Prin "sustragere" se inelege luarea ilegal i gratuit a bunurilor mobile din posesia altuia, care a cauzat un prejudiciu patrimonial

efectiv acestuia, svarit in scop de cupiditate (profit). Aceast definiie doctrinar a noiunii de sustragere cuprinde urmtoarele apte semne constitutive, care au un caracter necesar i suficient !) "luarea"" #) "din posesia altuia"" $) "a bunurilor mobile"" %) "ilegal"" &) "gratuit"" ') "care a cauzat un prejudiciu patrimonial efectiv acestuia"" () "svarit in scop de cupiditate (profit)". )emnele nominalizate sunt obligatorii pentru orice infraciune contra patrimoniului, svarit prin sustragere. Absena oricruia din aceste semne ne permite s percepem cele comise deja nu in calitate de sustragere, ci ca alt gen de infraciune, sau, in genere, ca fapt care nu are relevan penal. *onsiderm binevenit e+aminarea semnelor constitutive ale noiunii de sustragere in cadrul analizei elementelor componenei generice a infraciunii de sustragere, componen ce formeaz un sistem integral. Abordand problema obiectului infraciunilor svarite prin sustragere, menionm c, la toate aceste infraciuni, obiectul juridic comun il constituie relaiile sociale cu privire la posesia asupra bunurilor mobile. ,esfurarea normal a relaiilor sociale interesand e+istena, dezvoltarea i consolidarea patrimoniului impune respectarea posesiei asupra bunurilor, adic a poziiei, de fapt, in care se afl, din punctul de vedere al pstrrii i al destinaiei lor, bunurile ce in de sfera patrimonial a victimei. Prin comiterea de sustragere a acestor bunuri, violandu-se reglementrile ce sunt destinate s asigure poziia de fapt a bunurilor aparinand altor persoane fizice, persoanelor juridice sau statului, se aduce, implicit, o grav atingere relaiilor i valorilor sociale menionate mai sus. Anterior svaririi sustragerii, bunul se afl intr-o anumit poziie, cu relevan social, care const in faptul c el se gsete in posesia de fapt a unei alte persoane decat fptuitorul. )ustragerea implic, pe de o parte, pree+istenta acestei situaii privitoare la poziia bunului, iar, pe de alt parte, svarirea aciunii prin care bunul este scos, ia mod ilicit, din aceast poziie i trecut in acelai mod intr-o alt poziie, sub stpanirea fptuitorului. )' ,e obiectul juridic comun al infraciunilor svarite prin sustragere se ine seama atat la stabilirea gradului de pericol social generic, cat i la determinarea gradului de pericol social concret al faptelor care aparin acestui subgrup al infraciunilor contra patrimoniului. *ercetarea obiectului infraciunilor svarite prin sustragere nu se poate limita la obiectul juridic comun. ,e aceea, in cadrul $. ale seciunii de fa vor fi analizate i obiectele juridice speciale ale acestor infraciuni. Obiectul material al infraciunilor svarite prin sustragere il constituie bunurile care au o e+isten material, care sunt create prin munca omului i care dispun de valoare material i cost determinat, fiind bunuri mobile i strine pentru fptuitor. Astfel, in calitatea lor de obiect material al infraciunilor analizate, bunurile se caracterizeaz printr-un ansamblu de aspecte de natur social, economic, fizic i juridic. )ub aspect social, obiectul material al sustragerii este constituit din bunurile in a cror creare este investit munca uman, prin care bunurile sunt detaate de starea lor natural. Aspectul e+aminat este important mai ales in planul delimitrii infraciunilor contra patrimoniului, svarite prin sustragere, de unele infraciuni ecologice (de e+emplu, de infraciunile prevzute la art. #$!,#$$, #$% din *P al /0). in general, aplicarea muncii umane constituie o condiie pentru trecerea entitilor materiale din categoria de produse ale naturii in categoria de valori material-marfare create prin munca omului. 1otui, nu trebuie absolutizat teza conform creia produsele naturii se desprind din starea lor natural doar materializand in sine o anumit msur a muncii umane. *auza const in aceea c, la ora actual, majoritatea componentelor materiale ale mediului inconjurtor sunt legate, intr-un fel sau altul, de activitatea prealabil de investire a muncii umane. *u alte cuvinte, aceste componente sunt trecute prin "filtrul" muncii anterioare a omului (de e+emplu, sub form de lucrri

de regenerare a pdurilor, de strmutare a animalelor slbatice etc). ,ac ins componentele indicate, care materializeaz in sine munca omului (faiile forestiere artificiale, animalele slbatice strmutate etc), ulterior e+ist in condiii naturale (fireti, neartificiale), atunci aceste componente nu vor putea forma obiectul material al sustragerii. Aceasta deoarece scopul lucrrilor de regenerare, de strmutare etc. const nu in a introduce aceste componente in circuitul mrfar, ci in a restabili sau a pstra ec2ilibrul ecologic, favorabil vieii i activitii omului. Prin urmare, infraciunile, care au ca obiect material asemenea componente, aduc atingere, in ultim instan, nu relaiilor sociale cu privire la patrimoniu, ci relaiilor sociale cu privire la integritatea mediului inconjurtor, deci constituie infraciuni ecologice. ,impotriv, este posibil situaia cand !) produsele naturii sunt detaate de starea lor natural datorit muncii aplicate" #) produsele naturii ii pstreaz legtura cu mediul natural, dar sunt incluse in procesul de producie. in aceast situaie, cele comise sunt calificate ca sustragere, dac se e+prim, de e+emplu, in aciunile de prindere a petelui sau de capturare a animalelor, crescute de intreprinderi specializate in incperi sau locuri special construite sau adaptate" aciunile de luare in posesie a roadei crescute, dar care nu a fost culeas" aciunile de luare in posesie a copacilor care au fost tiai i pregtii pentru stivuire, comercializare sau transportare etc. in concluzie, este necesar a specifica c, pentru a delimita obiectul material al infraciunilor contra patrimoniului, svarite prin sustragere, de infraciunile ecologice prevzute la art. #$!, #$$, #$% din *P al /0, este nevoie de a stabili scopul aplicrii muncii umane asupra componentelor materiale ale mediului inconjurtor. ,ac acest scop a constat in a restabili sau a pstra situaia ecologic favorabil pentru viaa i activitatea omului, atunci cele svarite formeaz una din faptele infracionale incriminate la art. #$!, #$$ sau la art. #$% din *P al /0. ,in contra, dac scopul in care s-a aplicat munca uman asupra componentelor materiale ale mediului inconjurtor s-a e+primat in a include componentele date in circuitul mrfar, in procesul de producie, atunci cele comise se calific potrivit normelor corespunztoare cuprinse in *apitolul 34 din Partea special a *odului penal. )ub aspect economic, bunurile care formeaz obiectul material al infraciunilor svarite prin sustragere trebuie s aib o valoare material (economic) i un cost determinat. Prezena valorii materiale (economice) const in aceea c, in calitate de bunuri apar valorile material-marfare, precum i alte valori care au cost i e+presia bneasc a acestuia - pre. *ostul e+prim valoarea obiectiv a bunului, utilitatea social a acestuia. ,ac bunul are doar o valoare subiectiv, sentimental, avand o utilitate individual, el nu va putea forma obiectul material al infraciunilor svarite prin sustragere (de e+emplu, o agend, o poz a unei cunotine, un jurnal intim cu insemnrile persoanei etc). Aceasta deoarece un astfel de bun nu va putea fi evaluat in bani. 5r, pentru a fi considerat parte a sferei patrimoniale a unei persoane, bunul trebuie s poat fi evaluat in bani, cerin ce se desprinde c2iar din definiia noiunii de patrimoniu coninut la art. #.