Aceleasi considorente justifick gi confinutul figei de reglare, Sistematizm in continuare datele care trebuie si le contin fige teh- nologic& si planul de operatic. 49 Fae] O se | Sh CO:8S @ aefeDop yfunag 5 yore ac sv ro suey oneg By (exenutu0s) 29 @ ators v2 eupiew arerseuy se rp sen ort Lo sndexdy Daa o | es ek zg é is anvo [gwar ei eae veg | sewed | suv eonumogy xe | 08 7 A | uitopscoig em i yee aa ES fs . 959 VIR i joa ap aeuome Tus af waNTTISITTANIT | SRENIDNT ad VaLWLINOVE unas ind rytoma aa ysut sain “anyoedeo ate op 9 ncuedos eveonoxd niod ari 2p wy $23, a HR ay 2400s ee ‘ramps ap pong a1oousaq SP EDL 09 m9 YAP uss vous ay Leung viong | reo | ora ameu arc wzneg ran [an [ 1 ALosenay oA a jody ane Raa | STEGNTON 3 VALVE TOW : sryndunas adi fvT9ael aq YS sain nt ttm sifesado od jatodouew vareojan « uueyumts ayesonyaud gong “aN, YOUN 9p IRyNIO| RaILAIBEEP « ansuins 2offojouyoy niearpuy oyun = SIN ACS 18 A amgSoid op rnoaxo 9s apun any rpxlerado vasrnuocy piferedoun, yeuuou indus & Weuoka: « Spfojouyay Imynuziuog ‘ysoid o nquad giesovou eayeinue9 ‘woul “wares ‘S¥LS) InjMEoLgeHIUIDS nnurop rape osoidwaugenngy ayeiouss snposdoeatd op “nu ajnsnposd woman doyBojouyar tu, sefSojouyn if silos opqey “potatos eazroio0g hewoyuy our 9s 16 yeolun ap oystonpoid nnued ayfoutoowuy 25. seuins ywi0qe}e 2tojoujay sacoud un ezeansnIT «| 32 ow ap sonny, (eprepues 18 peyoreu “dn) areoraiyase ajajnog sed 22ej ayoredoutd 16 aarge aj979y 2001) -2iedo aye a1usuodwion sojezey strumnuap 18 IN (aren 8 arquayo ap urayps ‘osndun, aoyayer 9]1ispu09 *gzeatonjosd 2¢ area ojelageicns ‘niony ap vilrz meongestusos viryos) roxfesado eliyag, ~ (euaraye oprepurss ‘erzjoaid ‘ereunspus ap [nquowop ‘nd osad saa * pion] v axexpeouy ap HOH) syBojougay smyns920.d Imnurjuoy 2¢Bojouyes jnsaooud yeqoude ne y$ yez/294 NB 9469 10]09 9IOWNN « syBojouy jesado 9p aust eougasius un-nulp ame ayeaouad pn eyeoun-eusoyy, vifoas ‘eoaqyy “ypejaroi0> 22339100§ a z § 2 z ifojouyay mssooud yunéysop aresenou wleunoyuy ueun nuoysedo yreseN ‘prado pnaaxa as amo B| YOUU 2p rnyn90] WUNSOp aIS ynunjd ope py oyu ree nes van ad yesedos gieven a)89 oyferado arvoayy) o1fojouye rnjnsoo0ud sopsesodo v ereHer9p axeazoid 0 uruo 33 2 Proiectarea tehnologiilor de fabricatie 2.1, Metodica de proiectare a proceselor tehnologice 2.1.1. Proiectarea procesului tehnologic Proiectarea si realizarea orictrvi proces tehnologic are ca scop final obfinerea de produse finite (piese, subansamble, ansamble, etc) destinate producfiei industriale. Este necesar deci in procesul de realizare a acestor produse sa se asigure indici oft mai favorabili economiei de piati, precizie (calitate), productivitate gi economicitate. in acelasi timp este de dorit ca fradul de adaptibiitate a procesului tehnologic pentru fabricarea altor pie- se si fie eft mai mare, adic& si ofere companiei un nivel ridicat de flexibi- late tehnologict ‘Aceste deziderate tehnologice pot fi incluse din punct de vedere ma~ tematic intr-o functie de eficienti F. FeF(CPEU) Qu) incare: = T=funcjia de precizie, = P—funcjia productivitate, = E=functia cost (economicitate), + U-funcfia universalitate (adaptabilitate); U= V~. 54 Un proces tehnologic optim ar fi acela pentru care toate functiile T, P, E, U ar fi optim satisficute, adica ar avea valori minime pentru fiecare coperatie: Fo™ F(Toiey Priss Enis Uni) 22) Acestea ar corespunde realizarli: = preciziei maxime (erorilor minime, tolerange minime), = productivitijii maxime (timpului de prelucrare minim), = costului minim ( economicitate maxima), = numérului maxim Vix de variante la care poate fi adaptat sistemul teh- nologic (Uy «!-) pet ate produse. Din punet de vedere practic aceste functii nu pot fi optim satisfcute Jn acelagi timp. Este necesar si se accepte compromisuri pentra satisface- rea uneia sait unora din ele. in genere se accept compromisuri referitor la functiile P, B, U. [Nu Se accept compromisuri funcfie de precizie T deoarece toleran- fele impuse prelucririi trebuie neapirat respectate. Trebuie totusi ficute compromisuri minime la parametri P, E, U, ajungdndu-se astfe! la optimul de compromis. Relafia (2.2) se considera functic obiectiv pentru orice pro- te leluwlogie, respectiv pouttu usive yperajie din provesul telunofogte Exist mai multe variante de proces tebnotogie pentru 0 aceeasi piesd si aceleasi date initiale. Dintre acestee, varianta optima de proces tehnologic , este aceea care rispunde optim cerinjelor, functilor T, P, E, U Experienfa acumulaté pnd in prezent in domeniul tehnologiilor de fabricatie constituie baza in elaborarea oricérui proces tehnologic. Pentru diverse tipuri de piese, literatura de specialitate prezinté tehnologii mai ‘mult sau mai pufin asemainitoare, rezultate din practic, experienta diverse~ lor firme fabricante ‘Tipurile de piese sunt limitate gi-n consecin{§ si tipurile de tehnolo- Pentru pregitirea oricirui tehnolog sunt necesare: = fnsusirea unor principii de bazi in proiectarea proceselor tehnologice, = studierea tehnologiilor similare existente, validate de practica gi cunoas- terea ultimelor realizri si tendinge in tehnologiile de fabricatie, ~ utilizarea, operarea cu metode matematice gi utilizarea mijloacelor mo- dere de calcul in vederea optimizitii deciziilor pe care le ia, in stabili- rea variantei optime de proces tehnologi fntr-o societate comerciald, de regulé, proiectarea tehnologiei unui produs nou se realizeazii pe baza experienjei dobandite in fabricarea unor produse similare fie in aceeasi societate comercial8, fie in alta. Aceasti 5s documentare trebuie completaté eu cele mai noi cunostinfe si realizdri in domeniul tehnologilor de fabricate. Este necesar si se elaboreze efteva variante de- proces tehnologic gi s& se deducd varianta optima prin caleul economic. 2.1.2. Etapele préiectirii procesului tehnotogic © condifie pentru proiectarea unui proces tehnologic optim este si aceea de elaborare a documentatiei conform unei metodologii fundamentata stinftic cu etape de desfasurare in ordine logica. Etapele de proiectare a variantelor de proces tehnologic pentru orice piesa sunt prezentate in schema logicd din figura 2.1. Suecesiunea de par- curgete a etapelor este accea indicata prin ciftele 1... 13 cu precizarea c& tapele 1, 2, 3 respectiv 4, 5 cuprinse in acelasi careu se interconditioneaz& reciproc in rezolvare, in sensul Iuarii decizilor fie simultan, fie prin inver- sarea ordinului de prioritate Prima etapa care s¢ referd la stabilirea semifabricatului optim este efectuaté de catre tehnolog tn cazul semifabricatelor laminate, forjate liber, stanjate si de catre tehnologul metalurg pentru realizarea semifebricatelor ‘tumate, matritate, extrudate, Etapele de proicctare prezentate mai sus tebuie s8 fie parcurse indi- ferent de tipul masinii-unelte utilizate: conventionala, centru de prelucrare, cu C.N., automati, ete. La proiectarea efectiva apar anumite modificari, functie de forma documentateitehnologice care trebuie elaborat. 2.1.3. Proiectarea semifabricatului optim Problema semifabricatului optim este deosebit de importants pentru fabricarea oricarei piese datorité influenfei sale asupra preciziei, costului si productivtati fabricatci, {n rezolvarea acestei probleme tehnologul trebuie si fac apel si s4 colaboreze ‘cu inginerul metalurg, specializat in tehnologii de prelucrare la ald, Indiferent inst de nivelul rezolvarii probleme’ de catre inginerul rmetalurg, tehnofogul trebuie si aiba anumite cunostinfe pentru acest dialog si peninu a influenfa anumite decizi in acest sens. Un semifebricat se poate realiza in general prin mai multe metode si procedee diferite ca precizie de realizare, volum de muncé, cost, ete. Costul semifabricatului intra in componenta costului piesei, se impune deci 0 analiza atenta si o alegere rafionala a metodei si a procedeului de elaborare a semifabricatuli 56 i ‘ ‘Stables bazsor i supnesor de iene are ‘Calcul olor ‘einolgie (Caleta ‘ore de crentare)_) roles coniaua ‘peril pe fae ace ‘Sale sstenelor enone (Ustgtenotee) ‘Clad edosuror de peter _} sal cimensienr ixemediare ‘Becarea egimrior opine de seh 8, Cael somelor wines de tinp ‘Bathaic asl pine de roe colo pr clea _concoe Saline con brio Gn vara opis) (Caleatl eto de aa “Tehnologa de cots, 1 ] Orman ocr de mn fa tronapollneroperaons uae documenta teetogee Fig2:1, Etapee de proiectare a procesulutenotogc. Refetitor la semifabricat tehnologul trebuie si alba definite sau pre- cizate urmitoarele: 7 ~ metoda gi procedeul de elaborare, = pozitia de elaborare, planul de separate, = dimensiunile semifabricetului gi tolerantele acestua, = adzosurile de preluerare totale. {in general costul prelucririi mecanice a unet Gul de identitate dintre forma geometricd gi dimensiunile se sicele ale piesei. ‘Cu cat pradul de identitate este mai mare cu atét costul prelueréri rmecanice este mai mic, in schimb semifebricatul este mai scump. ‘Cu eat forma gcomettica si dimensiunile semifabricatului sunt mai diferite de cele ale piesei, cu atat costul prelucririi mecanice este mai mare. ‘Acest lucru este determinat de adausurile de prelucrare mari, caze trebuie {indepartate. In schimb semifabricatu este mai ieftin, [La alegerea semifabricatului se impune Iuarea in considerate & cos- tului cumulet al elaboriii semifabricatului gi al prelucririi mecanice. Este necesar in consecinfi un calcul economic justificativ. ‘Se poate mengiona ed pentni producfille de serie mare si mas se pot face investjii care si permité realizarea de semifabricate cu adaosuri de prelucrare cét mai miei, semifebricate de precizle ridicatl, Pentru produc- file de serie mic gi unicat sunt de acceptat semifabricate cu adaosuti de picluctare mari, mat imprecise, realizabile cu costuri de fabricate mai Feduse. Criza de materié prime poate impune modificiri ale conduitelor menfionate, Factorii care determina alegeree metodel si provedeului de elaborare « semifabricatului sunt: = materialul impus piesei, = dimensinnile semifabricatului, = forma constructiva a semifabricatului, = caracterul productie, = precizia necesar8, = Volurmul de runci necesar, = costul prelucritii mecanice, = tilajul existent sau posibil de préeurat Metodele de elaborare a semifabricatelor sunt: = tumarea, = deformarea la cald (forjarea, matrifarea si extrudarea) si le rece, = laminarea, = sudarea, = stanfarea. Fiecare metoda menjionati se poate realiza prin mai multe procedee. Caracteristcile principalelor metode si procedee de elaborare a se- rnifabricatelor sunt prezentate in tabelul 2.1 jese este dictat de gra ifabricatului st west Pn eee ssxonen ie ome santos | wxau' | wenn | conteesa_ |e ota 9 vies an), esi ame a fg spon op SV ‘ru E09 (ua new ges Spreng | woe emg _sopp}opqay URS vazoulgo 2p a2U|pupd 20 29paad # so]aporou Te yeu ay opsUEIDEIED seta =e singe ye puede ean spon rene 50-500 mt -oyend een msc wor mma ‘wu Foe Datele din acest tabel referitoare la materialul semifabricatulu, di- mensiunile acestuia, complexitatea formei constructive, caracterul produc- fiei corelate cu datele specifice unei teme de proiectare, servesc la alegerea metodei si procedeului de elaborare a semifebricatului. Performantele de precizie si calitatea suprafetei (coloanele 6 si 7 ale tabelului 2.1.) sunt in- formative. Datele exacte pentra condifiile complete de proiectare se obtin din standardele referitoare la semifebricate. Informafiile cuprinse tn tabelul 2.1. cuprind elemente de prineipiu ew care tehnologul trebuie si opereze la precizarea metodei si procedeului de elaborare a semifabricetuli Dupi precizarea metodei sia procedeului de elaborare a semifabrice- plicit si a pozitiei de elaborare, se adopts din standarde dimensiu- nile, adaosurile totale de prelucrare si toleranfele semifabricatului. Mari- mea adaosurilor de prelucrare sunt dependente de pozitia de elaborare si de dimensiunile semifabricatulai Adaosurle de prelucrare pentru piese turnate din font gi ofel fn cla- sele de precizie I - V sunt date in STAS 1592. In acelasi standard se dau gi abaterilelimiti la dimensiunile pieselor turnate din fonta si ofel ‘Adaosurile de prelucrare penta piese tumate din metal si roase si abaterile limita la dimensiunile corespunzatoare se dau 6287. Adaosurile de prelucrare totale adoptate din standarde se vor con- frunta cu adaosurile de prelucrare calculate anaitic, pe baza une! metodici care se va prezenta in paragrafele urmatoare. Déosebit interes pentru tehnolog prezinté calitajile de prelucrabilita- te ale materialului semifebricatului, realizate in urma elaboriii gi a trata- mentelor termice ale acestora. Tebinologia de elaborare semifabricatuluitrebuie s& precizeze gi tr tamentele termice primare necesare acestuis in vederea eresteri prelucrabi- lit 2.2. Orientarea si fixarea semifabricatelor si sculelor aschietoare pe masini unelte. 