Cuprins

Linia de prelucrare cauciuc ........................................................................................................ 2 1.Prognozarea impactului ........................................................................................................... 7 2. Aerul ....................................................................................................................................... 9 Date generale .......................................................................................................................... 9 Surse si poluanti ................................................................................................................... 10 3.Prognozarea calitatii aerului .................................................................................................. 13 4.Zgomot si vibratii .................................................................................................................. 15 Masuri de diminuare a impactului ........................................................................................ 16 5.Sol.......................................................................................................................................... 18 Tipuri de sol si modul de folosire......................................................................................... 18 Sursele de poluare a solului .................................................................................................. 19 Surse de poluare a solului si lucrari necesare organizrii de antier .................................... 19 Surse de poluare a solului in perioada functionarii obiectivului .......................................... 20 Prognozarea impactului si masuri de diminuare a impactului ............................................. 21 Descrierea impactului asupra mediului a lucrrilor organizrii de antier ........................... 21 Descrierea impactului asupra mediului in timpul functionarii ............................................. 22 6.Flora si fauna ......................................................................................................................... 23 Impactul prognozat si masurile de diminuare ...................................................................... 23 Estimarea impactului potential al proiectului asupra speciilor si habitatelor din aria protejat de interes comunitar; ............................................................................................. 24 Impactul rezidual .................................................................................................................. 28 BIBLIOGRAFIE ...................................................................................................................... 29

Linia de prelucrare cauciuc

Procesul de prelucrare a deseurilor din cauciuc, consta in distructia termica a deseurilor de cauciuc provenite din anvelope uzate, benzi transportoare, operatii ce se realizeaza pe linia de prelucare cauciuc. Linia este dotata cu utilaje similare procesului de prelucrare a maselor plastice, si consta din urmatoarele echipamente :

A .Procesul de descompunere termica -incarcator automat cu piston hidraulic-pozitia 1 cu dimensiunile Lxlxh=3x1,2x2m utilizat pentru incarcarea reactorului cu deseuri din cauciuc, care dupa incarcare este indepartat, reactorul fiind inchis ermetic. Incarcatorul pentru alimentarea raectorului de piroliza este fixat pe reactor prin intermediul unei guri de incarcare cu Dn 1,4m. -reactor de piroliza pozitia 2, cu V=40,62mc, prevazut cu manta exterioara cu V=41,05mc, prin care circula gazele fierbinti pentru asigurarea temperaturii

necesare procesului de descompunere termica. Cantitatea de materii prime ce urmeaza a fi prelucrata este de 10t/sarja/reactor, in cazul deseurilor din cauciuc. Reactorul de piroliza este amplasat intr-o cuva prevazuta cu rebord sub nivelul cotei 0, avand prevazuta pe una din laterale zona de alimentare cu combustibil solid care prin ardere genereaza gaze arse ce circula prin manta si initiaza reactia de descompunere termica. Dupa initierea reactiei, incalzirea mantalei reactorului se 2

realizeaza datorita circulatiei in instalatie, respectiv in manta a fractiei gazoase rezultate din descompunerea cauciucului. Pe latura opusa, intr-o cuva betonata situata sub cota 0, prevazuta cu rebord este amplasat rezervorul pentru colectarea negrului de fum in cazul prelucrarii cauciucului. In interiorul reactorului se afla un snec melcat pentru ghidarea materialuluideseuri de cauciuc. Faza de initiere a procesului de incalzire a reactorului pentru prima sarja se realizeaza prin intermediul sobei de ardere situata la partea inferioara a reactorului, prevazuta cu 3 guri de alimentare pentru combustibil solid- lemn sau carbune. Dupa initierea reactiei, temperatura in reactor pentru desfasurarea procesului este asigurata prin arderea gazelor cu continut de gaz metan ce alimenteaza arzatoarele de pe cazan prin intermediul a 2 guri situate la partea inferioara a cazanului. Procesul incepe odata cu atingerea temperaturii de lucru necesara descompunerii termice a deseurilor de cauciuc din reactor si se termina in momentul in care nu mai rezulta gaz de sinteza ce alimenteaza arzatoarele din instalatie, procesul de distructie fiind finalizat. Prelucrarea deseurilor de cauciuc are la baza procesul de piroliza intr-un reactor special dimensionat si proiectat, la temperaturi de 400-600C, si presiune 0,5barri, procesul tehnologic fiind discontinuu pe sarje, parametrii tehnologici fiind reglati prin intermediul unui calculator de proces, cu semnalizare optica si acustica a situatiilor de avarii. In cazul primei sarje de prelucrare a deseurilor de cauciuc, procesul de incalzire si distructie termica dureaza 18 ore, dupa care urmatoarele sarje au o durata de 14-15ore- 3 sarje/ 2 zile, instalatia fiind mentinuta la parametrii de temperatura si presiune. -racitor primar cu 2 compartimente pozitia 3 cu V=0,5mc/compartiment, prevazut cu manta de racire cu apa, este amplasat in partea opusa gurii de incarcare a reactorului. Gazele rezultate cu temperatura de 270-290C din procesul de distructie termica din reactor sunt dirijate catre racitorul primar, dupa care sunt preluate de conducta de racire. -conducta de racire-pozitia 4 conducta mansonata, cu V exterior/

interior=2,38/1,38mc prin care circula apa de racire in manta. Fractiile in amestec rezultate din procesul de distructie a deseurilor de cauciuc care circula prin conducta 3

principala sunt racite la temperatura de 170-190C, si trecute in separatorul vertical cu manta -separatorul vertical cu manta pozitia 5 cu V=1mc, asigura racirea fractiilor gazoase din amestec prin circulatia apei reci in manta in scopul separarii acestora functie de densitate. In vasul separator vertical la partea superioara se afla fractia gazoasa usoara, ce este separata si dirijata printr-o conducta catre cele doua condensatoare cu V=3,6mc/buc, orizontale. In separator ramane fractia medie cu continut de apa, continutul de apa la inceputul reactiei de distructie termica este in procent mai mare, iar pe parcursul reactiei de descompunere termica, acesta se reduce. Apa se afla situata la partea de jos a separatorului, fiind eliminata printr-un stut de evacuare situat pe separator, dupa evacuare fractiei medii. Fractia medie aflata la partea superioara a separatorului dupa evacuarea fractiior gazoase este preluata printr-o conducta cu depozitare in rezervorul de stocare- pozitia 8, cu V=3,5mc. Pentru mentinerea presiunii de max 0,5 barri de pe conducta de aductiune gaze fierbinti din reactor, ce face legatura la separator pozitia 5, aceasta se realizeaza prin intermediul pompei de vid -pozitia 6 si a vasului de stocare de apa-pozitia 7 cu V=0,5mc, aferent pompei de vid. Prin separarea apei de condens de fractia medie se reduce rapid temperatura gazelor, ceea ce asigura decomprimarea traseelor de transport -rezervorul de stocare- pozitia 8, cu V=3,5mc, pentru colectarea fractiilor petroliere medii este orizontal prevazut cu sticla de nivel si pompa de transfer a continutului care porneste automat atunci cand nivelul stabilit este maxim, cu dirijare catre rezervoarele de stocare fractii petroliere medii din parcul de rezervoare. -condensatoare orizontale- pozitia 9 cu V=3,6mc/buc, doua bucati asezate orizontal suprapuse sunt prevazute cu serpentine de racire, cu un numar de 57 tevi interioare, prin care trece fractia gazoasa. Racirea fractiei gazoase se realizeaza prin intermediul apei de racire din interiorul condensatorului in care sunt imersate tevile interioare. Prin racire, gazul ajunge la temperatura de 25-30C, se transforma in fractia petroliera usoara si corespunde etapei finale de piroliza a materiei prime- mase plastice. Fractia petroliera usoara se colecteaza in rezervorul pentru fractia usoarapozitia 10 cu V=3,5mc