% al *odului civil. 6+ist bunuri care, pe lang o utilitate individual, au i o utilitate social pozele unor .celebriti (mai ales cu autografele acestora), jurnalele intime ale acestora, scrisorile lor etc. 6vident, asemenea bunuri, constituind e+ponate muzeale, piese de ar2iv, obiecte de vanzare-cumprare sau de

licitaie, trebuie recunoscute ca obiect material al infraciunilor svarite prin sustragere. )ub aspect fizic, bunurile, privite ca obiect material al infraciunilor )varite prin sustragere, trebuie s fie bunuri mobile. /eprezentand unul dintre semnele constitutive ale noiunii de sustragere, calitatea de bun mobil permite delimitarea infraciunilor svarite prin sustragere de infraciunea prevzut la art. !7$ dirl *P al /0 ("5cuparea bunurilor imobile strine"). 8imitarea obiectelor materiale ale sustragerii la bunurile mobile are ca e+plicaie faptul c sustragerea este ineleas tradiional ca deplasare a bunurilor in spaiu de pe o locaie permanent sau provizorie, in rezultatul creia fptuitorul devine stpanul de facto al acestor bunuri, iar posesorul precedent inceteaz a le mai stpani. 4n contrast, un bun imobil nu poate constitui obiectul material al sustragerii. ,e altfel, cu privire la un asemenea bun, realizarea aciunii de luare e de neconceput nu poi lua ceva care este imutabil prin definiie. Pentru bunurile imobile, prezint importan nu numai legtura lor solid de sol, dar i destinaia lor funcional, care nu poate fi realizat in lipsa unei asemenea legturi. 0ulte din bunurile imobile sunt, in acelai timp, bunuri indivizibile. ,e aceea, oricare atingere avand natura sustragerii, svarit prin influenarea asupra acestor bunuri, ar insemna fie anularea, ca rezultat al divizrii lor, a destinaiei economice pe care o aveau, fie, cel puin, o depreciere considerabil. ,ac un bun imobil nu poate fi sustras, in sc2imb prile dintr-un asemenea bun, devenite mobile prin detaare, pot constitui obiectul material al faptei date. ,e e+emplu, dac o cas nu poate fi sustras, in sc2imb pot fi sustrase uile, ferestrele acesteia etc. ,ac prin detaarea prilor dintr-un imobil s-a provocat i distrugerea sau deteriorarea imobilului respectiv, alturi de fapta de sustragere subzist i acea prevzut la art. !7( sau la art. !7. din *P al /0, faptele fiind calificate in concurs. in conformitate cu alin. (&) al art. #.. din *odul civil, bunuri mobile sunt considerate inclusiv banii i titlurile de valoare. 9anii reprezint ec2ivalentul universal al costului, fiind o marf distinct care e+prim preul oricror altor genuri de bunuri. *a obiect material al infraciunilor svarite prin sustragere, banii pot fi reprezentai prin valut naional sau strin. Avand in vedere coninutul 8egii cu privire la piaa valorilor mobiliare, adoptate de Parlamentul /epublicii 0oldova la !..!!.!77.#, pentru titlurile de valoare (valorile mobiliare) se stabilete o ordine special de emisie, care include in special inregistrarea emiterii valorilor mobiliare i inregistrarea drii de seam asupra rezultatelor emiterii la *omisia :aional a 3alorilor 0obiliare. Aceast ordine special de emisie reprezint un criteriu precis de delimitare a titlurilor de valoare (valorilor mobiliare) de alte documente (polie de asigurare, testamente, tic2ete de cltorie in transport, bilete de concert, bilete de loterie, tic2ete de combustibil i lubrifiani etc). )ustragerea unor astfel de documente poate fi calificat conform art. $'; din *P al /0. intrucat ele nu intr sub incidena noiunii "bunuri mobile", reglementate de prevederile legislaiei civile, sustragerea unor asemenea documente nu poate fi fcut potrivit normelor din *apitolul 34 al Prii speciale a *odului penal. ,e asemenea, cardurile sau alte carnete de plat, din moment ce nu constituie titluri de valoare, nu pot forma obiectul material al infraciunii svarite prin sustragere. 8uarea ilegal a cardurilor sau a altor carnete de plat, in prezena unor probe suplimentare, poate forma pregtirea de sustragere a mijloacelor bneti corespunztoare. in mod similar, in prezena probrii inteniei de a comite ulterior sustragerea 2ainelor persoanei de la vestiarul restaurantului, teatrului, cafenelei etc, trebuie calificat luarea ilegal de la victim a jetonului cu numr de identificare, care nu poate constitui obiectul material al sustragerii, ins poate fi mijlocul de svarire a acesteia. )ub aspect juridic, bunurile, privite ca obiect material al infraciunilor svarite

prin sustragere, trebuie s fie strine pentru fptuitor. in ali termeni, evocand unul dintre semnele constitutive ale noiunii de sustragere, bunul trebuie s se afle, in momentul svaririi infraciunii, in posesia altuia. <apta va fi calificat ca sustragere atat in cazul in care bunurile au fost luate de la proprietar sau posesorul legitim, cat i in cazul in care ele au fost luate de la un posesor nelegitim, de e+emplu de la persoana care a sustras anterior aceste bunuri. Pentru calificare nu conteaz dac bunurile, sustrase de la posesorul lor de fapt, au fost dobandite de el legitim sau nelegitim nici dac dorina acestuia de a dispune de ele corespundea normelor juridice i morale. in acelai timp, dac fptuitorul ia bunurile de la posesorul nelegitim, pentru a le transmite proprietarului sau posesorului legitim, fapta nu poate forma sustragerea. Aceasta deoarece nu are loc o instrinare a bunurilor, ci o revenire a acestora in sfera patrimonial a victimei. in genere, "sustragerea" propriului bun nu vatm relaiile sociale cu privire la posesia asupra bunurilor mobile. /evendicarea, prin metode ilegale, a propriului bun (de e+emplu, revendicarea de ctre proprietar a bunului aflat la o alt persoan care este posesorul lui legitim) sau a bunului asupra cruia fptuitorul admite c ar avea careva drepturi trebuie calificat ca samavolnicie (art. $&# din *P al /0 sau art. !