2.2.1, Baze si, suprafeje de orientare la_projectares_praceselor _Aehnologice — La proiectarea proceselor tehnologice de prelucrare mecanic&, de control si de asamblare se impun a fi luate in considerare urmatoarele cate- gorii de baze (fig 2.2.) : 6 -baze de cotare functionale (B.C.F), ~baze de orientare la prelucrare (B.0.P), =baze de orientare ta control a calitafii (B.0.C.), prelucrarit si asam- blari, ~baze de reglare (B.R.) la prelucrare, asamblare, funcionare, ~baze de orientare la asamblare (B.O.A.). Bazele, in general, se definesc ca si elemente geometrice de refe- rin, de tip plan, dreapté, punct, reale sau virtuale, prin care se stabileste 0 relat de legaturd tntre elementele geometrice specifice unei piese, ansam- blu, ete Bazele de cotare functionale se regasesc in desenul de exccutie a piesei, sunt stabilite de proiectantul piesei si la ele trebuie raportate toate celelalte categorii de baze, ce apar in procesele de prelucrare, control, a samblare, Bazele do cotare functionale sunt legate de cotarea functional, re- slementaté prin standard (STAS 188, etc). in continuare se vor analiza, pe scurt, in special probleme teoretice specifice bazelor de orientare la prelucrare, similar putdnd fi abordate si celelalte categorii de baze mentionate in fig 2.2 ser Bazele de orientare.la prelucrare sunt elemente geometrice, plane, lini, puncte reale sau virtuale ale semifebricatului prin care acestuia i se stabileste pozitia fata de masina unealta (masé, arbore, traiectorie a sculei agchietoare) in vederea respectirii condijllor de generare macro si micro- ‘geometrice impuse prelucrari respective Bazele de orientare la prelucrare sunt acelea care se materializeaz la prinderea semifabricatului pe masina unealta fie prin elemente de prin- dere ale dispozitivlu, fie prin elemente ale masini unelte rice bazd se materializeaza printr-uma sau tai multe suprafete. Se impun deci a fi luate in considerare suprafejele de cotare functionale 6.c-.), suprafetele de orientare la prelucrare (s.o.p.), suprafefele de orientare ta control (s.0.c.), suprafejele de reglare (s.r), suprafefele de orientare la asamblare (s.0.a.). in literatura de specialitate ultimele patra tipuri de suprafete sunt ‘uneori denumite impropriu, "bazele tehnologice”, confundandu-se frecvent bazele” cu ,suprafefele”. Ideal este ca in provesele de proiectare, prelucrare, contol, reglare, asamblare si se uilizeze aceleasi categorii de baze si supratete. Principiul suprapunerii bazelor si suprafefelor la proiectare, prelu- rare, control, reglare si asamblare este un principiu fundamental (de bazd) {in tenologia fabricatiei mecanice. ~~ "BAZELE OE ORIENTARE La PRELUGRARE (eecosjora} (BOP) ‘BAZELE GE GRIENTARE LA CONTROL (BOC) +. BAZELEDE BAELEDE CONTROL COTARE ec) FUNCTIONALE, cach [>] zoe. Pree sortae ne ‘BAZELE DEREGLARE (as) a J Lapin Coamnstee “nner fe [ BAZELE DE ORIENTARE LA ASWBLARE 4 OA) fe] Fig 22. Categorie baz utiliza fn consid asi Prin respectarea principiului suprapuneri bazetor si suprafetelor in procesul de-proiectare, prelucrare, control, reglare, asamblare se realizeaza precizia de orientare maximé si de reguls, precizia maxima de prelucrare, control, asamblare, Nu intotdeauna se realizeazi pe aceasti cale costul ‘minim in procesele mentionate. Cénd este posibil si economic favorabil se ‘cauti si se respecte acest principiu. fn cazll in care nu ge poate realiza suprapunerea bazelor gi suprafe- {elor de orientare le prelucrare, cu bazele si suprafefele de cotare functio- nale, este necesari realizarea cotirit tehnotogice sau calculul de erori de orientare. 6 Ente de accentuat observatia oi bazele de orientare la prelucrare se identified cu elemente geometrice (plane, drepte, puncte) invarabile ale dispozitivului de prindere a semifabricatului (elementele de orientare_ si fixare din dispozitiv) sau ale masinii unelte, aceste elemente geometrice invariable fiind corespondentele elementelor geometrice teoretice (plane, drepte, puncte) echivalenfe care caracterizeaza construcia piesei (semifa- bricatuui. ‘pe Suprafefele de orientare la prelucrare sunt elemente geometrce reale (suprafeje) ale semifabricatuli prin care acesta ia contact cu dispozitivul de prindere sau organul masinii unelte (mas8, arbore principal) si prin care semifabricatului ise preiau gradele de liberate in cazul in care bazele de orientare sunt reale ele Se confunda, se suprapumn peste suprafeele de orientare Suprafefele de orientare trebuie s4 indeplineased urmatoarele con: ditt: 5% fie suprafoje reale, de prefering’ exterioare, adiacente, de. mari dimensiuni, de precizie geometrica ridicaté, cu o bund calitate @ stratului superficial {n figura 2.3. se exemplifica nogiunile de baze de orientare la prelu- crare (B.OP,) si suprafefe de orientare la prelucrare (s.0.p.) pent diferite forme de semifabricate. Evidenferea acestora este insofiti de cotele impuse prelucrati,sculele in poztie de lucru, migearile principale si de avans De la caz la caz se observa bazele reale sau viruale si suprapuncrea sau nesuprapunerea lor cu suprafefele de orientate in functie de cazul de orientare analizat 2.2.2, Simbolizarea bazelor de orientare si de fixare a semifa- bricatelor Reprezentarea simbolicd a orientétii si fixirii semifabricatelor este necesara la proiectarea tehnologiei, proiectarea dispozitivelor si la realiza- rea tehnologiei de fabricatie. AceastA simbolizare este. un limbaj conventio- nal de prezentare si transmitere a unor informatii legate de modul de prin- dere a semifabricatelor in vederea prelucrarii pe masini unelte Astfel de informaii pot fi: ~suprafejele pe care se orienteaza semifabricatul si direefille din care se realizeaza fixarea; ~bazele de orientare ale semifabricatelor, -numérul gradelor de libertate preluate (legate) semifabricatului, tipul elementelor de orientare utiizate; ~pozitia elementelor de orientare pe suprafefele semifabricatului, etc Principalele condifi pe care trebuie s& Ie indeplineasca un sistem modem si eficient de simbolizare a orientarii si fixirii semifabricatelor sunt reprezentate de: transmiterea de informafi strict necesare; -utilizarea unui numar redus de simboluri, spre a fi ugorrefinute; ~utilizarea unor simboluri sugestive si usor de reprezentat, si cuprinda informafi certe, sii fie unitar, adicd toate simbolurile s4 confind acelag tip de infor- mate fn literatura de specialitate existd numeroase simbolizari, care ras- pund mai mult sau mai pufin condiflor menfionate mai sus. Dou dintre acestea sunt prezentate in figurile 2.4 si 2.5, we oN FF et tt cH A tt Hg ww Gg Tig. 24. Siabola aizae a riewaten senate fn tendinja de a conferi prin simbolizare tipul construct al ele- mentelor de orientae, in ultimu! timp a fost extinsé irafonal simbolizarea care prezinta si numarul gradelor de ibertate preluate semifabricatului (este ‘vorba de simboluri de tipul celor prezentate in figura 2.5.) Acest sistem a ajuns la peste 150 de simboluri, care pe de o parte nu rezolvi. scopul propus — reprezentarea tuturor tipurilor constructive de clemente de orienta (reazeme), iar pe de alt parte a devenitinutlizabila, {noperanta prin numarul mare de simboluri In figura 2.6. pentru cateva tipuri de semifabricate prezentam sim- bolizarea cu prezentarea numarului de grade de libertate preluate semifa- bricatelor. Pentru clarficare am prezentat si schija dispozitivelor de prin- dere. Se observa e& dispozitivele de prindere a semifabricatelor din figura 2.66, si2.6., sunt diferite iar simbolizarea oriental este aceeasi. Problema este asemandtoare si in cazulfiguril 2.6. 512.6. Incercérile de utilizare a acestor simboluri in construcfia elemente- lor de orientare si fixare, nu confer in mod univoc date, doar cu totul aproximativ. In alta ordine de idei, este nejustificatastintfie asocierea unui acelasi numar de grade de libertate pentru un element de orientare. 66 SB af Fig25, Siete de simboizre a oi Tiers tipulu coast or ou prezemaresgiadelor de de ornare. Un element de orientare poate prelua semifabricatului un numar variabil de grade de libertate, functie de situatia concreta a utilizarii sale. Din acest motiv se considera nejustificaté prezentarea gradelor de libertate pe simbol. Mai mult prezentarea in planele de operatii a unei simboliziri sofisticate tot nu va fi perceputi corect de muncitorul de la magina unealtS oa a. Fig27. Cele gase grade cs bette ale unui corp solid, modal de peiure. Oricdrui semifabricat, in vederea prelucrari (ct rare excepfii), tre- bbuie s8 i se suprime (lege) 6 grade de libertate prin orientare si fixare. Ana- liza preluitii acestora este © problema clomentari de mecanied, pe care rice tehnolog trebuie s& 0 stapancasca, ‘Corelarea condiiilor tehnice impuse prelucrérii cu nofiuni elemen- tare de statica solidului din mecanica pot conduce la rezolvarea stat ). drepte sau puncte reale sau (O simbolizare generalizati care confera suficienteinformatii si este operativi se prezinté fn figura 2.8. Elementele din sistem indic& faptul c& orientarea se realizeazd dupa o baz materializati prin suprafete plane, rice, conice ete. {in reprezentirile curente, pe schija din planul de operat, simbotu- rile respective se plaseazi pe'suprafatt prin care se materializeazi baza de corientare, adicd pe suprafa prin care semifabricatul ia contact cu dispozi- tivul de prindere a semifebricatului sau cu un organ al maginii unelte. ‘Simbolurile sunt insofite de un numar de ordine incadrat fn paran- teze drepte [1], ..{n], prin care se desemneazé importanja, prioritatea , bazei de orientare. Celei mai importante baze de orientare i se asociaza ci fra [1]. De regulé aceasta este baza de orientare pentru a cérei materializare se preiau semifabricatului numaral maxim de grade de libertate si este as0- ciati realizlrii condifiei tehnice celei mai importante. Restul gradelor de 6 liberate — pln la gase, se preian prin materializarea restului tazelor de ovisatare sau prin fae, ~ orientare dupa o baz’ materializata printr-o suprafefa plana a semifabricatului; + orientare dupa 0 baz materializata printr-o suprafaté cilindricd a semifabricatului, = orientare dupa 0 bazé materializata printr-o suprafats ‘conic a semifabricatului; = orientare dupa 0 bazi materializaté printr-o suprafata oarecare a semifabricatului; O A a S] I = orientare si fixare simultan’ dupa suprafefe ciindrice (prindere autocentranta); + orientare si fixare simultana dupa suprafete plan paralele (prindere autocentranta), <€ -rezemare suplimentars, KE rezemare temporar (limita i tampon). _ = onientare duse obe25 materiolgat prntro eaprofeté OQ series Fig, 28. Sistem de simbolizare a supaflor de rentare i finare a semifbrcatelo, Baza de orientare numirul unu este asociat realizarii condiieiteh- nice cea mai important impusé supraftei preluerata Schema de orientare si fixare a semifabricatului este constituité de totalitatea simbolurlor prin care se reprezinté orientarea si fixarea semifa- bricatului {in continuare se arata cdteva exemple de utlizare a simbolizri prezentate. Pentru semifabricatul din figura 2.9. se impune prelucrarea la dia- metrul @ a cu respectarea cotei I". Suprafefele de orientare sunt S,, Sp. Bazele de orientare pot fi: planul (P), care confine suprafata Sy gi un punct n ©] tn acest plan (figura 2.9) sau axa de simetie a semifabrcatului-dreapta (6) si un punct de pe aceasta axa (K) (figura2.9.). cn el terol econ a) » ° Fig29, Exempla de scher de orentaro i fxare unl somifbrca ip Buc Uiilizarea primului sistem de baze de orientare asigurd eu prioritate realizarea cotei I" si paralelismol suprafefei plane prelucrate cu suprafata frontal. Simbolizarea oricntari se va realiza prin cele dous simboluri (f- {gura 2.9. plasate pe suprafejele prin care se materializeaza baza de orien- Tare), Ciifa 1 asociata simbolului bazei plane (P) arata ca aveasta este vea tmai important, respectiv condifa tehnici cea mai important, cu priortate de realizare este I si paralelismul aferent. Uilizarea celui de-al doilea sistem de baze de orientare asigurd cu prioritate concentricitatea suprafefei cilindrice prelucrate cu suprafeta ci- lindric& interioar8. Simbolizarea orientarii se va realiza prin aceleasi sim- Doluri (figura2.9.¢) cifra 1 flind asociata simbolului bazei (A), respectiv -suprafefei cilindrice interioare. in acest fel se precizeazi ci baza de orien- tare (A) respectiv suprafata cilindricd interioara de orientare este cea mai importanta, Conditia tehnic& cea mai importants, cu priortate de realizare este concentrcitatea suprafetei cilindrice exterioare eu suprafafa ciindrica interioara. ~ Preluarea pradelor de libertate se realizeaza astfe: ~ in primul eaz, prin materilizarea bazei | — tei grade, prin materia- lizarea bazei 2 ~ dowd grade, prin fare ~ un grad de libertate;, ~ in al doilea caz, prin materializarea bazei 1 — patru grade, prin ma- terializarea bazei 2 — un grad si prin fixare un grad de libertate. Fixarea este simbolizaté fn ambele cazur la fl. Etapele constiuiri stablii) unei scheme de orientare gi fixare sunt: 1. Identificarea condifilortehnice si a bazelor de cotare la care aces- tea sunt raportae, n 1, Stabilirea bazelor de orientare identice cu bazele de cotare. IM, Simbolizarea bazelor de orientare i a fix, TV, Calcul cotelor tehnologice sau calculul de erori, Aceasta etapa (@ patra) se impune efnd mu este economic& suprapunerea bazelor de cotare funcfionale cu bazele de orientare la prelucrare, Se recurge la alegerea altor baze de otientare, se simbolizeaza acestea, se executd calculul cotelor tehnologice sau calculul de erori de orientare admisible si reale. Se menfioneaza in continuare modul de punere a problemei in ve- derea stabilirit unei scheme de orientare gi fixare, cu exemplifcarea la piesa din fig.2.9.a in prima variant& de luare in considerare a conditilor tehnice din fig. 2.9. Prima etapa este identificarea condiflor tehnice i a bazelor de ccotare la care acestea sunt raportate. in exemplul considerat: distanfa fata de suprafafa A, paralelismul cu aceasta si diametrul suprafefei cilindrice exterioare. Bazele de cotare sunt suprafefa frontalé A i axa de simetrie. ‘A doua etapa este stabilirea bazelor de orientare identice cu bazele de cotare. in exemplul considerat: bazele de orientae (P), (K) se suprapun cu bazele de cotare functionale. Bazele (P), (K) se materializeaza prin suprafefele frontal si cilindrica interioard Necesitatea suprapunerii celor dou categorii de baze deriva din rafionamentul: pentru respectarea paralelismului si a distanfei fata de su- prafaja A, semifabricatul tebuie orientat dupa suprafata A. Similar pentru orice condite tenia. A trea etapa este simbolizarea bazelor de orientare gi a fix. Fi- xarea trebuie astfel realizatdInedt si se asigure contact dine semifabricat si elementele de dispozitiv prin care se materiaizeaza bazele de orientare. Baza cea mai important, cdrcia i se atribuie simbolul I este aceea prin a cirei materializare se asiguri condifa tehnicd cea mai important Numarul gradelor de fibertate preluate semifabricatului prin orien- tare si fixare trebuie sé fie egal cu sase. Pentru exemplul din fig. 2.9.b, cea mai importanta baza este planul ©) simbolizaté-cu T, deoarece prin materializarea ei se asigura conditia de paralelism, cea mai importanta impusd prelucriii, Fixarea se realizeazA prin forta S aplicaté perpendicular pe suprafata A A patra etapa se impune atunci cénd nu este economica suprapune- tea bazelor de orienta la preluerare, ou bazele de cotare functionale. In aceasta situatie se recurge Ia alegerea altor baze ale semifabrica- tului drept baze de orieatare la prelucrare. Recurgerea la aceasta solutie presupune o reparcurgere, cu corecturile de rigoare, a elapelor a doua i a treia, insofta de calculul cotelortehnologice sau celculul de erori de orien- tare, admisible si reale. Schema de orientare si fixare a semifabricatului n este constituith din totalitatea simbolurilor prin care se reprezint& orienta rea si fixarea unui semifabricat. 