-rezervorul pentru colectarea fractiei usoare-pozitia 10 este orizontal, prevazut cu sticla de nivel si pompa de transfer a continutului care porneste automat atunci cand nivelul este maxim, cu dirijare catre rezervoarele de stocare din parcul de rezervoare. Gazul de piroliza rezultat din distructia termica cu separarea fractiilor medii si usoare in cele doua rezervoare orizontale de colectare cu V=3,5mc/buc contine si o fractie ce ramane in stare gazoasa- gaz de sinteza. Gazul de sinteza cu continut de gaz metan cu temperatura de 25-30C este dirijat prin intermediul unei conducte la condensatorul vertical dublu- pozitia 11, dupa care este dirijat prin conducta la arzatoarele aferente reactorului de piroliza, si asigura mentinerea regimului termic in cazanul de piroliza. -condensatorul vertical dublu- pozitia 11 -gazul care circula prin cele doua condensatoare verticale este dirijat catre arzatoarele aferente cazanului, acestea fiind prevazute si cu un dispozitiv antiflacara inapoi.

B.procesul de depoluare a gazelor arse Prin arderea gazului metan din gazul de sinteza in arzatoarele aferente reactorului de piroliza, se mentine regimul termic privind distructia termica a cauciucului. Gazele arse evacuate din mantaua reactorului contin SO2 cca 0,03%, acestea fiind dirijate prin intermediul unei conducte dotata cu un ventilator cu un debit de 9.500Nmc/h catre cosul de dispersie. Gazele aspirate din mantaua reactorului sunt dirijate inainte de evacuare catre filtrul de spalare- pozitia 14 cu V=1,4mc, prevazut la interior cu inele ceramice pentru marirea suprafetei de contact dintre apa de spalare si gazele arse cu continut de pulberi provenite din gazele arse. Pentru dilutia gazelor arse cu contin de SO2 si pulberi, in filtrul de spalare, acestea vor fi spalate cu apa prin stropire la partea superioara a filtrului. Filtru este vertical, la partea superioara fiind prevazut cu o diuza ce pulverizeaza apa peste inelele asezate in straturi in interiorul coloanei ocupand 2/3 din volumul acesteia. Gazele arse intra in filtru prin partea de jos- lateral, urmand traseul de jos in sus si sunt evacuate printr-un stut lateral la partea superioara a filtrului cu dirijare catre cosul de dispersie- pozitia 12, cu H=10m.

Apele de spalare rezultate din filtrul de spalare a gazelor arse cu continut de H2SO3 si pulberi sunt preluate de la baza filtrului de spalare si evacuate in bazinul de recirculare ape de racire pozitia 13 cu dimensiunile Lxlxh=6x1,5x1,5m, cu V=13,5mc, impartit in 3 compartimente, pentru a asigura necesarul de apa de racire din sistemul. Primul compartiment cu un volum de 4,5mc asigura colectarea apei calde pulverizate de la filtru de spalare gaze arse cu continut de pulberi si acid sulfuros. Pulberile sunt retinute la suprafata apei si indepartate periodic prin colectare si depozitare rezultand cca 5kg/saptamana. Apa calda din primul compartiment comunica la partea inferioara cu cel de al doilea compartiment si respectiv al treilea compartiment. Prin trecerea apei in ultimele doua compartimente are loc procesul de racire, aceasta fiind pompata prin intermediul unui sorb existent pe fundul bazinului si dirijata in instalatia de racire. Pe partea laterala a reactorului, opus zonei de alimentare cu combustibil este prevazuta o cuva betonata, prevazuta cu rebord in care este amplasat un rezervor metalic cu V=5,35mc, acoperit cu capac etans, pentru retinerea si stocarea negrului de fum. Din acest rezervor negru de fum este transportat pneumatic intr-un vas cilindric pozitia 15 cu V=1,5mc cu depozitare in saci si dirijare catre instalatia de brichetare.

Schema de flux pentru procesul tehnologic de piroliza a deseurilor din cauciuc

1.Prognozarea impactului
Concentratiile si debitele de poluanti prezentate in tabelul de mai jos corespund volumului de activitate estimat a se desfasura in cadrul investitiei Amenajare spatiu pentru reciclarea/valorificarea deseurilor nepericuloase din cadrul SC ECO PIROTEC SRL Serbesti, comuna Ciortesti, judetul Iasi, ca urmare a aplicarii tehnologiei de piroliza a deseurilor din cauciuc si mase plastic cu respectarea celor mai bune tehnici disponibile.

Nr. crt.

Sursa generatoar e

Natura apei si compusii acesteia

Debitul mc/ an

Mod de evacuare

NTPA 002/2002 HG 352/2005, mg/l

Cantitate evacuata kg/ an

Ape de

uzate Ape uzate de 35mc/ an la spalare PH suspensii CCOCr CBO5 Sulfati

Vidanjare catre Statia de epurare 6,5-8,5 350 500 300 400 12,25 17,5 10,5 14,0

spalarea gazelor arse

Ape

uzate Ape menajere PH suspensii CCOCr CBO5 Amoniu

uzate 75mc/ an Bazin betonat 6,5-8,5 26,25 37,5 22,5 2,25 1,875

menajere

stocare ape 350 uzate cu 500 300 30 25 V=50mc/b uc- 1buc

Detergenti

Apele uzate de spalare gaze arse si apele uzate menajere stocate, vor fi preluate prin vidanjare in baza contractelor incheiate si dirijate catre Statia de epurare. Cele mai bune tehnici disponibile, inseamna si reducerea consumului de apa ceea ce se poate realiza prin utilizarea jeturilor de presiune la curatirea incintei, a pardoselilor, a echipamentelor. Este foarte important sa se gaseasca un echilibru intre modul de spalare aplicat si reducerea consumului de apa pe cat posibil. Intretinerea regulata conform programului, efectuarea reparatiilor curente, precum si efectuarea verificarilor in perioadele operationale conduc la reducerea consumurilor de utilitati, respectiv a consumului de apa. Activitatea desfasurata in cadrul obiectivului va urmari incadrarea

concentratiei poluantilor emisi din activitate in limitele impuse prin legislatia in

vigoare, ceea ce conduce la concluzia ca functionarea la capacitatea proiectata a instalatiei nu se constituie intr-un poluator major al zonei. Pentru prevenirea poluarii apei subterane se vor intretine in stare corespunzatoare de functionare reteaua de canalizare ape uzate, bazinul betonat, vidanjabil, cu respectarea instructiunilor de lucru.