(& din *odul cu privire la contraveniile administrative) sau ca pregtire de escroc2erie (art. #' i art. !7; din *P al /0) (dac a fost probat intenia fptuitorului de a obine compensarea pentru bunul, sub aparen, disprut). Latura obiectiv a infraciunilor svarite prin sustragere are urmtoarea structur !) fapta prejudiciabil care const in aciunea de luare ilegal i gratuit" #) urmrile prejudiciabile sub form de prejudiciu patrimonial efectiv" $) legtura de cauzalitate dintre fapta prejudiciabil i urmrile prejudiciabile. 5ptand pentru termenul "luare", in vederea desemnrii aciunii prin care se svarete sustragerea, am ajuns la concluzia c tocmai acesta caracterizeaz cel mai deplin i corect toate formele posibile ale sustragerii. *onsiderentele in sprijinul acestei afirmaii sunt urmtoarele !) acest termen indic asupra faptului c, pan la svarirea aciunii prejudiciabile, bunul se gsea in posesia altuia" #) prin coninutul su semantic, acest termen mrturisete despre inevitabilitatea prejudiciului patrimonial efectiv ca urmare a sustragerii svarite" $) indicand mecanismul de atingere a obiectului juridic comun al infraciunii svarite prin sustragere, acest termen reflect cel mai e+act insui procesul de influenare nemijlocit infracional din e+terior asupra bunului strin, privit ca obiect material al sustragerii" %) termenul dat determin cel mai reuit momentul de consumare a sustragerii. Prin prisma celor menionate mai sus, este oportun s e+aminm termenul "luare", care desemneaz i unul dintre semnele constitutive ale noiunii de sustragere, prin prisma analizei construciei terminologice similare din cadrul celei mai elaborate definiii a noiunii de sustragere ce se conine la nota ! a art. !&. din *odul penal al <ederaiei /use "in articolele prezentului *od, prin sustragere se inelege luarea i (sau) trecerea ilegal i gratuit a bunurilor strine in folosul fptuitorului sau al persoanelor tere, prin care s-a cauzat prejudiciu proprietarului sau altui posesor al acestor bunuri, svarite in scop de cupiditate". 5bservm c, in aceast definiie, aciunea prejudiciabil este descris ca "luarea i (sau) trecerea bunurilor strine in folosul fptuitorului sau al persoanelor tere". ,in aceast formulare se poate deduce c fapta prejudiciabil din conte+tul sustragerii poate fi caracterizat prin trei aciuni posibile !7#. luarea bunurilor strine" !7$. trecerea bunurilor strine in folosul fptuitorului sau al unor tere persoane" c) luarea bunurilor strine i trecerea lor in folosul fptuitorului sau al unor tere persoane. in doctrina penal rus este rspandit punctul de vedere conform cruia "luarea", alturi de "trecere", sunt aciuni obligatorii in cazul furtului, jafului, escroc2eriei" numai "trecerea" este aciunea obligatorie in cazul delapidrii i al escroc2eriei$. *u alte cuvinte, de una singur, aciunea de luare nu este conceput de aceti autori in raport cu nici o form a sustragerii. in conte+t, urmeaz s stabilim care sunt motivele reticenei unor autori vizavi de termenul "luare", folosit la caracterizarea noiunii de sustragere= in acest sens, menionm c, in >otrarea Plenului ?udectoriei )upreme a @/)), nr.% din !!.;(.!7(#, ",espre practica judiciar in cauzele cu privire la

sustragerea averii de stat i obteti"%, se e+plica trecerea ilegal gratuit a averii de stat sau obteti in proprietatea fptuitorului ori in proprietatea altor persoane trebuie recunoscut ca sustragere. Potrivit opiniei absolut corecte a lui 9.A. Aurinov, o caracterizare atat de unidirecional a laturii obiective a sustragerii ii are originea in perioada aciunii @cazului Prezidiului )ovietului )uprem al @/)) din ;%.;'.!7%( ",espre rspunderea penal pentru sustragerea averii de stat i obteti"B, care prezenta o list e+emplificativ a formelor de sustragere ("furtul, insuirea, delapidarea sau alt sustragere") i in conformitate cu care orice trecere ilegal a bunurilor (c2iar i a celor gsite) in folosul fptuitorului era recunoscut ca sustragere". ,up acest e+curs istoric, s trecem la e+aminarea punctelor de vedere ale autorilor care au manifestat reticen fa de aplicarea termenului "luare" la desemnarea absolut a aciunii prejudiciabile din cadrul sustragerii. ,e e+emplu, C.A. Arig2er invoc dou considerente care, in opinia lui, denot inadmisibilitatea unei atare abordri primo - "in practica judiciar, acest termen este intotdeauna legat de caracterizarea numai a acelor forme de sustragere care presupun deplasarea bunurilor din posesia strin (de e+emplu, furtul, jaful)" (" secundo "termenul "luare" nu oglindete acea imprejurare important, potrivit creia in cazul sustragerii bunurile s fie nu propriu-zis luate, ci s intre in posesia de fapt ilegal a unei anumite persoane, care obine in rezultat posibilitatea de a dispune de acele bunuri ca de ale ei proprii".. @n alt autor - ). A. 1araru2in - prezint un alt argument. 6l menioneaz c acest termen este inaplicabil in raport cu fapta de delapidare, intrucat, in aceste cazuri, "bunurile se afl in posesia legal a fptuitorului i, prin urmare, aici nu poate fi vorba despre luare"!D. ins, parado+al referindu-se in continuare la fapta de insuire, ).A. 1araru2in menioneaz c "sustragerea se e+prim in fapta activ a celui care insuete bunurile, din moment ce pan "a le reine", "a nu le restitui" infractorul le ia (sublinierea ne aparine - n.a.), ridicandu-le din sfera patrimonial a altuia"!;. in aceeai ordine de idei, C.A. Arig2er opineaz c, pe lang nerestituirea bunurilor la scaden, pentru delapidare mai este specific c fptuitorul intr in posesia ilegal a acestor bunuri". 1otui, aceast constatare a autorului citat nu-! impiedic s afirme c, in cazul comiterii sustragerii in forma de delapidare, aciunile fptuitorului "nu sunt legate de luarea bunurilor din posesie strin. in aceast situaie, fptuitorul mai intai posed bunurile in mod legal, dup care, luand rezoluia de a le reine, incepe s le posede ilegal. 0omentul de sc2imbare a caracterului posesiei reprezint esenialmente nu altceva decat intrarea infracional in posesia bunurilor care anterior s-au aflat in posesia legal a fptuitorului"!-, in acest fel, spre deosebire de ). A. 1araru2in care a recunoscut, de facto, ca i in cazul delapidrii trebuie s aib loc luarea bunurilor, C. A. Arig2er nu a e+plicat in ce mod posesia legal se transform in posesie ilegal. 6ste clar ins ca o simpl "luare a rezoluiei" de ctre fptuitor, care nu este e+primat in careva aciune, nu este suficient pentru a sc2imba caracterul social al posesiei. C. A. Arig2er a recunoscut totui c, in toate cazurile de sustragere, fptuitorul "intr infracional in posesia bunurilor, adic, e+trgand aceste bunuri din fondurile altuia, devine stpanul de facto al lor..."