4 cilndi, sc (Con) LLsemitbicateprismatce | ‘Ws Arbor lind, seus (oe) , . We \ U a ratal tee. t % ET] ste sitter 7 a g% (a) Mela 3 tty “Gr | st “a a “ er aan Sintalion | ey GB eo f Gasca) (2) cr 8ar Sinbolicare wal co vn “a r tye cay car Te (KT 3) 3 a I Buegeciindrce a + ‘al Za pl p en aan Sinbobeare sta EE ane = Ga i Bh wt Tore oie . V. Dornati conice GMs layem cares OB nee cece 1, Arbor cilindii, dscurt aI a i on. 208 Sinboleore ET BA Sinolire She una SLs wen 007 oy fle (hy) OT Fig2.10, Sisteme de orienta gi fixare : - pentru semifabrcatuui, ‘-pentma scale afchietoare 23. isteme de orientare si fixare a semifabricatelor sia seu- lelor | Modalitifle de orientare si fixare a semifabricanului in vederea prelueririi sunt determinate fn principal de: ‘2. Condifile tchnice impuse prelucr8ti ty operafa consideratt b._“Tipul constructiv al semifabricatului (piese). 1V. Cateae, prghi biele : 2h on — Bo txs)) 7 we | 16} ow a noe a ‘to male “ee ue BLE wg ee or wiaen a ow a b. Fig2.10. (coninuare) Sisteme de orientresfxare : a- pot semifabricatuu, ‘pent seule agehictoare Tipurile constructive de semifabricate sunt limitate, Se disting gase tipuri de semifabricate : ” 1. prismatice IL. arbori citindrici, discuri Il, bucsi cilindrice TV. carcase, parghii, biele V. domnuri conice ‘VI. bucgi conice Corespunzlitor acestora exist consacrate dé practicd, sase sisteme de orientare gi fixare. Acestea se prezinti sistematic in figura 2.10 in acecasi figura se prezinta gi sistemele de orientare gi fixare ale seulelor pe masini unelte. Informajiile cuprinse in figura 2.10.a pot servi la orientarea proiec- tantului de proces tehnologic in stabilirea schemelor de orientare si fixare. 2.3. Caleulul cotelor tebnologice la proiectarea procesclor tehnologice eA 2.3.1. Cotaren funcfionalé si cotarea tehnologici Jn procosul de proiectare a piesei, in dezonul do execute proieetantsl prevede cote liniare si unghiulare pentru funcfionarea acesteia, Aceste cote uebuie si asigure asamblarea reperului cu piesele omologate t (Conjugate) din subansamblu component in ag fel incdt s& se respecte rolul t functional al acestuia, : Pentru functionarea normali in regim (autocentrant) a menghinei de wz casnic din figura 2.11. se impune ca in desenul de executie al eperului “Surub de ghidare” sd se prevada cote de asamblare cu corpul menghine gi cu bacurile mobile. Cotele finctionale sunt reprezentate de cele care indie pozitia alezajelor de diametru 13 si 10 mm fata de suprafata pland @ 13 x 19, suprafata prin care se orienteaz8 gurubul in corpul menghinei Jn vederea prelucritii giurior “Surubului de ghidare” pe masina de ghurit se impune stabilirea bazelor de orientare $i apoi matcralizarea lor | prin suprafete de orientare astfel incat dupa prelucrare si rezulte cotele | amintite anterior adic& s& se respecte conditiie tehnice impuse la prelucré re. in figura 2.12. sunt reprezentate bazele gi suprafefele de drientare 1a{ prelucrarea suprafefelor, marcate prin ingrosare, pe reperele” Surub de ghi-| dare”, "bucga cu flang si” bra”. Dupa stabilirea bazelor gi a suprafetelor de orientare se impune indicarea pe schita prelucrérii din planul de operatii, a cotelor aferente, Aceste cote trebuie si lege suprafejele care se prelucreszi de bazele de o- rientare Ia prelucrare. Cotele respective sunt marcate de tehnolog si poart } } 1 ‘denumirea de COTE TEHNOLOGICE. Cotarea aferenté, in ansamblu se numeste cotarea tehnologici. Bazele de cotare in raport cu care. sunt prescrise cotele tehnologice sfint bazele de orientare la prelucrare. Cotarea tehnologicd este constituité deci din ansamblul cotelor care leagi bazele de orientare Ia prelucrare cu suprafefele prelucrate, /, NN nic: a desenul de ansembl ub de hide” Fig2.11, Menghiodautocontat de b- deseul de execute al reperal 6 Se poate Iua in considerare cotarea tehnologici pentru 0 operatie sau pentru fntregul proces tehnologic. Bazele de cotare, in raport eu care se prescriu cotele tehnologice (care servesc la realizarea prelucrérif) sunt deci bazele de orientare ls elucrare, aan Unei aceleiasi cotir funcionale ft pot corespunde mai multe coti tehnologice, funcjie de schema de orientare si fixare adoptaté fn orice plan de operatii este necesar si fie prezentate pe schijele operatior cotele tehnologice, nu cote functionale. Fig2.12. Cotes functionals cotrea tehnologick: a menghina universal ‘burub de ghidare; e- busy eu Nang; d bak Determinarea, calculul cotelor tehnologice trebuie astfel ficuté incat jn urma prelucririi si rezulte cotele funcfionale inscrise in desenul de executie, n Goiarea Whnologicd este necesari 1a proiectarea procesclor tehnologice pentru: producti de serie; - prelucrarea pe masini unelte fn coordonate; 1 prelucrare pe masini unelte cu comand8 program si numeri cs. | fn toate aceste cazuri se lucreazd cu sistemul tehnologicreglat le coti, acest Incr solictand cu prioritatecoterea tchnologicd 2.3.2. Metodica general de calcul al cotelor tehnologice ‘Atunci find bazele de cotare functionale se suprapun cu bazele de orientare la, prelucrare, cotele tehnologice sunt identice cu cotele functionale. in consecint4, nu mai este necesar un calcul suplimentar. Dac& B.CF= BOP. gi sunt reale > sf. = sop. cotele funetionale = cotele tehnologice. Cind nu este posibila aceasti. suprapunere, se impune caleulul cotelor tehnologice. Metodica general de determinare a cotelor tehnologice este urmatoarea: a) Se. stablleyte scheme de uviewtare gi finare bricatul b) Se realizeazi cotarea tehnologic’ in locul celei functionale, legind suprafetele de prelucrat cu bazele de orientare la prelucrare, prin cote tehnologice. c) Se formeaza lanful de dimensiuni cel mai scurt, in care necunoscuta este cota tehnologica. ) Se scriu ecuafiile lanpurilor de dimensiuni astfel incét clement rezultant s% fie cota funcfionala (cota functionala se serie in sténga egalititi). ©) Serezolva ecu cotele tehnologice necunoscute. Rezolvarea ecuatilor lanrilor de dimensiuai se face prin aplicdrea relatilor specifice problemei directe a lanfurilor de dimensiuni, (© mare parte a situaiilor concrete de proiectare se incadreazi tntr- unul din eazurile generale, care se prezint& mai jos. se Ianfurilor de dimensiuni gi se deduc Cazut I, figura 2.13. fin lanjul de dimensiuni sunt prezente cota functionala Xp, cota tehnologica Xr i cote miritoare Li =I... Cotele miritoare 1; sunt acele- cote care cu cresterea Jor duc la cresterea cotei tehnologice Xr,-dac% celelalte cote din lanful de dimensiuni nu se modifica. ‘Baza de orientare este notati cu cifra 1 ‘Ecuatia lanfului de dimensiuni se serie: he pth oy the Hey =D bah — Xe @3)- Relatiadintre dimensiunile nominale ese Ny, =D MyM ea) @s) be fn care: Nz este valoarea nominala 2 cote tehnologice: t x 1M, sunt valorile nominate ale, cotelor maritoare Li; u sinha Mg, este valoarea nominalé a ‘de prelucrai cotei functionale. tte Relafile dintre abateri se scriu ast re % (2.6) L wo Fen en ‘in care: @,s05, sunt abaterile inferioard si superioara ale cotei tehnologice Xr, 1,01, sunt abaterile inferioare si superioare ale cotelor maritoare L;, 21,.a,, sunt abaterile superioara gi inferioaré ale cotelor functionale Xe. Pentru ca lanful de dimensiuni s& fie rezolvabil trebuie si fie satisficutt ecuatia tolerantelor (2.8): es) T,, este toleranfa cotel functionale; sunt toleranfele cotelor maritoare; T,, este toleranfa cotei tehnologice Cazul HI, figura 2.14 Lanful de dimensiuni cuprinde cota functionala Xe, cota tehnologica Xr, cota maritoare L; (=I...n) si cote reducatoare L,G=I...4). Cotele reducatoare 1; sunt acele cote care cu cresterea lor duce la reducerea cotei tehnologice Xr, daca celelalte cote din lanful de dimensiuni 1m se modifica, 1 Te Ecuatia lanfului de dimen- ele Eade 29) Valoarea nominala @ cotei tehnologice se deduce din relajia: My =ZM- MEM, 210) Supratata’ din care: deprelucrat Ww, =, -M,-M, 2.1) fn relagia (2.11) Ng, este valoarea nomina- ii] Jaa cotei tehnologice Xr; 1, sunt valorile nomina- Fig 214 le ale cotelor miritosre Ls 1, sunt valorile nomina- le ale cotelor reducttoare L;; 1, este valoarea nominal a cote fumcsionale Xp Relafile inte abater se sri: at, = Dei, -2e, 4, @.12) Sal, Ea, ah, 20 de unde tee Set Soh, ty soda Eso, @.13) fa care: 4,5, sunt abateril inferioa’ gi superioaré ale cote tehnologice Xr; inal, sunt abaterilesuperioare si inferioae ale cotelor mavtoare Li ai, sunt abaterle superioare gi inferioare ale cotelorreducatoare Lj 44. sunt abaterilesuperioar'siinferioré ale cote fietionale Xp Lanful de dimensiuni este rezoivabil daca este satsficuté ecuafia foleranfelo, adi se respect relata 2.14 1, =3,+%,+ D0, 14) fn care 1, _ este toleranfa cote functionale X53 7, sunt toleranfele cotelor matitoare Lis Tq, _ este tolerana cote tehnologice Xx, 1, sunt toleranfele cotelor reducttoare L, Analizind relafiile 2.8 si 2.14 relafii in care, inainte de rezolvarea ecuafiilor lantului de dimensiuni, sunt cunoscute toate elementele in afara de toleranfa cotei tehnologice 7;,, stiind c& toleranfele sunt marimi strict pozitive, deci si 7, >0, rezulté c& ecuafile lanpului cinematic 2.3 in cazul I, respectiv 2.9 in cazul Il, sunt rezolvabile numai daca sunt adevarate ‘inegalitapile 2.15 pentru cazul I si 2.16 pentru cazul II. %,> 3, @asy 1,> 30,430, (2.16) SETHE contrat ‘in ware cazwezolvarea problemei cotarii tehnologice se face aplicand ‘una din urmitoarele trei solutii 1. Schimbarea schemei de orientare a semifabricatului in idea suprapunerii bazei de orientare la prelucrare cu baza de cotare functional: X17 =Xp. 2, Marirea preciziei ( reducerea toleranjelor) cotelor L;,{in cazul 1) respectiv Lj, L.( in cazul II) (rezulta prelucrari suplimentare). 3. Reducerea precizei (marireatoleranjsi cote functionale Xe, cu avizul proiectantului. De regula aceasta. soluyie nu se poate aplica mai ales daca proiectantl piesei a stabilitcorecttoleranfa cotelorfunefionale. Primele doua solufitpresupun cheltucli suplimentare. Prin schimbarea schemei de orientare a semifabricatului este posbil apelul lao solute ‘mai costisitoare, un dispozitiv de prindere a semifabricatulai mai scump, Prin mairea preciziei anumitor cote din lanful de dimensiuni sunt necesare preluerérisuplimentare, deci chetuili mai mari, cu prelucrri de 0 precizie mai mare decito impune roll functional al piese. Din aceste eonsiderente solutia optima de rezolvare trebuie adoptata printe-un ealeul economic: comparativ intre cresterea costului dispozitivali de prindere a semifabricatului gi cresterea costului piesei prin prelucrrile suplimentare (pentru tt lotul de fabricate) Se menjioneaz& necesitatea ca problema cotiii tehnologice s fie rezolvata pe ansamblul procesului tehnologic al unei piese. Accasta — deoarece este posibil ca unele precizii adoptate s& satsfacd realizarea unor cote, dar si nu satisfacd realizarea altora in atentia managerului de tehnologii trebuie continu sé se afle ‘umatoarele probleme: = diferentierea dintre precizia functionals i preciza tehnologica; = variabilitatea cotdri tehnologice, fumctie de schemele de orientare si fixare adoptate; ~ necestateacotisi tehnologice, pentru itregul proces tchnologc; = necesitatea luiil ta considerare a cota tehnotogice ined din faza de proiectare a produselor, in special pentru cele ce vor fi fabricate pe ‘masini ~ unelte cu comanda numerica 23:3, Exemplu de calcul al cotelor tehnologice In figura 2.15. se prezinth cotarea fincfionalt 4 unui semifabricat prismatic, iar in figura 2.15.b,schema de orientare gi fixare a acestuia Ta ‘ederea prelucrsi, ou cotarea tehnalogicd Se observ prima cot tchnologicd X,, este egal cu cota fnetio nal: xs pane cu baza de cotare funcional, acotei 15. 152mm, deoarece baza de orientare notat& cu cifa 2 se supra- 2 Se observa cX rezolvarea acestei ecuafi 2 lanfului de dimensiuni este imposibili deoarece tolerenja elementuluirezultant’Tio = 0,1 mm) este mai ‘mic decdt toleranja elementului component (Tas = 0,2 mm), deci nu este setisficuti ecuatia toleranfelor (relafia 2.8). in acest caz se impune una din solufile: 2). Mirirea toleranfei Ia cota de 10mm cv acordul proiectantului produsului gi daca rolul functional al picaci permites ). Matirea precizici de prelucrare la cota de 25 mm print-o prelucrare suplimentar’, ©). Schimbarea scheme’ de orientare si fixare a semifabricatuli. {in varianta (a) in general nu se poste adopta solujia mariii toleranjelor cotelor funcfionale, in ipoteza stabiliii judicioase a lor de citre proiectant. Se considerd cd nict in cazul de fay nu se permite mirirea toleranjei, deoarece afecteaza rolul functional. In varianta (b), daci se impune pentru cote de 25mm mirire preciziei de la 0,2mm la 0,0Smm, adicé se prelucreazi anterior cota riritoare la 253%, cota tehnologic& x, se deduce din ecuatia langului de dimensiuni: 10M nasi — 3,00 Relatiile dintre dimensiunile nominale gi abateri se scriu conform relagillor generale(2.4, 2.5, 2.6, 2.7) 0=25— c hy 1, =15mm [+005=40,05-0), a, =0 J-o0seo-a, Jaz, =vaos ™ 8 Rezulté cota tehnologies 1%, =152" nm Este evident o& prin marirea precizii la cota de 25 min cost piesei crete ‘Schimbarea schemei de orientare si fixare varienta (c), in general Irebuie sa se facd astfel incdt Si. se realizeze suprapunerea bazelor de orientare Ia prelucrare eu bazee de cotare functional. jn exemplul considerat prelucrarea trebuie si se realizez folosind schema de orientare gi fixare dia fig. 2.15, pentru care: 1X, = 100,050 | Dispozitivul de prindere realizat pe baza acestei scheme de orientare si fixare este scump 51 se caracterizeazA printr-o manevrare incomods Pentru stabilirea solutiei economice se impune un calcul economic comparativ fire variantle 2 gi 3 de rezovare. 