2. Aerul
Date generale Instalatia de reciclare/valorificare deseuri nepericuloase ce apartine SC ECO PIROTEC SRL Serbesti este amplasata in intravilanul localitatii Serbesti,

comuna Ciortesti, judetul Iasi in vecinatatea unor terenuri agricole si zona impadurita. Climatul comunei Ciortesti are un caracter temperat continental de nuan excesiv, caracterizat prin veri clduroase i ierni geroase cu viscole. n zona comunei nu exist puncte de monitorizare a factorilor meteorologici. Temperatura medie anual este cuprins intre 9 i 10 C, cu un maxim mediu n luna iulie cuprins ntre 20 21 C, i un minim mediu n ianuarie, ntre -3 i -4. Aceste valori dau o amplitudine anual de 24 25C, ceea ce denot un caracter continental accentuat. Regimul pluviometric- umezeala relativ are o valoare medie anual relativ redus, n jur de 74 %, cu un maxim mediu n decembrie, n jur de 89 % i un minim mediu n august, n jur de 64 %. Cele mai mari cantiti de precipitaii cad n sezonul cald i au caracter de averse. n condiiile unei alctuiri geologice dominate de nisipuri, ale preponderenei versanilor abrupi i lipsii de protecia pdurilor, un astfel de regim pluvial determin procese intense de splare a solului i de eroziune torenial pe versani. Precipitaiile medii anuale sunt relativ reduse, cuprinse ntre 450 si 500 mm/mp n medie pe an, regimul ploilor caracterizndu-se prin neuniformitate, cu cantiti mai mari n iunie (60 70mm/mp) i mici iarna i la nceputul primverii (25 30mm/mp). Vara cad ploi sub form de averse toreniale, care au consecine negative asupra terenurilor, intensificnd eroziunile.

Din analiza datelor reiese c exist un numr nsemnat de zile cu vnturi tari, care se grupeaz preponderent pe direciile: N-V, S-E i N. Vnturile cele mai frecvente sunt cele din nord-vest i sud est, diecia dominant fiind nord-vest, cu o fecven medie de peste 20 %. Calmul atmosferic are de asemenea o pondere mare, n jur de 30%. Viteza medie anual a vnturilor este de 3 - 3,5 m/s. Surse si poluanti Prin natura activitatii ce se va desfasura in cadrul obiectivului de investitii, sursele generatoare de poluare ale aerului sunt: Surse punctiforme -emisii dirijate - activitatea de procesare a deseurilor de cauciuc si mase plastice genereaza emisii de gaze arse evacuate prin exhaustare prin intermediul cosurilor de dispersie cate 1buc/linie -emisii nedirijate- manipularea combustibilului lichid rezultat ca urmare a procesului de piroliza si a aerisirilor aferente rezervoarelor de stocare genereaza emisii de compusi organici volatili Emisii fugitive -sistemul de receptie si manipulare materie prima- deseuri de cauciuc si mase plastice genereaza emisii fugitive-pulberi in suspensie -circulatia mijloacelor auto din incinta genereaza emisii de gaze arse ce contin CO, pulberi, NOx. Prin functionarea obiectivului de investitii, posibilul impact produs asupra calitatii aerului in arealul analizat este minim. Ca urmare a activitatii desfasurate in cadrul SC ECO PIROTEC SRL Serbesti, zonele de activitate cu emisii in atmosfera sunt: zona de descarcare deseuri nepericuloase- cauciuc si mase plastice, este

o zona deschisa ce poate genera emisii de pulberi in suspensie. Dispersia pulberilor se realizeaza in mod natural ca urmare a curentilor locali. instalatia de procesare deseuri de cauciuc sau mase plastice este dotata

cu un sistem pentru spalarea si filtrarea gazelor arse compus dintr-un filtru cu V=1,4mc, prevazut cu inele ceramice. Gazele arse preluate din mantaua reactorului prin intermediul unui ventilator cu un debit Daer=9.500Nmc/h si dirijate catre un 10

filtru pe la partea inferioara a acestuia. La partea superioara filtrul este prevazut cu o diuza de stropire apa care prin pulverizare retine pulberile antrenate, gazele spalate fiind dirijate catre cosul de dispersie aferent fiecarei linii cu H=10m, Dn=0,4m. In cazul celor doua linii ce prelucreaza mase plastice, gazele de ardere preluate contin numai pulberi fine spalate prin intermediul fitrului si dirijate catre cele doua cosuri de dispersie aferente fiecarei linii. In cazul liniei de prelucrare cauciuc, gazele de ardere preluate prin intermediul sistemului de aspiratie gaze contin pulberi fine si SO2 ce sunt dirijate catre filtru de spalare gaze, cu evacuare catre bazinul de recircualre ape de racire. Gazele arse spalate provenite din arderea combustibililor sunt evacuate prin exhaustare catre cosul de dispersie. In cazul liniei de deseuri de cauciuc, gazele arse pot contine si urme de SO2, care sunt retinute prin spalare cu apa rezultand acidul sulfuros in concentratie de 0,07% din cantitatea de 13,5mc de apa din bazinul de recirculare. Apa cu continut de pulberi ce rezulta din procesul de spalare gaze in cazul celor 3 linii sunt dirijate catre primul compartiment al bazinului de recirculare apa de racire- pozitia 13, din dotare fiecarei linii. Particolele de pulberi- cenusa sau negru de fum, sunt preluate prin intermediul unei site de pe suprafata apei si depozitate intr-un recipient metalic. Emisiile de gaze arse rezultate din procesul de incalzire a mantalei reactorului pentru mentinerea temperaturii de lucru sunt generate : -in faza initiala de functionare a liniilor din utilizarea combustibililor solizilemn sau brichete din cenusa si negru de fum -pe parcursul procesului de distructie termica mentinerea temperaturii se realizeaza prin arderea CH4 continut in gazul de sinteza Poluanti Debit de aer Combustibil solid lemn, brichete Concentratie mg/Nmc CO NOx SO2 pulberi Daer= 9500 Nmc/h 250 400 400 100 Debit masic g/h 2.375 3.800 3.800 950 Concentratie mg/Nmc 100 350 35 5 Debit masic g/h 950 3.325 332,5 47,5 Combustibil gazos- CH4

11

Calculele debitelor masice pentru poluantii emisi in mediu au fost estimate pentru concentratiile maxime admise conform legislatiei in vigoare. Concentratiile poluantilor specifici din gazele arse vor trebui sa se incadreze in limitele ORD 462/93. rezervoarele de stocare a combustibilului lichid- 7 buc cu V=60mc/buc

