M \\ WIRI K. economisi si sociolog, sa nscut la Krlurl la 21 aprilie 1X64 si a niuril la Miinehen ia 14 iunie 192 . !in 1"9# ' ( ) la *e+lel,eru.

-in 1919) la Miinehen. -e la cercetrile lui K. \lar\. c W. !ilthe\. W. ,.iml. Win-el1rl si /i. II. Ric+ 2immel. M. We,er a ela,orai o sinte3 a meto-e lor + mit succes in aplicat sociologie. 2ocioioma rt le o/ 0on-at e4emplu prin Dif -e prott*si:inti^cth' hihik ur, lele spi In poli i lalertale ale procesului islonc

M$X W%&%R

ETICA PROTESTANT I SPIRIT ! CAPITA!IS" ! I

rcuiucei5 -e 1*6R 7%M8I9 tiil-o I6$8 MI*:II.%2;<

* l I M $ 8I= $2

;operta seriei I6$8$ !R$>6MIR%2; < M$R!$R% ;itatele ?n lim,ile latin @i elin i 0ost tra-use -e M$RI$8$ &:7<A:12K<7=%=B

INTROD CERE

M$X W%&%R DIE PROTESTA#$TISC%E ETIII& ND DER 'EIST DES &APIT#A!IS" S Cerlag 5on 9. ;. &. Mohr /Daul 2ie,ec+E =<,ingen 19#4 F *umanitas, 199#. pentru preGenta 5er I2&8 9H#12"1 #I 19 isc

;el nscut ?n uni5ersul cultural european mo-ern 5a trata ?n moine5ita,il @i Justi0icat pro,lemele -e istorie uni5ersal pun?n-u1@i ?ntre,areaK ce ?nlnLuire -e 0actori a -us tocmai pe solul 6cci-entului @i numai pe acesta la apariLia unor 0enomene culturale care totu@i ) cel puLin a@a ne place s ne ?nchipuim ) se situeaG pe o -irecLie -e -eG5oltare -e ?nsemntate @i 5ala,ilitate uni()rs*+,8umai ?n 6cci-ent e4ist M@tiinLN aJuns la sta-iul pe care ?l recunoa@tem astGi -rept M5ala,ilN. $u e4istat @i ?n alte prLi, mai ales ?n In-ia, ;hina, &a,ilon, %gipt, cuno@1 tinLe empirice, re0lecLii cu pri5ire la pro,lemele lumii @i ale 5ieLii @i ) cu toate c -eG5oltarea -eplin a unei teologii sistematice aparLine cre@tinismului purt?n- in0luenLele elenismului /ru-imente e4ist numai ?n religia islamic @i1 la unele secte in-ieneE ) ?nLelepciune 0iloGo0ic @i teologic -e cea mai mare pro0unGime, cuno@tinLe @i o,ser5aLii -e o su,limare e4traor-inar. !ar astronomiei ,a,iloniene @i oricrei alteia le1a lipsit ) ceea ce 0ace cuno@tinLele astronomice ale &a,ilonului cu at?t mai uimitoare ) 0un-amentarea matematic pe care le1au -at1o a,ia elenii. >eometria in-ian era lipsit -e M-emonstraLiaO( raLional, tot un pro-us al spiritului elen care a creat @i mecanica, @i 0iGica. PtiinLelor naturii in-iene, 0oarte -eG5oltate ?n ceea ce pri5e@te o,ser5aLia, le1a lipsii e4perimentul raLional, care, -up unele ?ncercri -in $ntichitate, a 0ost -e 0apt un pro-us al Rena@terii. 7c1a lipsit @i la,oratorul mo-ern. Iat