2.4, Proiectarea confinutului procesului tehnologic de prelucrare 2s 1. Stabilirea etapelor de prelucrare necesare rice suprafata a piesei, care necesita prelucrarea mecanicd, se rea lizeaza prin indepartarea de pe semifabricat a adaosului de preluerare in una sau mai multe etape tehnologice de prelucrare, ‘Numarul etapelor de prelucrare mecanicd necesare este dependent de condifiile tehnice dimensionale, geometrice si rugozitate impuse suprafete~ ler. Prin etape tehnologice in realizarea unei suprafefe se inteleg opera fille, fazele (chiar si trecerile) necesare realizarii condifilor tehnice impuse acelei suprafete. Extromele problemei puse in discufie sunt: semifabricatul si piesa, cu conditile tehnice aferente. ‘Stabilirea numarului etapelor tehnologice de prelucrare mecanica ne- cesare se poate face prin: ‘a. Consultarea unor tabele confinfind date experimentale prin care se precizeazi pentrs diferite variante tehnologice de realizare a unei ‘anumite precizii Ia pies, functie de precizia semifabricatului, numa- rul de etape necesare, precum si denumirea acestora ’b. Consultarea nor recomandari experimentale sintetice de realizare a preciziilor si rugozitatior standardizate, «. Calcule de, coeficienti de precizie” specifici etapelor de prelucrare ~ intermediare 5 final 1a, in literatura de specialitate se prezinté informatii de genul celor cexemplificate in tabelul 22. Pe baza acestei informatii se pot alege conco- ritent etapele si metodele sau procedeele de prelucrare necesare realizarii unei suprafefe oarecare, ‘Tabelul 22. "Treapia do preciie 1S ‘Varlane de tape teinalogice ‘Semfabrieat| Pies’ | Ne] We | Denumirea etape ov precizarea Variantei | etapet procedeelor deprelucrare _* a i amalEs| 4 1-10 6 1 | Strurjie de Finisar eo damant (arbor) _| (arbor i ‘Resificarea enerionr de dexrosare Rectificarea exterioarl de semifinsare Reotficarea exteriors de fnisare Wi Brosare de semifnisare Brogare de fnisare — Realifiare plant de dearosare Reatificare plant de semfinsare Reciificare plant de fnisare Lepuire neteds [Dependonga dite treapta de precizie si umiul etapeor tehnologice de prelucrare Tabelul 23, “Treapta de preciie ‘Narn elapelortehnologice necesare T 2 3 a SEBO Rae 123 4 30S 32 Rsei2,5 um 7350 Ras32um Zam a Ras32 wm Legenda: = Recomandare curenti = Recomandare special Se menjioneaza cd aceste etape de prelucrare pot fi opera distinct, faze sau char treceri ale unei operat ’. In tabelul 2.3. se prezntasintetc, prin experienfe unor firme fran- ‘eeze, recomandari privind stabilirea numarului etapelor tehnologice de prelucrare pentru cazuri frecvent intalnite. Se observa ci pentru orice condi tehnice sunt necesare, in general cel mult 4 etape tehnologice: DEGROSARE, SEMIFINISARE, FINISA;RE, SUPERFINISARE. Pentru anumite conditii tehnice impuse tehnologul ttebuie s@ aleagi numaral minim posbil de etape tehnologice care asigura, bineinjees,realizareacondittor impuse In figura 2.16 se prezintévariajia costului prelueririipentm piese din fel, fanetie de precizia'impus,respectiv funcyie de numa etapelor de preluerare necesare Soperfinisare (Sut) Togrosore (0) Et Fig, 2.16, Veiga costa protcrsi tn fee de presen imps Varianta (¢) presupune calculul coeficientului de precizie total si a coeficienjlor de precizie intermediari, varianté care este detalata intr-un capitol ulterior. Se observa din tabelul 2.3. si figura 2.16 8, pentru reatizarea unei suprafefe elementare, este necesar, in general, si se efectueze mai multe tape de prelucrare: Etapele de degrosare (D) au ca scop indepértarea majorittit adaosu- rilor de prelucrare, eliminarea neregularitailor semifabricatului tumat, for- jat, matritat,laminat ete (abateri de forma si de rugozitate). tapele de semifinisare (SeF) permit = apropierea de suprafafafinit; = asigurarea uniformitapii adaosului de prelucrare la finisare; asigurarea unei preciziridicate a suprafefelor de orintare lapel de fnisare F) permits se obfin + caltatea suprafefei buna sau foarte bund = precizia geometticd s-dimensionalé buna sau foarte bund Etapele de superfinisare (SuF) permit si se obfina calitfi de suprafaya ca protenfi deosebite 2.4.2, Principii privind stabilirea succesiunii optime a operatiilor procesului tehnologic. conditic esensiala pentru proiectarea unui proces tehnologic optim (care sa raspunda in grad cat mai inalt cerinfelor de precizie, productvitate, Cost, flexibilitate), este aceea a stabilirii unei succesiuni optime a operafilor Succesiunea optima a operatillor oricdrui proces tehnologic este de- terminatS, in principal, de asigurarea conditilor tehnice impuse piesei. Pentru asigurarea acelorasi condifii tehnice impuse unei piese, nu- min variantelor de prnces tehnologic, implicand diverse succesiuni a operatillor, poate fi foarte mare, proportional cu numérul suprafefelor piesei care necesité prelucrasi mecanice, Spre exemplu, pentru o pies simpla cu ‘uumai patra suprafefe, realizabile in operatii distincte n = 4, in orice ordine, ppot fi luate in considerare n! variante de proces tehnologic, adica_n = Ix2x3x4 = 24 variante, Acest numar de variante diferenjiate numai prin ordinea (succesiu- nea) prelueriilor poate fi mérit considerabil dact se iau in considerare diverse variante de echipamente tehnologice (masini - unelte, scule, dispo- Zitive aferente). ‘Asifel se explicl faptul cin companiile constructoare de masini sé {ntdlnese foarte multe procese tehnologice diferite pentru aceeasi piesa sau pentru piese similar, Reducerea acestei diversitati a proceselor tehnologice si optimizarea lor se pot realiza in primul rnd prin optimizarea succesiunii operatior. Optimizarea succesiunii operafilor este posibila prin parcurgerea in ordine a doua etape’ a) Luare tn considerare a unor principii de stabilire a succesiunii opera- flor, procesulu tehinologic. ) Aplicarea unor metode matematice de stablire a succesiunii opera- tilor; s/sau utilizarea traseelor tehnologice tradifionale validate ca ficient tehnico — economica de practica industrial. Metoda grafelor. Principalele principii de stablire a succesiunii optime a operafillor oricéri proces tehnologic sunt: . 1. Asigurarea condifilor de pozite reciproca a suprafefelor (preserise fn desenul de executie), perpendicularitate, paralelism, concentricitate, simetrie, ete 2. Suprapunerea bazalor de orientare la prelucrare B.O.P. cu bazele’ de cotare funcfionale B.C.F. tn special la prelucrérile in care se realizeaza ‘condifite tehnice cele mai severe: dimensionale, de pozitie reciproca, de forma etc, impuse in desenul de executic. BOP. =B.CF. > erori de orientare nul! 3. Proiectarea procesului tehnologic cu tn numar de operat tap mi- im: oy rnin Din acest punct de vedere, ideal este cazul in care tay “1, E)= Es 4, Numirul bazelor de orientare n go. si a suprafejelor de orientare 1 0.88 fie minim: go. min, nso. -> min, Recpectarea principiului 4 conduce la un numdr minim sl schemelor do orientare si fixare pentru intregul proces tehnologic. Astiel previzia de prelucrare se poate realiza in conditile cele mai favorabile prin reducerea la minim a erorilor de prelucrare. in acelagi timp costul proiectarii gi realizarii DPSrse reduce. Utilizarea acelorasi scheme de orientare conduce in general la acelasi tip de dispozitive la toate operatile procesului tehnologic. 5. Numérul schimbarilor suprafetelor de orientare n,s.o, i fie minim: ‘yso, min. ‘Acest principiu trebuie ineles in dublu sens: pe de o parte neschim- barea suprafefelor de orientare prin care se pot materializa aceste baze, iar pe de alté parte, realizarea prelucrarii cu numar minim de prinderi, Diverse prindcri chiar dup aceleasi suprafefe implica erori de orientare gi fixare diferite. 6. Plasarea operatillor de control telnic intermediar dupa etapele im= portante de prelucrare: degrosare, semifinisare, finisare, iar controlul final dupa ultima operate de prelucrare mecanic. Similar numarul operatilor de prelucrare mecanica si pentru numarul operatitor de control n. se poate Tua ‘n considerare resricfia ca: 1. min astfel inet controlul tuturor conditilor de calitate impuse in desenul de execufie 8 fle cert realiza. ‘Neapérat dupA prelucriri fn care pot apirea rebuturi se plaseazi 0 coperatie de control intermediar pentru a opri inmagazinarea de noi chel- tule in acest yposibil” rebut 7. Asocierea suprafejelor de preluerat pe crterile geometrice si teh- nologice. Respectarea principiilor 1 + 6 presupune luarea in considerare a acestuia din urmé, care impune concentrarea prelucrarii suprafeyelor aso- ciate fie pe considerente geometrice (similitudine a formei constructive) fie ppe considerente tehnologice, Spre exemplu, referitor la suprafejele cilindri- ch si frontalé (diferite geometric) la un arbore oarecare, principiul asocierii tehnologice impune reunirea prelucrarii lor in aceeasi operatic, in majori- tatea situatilor. f a t wil } £) » ° ; Gis i in T we Uj (all @ Fig, 2.17 Asocarea geometric i tehnolopict a suprafeelr fn procesul de preluerar'a~ suprafee linge frontal soca prin Seb suprafee frontal icone asoc ate pein ‘DPS = ssociereatehologid prinu-un eap multax( DPST+ DPS); d, e~asocieres tehnologic impust de conde tehnic de prelucrare( conentiiatevespeatv ‘erpendiulaitate). 89 ‘Asovierea tehnologic’ a suprafefelor se poate realiza funetie de ca- racterstcile sculelor, dispozitivelor de prindere a sculelor, dispozitvelor de prindere a semifabricatelor sau masinii—unete, figura 2.17 ~ culitul de canelare impune asocierea suprafeje cilindrice cu cele dous suprafefe fontale (fig.2.17.2); = un dispozitiv de prindere simultané a dowd seule, una pentru prelu- crarea frontala si una pentru tesire, sau o sculé combinatf, impun asocierea celor dou suprafete (fig. 2.17.6); = un dispozitiv de gaurire multipla (cap multiax) permite asocierea tehnologicd a tuturoralezajclor de pe o suprafaté a piesei,fig2.17.¢ = 0 masind ~ unealta echipata cu sistem flexibil de scule permite 0 asociere tehnologica foarte complex. : Se impun a fi asociate tehnotogic: = mai multe suprafefecilindrice pentru care existt conditi de concen- tricitate(asocierea este si geometrica), (fg2.17.d); = suprafefele cilindricd gi frontala pentru care se impun condi de perpendicularitate (fg.2.17.¢). 8. Crearea bazelor si suprafeelor de orientare unice (permanente) in prima sau in primele dows opera. Se detaliazd gi se exemplifica in continuare problema primei opera a procesului tehnologtc, deosebit de importanta in orice tetnofogie, fn prima sau primele operafii, dupa cum s-au mai mentionat, rebuie realizate suprafefele de orientare permanente, utilizate la prelucrarea restu- Ini suprafefetor. Suprafefele de orientare brute utilizate in prima operafe trebuie s& fle do preferints suprafefe exterioare si adiacente, de mari dimensiuni, eu precizie peometria ridiats gi care si asigure o mare stabiltate si rigiditate a prinderi De regula, pentru semifabricatcle tumate aceste cerinfe sunt indepli- nite de suprafojle situate in partea inferioara a formei de tumare ‘Prima operatietrebuie si asigure o dstibufie uniforma a adaosului de prelucrare pent restul operatilor procesului telnologie. Este necesar ca suprafetele alese pentra orientae in prima operafie s& nu confind planul de soparatie la tunare, forjare, matritare, adic& s8 fie netede, s& mu confind bavuri sau adaosuri de tumare sau matitare ‘Se recomanda ca suprafefcle brute utiizate la orientare in prima ope- rafie si nu mai fic uilizate in continuare in acelasi sop. ‘Se prezinté in continuare in figura 2.18. pentru principale tipuri de piese prima sau primele dou’ operafi. Pe schifele prelucranii sunt prezen- fate; bazele de orientare, schema de orientare si fixare, suprafeele prelu- crate (cu linieingrosata),cotarea tehnologica 30 Pentru semifebricatele de tipul arborilor in prima operatie se prelu- creazd suprafefele frontale gi alezajele (giurile) de centrare sau suprafejele frontale gi suprafejele cilinds ente, Suprafefele de orientare uiili- ate sunt suprafalacilindric’ exterioars si una din suprafefee frontal. fn figura 2.18.0 se prezint& schifa primei operafii de prelucrare a ‘unui arbore drept, (ealizabili pe o masint bilaterala de frezat i centruit). tal ol ate a8 i Fig 2.18, Prima sau prineleopeai din procsul tehnologie de prelucrae: rbor drei: discal Mange; e- excntick fbi; g-carease; buses ~ plese prismatice o fn figura 2.18.b si 2.18.¢ se prezint’ schita primei sau a primelor dou’ operatii de prelucrare a unui arbore in trepte (realizabile pe un strung normal) Pentru piese de tipul discurilor, flangelor etc, in prima operatie se prelucreazi o suprafafa frontal si o parte din suprafata cilindric& adiacenté (Gig2.18.). Orientarea si fixarea se realizeazi dupa suprafafa frontal ‘omoloagi celei prelucrate si suprafafe cilindrica. “Tames emsioe preliinaeeecossee de Detar asa iS cald ( forjare, matrigare) Taam rae i preliminare (recoacere de ere en) (degrosare) relic de depo ‘Tratamente termice prin agchiere Intermedia escere de detensionate) “Tse omise ince Cini ‘carevenn) relent pen poy (comin) rec de seit] pineghice Tran eral a ee ‘normalizare, imbunitiire) unent ice 7 aa vi) (cementare, eflire, ‘wren Prcheria rale Pra flaps |__| sche, Rec Fig.219,Lecuoperitrdeatment Fla 220. Los opener tntment erica pce ihoclgt de teoicin proves cholo bine fassee pnts senbocaetumate pra sentabat laminates si te 2 le de tipul excentticitor necesita niste adzosuri tehnologice, care se inlaturd ctre finele procesului tehnologic. {n zonele respective se practic& dout perechi de gluri de centrare, care servest Ia materializarea axelor excentrice (A), (Az) dispuse Ia distanja ,2" (fg.2.18.). Bazele de cotare funcfionale (A,), (Ax) sunt si baze de orientare de prelucrare. Pe schifa prelucriri este prezentatt cu linie subjre intreruptl piesa yexcen- wie” similar adaosurile tehnologice exemplificate la excentrci, pentru alte tipuri de piese se pot prevede bosaje, lamaje in acelasi scop (de orien- tare gi fixare la prelucrare). Pentru piesele de tipul batiurilor, in prima operafie se prelucreazs suprafafa tilpilor, cu orientarea si fixarea dupa ghidaje (fig.2.18.f). La tumare, ghidajele se afla in partea inferioard a formei de turnare, Procesele tehnologice pentru piese de tipul carcaselor au prevzuta, 1n prima operatie sau primele dow operaii prelucrarea unei suprafefe pla- ne, cea mai intinsé si dovi alezaje perpendiculare pe ea (fig.2.18.2). La piesele de tipul bucselor in prima operaje se preluereaz& alezajul si suprafafa frontald (fig.2.18.h). Pentru piesele prismatice in prima operafie se prelucreazi o suprafa- {plana in vederea asiguririi perpendiculartaji sau paralelismului supra- fajelor prelucrate in urmatoarele operaii (fig? 18 ij) 9. Stabilirea rational a locului tratamentelor termice. In figura 2.19 12.20 se prezints focul tratamentelor termice pentru semifabricate turnate, respectiv laminate la cald sau forjate. 