!$. ,ar, m legtur cu aceasta, necesit a fi constatat faptul c termenul "e+tragere" nu este decat un sinonim al termenului "luare". in linii generale, principala obiecie a criticilor utilizrii absolute a termenului "luare" la desemnarea aciunii din cadrul sustragerii se reduce la urmtoarele ",ac nu ar e+ista rezerva despre posibilitatea trecerii fr luare, unicul termen rmas "luare" ar trebui interpretat e+tensiv in raport cu asemenea form de sustragere ca delapidarea"!%. /eferindu-ne la esena noiunii de luare, trebuie de spus c pentru a inclca starea de apartenen a anumitor bunuri ale posesorului, acesta trebuie lipsit de posibilitatea social de a-i e+ercita puterea asupra acestor bunuri. Acest lucru se intampl atunci cand bunurile sunt desprite fizic de ctre fptuitor de cealalt mas patrimonial. in cazul sustragerilor, ca metod de realizare a unei astfel de departajri poate evolua luarea. ,ar oare, in cazul delapidrii, fptuitorul nu opereaz prin intermediul lurii= /aportandu-ne la formele concrete de deplasare ilicit a bunurilor de la posesor la fptuitor, observm c, in unele cazuri, ea se realizeaz pe calea uzurprii fizice

rudimentare a bunurilor altuia. ins astfel de cazuri nu epuizeaz intreaga natur a sustragerii. ,e aceea, nu putem agrea viziunea lui ). 3. )Elearov care menioneaz c luarea reprezint numai "deplasarea bunurilor in spaiu"B&. Astzi, nu mai putem opera e+clusiv cu un astfel de criteriu spaial. :u este deloc surprinztor c autorul, cruia ii aparine cea din urm opinie citat, comite aceeai eroare pe care a fcut-o ). A. 1araru2in, afirmand "in cazul delapidrii, fptuitorul este in acelai timp i infractorul care svarete sustragerea, i posesorul legal al bunurilor impotriva cruia se comite aceast sustragere"!'. in cazul delapidrii, fptuitorul este persoana creia bunurile i-au fost incredinate in temeiul legii. ins, ele sunt incredinate pentru e+ecutarea unor atribuii strict determinate. Pentru a svari sustragerea i a deveni posesor ilegal, fptuitorul ia bunurile din fondurile proprietarului. 8uarea se face de la proprietar, nu de la fptuitorul insui (lucru imposibil), prin aceasta adu-candu-se atingere poziiei bunurilor care aparin sau intereseaz patrimoniul unitii publice sau private. in conte+t, nuFputem s nu amintim de aseriunea din cadrul doctrinei penale romane, potrivit creia luarea "se svarete fie cu micarea i ridicarea bunului din locul unde se afl, fie cu lsarea bunului in acelai loc, dar, in orice caz, cu incetarea dispoziiunii posesorului de pan atunci asupra bunului i stabilirea dispoziiunii asupra acestuia"!(. in aceast incetare i stabilire, sau in aceast scoatere a bunului de sub stpanirea ("dispoziiunea") proprietarului, posesorului sau a detentorului i in trecerea lui sub stpanirea fptuitorului i const aciunea lurii. in acest sens, in literatura de specialitate se observ pe bun dreptate "...aciunea sustragerii const din dou acte cu rezultate ce se imbin incetarea sau scoaterea din stpanirea precedent este actul e+tinctiv, iar trecerea in noua stpanire este actul ac2izitiv" sau, mai scurt, const din deposedare i imposedare. ,eposedrii ii urmeaz imposedarea"!.. Aceste idei conduc la teza c prin luare trebuie ineleas nu doar ridicarea bunurilor din locul aflrii lor i deplasarea acestora, nici doar e+tragerea fizic i scoaterea bunurilor din stpanirea altuia, ci i departajarea juridic a bunurilor care de facto se aflau deja in stpanirea fptuitorului in temeiuri legale. ,e e+emplu, in cazul delapidrii averii strine (art. !7! din *P al /0), aceast tez poate fi ilustrat prin cazul cand administratorul patrimoniului unei uniti trece in mod ilicit la pierderi careva bunuri aflate in administrarea lui. in cazul dat, poziia in spaiu a bunurilor se pstreaz, dar se sc2imb ati- tudinea fptuitorului fa de aceste bunuri, care transform posesia confirmat legalmente intr-o stpanire ilegal. ,ei bunurile respective continu s se afle in acelai loc, ele nu mai e+ist pentru proprietar, fiind trecute prin act la pierderi, ca i cum distruse din cauza inutilitii lor. in acest conte+t, aciunea de trecere (sau, altfel spus, actul de imposedare), vzut de unii autori ca aciune absolut in cazul delapidrii, se infieaz in realitate ca parte integrant a aciunii de luare. 0ai mult, actele de deposedare i imposedare urmeaz unul dup altul intr-un mod care face practic imposibil disocierea lor. ,in acest punct de vedere, dispare i temeiul de a considera c termenul "luare" trebuie interpretat e+tensiv in raport cu o asemenea form de sustragere ca delapidarea. ,e asemenea, dispare necesitatea de a utiliza, in definiia noiunii de sustragere, termenul "trecere". ,e vreme ce este imposibil a trece bunurile in sfera de stpanire a fptuitorului, fr a le scoate din sfera de stpanire a altuia, este suficient prezena termenului "luare". in continuarea aceleiai idei, nu putem afirma nici c aciunea prejudi-ciabil in cazul escroc2eriei (art. !7; din *P al /0) ar fi reprezentat nu de "luare", ci de "trecere". 5r, in cazul acestei infraciuni svarite prin sustragere, nu putem afirma c transmiterea bunurilor ctre fptuitor are loc prin voina posesorului lor. in dreptul penal, "noiunea de voin coincide cu cea de consimmant"!7, in plus, "un act volitiv este actul pe care omul il alege liber in limitele contiinei sale i ale ambianei concrete"#;. in conformitate cu art. !77 al *odului civil, consimmantul este valabil dac nu este viciat. ,ar viclenia este tocmai unul din astfel de vicii. Aadar, in cazul escroc2eriei, voina posesorului care ii remite bunurile ctre fptuitor nu este valabil i nici realizat in mod liber. Pentru a sustrage bunurile prin escroc2erie, fptuitorul trebuie mai intai s intre ilegal in stpanirea acestor bunuri,