(50t/buc), capacitate totala de stocare 336mc cu un grad de umplere de 80%, din cadrul parcului de rezervoare vor fi prevazute cu guri de aerisire ridicate la inaltime dotate cu opritori de flacari in vederea retinerii eventualelor emisii de COV. Ca urmare a modului de desfasurare a procesului tehnologic, cat si a dotarilor, concentratiile emisiilor de poluanti vor fi reduse cu incadrarea in limitele maxime admise. Combustibilul lichid rezultat in urma procesului de piroliza a deseurilor de mase plastice si cauciuc, contine hidrocarburi alifatice in procent de 27,8% si hidrocarburi aromatice in procent de 72,2%, conform Certificatului de analiza emis de Romcontrol SA. Valoarea limita de emisie de compusi organici volatili pentru instalatia analizata urmeaza a fi stabilita prin Autorizatia emisa in baza monitorizarii emisiilor de poluanti de catre autoritatea competenta pentru protectia mediului. Nivelul de emisii in aer este determinat de mai multi factori in lant ce pot influenta calitatea aerului : respectarea parametrilor tehnologicitemperatura, presiune cu

monitorizarea procesului de distructie termica reducerea concentratiei de bioxid de sulf din gazele arse prin spalarea acestora cu apa in filtru de spalare prevazut cu inele ceramice pentru marirea suprafetei de contact respectarea programului de verificare periodica a instalatiei si efectuarea de reparatii curente Concentratiile poluantilor evacuati vor trebui sa se situeze ca valori spre limitele inferioare ale CMA ca urmare a dotarii instalatiei cu echipamente de depoluare a aerului si respectarea regimului tehnologic. In vederea verificarii desfasurarii procesului de distructie termica cu incadrarea in limitele parametrilor tehnologici instalatia va fi dotata cu un sistem de monitorizare a concentratiilor emisiilor pe toata durata de functionare a instalatiilor.

12

In ceea ce priveste traficul auto in incinta obiectivului analizat, acesta va fi redus comparativ cu traficul din zona DN 24. Gazele arse provenite din gazele de esapament sunt dispersate ca urmare a curentilor de aer locali, amplasamentul fiind situat intr-o zona deschisa. In cazul estimarii unui trafic redus auto in incinta obiectivului, acesta va conduce la debite masice reduse evacuate prin gazele de esapament si dispersate in mod natural, circulatia . Denumirea sursei Poluanti si debite masice [g/h] CO -gaze de esapament de la mijloacele auto ce functioneaza pe motorina (2,5 l/zi) 27,5 775 62,5 CO2 Nox

Avand in vedere amplasamentul obiectivului intr-o zona adiacenta DN 24 cu trafic auto intens, concentratiile noxelor rezultate din circulatia auto din incinta sunt reduse. In ceea ce priveste calitatea aerului se impune respectarea dotarilor prevazute in proiect cu utilaje performante conform tehnologiei aplicate in vederea incadrarii concentratiilor emisiilor de poluanti in limitele impuse prin legislatia in vigoare.

3.Prognozarea calitatii aerului

Aprecierea calitatii aerului in zona s-a efectuat functie de valorile concentratiilor de poluanti standardizate. Standardele de calitate a aerului cuprind valori ale CMA functie de aria de protectie, natura obiectivului protejat si timpul de mediere. Amplasamentul noului obiectiv se situeaza in intravilanul localitatii Serbesti, comuna Ciortesti, judetul Iasi si apartine SC ECO PIROTEC SRL. Prin natura activitatii ce urmeaza a se desfasura in cadrul noii investitii se poate estima urmatoarele emisii generate pe amplasament :

13

Instalatia generatoare

Punct de emisie

Poluant

Valoare limita emisei mg/Nmc

Debit masic de g/h

Instalatia reciclare/valorificare deseuri

de Sistem de evacuare CO gaze arse cu SO2 NOx 3 Pulberi

250 400 400 100

2.375 3.800 3.800 950

nepericuloase- Daer=9500Nmc/hcos bucutilizarii combustibilului solid dispersiein

cauciuc si mase plastice

cazul

Sistem de evacuare CO gaze arse cu SO2 NOx 3 Pulberi

100 35 350 5

950 332,5 3325 47,5

Daer=9500Nmc/hcos bucdispersiein

cazul

utilizarii CH4 din gazul de sinteza Zona de depozitare Aerisiri prevazute COV 100

combustibili

lichizi- cu opritori de flacari

fractii medii si usoare

Calitatea atmosferei in zona, in cazul concentratiilor de CO, pulberi, NOx, SO2, acestea vor trebui sa se incadreze in limitele impuse de ORD 592/2002 a valorilor de prag si a valorilor limita asa cum reiese din tabelul urmator :
Denumire Sursa genera toare Timp de lucru anual, (h) Reactor piroliza deseuri
Cos dispersie gaze Daer= 7920 h/an

Tempera Poluani tura gaze, (C) generai

Concentratii cf ORD 592/2002

Debit masic g/h

Cantiti de poluani generai (t/an)

Protecti

Protectia

Protectia Protectia sanatatii 3,325

Protectia

Protectia vegetatiei 0,0015048

sanatatii vegetatiei

vegetatiei sanatatii 0,19 0,026

SO2

350 g/mc

20 g/mc 30 g/mc

80-90

NOx

200 g/mc

1,9

0,285

0,015048

0,0022572

14

mase plastic si cauciuc

9500 Nmc/h H=10m Dn=0,4m

CO PM10

10mg/mc

---

95 0,475

-----

0,7524 0,003762

-----

50g/mc

---

Pentru perioada de exploatare a noului obiectiv Instalatie pentru reciclare/valorificare deseuri nepericuloase- deseuri de mase plastic si cauciuc, au fost analizate valorile maxime estimate ale poluantilor emisi de la sursa in raport cu concentratiile maxime admise pentru o medie de lunga durata o ora, respectiv un an, conform Legii 104/2011 lege privind calitatea aerului nconjurtor pentru poluan ii pulberi, Nox, Sox, CO, respectiv ORD 592/2002. In conditiile functionarii celor 3 linii de piroliza, concentratiile poluantilor emisi in atmosfera vor fi considerate ca suma conecntratiilro emise din cele 3 surse generatoare de gaze arse, respectiv:
Sursa generato are Poluani genera i Protectia sanatatii Protectia vegetatiei 20g/mc 30g/mc ----Protectia sanatatii 9,975 5,7 285 1,425 Concentratii cf ORD 592/2002 Debit masic g/h Protectia vegetatiei 0,57 0,855 ----Cantiti de poluani generai (t/an) Protectia sanatatii 0,078 0,045144 2,2572 0,011286 Protectia vegetatiei 0,0045144 0,0067716 -----