10, Prelucrarea suprafejelor cu condifii tehnice severe in etape de degrosare, semifinisare finisare, superfinisare, de preferat in operatiidistin- cic, Prelucrarea acestei categorii de suprafete se recomanda sa se realizeze etre inceputul procesului tehnologic daca semifabricatul nu necesit& trata- mente termice prin care i se mareste duritatea (cementare, nitrurare, cate) sau cdtre sfirsitul procesului tehnologic, dacd tratamentele termice mentio~ nate se impun (fig.2.21). be ° Fig2.21.Prelucrreasuprafeelor in etpe de deprogare (D,semifnicare (Se, Fnisare (F) 45 ‘supefinisre (SuP). 3 1, Prelucrarea cétre sfirsitul procesului tehnologic a suprafefelor a céror prelucrare conduce la reducerea rigiitatii piesei sau sculei, sau care se pot deteriora in timpul transportului, (suprafefele filetate exterioare) si a celor f8id importanfé functionala deosebiti (ex. ~ alezaje de trecere, bosaje, alezaje filetate etc), fig,2.22. Som fb #4 a arene cam) jo 4 ») ») ig2.22, Programarca cite sf proces tehaologic a opera: a eare cond le seadere rigiti psi b- car conde Ia siderea git seule ¢~care conduc la “dterorareaswpraftlor in Ginpol anspor 12, Descoperirea defectelor ascunse tn prima sau primele operatii ale procesului tehnologic. in urma realizérii semifabricatelor prin laminare, tumare, forjare, eto, acestea pot avea defecte ascunse (fisuri, crépaturi, porozitiji mari, etc,). Cu edt aceste defecte se descopera mai devreme cu atat se pot evita costurile mari eu aceste rebuturi in eventuala apariie a de- fectclor pe suprafafa prelucratd, 13, Lungimile curselor active gi fa gol la prelucrare sa fie minime, in special la finistri sila utilizarea sculelor de rigiditate redusa. 14, Unificarea construcfiei SDV-urlor, caz in care costurile fabricatiei ‘SDV-urilor si al piesei pentru care sunt destinate se redue. 15, Prelucrarea suplimentard a suprafejelor de orientare permanente inainte de operatille de finisare de foarte inalts precizie (exemplu - rectifi- carea alezajelor de centrare la arbori inaintea superfinisdrii suprafetelor cilindrice exteriore) 2.4.3, Determinarea structurii procesului tehnologic Suecesiunea operafilor unui proces tehnologic se stabileste dupa studiul piesei pe baza desenelor de execujie si de ansamblu si dupa sta- bilirea semifabricanului, Tindnd cont de programa de fabricatie, utilajul tehnologic existent sau posibil de achizifionat, natura prelucrarii (D, S.F, F, SuF) si de forma suprafejei de prelucrat, ‘pe baza principiilor privind stabilirea suecesiunii optime a operafilor (cap.2.4.2) se determina succe- siunea optim’ a operatilor (prelucrarlor) procesului tehnologic, fig.2.23. in figura 2.23 se sugereaza elementele care trebuie avute in vedere la defalcarea operafilor pe faze. 94 ceva aqeuy 16 regpaunony 219109 ayfniodo aresay nud (WW? °Sac ‘Isa “AW uanaye oBojouyey inf rpifenado oqozey afajeidns & omsonyoud ‘9p sapaooxd 16 aporayy qaLivuaao yunonuis amnnjaduad “Gag ‘g ‘398 ‘a) weynzas vjeyeidng —qrpaonqasd eameyt afoougey op vuressong in continuare, pentru fiecare operatie este necesar si se stabileascd metodele si procedeele de prelucrare a fiecarei suprafefe. Stabilirea etapelor tehnologice pentru realizarea unei suprafefe pre- supune parcurgerea a dou etape: = stabilirea metodelor sau procedeelor de pretucrare finala = determinarea metodelor sau a procedeclor de prelucrare intermedia-te. ‘Avand in vedere importana acestei activitéii a tehnologului in opti- rmizarea structurii procesului tehnologic si a structurii operafilor procesu-tui tehnologie, detaliem aceste importante probleme. 24.3.1. Stabilirea metodelor sau a procedeclor de prelucrare final a suprafefelor fn functie de mugozitatea prescrish suprafefei piesei in desenul de exocufie, de forma si de dimensiunile suprafejei, de forma si dimensiunile piesei, din tabele (tabelul 2.4) se alege metoda sau procedeul final de pre- Iuorare. care asigura rugozitatea impusé acelei supraeye ‘in acelasi tabel se da precizia dimensionala 1.S.0. (coloana 3) si adancimea stratului ecruisat (colcana 4), pentru procedeele din coloana 1 ‘Urmatoarea etapa in stabilirea procedeului final de prelucrare este verificarea realizaru preciziei dimensionale, adied a toleran(slor ty, Tp impuse suprafefei piesei. Aceasta se poate face consultand coloana 3 din tabelul 2.4 atunci odnd pe desea se dé treapta de precizie 1.0. sau din tabelele 2.5 + 2.9, cénd se dau toleranfele (abaterea superioara si abaterea inferioara) pe desenal de execute Certficarea asiguririi condifilor tebnice impuse suprafetei piesei se face prin consultarea unortabele in care se dau precizia medie economicd de realizare a formei geometrice (fab2.10) sau a pozitei reciproce (2.11) a suprafefelor pe masini unelt 2.4.3.2. Determinarea metodelor sau procedeclor de prelucrare intermediare Prin stabilirea semifabricatului optim si a metodelor sau procedeelor de prelucrare finala tehnologul are la dispozitie extremele problemei teh- nologiei de fabricatie, Acestea sunt condifile tehnice ale semifabricatului si procedeele finale de realizare a condifilor impuse suprafefelor piesei De regula aceste conditi tehnice (in special pentru suprafeje cu condi tehnice severe) nu se pot realiza printt-un singur procedeu de fabricatie, deci in aceste cazuri trebuie s& se stabileascd etapele tchnologice intermediare, care transforma semifabricatul in piesa 96 Aceste etape tehnologice intermediare, realizabile prin diferite meto- de sau procedee, etape aparjinind aceleasi sau diferitelor operafi, se stabi- lesc eu ajutorul cocficienflor de precizic &. Coeficientul de precizie total e; necesar pentru respectarea toleranfei ‘mpusé piesei tp, T, se calculéaza cu una din relatile: ean & ~ este coeficientul de precizie total t (1) ~ toleranfa semifabricatului pentru dimensiuni exterioare (inte rioate), . 1 (Tp) —toleranfa piesei pentru dimensiuni exterioare (interioarc); 4, (@,) ~ preciziile mediei economice pentru semifabricat (piesa) Din multitudinea de metode sau procedee posibil de prelucrat, tel nologul trebuie s& aleagi acelea pentru care produsul coeficientilor precizic intermediari ¢; este mai mare sau egal cu coeficientul de precizie total: Tees as) Coeficienti de precizie intermediaci q se calculeazt prin rapertul {oleranfelor (precizilor medit economics) realizabile prin dow metode sau procedce cae se aplicé succes: vies 7. snl: one, (2.19) in care ta (Ta) este toleranta realizabila in etapa ,n” de prelucrare pentru di- ‘mensiuni exterioare (interioare), te(Ta:)este toleranfa realizabila in etapa ,n-1” de prelucrare, pent ] 1°] = [9] ] >|") "| ee ben preluerare 2 “rent [ors | muuth ras ote [aa [ oe rae [en | ce | aoe [ eam anon 200 | eve | cao | owe | ezoe | trv | sere | owe | cov | ero | ooo | co save | oro | we | aro | om | sesame a so | sve | soo | wo | soo | sxe | soo | wo | ore | v0 | axe | soo | sso | wo | serv.) evo | wo | sete | wenn i g wie | av | ov | or | oro | we | ao | wo | sx | ado | wo | coe | son | aso | sve | wo | wo errno] sian we wea [ove |e | are ove | ace [eee oe wre | are | aoe fata pee fecrae| oeas [ os | over lovee fore] er cea [arin] om | asesoRiaxt [wu] nau wus} enue [wu] 2 uu 995 woman wopooo.g scpeeL H {um suave opp eid vad 3p. oot pe MCE HALL recizia dimensionali medie economié& w de prelucrare a suprafefetoretndrice ‘exerioare pe stungur revolver automate [rm ‘Tabelul 26 Press Ceraceristica Diametrl” | dimension Observait pecluerii fom) | metieeconomsich a foun) % O.nR-004 Strujre eu cust de fiisere [6-18 T.G5-H0E | fn nee de hnsimen capul revolver supe [1830 TORTGE | pate preter sania transversal 330 BOSD IO | Peer piss ual de Strujre o ep % TOROS | fermt complet portcutt epi O20. Wl se TT | majreaza cu 90%. Taina oe Strunjie cu cut profitat| profut <20 a5 O10 Preciza dimensionalé medie economicé 1 de reaizare a dstangel inte axle a dou alezaje [mm] Tabelul 2.8 Procedeal de Diametul alecajuui fr] prelucrare = 135 Bas | aE Gaurirotn Gspomtiven | —0,01-0,03 | ~0.03-0,04 | ~Op4-005 | 005-006 ‘buck de ghidare ‘Precizia dimensionala medie economica « de prelucrare a alezajelor [ma] Tabelul 2.7. Procede de ‘Diarieval alezajual fram] preluerare TAL BT Te SATS TOE Tee Chane | Ba ae OO] aa | So Sal iae Tania Ta a Tiare a aaa ‘dines | eam |= [= aaa ar a Rlczawea | Sememe ff a aarp or eit [Tie aarp aa Hlczare | Sees | OB] aa | as aR aa aa Tar a Fae | BE Oa HE TORE OS I] a es Cc esis | owen a imerionss_ [fae [= PORT BRT | VERY BE EC Browre | Spon [= Co Faas [a a | aa OE a Fone depen fete si a eae TY aE een ee Precizia dimensional medi economic de preluerae a suprafe{eor plane (peotns lista de ia suprafefa plant de orentare Ia suprafsfa pelverat8) [mm] “Tabelul 2.8, Tangles supraejel plane fam] Procedeut de | =120 | 1ai-360 361-500 300-1000 prelucrare aimee supraeel plane (an ] Fees | Basen | o07 | or | on ai | oF | os stomass [Fines [000 | 006] oa? _[ 37 | om | Om7 | a0 Treas | Degrme | 02 | OF | O35 os | 0s | as tinaica | “Finis | 08S | eae oe [eros Tone Tar_| was | amis | anes ons Reaitcas | Dagae | ear | ems | one | ame | oo | Ome | one Fingers | GO | omas | os | ane | ones | Ons _[ 0s Preczia dimensional medie economick de realizar eformei geometric la preluerr pe smasini-anels {mm Tabet 2.10 Tagine Parascnal de preciso Predaia medie eonomiel | neal forme geometsice Degrogare | Frisare 7 z 3 7 ‘Ovaate | finea vatonior fot | OT THT Seung nines vilor>40tmim | Oe war romat | Coniciate oO | T Planeliate ‘BRETERGE | OOOO ‘Strung nomal | Ovaitte oa ‘05 depres | Coniciate ‘aro | OT Plante ‘316300 | aeRO Gametrl bared <90 oa cor Ovaltate [Giametalbarel> 90 m5 ae Serang eviver sara sewiautomat | Coniciate aan | ona amatralbarei<50 | _onsvanoo | o.sae00 Piancitte [Giametn barel> 50 | —OaIaI00 | OOO 7 z <30 ma 06 Oa Ovatinte 300-1000 mam oe 005 ‘Strong taatanerst | —T0003000 me or aoe cans tot 32000 mm oe as Contes Taam | ae Planeiate ‘aaa |" CaRaSHD ‘Gvaliate aa oa Strung muoutt | Conieiate TT | Ta Planeiate ‘apsas00 | aaRaRRo ‘Srangrevoher | Ovaliate mr oy automate. [Conieiate aes oar unarboe — [Tongimea a etezare ar O08 Srung | Ovalitate ‘ors revolver | Parieiine ; OaRIZ rmutiax | Tangimea a wezare ae a asind de piait | Perpendilrtate pe supa de | 20,5000 | 05300 vericalt exontre Taint verona | Ovalitate ome oa esleon — | Conichare Tana | aan cu diamant Perpendioulriate posuprala de wientare| — 205000 | ooaR00 Oval ‘06 07 Mayina de [Coniciate | apace —| aaa] alezat Perpendialaiate pe supafafade | 200500 [000000 Wan ce eet | Pianetate Tam | CaO ian Magina de [ Ovalitate war ons reetificat round | Conieiate Tan | AbTsOH 163 ‘abelul 2.10 (continuare) T z 3 7 Wagink de | Ovaliate apr Tis rectfcat : interior | Conieiate 7 Taso | airte Plante area | ToT Wagintde | Oveliate a aE rectifict fic vf Ta | aia (Git centre) a a5 asin de war as onuit venicals — [Conitate aaa TTF ‘Maina de | Planeta TO — TH frezat universal | Pain pepe Tao — SERBS Wagnd de | Planeitate SIT ETSY fiezat vertical de | Paralelism si pependicularitate ox ipsa | sapisnee precizie | suprefita de orentare asin €2 — | Planeitate Too | aT fiezat poral Paalelamyipemendiculatiaeca | 2005500 | 20mn00 supra de ovientare Wagink de | Cndicate 5 TM lest siftezat | Planeiate : Taso 108 10s jonalé medie esonomicd ws de realizar «porte reciproce la prelucrisi pe masini unelte (mm) \ Teel 211 [ " [Parameiral de pozifiereciproca | _ Procedeul de prelucrare Precizia medic : — i z 7 Fey | runes pao ple t f | “ 2. Recife supa plane { a | 3. Frezarea de finisare a { supa pane ' | i 1 By [+ means sea i j _masint de alezat fn coordonate : pmpeeteabiion { % Pehcaa dean pe ein de seat dant | 6. Proce slp t corer mat de ght | Dials aa Gaetan” | T Reateare DoeOaE J cine a ato be ie, y flange, etc.) 2, Strunjire 0,02+0,10 ‘ ‘Biase Roni @ sapatoelor | 1 Resiicae Disb. t plane a arbor, bus, inle, i fase, te) 2, Stunjire 920,10 { ‘Tabetul 2.1 (continuare) 7 3. Frezare abotare 4. Strunjire 0.01+0,10 0,02:0,10 0,100.50 0,100.30 106 Sojeponw wees AACIIONA NYS ACO.LAW J SIVNIA 1 yeme sggesdns nous jupoaad eounsooong ews 7 =.) 2 pe F 1 soyplayeudas w pooudioas | ( youjouood yunoy ININTAIIONd I$ IOLA wansoW 2.5. Stabilirea utilajului tehnologic ‘Dupa stabilirea semifabricatului optim, a succesiuni operatilor pro- cesului tehnologie, a metodelor si procedeclor prin care se pot realiza ope- ratile este necesar a se trece la stabilirea utilajului tehnologic (MU; DPS; DPSe; Se; MM) pentru toate operafile procesului tehnologic de prelucrat mecanicd. Telinologul trebuie si precizeze utilaul i pentru operatille de tratament termic, control, etc., chiar’ daca detalierea acestor operafii va fi efectuata de alti specialist. Prin precizarea gi a utilajului tehnologic se da contur final confinu- tului procesului tehnologio. Etapa de stabilire a utilajului tehnologic se desfagoara in strénsa legatura eu proiectarea confinutului procesului tehnotogic (cap.24.) astfel ‘neat in aceasta etapa se pot mari sau micsora numarul operatilor procesu- lui tehnologic in functie de posibilitatile tehnologice ale utilajului ales. Utilajul tehnologic se inserie in documental tehnologic (fisa tehno- logica, plan de operati,fige de reglare) in rubrici special prevazute in acest documente. Masinile unelte se inscriu codificat dupa un cod stablit pentru industria constructoare de masini. S.D.V.- urile fabricate in_propriile companii se inseriu avind .0 codificare intema, iar pentru S.D.V.-urile standardizate se inscrie STAS-ul, Ordinea de stabilire a elementelor sistemului tehnologic si factorii de care depinde alegerea acestora sunt prezentate in figura 2.25. 