fiind vorba, aadar, de aciunea de luare. *ircumstana potrivit creia luarea, in cazul escroc2eriei, are loc cu participarea voinei posesorului bunurilor nu contravine ideii c luarea se realizeaz totui de fptuitor. 5r, voina posesorului este falsificat prin inelciune sau abuz de incredere, urmrindu-se scopul nu pur i simplu de a-! induce in eroare sau de a abuza de increderea acordat de el, ci i de a-! determina s participe volens-nolens in procesul de luare a bunurilor din propria-i posesie. 4ncluderea posesorului in acest proces este dictat de dorina fptuitorului de a atribui lurii o tent de legalitate, de a asigura o "acoperire juridic" actului de transferare a bunurilor din sfera de stpanire a posesorului in sfera sa de stpanire. :ecesitatea specificrii ilegalitii aciunii de luare, ca semn constitutiv al noiunii de sustragere, rezult din svarirea sustragerii pe calea violrii iminente a prevederilor legislative ce reglementeaz regimul posesiei asupra bunurilor, i, implicit, din svarirea sustragerii numai in formele cerute de normele incriminatoare din cadrul *apitolului 34 al Prii speciale a *odului penal (criteriul obiectiv al ilegalitii). ,e asemenea, necesitatea specificrii ilegalitii aciunii de luare, ca semn constitutiv al noiunii de sustragere, rezult din lipsa la fptuitor a oricror drepturi asupra bunurilor luate (criteriul subiectiv al ilegalitii). ,e aici se desprinde c luarea bunurilor, asupra crora fptuitorul are un drept, nu este o sustragere, c2iar dac aceast luare a fost realizat in una din formele cerute la art. !.'-!.., !7;-!7# din *P al /0. in prezena unor condiii necesare, asemenea aciune poate fi calificat ca samavolnicie. in calitate de alt semn constitutiv al noiunii de sustragere, e+aminat in conte+tul laturii obiective a sustragerii, trebuie consemnat gratuitatea lurii bunurilor de ctre fptuitor. 8uarea ilegal, dar ec2ivalent (integral compensat) a bunurilor altuia nu constituie sustragere, deoarece in acest caz posesorului nu i-a fost cauzat nici un prejudiciu patrimonial. Cratuitatea lurii are loc in cazurile in care aceast luare se realizeaz fr o despgubire in bani pe msur a costului bunului luat sau fr o acordare a ec2ivalentului sub form de munc sau bunuri de aceeai valoare, fie cu despgubire simbolic ori neadecvat a costului bunului luat. t ,e e+emplu, primirea mijloacelor bneti pentru munca efectiv prestat, dei in baza unor documente falsificate sau incorect perfectate, nu constituie o sustragere. Aceasta deoarece luarea ilegal nu este legat, in acest caz, de cauzarea unui prejudiciu patrimonial, dac fptuitorul il compenseaz printr-un ec2ivalent sub form de munc. 1otodat, dac remunerarea muncii se face nu numai cu luarea in calcul a cantitii i calitii muncii prestate, dar mai include i diverse sporuri de retribuie (pentru anii servii, pentru munca in localitile indeprtate, pentru gradul tiinific etc), atunci primirea ilegal intenionat a unor asemenea sporuri de ctre persoanele care nu au dreptul s beneficieze de ele se calific nu doar conform art. $'! din *P al /0, dar i ca sustragere (sub form de escroc2erie). ins, in acest caz, mrimea sustragerii o va forma nu intreaga sum a banilor primii, ci numai acea parte a ei care constituie sporul procentual de retribuie sau diferena dintre salariul obinuit i cel majorat. 8uarea ilegal va fi considerat gratuit i atunci cand compensarea costului bunurilor luate a avut loc deja dup svarirea sustragerii, dup consumarea acesteia ca urmare a cinei sincere. in conformitate cu lit. g) a art. (' din *P al /0, aceast circumstan poate atenua rspunderea penal pentru sustragere, dar nicidecum s-! absolveasc pe fptuitor de ea. ,espre lipsa gratuitii lurii, ca absen a semnului constitutiv al noiunii de sustragere, se poate vorbi in situaia acordrii compensrii corespunztoare pan la consumarea sustragerii, nu ins ulterior acesteia. *a parial, compensarea costului bunurilor luate trebuie considerat in funcie de mrimea prii in raport cu intregul, ca !) lipsa sustragerii infracionale (operand prevederea de la alin. (#) al art. !% din *P al /0)" #) sustragere in proporii mici din avutul proprietarului (art. &! din *odul cu privire la contraveniile administrative)" $) sustragere prevzut la alin. (!) al art. !.'-!.., !7; sau la art. !7# din *P al /0" %) sustragere svarit cu cauzarea de daune in proporii considerabile (lit. d) din alin. (#) al art. !.'" lit. f) din alin. (#) al art. !.(" lit. f) din alin. (#) al art. !.." lit. c) din alin. (#) al art.!7;" lit. c) din alin. (#) al art. !7! din *P al /0)" %) sustragere in proporii mari (alin. (!) al art. !7& din *P al /0)" &) sustragere in proporii deosebit de mari (alin. (#) al art. !7& din *P al /0).

Pentru a alege corect una din aceste soluii, este necesar analiza tuturor circumstanelor concrete ale cazului, cu luarea in seam, cand o cere situaia, a opiniei victimei. 4nfraciunile svarite prin sustragere (cu e+cepia tal2riei i a pungiei) sunt infraciuni materiale. Aadar, la calificarea infraciunilor date este imperioas determinarea urmrilor prejudiciabile pe care le provoac luarea ilegal i gratuit a bunurilor mobile din posesia altuia. in cazul fiecrei infraciuni svarite prin sustragere (cu e+cepiile sus-menionate), asupra obiectului material se produc sc2imbri privind bunul care formeaz acest obiect, sc2imbri in poziia de fapt a acestui bun, legate de trecerea lui din sfera patrimonial a victimei in sfera patrimonial a fptuitorului. 6+presia juridic, pe planul dreptului civil, a acestor sc2imbri materiale (gol patrimonial) este prejudiciul patrimonial cauzat victimei. ,ar de ce numai prejudiciul patrimonial, nu i cel moral= /spunzand la aceast intrebare, menionm, in primul rand, c, intotdeauna, rspunderea penal pentru infraciunile contra patrimoniului, in general, i pentru infraciunile svarite prin sustragere, in special, era i este condiionat de mrimea prejudiciului cauzat. Anume aceast concepie se desprinde din interpretarea prevederilor art. !#' din *P al /0. ,e altfel, e+perimentul euat de promovare a tezei coninute in redacia iniial a alin. (#) al art. !#' din *P al /0 nu vine decat in sprijinul acestei concepii. 4ar sensul acestei concepii este urmtorul contiina fptuitorului trebuie s cuprind in vizorul su toate semnele laturii obiective a infraciunii" nu-i poi imputa unei persoane ceva care nu era cuprins de contiina ei la momentul svaririi infraciunii. 5r, determinarea mrimii prejudiciului moral, precum i probarea acestuia, intotdeauna a fost dificil, fapt la care se face referin i in doctrina juridico-civil#B. in al doilea rand, aa cum rezult din prevederile art. !$7. i art. !%## ale *odului civil, reparaia prejudiciului moral este posibil numai in cazurile prevzute de legislaie (de e+emplu, in cazul inclcrii drepturilor personale nepatrimoniale, cum ar fi in ipoteza atingerii aduse vieii, sntii, libertii, inviolabilitii se+uale i libertii se+uale sau a altor valori sociale care privesc persoana). 6vident, oricare infraciune, implicand o inclcare a drepturilor victimei, pricinuiete acesteia cel puin suferine de ordin moral, dac victima este capabil s contientizeze c i-au fost inclcate anumite drepturi. ins, la fel de adevrat este c nu orice infraciune genereaz dreptul victimei la reparaia prejudiciuluitaoral cauzat prin respectiva infraciune. in aceast ordine de idei, sprijinim punctul de vedere e+primat in doctrina juridico-civil, potrivit cruia "infraciunile care aduc atingere unor valori sociale ce in de patrimoniu (de e+emplu, furtul, escroc2eria etc), dei in majoritatea cazurilor cauzeaz victimei suferine morale, nu atrag apariia la aceasta a dreptului subiectiv de reparaie a prejudiciului moral" prin corelaie, la fptuitor nu apare obligaia de a repara prejudiciul moral cauzat"##. 