Cos dispersie3 buc H=10m

SO2 NOx CO PM10

350g/mc 200g/mc 10mg/mc 50g/mc

4.Zgomot si vibratii
Sursele generatoare de zgomot si vibratii sunt constituite din utilajele care prezinta organe in miscare pompe, ventilatoare, incarcatoare reactor, precum si circulatia mijloacelor auto in incinta. Avand in vedere ca procesul tehnologic din cadrul investitiei se va desfasura in incinta semideschisa, iar utilajele generatoare de zgomot si vibratii se vor monta pe fundatii elastice sau cu elemente elastice de preluare a vibratiilor nivelul intensitatii zgomotului este diminuat. Intensitatea nivelului de zgomot la imisii va trebui sa se incadreze in limitele STAS 10009/88, STAS 6161.3/82 cu valori de 50-60dB(A)- pe durata zilei, 45dB(A) in timpul noptii. 15

Conform HG1756/2006, echipamentele cu functionare in spatii deschise, vor trebui sa aiba agrementul din punct de vedere al nivelului de zgomot cu respectarea conditiilor impuse. Circulatia auto in incinta se realizeaza pe alei betonate continui conducand la diminuarea nivelului de zgomot. Din masuratorile efectuate la unitati similare nivelul de zgomot la limita incintei se situeaza la valori de 50-55 db (A) cu unele varfuri de 60-65 db (A) fiind influentat si de traficul rutier din zona. Utilajele prevazute in dotarea noii investitii vor fi utilaje ce asigura protectia calitatii aerului, prin dotarile cu echipamente de depoluare, prin monitorizarea emisiilor si a parametrilor tehnologici ceea ce va conduce la incadrarea concentratiei poluantilor in limitele impuse prin normativele in vigoare. Din datele prezentate se poate concluziona ca impactul investitiei nou realizate asupra factorului de mediu aer este redus, in conditiile respectarii masurilor impuse in proiect, precum si a realizarii acestora in executie. Masuri de diminuare a impactului In vederea diminuarii impactului produs asupra mediului prin functionarea obiectivului se va urmari imbunatatirea parametrilor privind emisiile fugitive din zona instalatiei de piroliza si a parcului de rezervoare, ce pot genereaza emisii cu continut de COV. Dotarea cu echipamente corespunzatoare prevazute cu sisteme de automatizare, de reglare si control a parametrilor si a regimului de functionare, prin monitorizarea emisiilor atmosferice se va urmari incadrarea concentratiilor de poluanti in limitele admise de normativele in vigoare cu posibilitatea limitarii concentratiilor acestora. In ceea ce priveste evacuarea aerului din incinta tehnologica, aceasta se realizeaza in mod natural datorita amenajarii incintei tehnologice, prevazuta cu sistem deschis de ventilatie. In cazul parcului de rezervoare, acestea vor fi prevazute cu aerisiri ridicate la inaltime prevazute cu opritoare de flacari. In conditiile desfasurarii procesului tehnologic in reactoare inchise si sisteme de transport a fluidelor prin conducte tehnologice se reduce posibilitatea emisiilor de poluanti in atmosfera.

16

Gazele arse provenite din procesul de piroliza a cauciucului si a maselor plastice inainte de evacuare acestea sunt trecute printr-un filtru de spalare prevazut cu inele ceramice in vederea retinerii pulberilor antrenate, cat si a SO2 in cazul liniei de distructie cauciuc. Gazele evacuate dupa trecere prin filtru de spalare sunt dirijate catre cosul de dispersie aferent fiecarei linii cu H=10m ce asigura o buna dispersie a acestora in zona. Gazele rezultate de pe linia de procesare cauciuc pot contine un procent de 0,03% -maxim 1% de SO2. Prin spalare cu apa in contracurent SO2 se transforma in acid sulfuros, acesta fiind dirijat catre primul compartiment din bazinul de recirculare apa de racire, concentratia acestuia fiind de 0,07%. Concentratia acidului sulfuros din bazinul de recirculare ape de racire cu V=13,5 scade pe masura dirijarii din primul compartiment catre al doilea si al treilea compartiment. Intrucat concentratia acidului sulfuros este redusa de cca 0,07% nu se impune neutralizarea acestuia, SO2 fiind captat in apa si transformat in acid sulfuros fara a afecta instalatia si mediul inconjurator. Prin spalarea gazelor cu continut de SO2 cu apa, in filtru cu inele ceramice, aceasta conduce la eliminarea emisiilor de SO2 in atmosfera, respectiv la evitarea aparitiei unor ploi acide ce ar putea afecta vegetatia din zona. Avand in vedere amplasamentul, intr-o zona deschisa prin curentii locali din zona se asigura o buna dispersie a poluantilor emisi in atmosfera. Echipamentele de depoluare din dotarea instalatiilor vor fi prevazute pentru realizarea unor randamente de retinere eficiente cu incadrarea concentratiei noxelor in limitele normativelor in vigoare. La punerea in functiune, cele 3 linii de prelucrare sunt prevazute a fi dotate cu sisteme permanente de monitorizare a concentratiilor poluantilor emisi din gazele arse, evacuate in atmosfera prin cosurile de dispersie. Amplasamentul obiectivului de investitii intr-o zona deschisa cu specific rural, amenajarea de platforme betonate continui de circulatie auto in incinta, dotarea cu utilajelor generatoare de zgomot pe platforme betonate cu preluare a vibratiilor, conduc la diminuarea nivelului de zgomot generat din activitate cu incadrarea in STAS 10009/1988 privind acustica urbana- limita admisibila a nivelului de zgomot fiind de 65dB(A) pe timpul zilei, pentru zona de activitate.

17

Ca urmare a analizei efectuate precum si a dotarilor cu care va fi prevazuta noua investitie, rezulta ca aceasta nu se va constitui intr-un poluator cu impact semnificativ in ceea ce priveste calitatea aerului.

5.Sol
Tipuri de sol si modul de folosire Amplasamentul obiectivului este situat in localitatea Serbesti, comuna Ciortesti, situata in partea sud-estica a judetului Iasi, in zona Podisului Central Moldovenesc. Conform studiilor geotehnice, zona studiata din punct de vedere geologic este caracterizata prin prezenta formatiunilor sarmatiana si cuaternara. Sarmatianul ce reprezinta fundamentul zonei este format din straturi de argila marnoasa bazala prezenta la adancimi de peste 14-16m. Cuaternarul ce acopera sarmatianul este reprezentat printr-un complex prafos loessoid cu grosimi de 3-4m urmat de un orizont nisipos saturat cu grosimea de 1-2m sub care este prezenta o argila stratificata pana la stratul de bazalt. In zona nu au fost semnalate alunecari, fenomene de instabilitate locala si generala. Amplasamentul nu este supus viiturilor de apa sau inundatiilor. Conform STAS 11100/1/1993 corelat cu Normativul P100/1/12006,

amplasamentul se caracterizeaza prin : zona de seismicitate C, ag=0,20, Tc=1. Stratificatia existenta pe amplasament conform studiilor geologice efectuate au evidentiat urmatoarele: -sol vegetal si umplutura 0,9-1,1m -argila prafoasa loessoida galben cafenie, plastic vascoasa sensibila la umezire cu grosime de la 3,4-3,6m -nisip argilos in grosime de 1,2-1,3m -argila stratificata in grosime de 14-14,5 m Avand in vedere natura straturilor geologice in cazul apelor din precipitatii, infiltrarea acestora in sol se realizeaza in timp fara a prezenta fenomene de baltire.