2.5.1. Stabilirea masinilor unelte. Masinile uneite necesare materializarii procesului tehnologic teebuie s4 permitd realizarea prelueririlor prin metodele si procedeele stabilite anterior, In condiflle tehnice impuse prelucriril respective, cu costuri edt mai mici so productivitate ct mai mare. ‘Dupa producria anuala si gradul de complexitate al preluorii, ma nile umelte. se aleg conform recomandirilor din figura 2.26, iar dupa costul preluetai i productia anual, conform récomandarilor din figura 2.27 Dimensiunile masinii unelte se aleg.in functie de dimensiunile su- prafefei de prelucrat, cursele de Ineru necesare, dimensiunile. semifabri- catului sia dispozitivului de prindere a semifabricatuli. Exemplificdm aceste corelési pentru strunguri si masini de freza: DIAMETRUL Sp +DPS> < diametrul maxim de prelucrare deasupra carucioruluis LUNGIMEA S; + DPS; < distanfa maxima de prindere intre virfuri a strungului; 108 Forma si | —4 aera imensiunle S i Gnesiale§ semifabricatll Narra parame i rmasut Forma qi dimensiunile Po} supraeflor de prelcrat Forma si dimensinile |! | pic de prndere a MU]; |[ Preiia mtsura |] iaDPS, [Garsce neccnare pretucraai}| ‘«| [ Produciiiares Siguranqata | tunctionare a MM Preciaa impast peat Do [= [onan] | LSenMa Frogamade ry inbcae ~ [Forma si dimenstunite pln de prindere a}... MU sie Procedeul de preluccare Fig2.25, Ordinea stabil elementlor istemulutehnologic fst ‘are depindealegerea acestora, 109 Lini’ autsrate de tronsfer Lint _tehyolegice tn fox Predecfia ances Uhys on} Gradul de comple ol prelecrie Fig. 226, Alegere marin nt finetie de rods aus ‘grade de complenitate a pelos g ; ; 3 Aerie mis yin | brie Mov asi nae uber Costul preductia anal DIAMETRUL BAREI(S+ din bar’) < diametrul alezajului erborelui principal al strungululs LUNGIMEA SUPRAFETEI DE PRELUCRAT 11,, nu se asigur precizia controluli 14 2.6. Stabilirea adaosurilor de prelucrare intermediare si totale si a dimensiunilor intermediare 2.6.1. Nofiuni generale ‘Adaosul de prelucrare este stratul de material care trebuie indepirtat de pe semifabricat in vedetea obfinerii suprafetei piese. Pentru suprafete de revolute si suprafete plane este exemplificat adgosul de prelucrare Ac in figura 2.28 Age Le Z 2 oN J Ac Fig. 228. Adeosuri de prelucare: a a preluerare suprafeelar e revolute bla prelucrare supafesor pane Marimea adaosurilor de prelucrare trebuie astfel aleasé incét prin indepartarea sa, in timpul procesului de prelucrare, si garanteze respecta- rea condifilor tehnice impuse piesei in desenul de executie, us Riscal apart rebuturlor (nu poate flindepirtat complet stratulsupeficil de material cu defecte) ‘Consum de material rdicat ndsa somifabricatlui ‘res mare) Manopert dict) Coo (east riicat al sculsloraehietoare, tape tehnologice (de a sculelor 9g Indptrtaeamaterialli) |} S386 efhind chiar —_ = ‘in stratul ecruisat, ‘Cov de ria ict (conser mare de seule agehetoare eerie) ‘Anatizand schema de mai jos ajungem la concluzia c& adaosul de prelucrare trebuie si aibé 0 valoare optimé, care si garanteze realizarea conditilor tehnice impuse suprafetelor la un cost edt mai redus Se definesc notiunile de: = adaos de prelucrare total si + adaos de prelucrare intermediar (fig.2.29), Fig, 2.29, Reprezentarea adaosului de prelucrare total gl interediar Adaosul de prelucrare total Ac este stratul de metal indepartat de pe semifabricat prin mai multe etape tehnologice (operafi, faze, treceri) pana la realizarea nei suprafefe a piese. 16 4 t | } Adaosurile de prelucrare intermediar (Ac), Aca. Acts Aca) este stratul de metal care se indepirteazi de pe semifabricatint-o singurd etapa tehnologica (operafie, faz, trecere). Referitor la o suprafafa care se prelucreaza in ,.n” etape tehnologice, adaosul de prelucrare total Ac este egal cu suma adaosurilor de prelucrare intermediare Actelafia 2.26): 7 42D Ay (2.26) Adaosul de prelucrare poate fi simetric(fig.2.30.a; 2.30.b) si asimetric e230) ‘Adaosul de preluerare simetric (2A,) este adaosul prevézut pentra prelucrarea suprafejelor de revoluje inteioare sau extrioare sau pent pre lucrarea simultana a dous suprafete plan paralele opuse. Adaosul de preluerare asimetric (Ac) este adaosul cu valori diferite prevazute pentru suprafeje opuse, sau cu aceleasi valori dar care nu se preluereaza simultan, sau adaosul prevazut pe o singura suprafata, cea opusa ramandnd nepre- lucrata, Fig, 2.30 Distibuia adsl de prlacrare:a- ads smetri (suprafje de evolu) adace simesric(uprafee plane); ¢- adios asimerc, ‘susan 9p sqansoepe ¥ 94990794 99 luopino uy sung smynsaooud e azeantyssap 9p 2)349409 aPu09 ~ 9p EUaS 901 2ydo}ouy>) aq innsovav VaRIVNINILAC f pa rayuad ayepueuioaas es ed) ay,us0)u3 2.6.2. Metoda analities de determinare a adaosurilor de pre- lucrare Stabilitatéa adaosului de prelucrare prin calculul analitic se poate efectua dup& stabilirea procedeului de elaborare a semifabricatului (exemplificare fig.2.31.b), si dupa stabilirea operatiilor procesului tehno- logic (exemplificare fig 2.32). &) a Fig, 2.31, Tehnolagia de obfinere a semfabreaelor: a pies finis-procesul de claborre ‘enifaricatall (rare in asip cw formare mecaies cls Il de rece) fn urma realizicii semifabricatului pe suprafaja acestuia vor ramane anumite defecte, neregularitai. Acesten se inlitur sau se redue in limitele admisibile prin diferite prelucrari aplicate succesiv. Aceste prelucréri mecanice initurd defectele de suprafet de la prelucrare precedent, inst introdue alte defecte de supratay, (mai mici ca la prelueratea precedent®), prin insagiprovedeul de prelucrare aplica. re er) (or) (omg denne Scr svaie ‘sie isa (Semitic (Gore i cmmaaein Scena coeie vereindema desis Sesion) ‘Proces de prelucrare,operain fazg trecer, schema de IL oventare = Fig2.32, Defaleareaprocesulitehnologi pe oper ae, reser mel etape te prelucrare precedente, este necesar ca adaosul de prelucra- tren etapa de prelucrare curentd, st fle atat de mare incat, toate abaterile Introduse in eiapa de prelucrare precedenta sd poata fi inlaturate tn etapa de prelucrare curenti. Reprezentarea grafic a acestor abateri, care insumate formeazi ada- sul de prelucrare minim este in fig 2.33, iar reprezentarea graficd a supra- fefei prelucrate (exemplificare) este in figura 2.34 ig. 2.3, Reprezeatares grafic «componenoradaosuul de pelurare mii Forme de abateri + abateri dimensionale gi de forma; + abateri de pozitie reciprocd a suprafetelor; + neregularitii si defecte de suprafaya; ‘= abateri cauzate de procesul de prelucrare specific fiecarei operati ‘Marimea abaterilor depinde de: ‘+ metoda de preluerare utilizata; + rogimurile de prelucrare; © deformatile sistemului tehnologic. in urma prelucrarilor succesive: «se inlaturd sau se reduc in limitele impuse de condifile tehnice ‘Abateri, neregularitai i defecte de suprafata 1. Inaljimea nereguartaior suprafejeirezullate ta etapa de prelucrare prevedenti Rr, definita prin STAS 5730 a prelucrarile mecanice depinde de: = procesul de formare a aschiei, = procedetl de prelucrare, ~ regimul de agchiere, proprietfile materallui prelurat, 1 Sia sistemuluitebnologic in timpul prelucrri 2. Adancimea stratului superficial eu defecte aparute in etapa de prelu- crare precedenta Sp (rezultat pe semifabricat si pe pies dupa etapa tehnologica de prelucrare), : Este determinata prin: = deformarea grauntilor cristalini, = aparifia tensiunilor semanente, + mérirea duritagi stratului superficial Se caracterizeazA prin stnuctura diferita de aceea a restului masei se- smifabricatuli Exemplificari: - Srtumate din fonta cenusie .. rasta perliticg subtire” ~ Seforjate si matriate ,, zona decarburata si strat de oxizi” fin calculul adaosului de prelucrare trebuie sa intre marimea acestui strat superficial a c&rui structurd difera de cea a metalului de baza. In special acest strat superficial ecruisat, durficat contribuie la wzarea rapida a sculelor aschietoare. Pentru 2 se crea conditii mai favorabile pentra agchiere, adncimea de aschiere trebuie s& fie mai mare decft grosimea acestui strat superficial 3. Abaterea spafiald, adic& abaterea de la pozitia nominalé reciproca a suprafejei considerate rezultata in etapa de prelucrare precedent® pr. Este determinata de: = imprecizia de executic a semifabricatului; 2deformarea semifabricatului in timpul récirit dupa tamare, matritare sau tratament termic); = dupa unele prelucriri mecanice (fig.2.35). 4, Eroarea de prindere (eroarea de orientare si eroarea de fixare) care apare la prinderea semifabricatului in etapa de prelucrare curenta fhe Este determinati de: = bazele de orientare imaginare; = necoincidenta BCF cu BOP; = aplicarea deficitara a fortelor de fixare (scheme de fixare gresite). ‘Obs. Eroarea de prindere inte tn calculul adaosului minim de prelu- erare de atitea ori de cate of se schimba prinderes. Daci lao prindere se txecut mai multe prelucréeisuccesive pe acecasisuprafst aceasta inte Incaleul doar la prima prelucrae, Abaterea spatilé si eroarea de orientare gi fixare sunt nigte vector deosrece au att o valos- renumerie, eft si direcie si un sens, insumarea lor se face vecto- Tia. La prelucrares suprafetelor me, cei doi vector sunt coli- niari, deci Vo Fape adicd suma vectoriala se determi- 1 prin suma aritmetic& a valor Tor namerice ale vecorilor La prelucrarea suprafefelor de revolute exteriare si interioa- re, vectorli posi rage pot avea dic recfil diferite. Insumnrea lor se face la valoarea cea mai probs- Fig 2.4, Reprezentareagrafck a supa! bil, prin regula riddcini pirate: rezultate in urma prelucrarii il, guia rhdkeini ps [Pov Ferel= Pr * Sore (2.28) In relatiile de calcul ale adaosului de prelucrare se noteaz& cu indi- cele ,p” componentele adaosului ce deriva din etapa de prelucrare prece- dent 'si eu indicele ,c” ~ componentele aéaosului ce rezulié tn etapa de prelucrare curenté, Relatiile generale de calcul a adaosului de prelucrare minim sunt urmtoarele: 4. pentru suprafetele de revolute extriont § inteioste: = Ppt age (227) Ags = 2B ae + Se) APB + Fae (2.29) b. pentru suprafete plane opuse, prelucrate simultan: Da = 1Rap +5,)+ 200+ te) (230) «, pentru suprafefe plane opuse prelucrarea succesiv sau pentru 0 singur suprafayd plant: Aan = Ber * Se Pa Este 231) 12 B a re af eee et te, ia 7 eT Geb oni] Fig, 2:35, Abatetea spatial specifics processor prin apohiere: a, b= necoititates ‘suprafeelo;¢ = curbarea axe; 6, €-neperpendicolartats upeaeelor Semnificatia notapil Ac ein ~ adaosul de prelucrare minim pe o parte (pe razi sau pe o singurd suprateya plane), ‘Acnin ~ada0s asimetric, 2Acnn - adaos simetrie Rap ~ indltimea neregularititilor suprafetei rezultant re precedenti Sp -adancimea stratului superficial cu defecte (zcruisat) formet in etapa de prelncrare precedent pe ~ abaterea spatiald a suprafejei de preluerat, rezultatl din etapa de pre- lucrare precedenti. Sage ~ eroarea de orientare si fixare existent la prindere in etapa de prelu- rare curenté. etapa de preluera- Particularizarea relati 1, BCF=BOP, (reale) & 2A = 2B +S-)Blo2 +e), (232) Anan * AR» +5¢)42(pp + 62) (233) Arnis = Bap + 5p + Dp +E pp (234) 2. Prelucrarea semifabricatelor din font cenusie gi din aliaje neferoase: Sae0 Sya3..;O ( stratul superficial nu se ecruiseazi). 13 3. Prelucrarea ou scule aschietoare care se autocentreazi dup’ suprafata pe care o prefucreaz (brosare,alezare, etc) =O fate 0 (scula se ghideaz’ dupa aleza)) 4, Prelucrari de supranetezire, lustruire, etc. Sp=0; p)=0; 60020 235) Valorile numerice ale componentelor adaosului de prelucrare minim ‘pentru diverse cazuri concrete de prelucrare sunt date in lucrari de specia- ltate ‘Dupa etapa de prelucrare precedent, semifabricatele se prezinté cu dimmensiunile Ly int-un edmp de toerantS T, ~ rezultate la etapa de pre rare precedent. In etapa de prelucare curents rezltépiese cu dimensiv- nile L, intr-un camp de tolerant T.. atorité variate! dimensinilor in ctapa de prelucrae precedent fntre valorile Lyoue $1 Lona $i in etapa de prelucrare curenta inte dimensasile ‘Len $1 Lemin (fig.2.36) apare nofiunea de adaos de prelucrare maxim Aca Fig. 2.36, Reprezntazessdaosulu de preucrare minim, maxim si media pera etapa de prelueareeuentt La prelucrare se poate indeparta un adaos cuprins inte valoarea mi- ‘ima Ain $: MAXIMS, Asem ‘Dacd se iau in considerare toleranfele T, si Te relatile de caleul ale adaosului de preluerare maxim devin Damas = Rain +7, +7, = 2(Rap +5,)4 203 Cae Te Te 236) Dome =2Asnig #2, HT, =2( Rap + Se)}420} + Ene ToT, 237) Acmut ~Acnin +Ty #7, = Rap +5, +05 +8op04T¢#Te (2.38) 124 4 ‘Suma deestor abateri constituie adaosul de prelucrare maxim necesar pentru o etap& de prelucrare curenta. Pentru un lot de semifabricaté: adaosul de prelucrare este variabil (Ac) intre o valoare minima si una maxima: Ania 5 Ay $ Asa Considerind o distributie normal a dimensiunilor precedente gi cu- ronte apare nojiunea de adaos de prolucrare mediu (Acne), cave se calculea- zi cu relafia 239, Aa = A Ao. 239) 2.6.3. Calculul dimensiunilor intermediare Pentru ealeulul dimensiunilor intermediare trebuie s& st cunoasca procedeele de prelucrare si etapele de prelucrare ale procesului tehnologic pnd Ia nivelul: operafie, faz8, trecere, precum gi schema de orientare si fixare a semifabricatului la aceste.prelucriri. Cu aceste elemente si avind adaosul de prelucrere Acnin $i Aame calculat anterior (cap.2.6.2) se poate ‘rece la calculul dimensiunilor intermediare, adic& al dimensiunilor dupa fiecare etapa de prelucrare in parte Calculul dimensiunilor intermediare se face plecénd de la dimensiu nea finala impusi suprafefeipiesei (se di in desenul de execute al pie rmergind din aproape in aproape pentru fiecare etapa de prelucrare pana se ajunge la dimensiunea semifabricatului {In exemplele de calcul al dimensiunilor intermediare, din fig.2.37 considerém dimensiunea final, dimensiunea curent& si dimensiunea inter- mediara precedenté, fn relafiile de calcul a dimensiunilor intermediare 2.40; 2.41 $i 2.42 ceea ce este notat cu indicele ,p” se referd le dimensiunea precedents, iar cu indicele ,c” la dimensiunea curenta, Pentru orice alté dimensiune caleu- lul se efectueazi similar, plecdnd acum de la dimensiunea precedenté cal- cculata anterior, care acum devine dimensiune curenta. Dimensiunile precedente calculate trebuie trecute pe schifa prefucr’- rii in planal de operatic. Pozitia tolerantelor fat de dimensiunile nominale sunt reglementate de 1.8.0. si standardele aferente. Se recomande: -dimensiumea nominala egal cu dimensiunea maxim, pentru suprafejele exterioare (d soa “thas; Baa = Des -dimensiumea nominal egal cu dimensiunea minim’, pentru suprafeje interioare (Deon™Dain)s -dimensiunea nominalé egali cu dimensiunea medie, in cazul semifabrica- telor tumate, forjate, matriate, et, (buen DaonDeves Innes). 