8ogic, rezult c prejudiciul moral nu poate fi o component a prejudiciului provocat de infraciunile contra patrimoniului, in general, i a infraciunilor svarite prin sustragere, in special. 6+cepie constituie cazurile cand, in mod adiacent, se aduce atingere relaiilor sociale cu privire la libertatea psi2ic, integritatea corporal, sntatea persoanei (lit. e) din alin. (#) al art. !.(, art. !.. din *P al /0). in toate celelalte cazuri, luarea in calcul a prejudiciului moral la calificarea infraciunii ar ec2ivala cu inclcarea flagrant a principiului legalitii. in literatura de specialitate este rspandit poziia potrivit creia mrimea prejudiciului patrimonial, cauzat de infraciunile svarite prin sustragere, corespunde valorii bunurilor sustrase de ctre fptuitor, adic se e+prim in prejudiciul patrimonial efectiv, nu i in venitul ratat #$. Aceast poziie este corect, deoarece crearea, prin infraciunile svarite prin sustragere, a obstaco- lelor in calea realizrii de ctre posesorul bunului a facultilor economice de posesie, folosin i dispunere de acel bun e+prim esena prejudiciului cauzat prin respectivele infraciuni. :umai prejudiciul patrimonial efectiv (care se prezint sub forma valorii, e+primate in bani, a bunului sustras) corespunde acestor cerine. Pagubele sub forma venitului ratat nu au relevan la calificarea sustragerii, intrucat "acesta constituie nite beneficii prezumate, care nu se afl la momentul svaririi sustragerii in posesia real a victimei i, din aceast cauz, ele nu pot fi luate din posesia victimei"#%. in adevr, este de neconceput s iei ceva care, deocamdat, nu e+ist in natur. in afar de aceasta, trebuie de menionat c gravitatea i caracterul infraciunilor svarite prin sustragere ii gsesc realizarea sub forma de ieire din

posesia victimei a unei mase determinate de bunuri ce-i aparin" valoarea economic a acestei mase de bunuri este condiionat de costul lor, e+primat in bani, la momentul comiterii infraciunii. 4at de ce clarificarea cu privire la caracterul efectiv (real) al prejudiciului patrimonial, cauzat de infraciunile svarite prin sustragere, este important nu numai pentru elucidarea esenei obiectului material al acestor infraciuni, dar i pentru intregirea imaginii noiunii de sustragere in ansamblu. in concluzie, specificm c semnul "care a cauzat un prejudiciu patrimonial efectiv altuia" face parte in mod intemeiat din randul semnelor constitutive ale noiunii de sustragere" la calificarea infraciunilor svarite prin sustragere trebuie s se in seama numai de prejudiciul patrimonial efectiv, care este de esena acestor infraciuni i care se datoreaz mecanismului de atingere adus relaiilor sociale cu privire la posesia e+ercitat asupra bunurilor mobile. 4mputarea prejudiciului patrimonial efectiv cauzat prin sustragere presupune stabilirea legturii de cauzalitate dintre luarea ilegal i gratuit a bunurilor mobile din posesia altuia, pe de o parte, i prejudiciul sus-amintit, pe de alt parte. *u alte cuvinte, pentru a imputa cuiva svarirea sustragerii, este necesar a stabili c golul patrimonial, creat in sfera patrimonial a victimei, i, implicit, sporirea atestat in cadrul sferei patrimoniale a fptuitorului reprezint efectul tocmai al lurii ilegale i gratuite a bunurilor mobile din posesia victimei. :u putem finaliza analiza laturii obiective a sustragerii fr a e+amina problema privind momentul de consumare a acestei fapte. 4nfraciunile svarite prin sustragere (cu e+cepia tal2riei i a pungiei) se consider consumate din momentul in care bunurile au fost luate din pose- sia altuia, iar fptuitorul are posibilitatea real de a se folosi sau a dispune de acele bunuri la dorina lui. ,ac fptuitorul nu a obinut posibilitatea real de a se folosi de bunurile luate sau de a dispune de ele la propria dorin, adic nu a dus infraciunea pan la capt din cauze independente de voina lui, cele comise urmeaz a fi calificate ca tentativ de sustragere (art. #( i art. !.',!.(, !7; sau art. !7! din *P al /0). *riteriul, in baza cruia a fost determinat momentul de consumare a sustragerii, se intemeiaz, aadar, nu pe deposedare (scoaterea bunului din sfera patrimonial a victimei), ci pe imposedare (trecerea acelui bun in sfera patrimonial a fptuitorului). ,ac deposedarea nu a fost urmat de cel de-al doilea act imposedarea, nu putem vorbi despre sustragere consumat. Posibilitatea real de a se folosi sau a dispune de bunurile altuia la propria dorin a fptuitorului nu presupune, necesarmente, ca acesta s inceap s se foloseasc efectiv sau s dispun de acele bunuri. ,ac ne amintim c dreptul de proprietate presupune e+istena a trei atribute - posesia, folosina i dispoziia -atunci, pentru a considera c sustragerea este consumat, doar primul atribut -posesia - trebuie s e+iste la modul obiectiv, in realitate, celelalte dou - folosina i dispoziia - e+istand doar subiectiv, in sfera psi2ic a fptuitorului. Aadar, prin "posibilitatea real de a folosi sau a dispune de bunurile luate la propria dorin" se inelege situaia cand aceste bunuri se afl in posesia fptuitorului i el singur 2otrte cum s procedeze cu ele mai departe - s le consume, s le vand, s le transmit altor persoane etc. Altfel spus, are loc o imbinare a dou criterii a criteriului obiectiv (bunurile se afl in posesia fptuitorului) i a criteriului subiectiv (fptuitorul se consider proprietar al bunurilor luate). 5 e+aminare aparte reclam problema privind momentul consumrii sustragerii svarite de pe teritoriul unui obiectiv pzit. ,e regul, in astfel de cazuri, sustragerea se consider consumat din momentul scoaterii bunurilor in afara teritoriului pzit. in acelai timp, reinerea fptuitorului avand asupra lui, la ieirea din obiectivul pzit, bunurile respective formeaz tentativa de sustragere. 8ucrtorul investit cu paza unui obiectiv, care a contribuit intenionat la svarirea sustragerii de ctre o alt persoan (de e+emplu, a inlturat obstacolele din calea svaririi sustragerii), trebuie tras la rspundere pentru complicitate la sustragere. in acord cu prevederile art. &' din *P al /0, persoana care a ascuns bunurile pe teritoriul obiectivului pzit, avand scopul scoaterii lor ulterioare in afara acestui teritoriu, in cazul retrocedrii din propria voin a bunurilor date, poate fi liberat de rspunderea penal in legtur cu renunarea de bunvoie la svarirea infraciunii.