18

Sursele de poluare a solului Surse de poluare a solului si lucrari necesare organizrii de antier Zona aferent organizrii de antier va fi amplasat n incinta suprafeei de teren aferent obiectivului cu acces prin intermediul drumului judetean DJ 244F cu racordare la DN 24. Pentru delimitarea zonei ce va deservi perioada de montaj, aceasta va trebui nivelat, asigurat, prevzut cu construcii uoare ce vor fi ridicate de pe amplasament la finalizarea lucrrilor. La realizarea constructiilor si a obiectivelor din cadrul noii investitii, lucrarile pe santier vor fi executate cu respectarea proiectelor de catre echipe specializate. Inainte de inceperea lucrarilor de executie se vor efectua urmatoarele activitati: indepartarea vegetatiei de pe suprafata de teren pe care se urmeaza a se amenaja organizarea de santier amenajarea cailor de acces pentru mijloace auto, mijloace de ridicat, a cailor de rulare pentru utilaje speciale amenajarea platformelor pentru depozitarea deseurilor generate din activitatea de constructie, ce urmeaza a fi preluate si eliberat amplasamentul amenajarea platformelor pentru depozitarea elementelor de constructii utilizate la executarea lucrarilor. pamantul excavat prin sistematizarea verticala va fi incadrat ca pamant necontaminat, fiind utilizat ulterior la nivelarea suprafetei de teren din incinta obiectivului materialele utilizate n realizarea obiectivului vor fi materiale de construcii omologate, cu respectarea prescripiilor privind natura, dimensiunile i calitatea acestora din documentaiile tehnice ntocmite operaiile necesare montajului echipamentelor se vor efectua cu personal specializat instruit din punct de vedere al respectrii normelor de securitate a muncii sub supravegherea i controlul atent al specialitilor Avnd n vedere modul de generare a poluanilor, precum i amplasamentul ntr-o zon deschis, emisiile de poluani generate n perioada de realizare a investiiei vor fi dispersate n mod natural ca urmare a curenilor creai n zon. 19

Nu se impun dotri cu instalaii pentru reinerea i evacuarea poluanilor. Pentru diminuarea nivelului de pulberi sedimentabile emise, se vor efectua stropiri periodice ale zonei de lucru.

Surse de poluare a solului in perioada functionarii obiectivului Poluantii ce pot afecta calitatea solului, subsolului si panzei freatice din zona amplasamentului sunt constituiti din substantele poluante continute in apele uzate colectate, stocate si transportate, deseurile rezultate din activitate depozitate necorespunzator. Din analiza amplasamentului obiectivului si a proiectului prezentat de amenajare spatiu pentru reciclarea/valorificarea deseurilor nepericuloase, suprafata totala de teren de 20.000mp va fi utilizata pentru executarea investitiei conform proiectului. Din analiza amplasamentului obiectivului si a proiectului prezentat rezulta ca suprafata de 20.000mp reprezinta suprafata construita si betonata pentru desfasurarea activitatii propuse. Zonele cu potential de poluare a solului si subsolului in cadrul SC ECO PIROTEC SRL Serbesti- Instalatie de procesare deseuri de cauciuc si mase plastice sunt: -platforma pentru depozitarea materiilor prime cu S=2042mp va fi betonata, hidroizolata, compartimentata, prevazuta cu pereti laterali pentru a se evita o posibila sursa de poluare a solului datorita depozitarii cauciucului- anvelope uzate si maselor plastic -incinta tehnologica in care se vor monta cele 3 linii de procesare deseuri cu S=1255,81mp va fi betonata, hidroizolata, pentru a se evita eventualele infiltratii de scurgeri de combustibili lichid in sol, subsol si panza freatica -platforma depozitului de produs finit- parc de rezervoare cu S=5.953,88mp, pe care sunt amplasate rezervoarele metalice orizontale, pe socluri din beton, va fi prevazuta cu rebord cu H=0,5m, basa colectoare cu V=50mc, in vederea retinerii eventualelor scurgeri de combustibil lichid cu infiltrare in sol, subsol si panza freatica. -bazinul betonat subteran vidanjabil cu V=50mc, ce preiau apele uzate menajere din zona pavilionului administrative in conditiile eventualelor discontinuitati in peretii 20

acestora pot conduce la infiltratii de ape uzate in sol. Evacuarea apelor stocate temporar in bazinul betonat se realizeaza prin vidanjare periodica cu dirijare catre Statia de epurare in baza contractului ce se va incheia cu o societate abilitata in acest sens. -apele meteorice impurificate in conditiile in care nu sunt preepurate in

separatorul de produs petrolier cu V=7mc, aferent zonei circulabile pot afecta calitatea solului, subsolului si panzei freatice prin infiltrare de produs petrolier si uleiuri -depozitarea necorespunzatoare a deseurilor poate constitui o sursa de poluare a solului in conditiile nerespectarii masurilor impuse prin legislatia in vigoare privind gestionarea selectiva a acestora de la producere pana la valorificare/eliminare cu respectarea prevederilor conform HG856/2002. In acest sens unitatea are amenajate zone de depozitare corespunzatoare pe tipuri de deseuri, urmand a incheia contracte cu societati abilitate functie de natura deseului. -caile de acces auto interne si platformele betonate vor fi mentinute in stare continua in vederea evitarii antrenarii scurgerilor de poluanti cu infiltrare in sol si afectarea panzei freatice; In ceea ce priveste calitatea solului si subsolului nu s-a constatat o poluare accidentala care sa fi influentat calitatea acestuia, avand in vedere ca la data preluarii amplasamentului acesta avea destinatie teren curti-constructii. Prognozarea impactului si masuri de diminuare a impactului Descrierea impactului asupra mediului a lucrrilor organizrii de antier Lucrrile de execuie a montajului echipamentelor n cadrul noii investitii vor fi ncepute n momentul n care vor fi obinute avizele i acordurile prevzute, inclusiv a autorizaiei de construire sub stricta coordonare a dirigintelui de antier, cu respectarea prevederilor privind disciplina n construcii. Pentru perioada de realizare a investitiei, in care fluxul circulatiei auto in zona va fi crescut, vor fi utilizate caile de acces existente, ce vor trebui amenajate corespunzator. Ca urmare a circulaiei auto, ct i a lucrrilor efectuate n perioada de realizare a montajului, vor rezulta emisii de pulberi n suspensii i pulberi sedimentabile, precum i gaze arse, din arderea carburanilor n motoarele cu ardere intern a mijloacelor auto. Nivelul de intensitate fonica va fi crescut in perioada circulatiei mijloacelor auto si a efectuarii operatiilor de constructii. 21