125 aol gmy amy spun Sete yee ye spun emg meyc = ye pun — (re) (ro — ig = mg (ora) nes op ay cree. a ee es vena “em me oreo sp nm runes nme a sn 95 nya map 100095 baa be e Ba C y) i . Las ls ere ore 7 R a aay basal 126 2.7. Proiectarea regimurilor optime de prelucrare mecanic& (aschicre) 2.7.1, Regimurile de prelucrare (aschiere) La elaborarea oricirui proces tehnologic de prelucrare mecanick 0 importanja deosebitd o are stabilirea Ia valorile optime a regimmirilor de aschiere pentru ficcare faza activa (de lucru) a operatior. Pe schifele din figura 2.38, pentra aceste prelucrari pe lang cinema- tica prelucrarii sunt precizate si elementele regimului de agchiere. a ® Fig, 238, Scheme ale metodelor de prelverare: aru b -burghere;¢-rabotare d-brosar;e frezare; £-retiiar. Stabilirea regimurilor de agchiere trebuie s8 se fac& astfelincat aces- ta s& asigure respectarea condifillor tehnice impuse prelucrarii respective (Condiiile tehnice impuse in planul de operati), prelucrarea ficéndu-se cu ‘costuti cét mai mici posible. Blementele regimului de agchiere sunt: ~ adéncimea de aschiere ¢” [mm]; = avansul ,3"{mmirot]respectiv viteza de avans ,V," [mm/min]; = viteza de aschiere ,V,” [m/min; m/sec}, respectiv turafia m rot/min. 127 “227.2. Optimizarea regimului de aschiere itatea de studiere a unei probleme in urma clrcia tun reaultat, care, comparat cu alte rezultate.ale aceleasi activititi, este cel mai bun, cel mai potrivit, cel mai indicat. in baza acestui rezultat ‘se poate lua 0 decizie cu earacter tehnico — economic. entra penira PRODUCTIVITATE, cosr MINIM MAXIMA a preucri reer Darailtates suleh Durabitacaseulet Tpatmee (urabitates economics) “Temi: Tee Din punct de vedere al optimului regimului de agchiere se disting trei variante: 4) regim de aschiere optim pentru asigurarea productivitifit maxime a prelucriri b) regim de aschiere optim pentru asigurarea costului minim.el pretu- ©) regim de agchiere optim pentru asigurarea consumului minim de regimului de agchiere se stabileste durabilitatea sculei pentru productivitatea maxim a prelucriii (Tyoznn,) in cazal va- tiantei a, iar in cazul variantelor b si c se stabileste durabilitatea sculei pen- tru cost minim al prelucrarii (ese ma), denumita si durabilitae economic& To. 128 Precizia cu care trebuie stabilit regimul de aschiere depinde in prin- cipal de programa de fabricatie. La o productie de unicat si serie mica se accepta gi stabilirea unui regim de agchiere cu o precizie mai mic, de re~ guli subdimensionat. La producfille de serie mare si de masf, regimul de agchiere trebuie stabilit cu o:precizie mai mare, chiar daca costul necesar acestei activitaji este mai mare. ‘Stabilirea cu precizie ridicatd a elementelor regimului de aschiere ne cconduce spre o optimizare a costurilor prelucratilor mecanice, cum se poa- te observa din diagrama din figura 2.39, Fig.2.39. Repreentare grafic optimizii until peulu de ost. Regimul de aschiere se poate stabili prin urmatoarele metode: metoda tabelara, metoda clasica, metoda moderna, metoda bazelor de date. 129 fetoda tabelard de stabilire a regimului de asehiere Valorile parametrilor regimului de agchiere se stabilese din tabele, in literatura de specialitate in functie de: f = metoda sau procedeul de prelucrare mecanicd, = materialul semifabricatului i al pari active a sculei aschietoare, = geometria pirtii active a sculéi agchietoare, = durabilitatea sculei agchietoare, = modul de ricire al zonei de lucru, Valorile parametrilor regimului de aschiere extrase din tabel, se co- eleaz4 apoi cu posibilitajile masinii unelte Aceasti metodi este expeditiva, precizia parametrilor stabilifi nu , avand aplicabilitate pentru producfile de unicat sau serie 2.7.4, Metoda clasied de deferminare a regimurilor de prelucrare (aschiere). Metoda clasica de determinare a regimutilor optime de agchiere pre~ supune durabilitatea sculei agchietoare constanta. Se ia tn considerare 0 valoare apriotica « urabiliviié sculef aychiewoare sl se determina funcyle de aceasta parametrii regimului de agchiere. Valoatea durabilitafii sculei agchietoare se poate lua din tabele, din literatura de specialitate in funotie de cazul concret de prelucrare mecanict, sau se poate determina printr-una din relaille 2.43 sau 2.44, Durabilitatea sculei agchietoare pentru productivitate maximé a pre- lucracii este dati de relajia 2.43: Lem — 2.43) Durabilitatea soul aschietoare pentru cost minim al prelucrri este atl de relagia 2.4 (2.44) In relaie de mai sus: + meste exponentul durabilitii ~ tay —timpul de schimbare a sce, ia {min}: ~ Coes. —cheltuel legate de exploatarea scuei, in [ei] ~ tq ~retributa de incadrare a luréri respective, in (lei/min) Cheltuielile legate de explostarea seule se caleuleazi cu reletist, (245) 130 in care: teste timpul de reascufire, in [min]; £,—retribufia muneitorului care reascute seul in [lei/min}; + costul initial al sculei, i [eis -y~ nurul de reascufii permis de sculf, pn la scoaterea ei din wz Se menfioneazs c& pentru sculele moderne ~ cu placuje amovibile este exclusi reascusiea, In acest caz relajia durablitii: pentru productiviate maxima riméne aceeagi, Deoarece timpii de schimbare tax au valori reduse, se poate luera cu durabilitti mai reduse decat la sculeleelasice (monobloc) si deci cu regimuri de agchiere superioae, de tnalta productivitate, Relaja durabilitaii pentru cost minim devine Tent al, 4) 3 (2.46) ma Teton ~ este durabilitates sculei eu placuye amovibila pentru cost rinim al preluerri in {ein}; im ~ exponentul durabilitatii; ‘tg timpul de schimbare a placutei amovibile, in {min}; 4 ~costul plécutei amovibile, in [lei]; tq =teuibufia de ineausave a luctdtii respective, ia lenin, (Sau a ‘muncitorului care realizeaza prereglarea), ‘ga, ~ numarul de schimbari permise de placufa amovibi Dupa determinarea durabilittii optime se pot calcula parametrii re- simului de eschiere ts, (V), Ve Pentru diverse tipuri de prelucrari exista diverse relatiianalitice care leags parametri: durabilitate, adéncime de aschiere, avans de aschiere si alti parametrii caracteristici tipurilor de prelucrare considerate - strunjire, siurire, frezare, rectificare, etc, De asemenea, literatura de specialitate prezinta parametrii menfionafi mai sus tabelar, datele din tabele fiind dedu- se din practica uzinala sau pe baza telailor de calcul Spre-exemplu, pentru strunjirea cilindric& exterioara, parameti T, t, sv, sunt legati pri relay: q 4 7 2 Slo] 47) T __- durabilitatea soulei (una din valorile date de relatile 2.43, 2.44, 2.46) {min}; Cy = coeficient dependent de natura materialului semifabricatului si soulef Va ~viteza de aschiere, {mvmin}; 13 t -adincimea de agehiere, [mm]; 8 -avansul de agchiere, [mm/rot}; 2X, Yo -exponenfi determina experimental Se observa cd in relat (2.47) sunt necunoscuf tof cei trei parametri 4, 5, vq Pentru rezolvarea problemei este necesar s& se cunoaseé doi dintre ci, De regula se recurge Ia stabilirea parametrilor.t, s prin anumite relaji specificetipurilor de prelucriri sau din tabele, diagrame, etc, si la calculul vitezei de agchiere va pe baza relatiei (2.47). Principiile de baz privind stabilirea parametrlor t, s se menjioneaza mai jos. Adéncimea de prelucrare (aschiere) si numarul de trecer Adincimea de aschiere ()se alege in functie de adaosul de prelucra- re (Ac) prevazut pentru suprafaja de prelucrat. Marimea adéncimii de aschiere trebuie astfel stabilité incdt s& asigure folosirearafionalé a sculei, a Puteri masinii unelte tinzndu-se spre reducerea numarului de trecer (i) la nninim, din considerente de productvitate La prelucriite de degrosare, daca rigiditatea elementelor sistemului tehnologic si puterea maginii unelte permit, adancimea de agchiere se alege de valori ct mai mari posibil Ideal este din punct de vedere al productivitaii ca, adaosul de prelue crare (Ac) sa se indeparteze la o singura trecere(i = 1), caz in care edénci- ‘mea de ajchiere este egald ca marime cu adaosul de prelucrare (t= Ac) La preluerarile de degrosare se indeparteaza circa (75 ~ 90 }%6 din adaosul total de prelucrare, urmarindu-se cu prioritate realizarea unei pro- dluctvitgiridicate si mu o precizie mare, deoarece aceste suprafefe se vor prelucra ulterior prin finisare La prelucrdrle de semifinisare si finisare se vor alege adincimi de agchiere mici, urmarindu-se in primul rnd asigurarea conditilor dimensio- nale, de forma, de pozite reciproca si de rugozitate a suprafetelor prelucra- te, Se urmareste cu priortate asigurarea conditllor tehnice impuse prelu- rai de finisare si apoi a unei productivtaf ridicate. De remarcat od pentni fiecare procedeit de ptelucrare in parte exist gi © valoare minima a matimii adéncimii de agchiere, sub care procesul de formare a agchiei este afectat, practic scula produce 0 tasare @ materialulu pe suprafata prelucrata. Spre exempl la strunjire tqia= (0,05 + 0,1) mi. Pentru condipii de agchiere defavorabile: aschiere pe suprafefe intre- rupte, adaosuri neuniforme, zone dure, ete, adancimea de agchiere se redu- ce eu 25 + 50 % fata de cazurile obisnuite Adéncimea de aschiere (Q) este parametral care defineste caracterul prelucrarii, degrosare (D), semifinisare (SeF), finisere (F) si superfnisare (SuF). Ceitati parametii ai regimului sunt neconcludent, 132 prelucrare previzut (Ac), se stabileste muméul de treceri (i) cu relajia 2.48, te (2.48) Avansul de aschiere (s) si viteza de avans (Vs) ‘Avansul de agchiere se alege In functie de metoda’sau procedeul de prolucrare (strunjre, frezare, ‘giurire, etc.) preoum si de natura acestuia (degrosare, semifinisare, finisare). La prelucririle de degrosare se aleg avansuri mai mari din conside- tente de productivitate, iar la finisiri avansuri mai miei din considerente de precizie si rigozitate ale suprafefel prelucrate. Valoarea maxima admisibilé a avansului penteu diverse conditii de prelucrare se stabileste finnd cont de urmatori factor: = materialul de prelucrat; = marimea adincimii de agchiere stabilits anterior crarile de degrosare); = parametrii de precizie si rugozitate impusi suprafefei prelucrate (in special la finiséri); + rezistenta placufei sculei si rigiditatea soulei; - geometria parfi active a sculei; = ipiditatea gi modul de prindere a semifabrieatuluis = rigiditatea masinii une! - rezistenja mecanismului de avans; = puterea masini unelte. Funcfie de factorii precizati mai sus din tabele se extrage valoarea avansului, in unitiile de misurd specifice fiecarui procedeu in parte. Spre ‘exemplu la strunjire, ghurie, alezare, etc., in [mm/rot], la rabotare, morte- zare in {mmle.d., la frezare in {mm/dinte}. Avansul previzut in tabel se coreleaz cu avansul existent in game de avansuri a masinii unelte. Pentru procedeele de prelucrare, respectiv pentru prelucriile pe masini unelte la care se (regleaz8) stabileste viteza de avans real (V,) in [mn/min}, cum esté eazul prelucrarilor pe miagini de frezat sau pe masini de alezat gi frezat, se calculeazi analitic viteza de avans teoretic& (V4) eu relajia: special la pretu- Ds Vase {mavmin} 249) unde: =54_~este avansul pe dinte, stabilit din tabel, (mm/dinte];, =2 -numérul de dinji al freze =n, - turafia realé a frezei, stabilité din gama de turajii a mes zat, (rovimin]. de fre- 1s be. Vicon do avn tort (.) le eae se elles dup Suita tai ale es ‘Goneal apt alogecn in gana wieror de avans a magi de catalan ead) erp value india ison Se pat geo wert ce avans fala (or Dv) spend eel de avan torte, dar tama ut $9 Dupasbizee vez de avats cle esislead aval p dite real (a) ou tli a) 50) Subiica vite de assis (on ate o bapa sabes adel de afchire a avenue poate wee a salen ee de acre Ciera de specaliate pend reaile de eel a wes de a- cher pn fear procedeu de prelcar in par. Spe exepl peats strunjirea cilindric& exterioara, viteza de agchiere teoreticd (vu) se caler ieee lain 231 y = Y= pate [vin] @51) unde: Cy este un coeficient dependent de natura materialului semifebricatului si asculei;, T — - Gurabilitatea sculei aschietoare, {min); t— -adancimea de agchiere, {mm}; s _ -avansul de aschiere, {mmrot]; mm, x", y"- exponent determinati experimental. Se determina turafia teoretics necesard pentru realizarea acestei vite- ze de agchiere: 10000, s = ee, 2.5 Ss (252) este turafia teoretica a semifabricatului, in (rot/min}; Va = viteza de agchiere teoretic’, in [m/min], D — diametrul suprafefe cilindrice exterioara strunjita Umneazi apoi punerea de acord a turafiei teoretice calculate (1), cu relatia 2.52, cu posibilitatile masini’ unett. De regula din gama de turafii a masinii unelte (in cazul de feta a strungului ales pentru aceasta strunjire cilindrica exterioara) se alege ime- diat turatia inferioara. ‘Se poate adopta si o turafe reald n,, superioard turatii teoretice m., cu condita ca, cresterea vitezei de aschiere care apare si fie mai mica de 5 %. bs (2.53) fn retatia 2.53: . ‘ve este variafia (cresterea ) vitezei de agchiere, in procente, Var viteza de aschiere real {rm'min], Va =viteza de aschiere teoretica [rv/min]. Viteza de aschiere real vy este viteza realizata cu turatia reald n, sleasa din gama de turai a masini unete: Dn, = Deft ia] 254) Stabilirea regimului de agchiere prin metoda clasica se incheie cu verificarea parametrilor , s, corespunzator unor condifi restrictive cura sunt = precizia macro si microgeometrica a suprafefei prelucrate, ~ rigiditatea elementelorsistemului tehnologic MU-DPSESFDPSc- Se, = rezistenfa mecanismului de avans al masinit unelte = puterea masini unelte Pentru prelucrarile de finisare se recomanda ca regimurile de aschi- cre, din considerente de precizie si productivitate ale prelucrdri, sé fie verificate prin influenfa pe care 0 manifesta asupra unor factorial preciziei prelucrlei ea = respectarea rugozitifi impuse suprafefei prelucrate, cu parametrit si s stabil = uzura (urabilitatea ) seule’ aychictoare, = stabilitatea la vibrati, = _deformatile termice, deformatile elastic, etc 2.7.5. Metoda moderna de determinare a regimurilor de aschiere optime. Metoda moderna reprezinta 0 extindere a metodei clasice de deter minare a regimurilor optime de agchiere prin Iuarea in considerare a rmultitudinii condifilor restrictive specifice unei prelucrari Problema determinarii regimurilor de agchiere optime se reduce la un ‘model matematic caracterizat printr-o functie de optimizare (functie ‘obiectiv) si un numar de restrict Durabilitatea sculei aschietoare se considera variabla, si necunoscuta a modelului matemati. ( varianté a modelului matematic, valabla pentru prelucrarile prin strunjire, se prezint& in continuare. 