Pan cand bunurile nu au fost scoase de pe teritoriul obiectivului pzit, sustragerea nu poate fi considerat consumat, c2iar dac aceste bunuri au fost separate de restul i au fost pregtite pentru scoaterea lor ulterioar sau dac a avut loc inelegerea prealabil cu lucrtorul investit cu paza obiectivului respectiv. ,e asemenea, sustragerea nu poate fi considerat consumat in cazul in care a fost scoas numai o parte din bunuri, e+istand intenia fptuitorului de a sustrage toate bunurile selectate. Aruncarea bunurilor, peste gard, unui alt participant la infraciune, care a fost de indat reinut, de asemenea trebuie calificat ca sustragere neconsumat (in form de tentativ), deoarece fptuitorii nu obinuseG inc posibilitatea real de a se folosi sau a dispune de acele bunuri la dorina lor. 8a fel, o e+aminare aparte necesit problema privind momentul de consumare a sustragerii titlurilor de valoare, dat fiind c e+ist cateva tipuri de astfel de titluri. Astfel, sustragerea titlurilor de valoare la purttor i a titlurilor de valoare la ordin, girate in alb, trebuie considerat consumat din momentul lurii lor fizice i, implicit, trecerii lor in folosul fptuitorului. )ustragerea titlurilor de valoare nominative i a titlurilor de valoare la ordin, girate la ordin, trebuie considerat consumat din momentul inregistrrii transferului de drepturi asupra acestor titluri de valoare in sistemul de inere a registrului deintorilor titlurilor de valoare sau din momentul in care fptuitorul a obinut posibilitatea real de a e+ercita drepturile ce rezult din acele titluri de valoare. 8uarea fizic a titlurilor de valoare nominative sau la ordin, girate la ordin, care nu este urmat de o luare juridic a acestor titluri, trebuie calificat ca tentativ de sustragere. Latura subiectiv a infraciunilor svarite prin sustragere se e+prim, in primul rand, in vinovie sub form de intenie direct. ,e asemenea, este obligatorie prezena scopului special - a scopului de cupiditate (profit). in definiia noiunii de sustragere, pe care am formulat-o supra, nu am concretizat nici forma de vinovie - intenia - nici tipul inteniei - intenia direct. Aceasta deoarece concluzia cu privire la ele poate fi fcut in urma e+aminrii profilului faptei prejudiciabile din cadrul sustragerii (a lua ceva, manifestand impruden, este practic imposibil), precum i prin specificarea scopului special - de cupiditate - care circumstaniaz prezena inteniei directe. 1otui, este necesar a meniona c, in literatura de specialitate, e+ist i viziunea potrivit creia sustragerea poate fi comis cu intenie direct sau indirect #&. *onsiderm incorect aceast viziune. Argumentele sunt urmtoarele prevzand cauzarea, prin aciunea sa, a prejudiciului patrimonial efectiv "m dauna victimei, fptuitorul dorete s intre in posesia bunurilor victimei, incluzandu-le in sfera sa patrimonial. 5rientarea inteniei fptuitorului este focalizat pe luarea bunurilor din posesia altuia. 1ocmai aceasta ii dirijeaz dorina de luare. 5 asemenea orientare a inteniei deosebete sustragerea de alte fapte, in cazul crora fptuitorul, obinand ilegal i gratuit anumite bunuri, nu dorete, ci doar admite in mod contient obinerea lor. 8ipsirea victimei de bunurile ce-i aparin, in prezena inteniei indirecte, survine ca un rezultat colateral. 5r, fptuitorul dorete s realizeze alte scopuri (de e+emplu, s-i justifice absena nemotivat de la lucru). in aceast ipotez, primirea banilor, ca urmare a prezentrii certificatului medical pentru justificarea absenei nemotivate, nu era cuprins de dorina fptuitorului" aceasta s-a produs ca un rezultat colateral. in doctrina penal se afirm c, alturi de intenia direct, poate e+ista, e+cepional, i o intenie indirect, atunci cand bunul sustras ar conine in el un alt bun, a crui eventual prezen fptuitorul a putut s-o prevad i a acceptat rezultatul eventual al aciunii sale (de e+emplu, a luat un palton in care se aflau valori)#'. :u putem sprijini un astfel de punct de vedere. 5r, este cunoscut c printre tipurile nenormative de intenie se numr i intenia iniial, i intenia supravenit. 4ntenia iniial e+ist atunci cand fptuitorul a prevzut rezultatul faptei sale pan a incepe e+ecutarea acesteia" intenia supravenit apare in situaia in care, in timpul e+ecutrii unei fapte infracionale, fptuitorul prevede un alt rezultat decat cel iniial - datorit condiiilor in care a comis fapta - i se decide s-! produc i pe acesta#(. Prin prisma e+emplului evocat mai sus, c2iar dac intenia iniial se poate e+prima i in intenie indirect - odat ce fptuitorul dobandete certitudinea c pe lang palton nu mai sunt i alte bunuri sau c pe lang acesta sunt i alte bunuri, pe care le ia - aceast intenie iniial se transform intr-o intenie supravenit. 5r, la

calificare, are importan tocmai intenia supravenit. Aceasta se formeaz pan la consumarea sustragerii, de aceea nu poate s nu fie luat in consideraie la calificare. Amintim c, dac e+ist intenia de a sustrage intregul, format din mai multe bunuri, sustragerea va fi considerat consumat doar atunci cand pentru fptuitor va e+ista posibilitatea real de a se folosi sau a dispune de toate prile acestui intreg, adic de toate bunurile. 5 astfel de posibilitate nu poate e+ista in cazul in care fptuitorul nici nu cunoate dac in bunul pe care il ia mai sunt sau nu i alte bunuri. Absena inteniei directe i a scopului de cupiditate e+clude calificarea ca sustragere a lurii ilegale i gratuite a bunurilor mobile din posesia altuia, prin care acestuia i s-a cauzat un prejudiciu patrimonial efectiv. ,e vreme ce scopul de cupiditate profit) este semnul constitutiv, fr care noiunea de sustragere nu poate fi considerat intregit, este necesar a meniona c nu poate fi recunoscut ca sustragere luarea ilegal i gratuit a bunurilor mobile din posesia altuia, luare prin care acestuia i s-a cauzat un prejudiciu patrimonial efectiv, svarit in scopul folosinei temporare a acelor bunuri, fptuitorul intenionand restituirea lor ulterioar. 