Descrierea impactului asupra mediului in timpul functionarii Prin natura solului se constata permeabilitatea acestuia pentru apa pluviala, zona nefiind inundabila. Realizarea de drumuri de acces in zona obiectivului va conduce la limitarea proceselor de eroziune a solului prin crearea de rigole colectoare de ape pluviale cu descarcare, fie in rigola drumului judetean, fie pe terenurile invecinate cu infiltrare lenta in sol. In perioada de functionare a instalatiilor- 3 linii, se vor respecta masurile stabilite in vederea evitarii infiltratii de poluanti in sol, subsol si panza freatica cu gestionarea corespunzatoare a materiilor prime, produselor finite si a deseurilor cu respectarea legislatiei in vigoare. Amplasarea utilajelor aferente instalatiei de procesare cauciuc si mase plastice, se va realiza pe platforme betonate continui in incinta semideschisa. Zona de amplasare a parcului de rezervoare de produs finit combustibil lichid este situata in aer liber, pe platforma betonata, continua prevazuta cu rebord si basa colectoare pentru preluarea continutului in caz de avarii. Inaltimea rebordului de 0,5m a fost calculata pentru retinerea a cca 30% din capacitatea de stocare a celor 7 rezervoare. Apele uzate menajere vor fi stocate intr-un bazin subteran, betonat, hidroizolat existent cu V=50mc, ce va fi vidanjat periodic conform unui program stabilit in baza unui contract incheiat. Apele pluviale posibil impurificate cu continut de ulei sau carburant din zona circulabila vor fi colectate si dirijate inainte de evacuare pe terenuri, cu trecere printrun separator de substante petroliere cu V=7mc. In ceea ce priveste transportul auto intern se va urmari si verifica mentinerea in stare continua a cailor de circulatie din incinta in vederea evitarii infiltrarii de poluanti in sol, subsol si panza freatica. Deseurile generate pe amplasament vor fi gestionate selectiv de la producere pana la valorificare/eliminare cu respectarea prevederilor HG 856/2002, ceea ce va conduce la un impact redus asupra calitatii solului, subsolului si pinzei freatice din zona amplasamentului. Societatea va incheia contracte de preluare si transport a deseurilor cu societati abilitate in vederea valorificarii/eliminarii acestora.

22

In ceea ce privesc deseurile generate din procesul tehnologic de distructie termica- cenusa si negru de fum acestea sunt valorificate pe amplasamnet prin dotarea societatii cu o instalatie de brichetare. Brichetele sunt folosite drept combustibil solid, la amorsare reactiei de distructie termica in faza initiala a procesului, cat si la finalul procesului atunci cand concentratia gazului metan in gazul de sinteza scade.

6.Flora si fauna
Amplasamentul investitiei, se afl in imediata apropiere a Sitului Natura 2000 ROSPA 0096 Pdurea Miclesti, n intravilanul localittii Serbesti, Comuna Ciortesti, Judetul Iasi. Distanta cea mai mica fat de limita ariei protejate este de cca 30m, n partea de nord a aplasamentului, dup cum se observ din hartile de mai jos. ntregul amplasament se afl n partea de vest a ariei protejate, ocupnd o zon sub form peninsular n corpul Pdurii Miclesti.

Impactul prognozat si masurile de diminuare

Justificarea dac proiectul propus nu are legtur direct cu situl sau nu este necesar pentru managementul conservrii ariei protejate; Amplasamentul proiectului nu se afl n interiorul sitului, dar este foarte apropiat, iar forma peninsular a terenului n raport cu aria protejat, constituie un motiv pentru evaluarea adecvat a acestui proiect. Activitatea propus, este nou n raport cu activittile umane desfsurate pn n prezent n sit sau n vecintatea lui. Activitatea nu este prevazut n regulamentul de functionare si trebuie analizat legtura sa direct cu managementul ariei protejate. Lipsa planului de management aprobat pentru situl n cauz, determin o evaluare a activittii propuse asupra ecologiei speciilor prezente n sit si a impactului asupra habitatelor lor naturale.

23

Terenul afectat de proiect nu-si schimb folosinta, amplasamentul propus se suprapune cu amplasamentul vechii ferme de vaci din zon, fiind utilizat o suprafat de teren deja ocupata de cladiri si platforme betonate. Avnd n vedere specificul activittii de reciclare/valorificare a deseurilor din cauciuc si mase plastice, se poate considera c proiectul contribuie la eliminarea unor cantitti nsemnate de deseuri din zona sitului natural, mai ales c ntre limitele acestuia sunt 4 localitti (Serbesti, Chircesti, Brdicesti si Tlpigeni) si se nvecineaz cu alte 7 localitti (Ciortesti, Dolhesti, Podu Oprii, Gnesti, Botesti si Miclesti.

Estimarea impactului potential al proiectului asupra speciilor si habitatelor din aria protejat de interes comunitar; Activitatea specific a proiectului propus poate avea impact att direct asupra speciilor, ct si indirect prin deteriorarea habitatelor acestora. Ca aspecte cu potential impact negativ direct asupra speciilor putem enumera: regimul de nltime al constructiilor, ce pot constitui obstacol n calea zborului si prin coliziune cu acestea pot duce la mortalitate; zgomotul, att pe perioada de executie ct si pe perioada de operare a investitiei, pot perturba mperecherea, clocirea si hrnirea speciilor prezente n sit; emisiile de CO2 din gazele evacuate prin cosul de fum pot otrvi sau periclita indivizii aflati n zbor sau n imediata apropiere a acestuia. Activitatea poate avea impact negativ asupra habitatelor speciilor prezente n sit, exercitnd o presiune indirect asupra speciilor de psri prin: poluarea accidental cu deseuri sau produse petroliere rezultate din activitatea propus a solului si subsolului, fiind afectat vegetatia. poluarea accidental a stratului acvifer sau a cursului de ap de suprafat din apropierea amplasamentului (Prul Ciortesti), fapt ce ar otrvi amfibienii din zon, nevertebratele dar si psrile. incendiul accidental pe amplasament pune n pericol rspndirea incendiului pe perioada secetoas n corpurile de pdure, dar si n fnetele si terenurile agricole, cu impact devastator asupra habitatelor dar si a speciilor prezente pe aceste terenuri.

24

transportul pe perioada de executie, dar si pe perioada de operare a proiectului, avnd n vedere fluxul continuu al activittii, perturb activitatea pasrilor n perioadele de mperechere, cuibrire si hrnire, deoarece situl este deja fragmentat prin traversarea lui pe axa est vest, de DJ 244 F, iar DN 24, se suprapune pe o lungime mare peste limita vestic a ariei protejate, acestea dou constituid si singurele ci de acces n zona amplasamentului.