135 ‘unefia de optimizare poste avea doud forme diferte, dup cum intereseazi, determinarea regimului de agchiere optim pentru @ realiza 0 productivitate maxima sau pentru a realiza costuri mini Functia de optimizare pentrs produ rare timpul de baz si timpul de schimbare a sculei Fo= Mortar = + Mah “ba (2.55) inca: fy = filtistaa), este functia de optimizare, 8 snp de baci n in) ten - timpul de schimbare a sculei, in [min], ox nuimitul de schimbrd a sul Timp de baci : Hie Aoi] 2.56) le este lungimea de calcul, in {mm), n= turatia de ajchiere, in [rotmin}, $s ~avansul de aschiere, in (mm/rot}, A, ~adaosul de prelucrare al suprafefei de strunjit, in [mm], t ~adancimea de agchiere, n fmm), Loki (mm, 37) unde: hy este lungimea de intrare a cufitului fn material, in [mm], = lungimea suprafetei cilindrie de prelucrat, in {min}, 1; =lungimea de iesire « curitului din material, in {mn} Numéarul de schimbiri ale sculei se determina cu relatia: 4 2.58) unde: este timpul de baza dat de reatia 2.56, in [mm], + durabilitatea sculei aschietoare, in {min} fnlocuind valoarea lui ty, rezulta Ig = (2.59) ne Funcfia de optimizare pentru productivitete maxima se obfine inlo- cuind rlaile 2.86 i 2.59 in rlafa 2.55, adica Lo= Mevtar)=. SosnTat Aa) (2.60) Functia de optimizare @ regimului de egchiere pentru a realiza cos- turi minime cu prelucrerea mecania est: So $CisCcg)™ ety + Coase “ase (2.61) ‘fin care: 136 { t : Tq este retributia de incadrare a lucrvi, in (le/ora), ty —-timpul de bazA dat de relaia 2.56, {min/buc], Cex = costul exploatirii sculet pentru prelucrarea unui semifabricat, in [lei], nat. ~ mumarul de schimbari ale sculei, dat de retafia 2.59. Introducénd in relatia 2.61 relapile 2.56 si 2.59 rezulté c& functia de optimizare tn acest caz are forma: a> A CoCes)= 165500) eA [i Sax) (2.62) Relatile 2.60 si 2.62 reprezinta functile de optimizare ale modelului ‘matematic al determindsiiregimului de agchiere la strunjiea citindricé ex- terioara. ‘Se pune conditia de MAXIM pentru prima si MINIM pentru a dova. Pentru ambele functii de optimizare se pun anumite restrict care si lege parametrit, 5, n, Tinclusi in functile de optimizare Tehnologul, din multtudinea de restrcti posible, va alege acelea + care influenteazé in mare mésura precizia de prelucrare sau mugozitatea su- prafefei preluerate Abilitatea tehnologului in stablirea regimului de agchiere optim consti tocmai in modul de a impune sau nu anumite restrifi, pentru cazul ‘oncret de prolucrare, Spre exemplu daca la o faza de finisare se verificé puterea motorului masinii unelte, este foarte gresit, pentru cé oricum puterea necesara aschi- eri la faza de finisare va fi mai micd, decét la faza de degrosare, efectuata anterior, pe acceasi magind uncalta, Prezentm in continuare restrifile care se impun a fi uate in cazul prelucrarii unui arbore svelt, prins intre varfuri. Rugozitatea suprafetei cilindric8'exterioaré strunjité este Rein [um),s toleranta dimensionala T,, Precizim c& este vorba de un caz concret de prelucrare, la care sunt ccanoseute elementele sistemului tehnologic, date asupra materialului, et. entra cazu! prezentat impunem restrictile: 1. Conditia de rugozitate Rogozitatea suprafefe la strunjre este influentata in mare masura de avansul de agchiere si de raza la varf a cuitului Cunoscéind relatia 2.63 dedusa experimental: = 021 bin] 2.63) se obfine wei, st Set tr) (24) 137 tncare s este avansul la strunjirea considerata, in fmmrot), 1 ~razala varfa cufitulu, tn fram), R, ~inaljimea medie a neregularitajilor suprafefei preluerate in {jum}. 2. Adaosul de prelucrare si adAncimea de aschiere minima, ‘Adancimea de aschiere t, poate avea valori cuprinse intre marimea adaosului de prelucrare total, Ac si marimea adincimit de agchiere minima tain, Sub care agchierea nu mai este posibila, realizindu-se doar o tasare, respectiv o ecruisare, pe suprafata semifabricatului tan £12 Ay (2.65) ‘Adincimea de agchiere minima este spocificé fiectrui procedeu de prelucrare mecanicd in parte. 3. Rigiditatea strangului Este necesar ca deformatia elasticd dinamicé a strungului in directia avansului transversal Xen, 54 nu depaseascd o fractiune K din toleranta dimensionalé T, impus& suprafetei de prelucrat ay SK-T, (2.66) Coeficientul K poate avea valori maxime =} pentru prelucrarew suprafefelor simetrice, si K~1 pentru prelucrarea suprafefelor asimetrice. Pentru 2 nu depisi deformatia elasticd dinamica a strungului, din relajia 2.66, trebuie limitata forta radiala de aschiere la o valoare maxim admisibil4 Frag, In functie de rigiditatea dinamica a strungului dupa directia radiala Rye. Adic& impunem restrictia: Fo Rune Koala] (267) Introducdnd relatia 2.66 in 2.67 obfinem: Fata $ gos K Tyla) (2.68) Limitarea fori de agchiere radiala cu relaia 2.68 se face atunci cind se cunoaste rgiditatea dinamict a strungului Forja de aschiere radial la strunjie se calculeaza cu relia: Fate = AB = AG [da] (2.69) Din relaile 2.69 512.68 obfinem restrictia parametrlor adfncimea de aschiere t si avanstls, astfel ineft in urma preluerdii sd au se depaseasca toleranfa impusd prelucririi Tp: gt «Buse KT (2.70) om [Notatile din reaja 2.70 reprecinta t — -adincimea de-aschiere, in mm), 138 3 avant de apie, fom sonsey anneal atin epee avansi de agchiere, Fee ete mayin ucts dpa deco Xm (2aNa, Ee Bette alent, 4p tokens ius plo, of, a = coeficient adimensional care reprezint& raportul dintre componen- tele radiala si tangential ale fortei de aschiere, Cry = coeficient dependent de materialul semifabricatului si al sculei. fn relaia 2.70, de regulA, se alege unul din parametri sau s, din ate conser lar ape ia coniderente de prodocviat, be eluleazh ‘es anim as eal parame Spe xamphs pent exemple dat anterior, dao adincinea de aschiee enemies de afanl de prluare mie (= A), vom ea thin vafarea maxi sania‘ avs ate! nedt Ta pretrae 5 n Septyesch era input pleat Tye lai cemf EE eto am fic, Daca avansl trees fe mai mio (spre exemp din consierente de rgontate) iar ada de prelate ete ware pune calcul val Far se atin asc li nie ann [mm] (2.72) Yancy 4, Rigiditatea semifabricatului Deformatia elastic maxim admisibilé a semiabricatului Xsrsy Gupd directa radial, in timpul prelucrati trebuie si nu depdigeasca o factiune Ky din tolerana impusé prelueréi Tp: Kenan ST, @7) Funcfie de rigiditatea semifabricatului dup& directia radiala Reps, forta radial maxim admisibila este: Fate Rae Xatte = Ree“ Ky-T, di] an) Pentru excmplul considerat (semifabricatul prins ntre vésfuri, relat 2.74 devine: Fite <2 xylan] (2.75) Introduednd valoarea forfei de aschiere din relate 2.69 in 2.75 si se~ parind cuplul de parametrit si s obfinem: ny oty ELK, Ty ea se (2.76) in care: 19 E eats modula ite al inaterialului semifabricatului, [daN/mm? I~ momentul de inerfie al semifabricatului, fmm), K, _ -coeficient subunitar (pentru finisare se recomanda K,=0,25), 1. = Tungimea semifabricatului prins intre varfuri fram], iar restul ele- ‘mentelor au acceasi semnificajie cain relate 2.70. ‘Stabilirea concreté a parametrilor t si s se face asemanator cu cele cexpuse la restricfia din punct de vedere al rigiditiii strungulvi. rmasinit unelte fe reglare a masinii unelte, avansul s gi turatia n trebuie ‘4 se afle incre limitele avansurilor si turaiilor existente in gama de turati si gama de avansuri a masini unelte: Se $555 @.77) Maa, SS Pe (2.78) in reloiile 2.77 si2.7 Sein Sax ~ aVansutile: mi 1 respectiv maxim din gama de avansuri @ maginii uncle, ‘ey Rae ~turafiile minima respectiv maxima din gam de turaii a masinfi unelte, sm ~avansul situatia de aschiere. 6. Puterea masinit unelte (restricfie se impune numai la prelucréri de degrogare) Putetea necesaré realiztri migcdrit principale de aschiere trebuie s& fie mai mic& decd puterea utilé a masinii unelt: E- me (2.79) 120 In relatia 2.79 : Fy - componenta principalé a fortei de aschiere, [da]; ‘Ve—viteza de agchiere real, {m/min}, ‘yrandamental masini unelte; P-puterea motonutui electric al maginii unelte, (kW). Viteza de agchiere real& se caleuleaza cu relajia Vy = 8 oe tsin] (2.80) nde: deste diametrul de prelucrat, fmm); 1, turafia real rot/min). nlocuind relafile (2.69) si (2.80) in relati (2.79) se obfine resrictia impusi pentru @ nu depisi puterea utili a maginii unelte : 140 £9 3M, si) 6120-10" -9-P dC 7. Rezistenta mecanismului de avans (restrictia se impune numai la prelucrari de degrosare) Componenta axial a forfei de agchiere F, trebuie si fie mai micd decat forta admisibild a mecanismului de avars Fy F, F, (da) (2.82) Exprimind componenta F,, funcfie de componenta Fy, prin coeficientul adimensional 2” avem: Feauky (2.83) Explicitind components F, (relatia 2.69) si inlocuind relafia (2.83) in (2.82) vom obfine restricfia cuplului de parametrii ai regimului de agchiere t gi s astfel incét si nu fle depasita rezistenja mecanismului de avans: ‘ Fa rth sae 2.84) 8. Rezistenta seule sia ungimea in cancala a seuei mick): Pentru exemplul considerat momentul incovoietor M; al cufitului de Hacufei acesteia (restrictia se impune cand ste mare gi sectiunea corpului cculei este (2.85) (2.86) incare: 6 ese recistenjaadmisibil la ncovoiere a materalului corpo eufitls W, ~ modulul de rezistentS a corpului cufitului in raport eu axa eufitului, patalelé cu direofa avanulu transversal componenta principala a fortei de agchiere; ¥ungimes tn consol acuta Egalind relatile (2.85) si (2.86) avem: Fy soy 2.87) Modulul de rezstenti W, se calculeezi in funcie de ljimea b si Snilfimen ha compu eu, cu rela wate (2388) Tindnd cont de eleia (2.69) 5 (2.88), relia (2.87) devine: 14 be Cy PT 50g (2.89) de unde se deduce restrictia: 2.30. Durabilitatea cujitului de strung T se poate calcula cu relatia: cy Te cy fnlocuind rlajia (2.80) in relayia (2.91) objinem: sto ye (22) err de unde restrictia: ratesin, OS a9) unde: Cy, m, xv, Yv, Sunt © constantl si exponenti care se dau tabelar in literatura de specialitate iar restul elementelor au semnificafia luatd in con- siderare anterior. Pentru preluerarle cu sistemul tehnologic reglst la cot, daca se lu- creazi cu mai multe scule pe aceeasi masind unealté si in aceeasi operate, durabilitatea sculetor trebuie si fie aceeasi pentru toate. Aceast& conditie este impusé de faptul ef numarul de regléti a masinii unelte si fie minim. Este neeconomic oprirea masinii unelte gi refacerea reglirii pentru scula cu © durabilitate foarte mict. In aceste cazuri de regula durabilitatea sculelor ‘este impusd si egal ca matime, urmand a se stabili din relagia (2.93) para- metriiregimului de agchiere pent fiecare scul& in parte, functie de diame- ‘trol "d" la care se efectueazA prelucrarea. 10, Uzura dimensionali a scule agchietoare, U. Cunoscénd toleranja dimensional Tp impusé prelucrarii, se pune restricfia ca w2ura dimensional& U si nu depageasci o fractiune din toleran- fa impust: user, (2.94) k = coeficient subunitar. Uzura dimensional a sculei aschietoare se calculeazi. cu relatia uau,+u, bam (2.95) unde: Ujeste uzura initild [pen/1000m];, U,- wzura specifies [um/1000m]; 2 iT Tungimea dramului parcurs de seula in agchie [mm gimea Pentru scule bine ascutite lustruite, rodate, uzura intial este foarte ried, 5 se poate neglija,relaia (2.95) devenind: i U =U, Fp5 ben (2.96) Lungimea drumului parcurs in agchie pentru strunjirea consideratt este dati de relatia: tend!) “@91) unde: d este diametrul la care se efectueazt strunjirea, [mms 1) Iungimea suprafejeicilindrice strunjita, [mm]; 5 ~ avansul [mm/rot]. . Inlocuind relatia (2.97) in (2.96) avém: y- Leh hon] 2.98) Tindnd cont de relajia (2.94) obfinem valoarea maxima admisibilé a avansului de agchiere, pentru strunjirea consideratd, cu 0 sculé cu uzure specificd Us cunoscuti: paved 1000-E-7, Similar color prezentate mai sua oo pot deduce restrifile gi din alte considerente eum sunt: = deformatia termic& a seul = deformatia termicd 2 semifabricatului = temperatura de agehiere; = vibra et. Impunand restricfile menjionate (sau 0 parte din aceste restricii) rezolvared modelului matematic al regimului optim de agchiere este echi- valent cu rezolvarea unei probleme de programare neliniaré cu. ajutorul Lom rod] (2.99) “ mijloacelor modeme de calcul. Practic se pune conditia de maxim pentru functia (2.55) sau de mimim pentru functia (2.60), astfel ineat si fie res- pectate condifile impuse mai sus. 2.7.6. Metoda bazelor de date Aceastd metodk se poate utiliza pentru orice tip de productie fiind 0 metodt expeditivd, Precizia cu care se stabilese elementele regimului de agchiere este mare. Meetoda consti in stabilirea elementelor regimului de aschiere in functie de: = metoda sau procedeul de prelucrare; ~ tipul sculei; 43 + materalul pari active a seulei, = materialul de preluerat; = natura prelucriri degrosare sau fnisar). Baza de date pe calculator este livrati de producatorul de scule, pro- gramul find specific pentm fiecae tip de preluerae in parte Firma SECO pune la dispozifia utlizatorului programul SECOUT eu ajutorul carua se stabileste regimul de agchiere pentru burghier,filetri, fread si strunjir Pentru burghiere, tehnologul selecteaz8 pe baza programului aminti, procedeul "burghiere” tipul materialului pari active si diametral burghiu |i, natura preluerarii ,degrosare” sau ,finisare” si materalul de prelucrat Dupé aceasta selectie pe ecranul monitorului apar afiate:viteza de aschiere [m/min], avansul {mm/rot], fora axialé [N], viteza de avans {mm/min}, momentul de torsiune [Nm] gi puterea necesard aychierit [kW] Aceste date trebuiese corelate cu posibilitafile maginii unelte. Tehnologul alege din gama de avansuri a masini unelte avansul imediat inferior celui citit pe eeran Gu viteza de agchiere citi de pe coran Vax se cateuleaza turajian cesaré agchieii cu relat 00 roti} (2.100) unde: D este diametral burghiului, mm. Din gama de turajii a masini se stabileste turatia realé n, imediat inferioaraturatieiteoretice n, i se trece in documentul tehnologic. Pentru metoda de prelucare prin fiezare se alege procedeul utiliza, programul find proiectat pentru urmatoarele procedee: = frezare plana cu fiezi cilindriet, ~ frezare plana cu umar, - frezare canale cu frez4 cilindrico-frontala; ~ frezare canale cu frez8 dise; - frezare de conturare cu freza eilinéri = fiezare de copiere eu freza seric8 Se selecteaza din progratn tipul, diametrul, matetalul parti active si rnumarul de dingi ai sculei grupa de prelucrabiltate, precum si pozitia axei frezei fafa de semifabricat avand variantele frezare simetrica si fezare asi- metrics Cu aceste date de intrare, cu ajutorul programului precizat anterior se pot vizualiza datele: avansul pe dinte [mm/dinte], uzura adimisibila [mm], viteza de achiere[m/min], viteza de avans [mm/min], turatia [rot/min] si puterea necesaré aschieri kW]. Tehnologul va inscrie aceste date in documentul_tehnologic, bincinfeles, dupa punerea lor de acord cu posibilitaile masini unete frontal; 14a