6sena "folosinei temporare" const in aceea c bunurile sunt luate pe un timp oarecare, i anume - pe o perioad nesemnificativ sau strict determinat (de e+emplu, pe timpul creditrii). in astfel de cazuri, fptuitorul nu urmrete scopul de cupiditate, deoarece nu dorete s treac bunurile in stpanirea lui definitiv. in funcie de circumstanele cazului, asemenea fapte pot fi calificate conform art. !7', #$., #($, #(% etc. din *P al /0. Aadar, dac inem seama c scopul infraciunii "este anticiparea in contiina persoanei a rezultatului, spre a crui realizare sunt indreptate aciunile ei, artand ce anume tinde persoana s ating prin conduita sa"#., atunci scopul de cupiditate reprezint anticiparea in contiina fptuitorului a stpanirii sale definitive asupra bunurilor luate, cand el va avea posibilitatea de a poseda, a folosi i a dispune de aceste bunuri ca i cum ele ar fi ale lui proprii. 9ineineles, nu se are in vedere c el poate deveni proprietar, deoarece este imposibil a dobandi dreptul de proprietate pe cale infracional. 3ictima sustragerii nu-i pierde drepturile sale asupra bunurilor ce i-au fost sustrase. Potrivit unei opinii e+primate in literatura de specialitate, scopul de cupiditate e+ist doar in cazul in care fptuitorul este interesat personal in sustragerea bunurilor#". Acest punct de vedere nu poate fi acceptat, deoarece el ingusteaz neintemeiat coninutul social al scopului de cupiditate. 6ste posibil comiterea sustragerii in scopul transmiterii bunurilor unor tere persoane dintr-un sentiment de gratitudine fa de acestea, in vederea ac2itrii ctre ele a datoriilor nestinse etc. Hi in acest caz, sustragerea este comis in scop de cupiditate (la concret - in scop de inavuire a unor tere persoane), deoarece, vzandu-se in postura de pretins proprietar, fptuitorul nu face decat s rea- @zeze atributul de dispoziie care deriv din dreptul de proprietate. in ipoteza dat, c2iar dac fptuitorul urmrete scopul de cupiditate, el nu urmrete totui s obin profitul pentru sine personal. :u vom putea inelege corect esena scopului de cupiditate fr a e+amina problema privind motivul de cupiditate. in general, motivul de cupiditate se prezint ca unul dintre aspectele interesului material, i anume ca nzuin de a obine un venit material pentru fptuitor sau pentru alte persoane (dar, cum se va vedea infra, nu pentru oricare persoane). :zuina de a fi scutit de c2eltuielile materiale - cellalt aspect al interesului material - nu reprezint motivul de cupiditate. Prezena scopului de cupiditate nu presupune prezena obligatorie a motivului de cupiditate. 6+plicaia este c motivul de cupiditate const in nzuina fptuitorului de a obine, de pe urma celor sustrase, venit material pentru sine sau pentru apropiaii si, fie pentru ceilali participani la infraciune, sau, mai scurt, pentru o persoan care a acordat, direct sau indirect, o asisten material fptuitorului sau care, in previziunea fptuitorului, ii va acorda o astfel de asisten in viitor. 6ste ins perfect posibil situaia cand fptuitorul ia bunurile de la persoan pentru a le trece in folosul unor tere persoane, fr a se inavui personal sau fr a spera la o inavuire personal in viitor (de e+emplu, fptuitorul transfer intreaga sum de bani sustras pe contul unei case de copii, pstrandu-i anonimatul absolut, deci e+cluzand din start orice fel de "contraprestaie" pentru "altruismul" su). in aceste condiii, fapta intrunete toate semnele constitutive ale noiunii de sustragere, ins fr a fi svarit din motiv de cupiditate. ,e aceea, motivul de

cupiditate nu este imanent pentru e+istena faptei de sustragere, deci nu este susceptibil de a fi inscris printre seninele constitutive ale noiunii de sustragere. in ultim instan, pentru componena generic de sustragere, conteaz nu cine anume va obine venitul material provenit de pe urma infraciunii -insui fptuitorul sau alte persoane= Are insemntate faptul c victima este lipsit, contrar voinei sale, de bunurile ce-i aparin. )usinem, in acest sens, opiniile e+primate in literatura de specialitate privind caracterul neobligatoriu al motivului de cupiditate in cazul sustragerii. Astfel, 3. :. 8itvinov afirm, alturi de ali autori, c motivele participanilor minori la sustragerea svarit de dou sau mai multe persoane se e+prim in "dorina lor de a se impune in faa altora"B ;. Ali autori consider c, in ipoteza sustragerii, motivul de cupiditate nu trebuie s fie in mod obligatoriu unicul motiv". Aa cum s-a vzut mai sus, svarind sustragerea, fptuitorul se poate conduce i de alte motive, inclusiv unele "nobile", cum ar fi nzuina de a-i ajuta dezinteresat pe cei nevoiai. in concluzie, nu motivul de cupiditate, ci scopul de cupiditate, indispensabil pentru oricare infraciune svarit prin sustragere, trebuie s fie reflectat in definiia noiunii de sustragere. Subiectul sustragerii este persoana fizic responsabil, care la momentul svaririi infraciunii a implinit varsta rspunderii penale !% ani (art. !.'-!.." alin. (#) i ($) ale art. !7;" alin. (#) al art. !7# din *P al /0) sau !' ani (in celelalte cazuri). *oborarea limitei de varst a rspunderii penale pentru infraciunile prevzute la art. !.'-!.., alin. (#) i ($) ale art. !7;, alin. (#) al art. !7# din *P al /0 este condiionat nu doar de gradul sporit al pericolului social al acestor infraciuni, dar i de frecvena lor ridicat printre faptele penale svarite de minori, determinat de accesibilitatea intelectual i e+ecutorie a formelor respective de sustragere pentru minorii care au atins varsta de !% ani. in unele cazuri, infraciunile din subgrupul sustragerilor pot fi svarite numai in prezena subiectului avand caliti speciale. Astfel, delapidarea averii strine (art. !7! din *P al /0) poate fi svarit, dup cum am menionat, doar de o persoan creia i s-au incredinat in administrare bunurile altei persoane, in afar de aceasta, despre prezena subiectului special se poate vorbi in cazul modalitilor agravate de la lit. d) din alin. (#) al art. !7; i de la lit. d) din alin. (#) al art. !7! din *P al /0. intrucat calitatea de subiect special constituie totui o e+cepie, i nu c regul, care privete subiectul sustragerii, considerm oportun e+aminarea calitii respective in conte+tul concret al faptelor de la lit. d) din alin. (#) al art. !7; i art. !7! (inclusiv de la lit. d) din alin. (#)) din *P al /0. inainte de a trece la analiza fiecrei infraciuni in parte din grupul celor svarite prin sustragere, menionm c noiunile "dobandirea ilicit" (art. !7; din *P al /0)" "insuirea ilegal" (art. !7! din *P al /0)" "insuire" (art. !7', #($ i #(% din *P al /0) sunt considerate drept ec2ivalente cu noiunea de sustragere. 1oate aceste noiuni e+prim in forme diferite acelai coninut. 1otodat, in sensul art. !7& din *P al /0, prin "insuire" se are in vedere "sustragere i antaj".