Se estimeaza ca datorita valorii scazute a concentratiilor maxime ale emisiilor de poluanti in aer, care se vor situa sub valorile maxime admise, precum si datorita ariei reduse de raspandire, nu vor fi afectate vegetatia si fauna din zona si vecinatatile amplasamentului investitiei analizate, impactul fiind negativ nesemnificativ. Pina in prezent nu s-au semnalat in zona dereglari ale echilibrului ecologic, din estimarea valorilor concentratiilor de poluanti emisi in mediu acestia se vor situa sub CMA conform normativelor in vigoare ceea ce va conduce la debite masice reduse de poluanti fara un impact major asupra biodiversitatii. In ceea ce privesc ariile de raspandire a poluantilor emisi, acestia nu vor afecta flora si fauna din vecinatatea amplasamentului analizat ca urmare a dotarilor si echipamentele aferente noii investitii, cat si prin respectarea tehnologiei aplicate de reciclare/valorificare deseuri nepericuloase, impactul prognozat fiind diminuat prin respectarea masurilor impuse. Msurile care se preconizeaz a fi luate n perioada de realizare a investitiei, cat si n timpul funcionrii acesteia, n conformitate cu normele tehnologice si a legislaiei de mediu n vigoare, si n mod special respectarea cu strictee a acestora, ne determin s consideram c factorii de mediu din vecinatate, vor fi afectai negativ nesemnificativ ntr-o msur redusa, astfel nct impactul s nu aib un caracter semnificativ. Se poate afirma c dac impactul asupra florei si faunei nu se va manifesta semnificativ, astfel nct s afecteze biodiversitatea, investitia realizata va constitui un beneficiu pentru mediu nconjurtor, cel social i economic. Masurile de reducere a impactului pentru ecosistemul terestru ce se propun a fi luate in considerare la realizarea investitiei conduc la diminuarea potentialelor efecte att n perioada de functionare ct si de constructii- montaj:

25

Factor de mediu Pulberi

Msuri de reducere a impactului - excavaii supravegheate, - acoperirea camioanelor care transport material de umplutur, - efectuarea de stropiri de apa ce vor impiedica antrenarea de pulberi de catre curentii de aer

Resp. implementare Constructor

Supraveghere

Titular

Vegetaie

-se va proceda la refacerea vegetaiei Constructor prin plantare de specii specifice zonei -supravegherea zonei i asigurarea identificrii si protejrii exemplarelor din fauna specifica zonei, atat in perioada de investitii, cat si in perioada de functionare Constructor

Titular

Faun

Titular

Ap

-colectarea corespunztoare a apelor Constructor uzate, transport prin vidanjare,

Titular

asigurarea de servicii specializate, pentru respectarea HG 352/2005 -interzicerea descrcrii oricror materiale n apele de suprafat sau subterane. -utilizarea unor tehnologii moderne de depoluare n cazul polurii accidentale cu hidrocarburi Gestionarea materialului excavat Sntatea populaiei i a personalului -refolosirea pe antier, pe ct posibil, a Constructor materialului inert excavat, in aceeai zona pentru refacerea habitatelor la finalizarea lucrarilor -managementul tehnic i al resurselor Constructor corect executate. -elaborarea planului de intervenie n caz de poluri accidentale. 26 Titular Titular

Mediu ambiant

-monitorizarea lucrrilor i a calitii Constructor mediului, atat in perioada de investitii cat si in perioada de functionare

Titular

n ceea ce privete evaluarea impactului proiectului asupra factorilor de mediu i a bunurilor protejate, acesta este redat pe baza matricei redate mai jos:
Populaia i sntatea uman Amenajare spatiu Fauna i flora Sol Bunuri materiale Calitatea apei Calitatea aerului, clim Zgomot, vibraii Peisaj, mediu vizual Patrimoniu cultural i istoric

+/-

+/-

pentru instalatie de reciclare/valorificarea deseurior nepericuloaseinstalatia de

procesare cauciuc si mase plastice

Din datele prezentate privind evaluarea impactului asupra factorilor de mediu, se poate concluziona c prin modul de realizare a investiiei, prin dotrile acesteia, ct i prin amplasamentul ales, din evalurile fcute rezult c prezint un impact indirect, cumulativ i pozitiv pentru zona respectiv. Impactul produs este negativ nesemnificativ si nu afecteaz arealele geografice nvecinate, din punct de vedere al populaiei. Activitatea poate avea un impact negativ asupra habitatelor speciilor prezente n sit, exercitnd o presiune indirect asupra speciilor de psri, estimandu-se ca datorita valorii concentratiilor maxime ale emisiilor de poluanti in aer si a ariei reduse de raspandire, nu vor fi afectate vegetatia si fauna din zona si a vecinatatilor amplasamentului. In acest sens se poate concluziona ca in zona nu s-au semnalat dereglari ale echilibrului ecologic, impactul produs fiind considerat unul negativ nesemnificativ. Respectarea condiiilor tehnice privind dotrile, ct i exploatarea n condiii de siguran a instalaiilor n sistem monitorizat, acestea conduc la diminuarea impactului asupra mediului. Totodat au fost prevzute msuri de protecie privind reducerea impactului, att n perioada de execuie, n perioada de funcionare i de ncetare a activitii.

27

Din punct de vedere transfrontier, obiectivul nu se ncadreaz n legislaia actual privind impactul fa de Republica Moldova, judetul Iasi invecinandu-se cu aceasta. n vederea identificrii tuturor efectelor posibile a fi exercitate de ctre noua investitie asupra mediului au fost identificate toate activitatile specifice desfasurate pe amplasamentul analizat, n funcie de relaia activitate efect potenial exercitat. Acestea s-au realizat prin evaluarea cumulat a tuturor categoriilor de impact, conform urmtorului tabel: Impact Termen scurt Direct Investitia Activiti de construcie, Indirect Activiti de transport materiale, utilaje, personal Termen mediu Direct Activitatea de tratare si eliminare deseuri Indirect Activiti de transport materiale, personal Termen lung Direct Instalatie de piroliza pentru deseuri nepericuloasecauciuc si mase plastice Indirect Activiti transport materiale, personal

instalatie de amenajare, reciclare/ valorificare a deseurilor nepericuloase

Impactul rezidual- in cazul in care SC ECO PIROTEC SRL Serbesti isi

va inceta activitatea in domeniul reciclarii/valorificarii deseurilor nepericuloase prin procesul de piroliza, proces ce se desfasoara pe amplasamentul Serbesti, impactul activitatii desfasurate pe amplasament se va elimina. In conditiile respectarii prevederilor si a masurilor impuse prin Planul de inchidere si a proiectelor intocmite in vederea dezafectarii instalatiei si refacerii amplasamentului, nu va exista un impact rezidual in zona.

28

BIBLIOGRAFIE
RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI SC ECO PIROTEC SRL SERBESTI INSTALATIE PENTRU AMENAJARE SPATIU DESEURILOR

RECICLARE/VALORIFICAREA

NEPERICULOASE, LOC SERBESTI, JUD IASI

29