-e ce me-icina in-ian, e4trem -e ,ine -eG5oltata -in punctul -e \c-ere al tehnicii empirice, I<I a a5ui o ,aGa ,iologic si mai ales una ,iochimica. !in toate Gonele culturale, cu e4cepLia 6cci-entului, lipse@te o chimie raLional. Qoarte ,ine -eG5oltata istoriogra0ie chineG nu arc meto-a lui =uci-i-e. Machia5elli are precursori ?n In-ia. !ar tuturor -octrinelor asiatice cu pri5ire la stat le lipsesc un sistem similar celui aristotelic si in general conceptele raLionale. ?n po0i-a tuturor ?ncercrilor -e ?nceput ?n In-ia /sct?ala Mimamsai. a unor \asie co-ii icari in special ?n $sia Mic @i a tuturor crLilor -e -rept ale in-ienilor @i ale altora, @tiinLa Juri-ic raLional nu a a5ut ?n acele Lri schemele strict Juri-ice @i 0ormele -e R?n-irc ale -reptului roman si ale celui occi-ental tri,utar lui. $poi. numai 6cci-entul cunoa@te o -isciplin cum este -reptul canonic. $@a stau lucrurile @i in art. $uGul muGical a 0ost. -up c?l se pare. mai 0in -eG5oltat la alte popoare -cc?t este astGi la noiK ?n orice caG. nu era mai puLin 0in. =ipuri 0elurite -e poli0onie au 0ost larg rsp?n-ite pe pm?nt. 2?nt numeroase locurile un-e se practic interacLiunea mai multor instrumente, -up cum @i armonia se ?nt?lne@te pe -i0erite meleaguri. =oate inter5alele noastre raLionale -intre tonuri erau calculate @i cunoscute @i ?n alte locuri. 8umai ?n 6cci-ent au e4istat ?ns muGica armonioas raLional ) contrapunctul @i armonia ). 0ormarea materialului tonurilor pe ,aGa celor trei acor-uri triple cu terL armonic, cromatica @i enarmonia noastr, interpretate nu pe ,aGa -istanLelor, ci ?ntr1o 0orm raLional @i -in timpul Rena@terii ?n moarmonic, orchestra noastr cu c5artetul -e coar-e -rept nucleu @i ?nsoLit -e ansam,lul -e suntori, acompaniamentul ,asului, notaLia muGical /care 0ace posi,il compunerea @i e4ecutarea unor opere muGicale mo-erne, a-ic ?ns@i perenitatea muGiciiE. tot numai ?n 6cci-ent au e4istat sonatele, sim0oniile, operele noastre ) -e@i cele mai -i5erse muGici au a5ut ca miJloace -e e4presie piesele programatice, muGica -escripti5, plastica

sonor, alteraLiilc -e ton @i cromatica ) @i, ca miJloace pentru toate cele -e mai sus. instrumentele noastre -e ,aGK orga. pianul, 5ioara. ;a ornament, arcul ogi5al a e4istat @i ?n alte prLi. ?n $ntichitate @i in $siaK -up unii. ,olta cu ogi5e ?ncruci@ate nu era necunoscut nici ?n 6rient. !ar utiliGarea raLional a ,oitei gotice ca miJloc -e repartiGare a presiunilor @i -e acoperire a unor ?ncperi -e o 0orm oarecare @i mai ales ca principiu constructi5 al unor e-i0icii monumentale @i ,aG a unui su+ incluGin- sculptura @i pictura, a@a cum le1a creat %5ul Me-iu, nu se ?nt?lne@te ?n alte locuri. !e@i ,aGele tehnice ale arhitecturii pro5in -in 6rient, aici lipsesc @i soluLia pro,lemei cupolei, @i acel gen -e raLionaliGare ..clasicN a ?ntregii arte ) ?n pictur prin utiliGarea raLional a perspecti5ei liniare @i aeriene ). pe care le1a creat la noi Rena@terea. In ;hina au e4istat pro-use ale artei tiparului. !ar o literatur tipritK o literatur -estinat ).c+usi( tiparului, generat -e el @i posi,il numai prin el ) MpresaN @i mai ales Mperio-iceleN ) a aprut numai ?n 6cci-ent. $u mai e4istai @i ?n alte Lri /;hina, Lrile musulmaneE @coli superioare -e toate genurile, printre care @i unele care a5eau o asemnare e4terioar cu uni5ersitLile sau cel puLin cu @colile superioare -e specialitate -e la noi. !ar o practicare pro0esional raLional @i sistematic a @tiinLei ) sp)ci*+i/ti pregtiLi ) e4ista numai ?n 6cci-ent, ?ntr1un sens care s se apropie -e cel al ?nsemntLii sale actuale -ominante ?n cultur. %ste 5or,a ?n primul r?n- -e func0ion*ru+ prof)sionist, st?lpul -e reGistenL al statului mo-ern @i al economiei mo-erne -in 6cci-ent. 2e gsesc pentru el -oar 0orme ru-imentare care, nicieri @i ?n nici un seas, nu s1 au apropiat at?t -e tare ca ?n 6cci-ent, -e con-iLia -e element constituti5 pentru or-inea social. Qire@te c ?n cele mai -i5erse culturi M0uncLionarulN, chiar @i 0uncLionarul specialiGat prin -i5iGiunea muncii, este un 0enomen str5echi. !ar nici o Lar @i nici o epoc nu au cunoscut ?n sensul ?n care a cunoscut

6cci-entul mo-ern prin-erea 0r putinL -e scpare a ?ntregii noastre e4istenLe, a con-iLiilor 0un-amentale politice, tehnice @i economice ale e4istenLei noastre ?n chingile unor or1*ni2*0ii -e 0uncLionari cu pregtire pro0esional special. nu l1 au cunoscut pe 0uncLionarul ?n -omeniul tehnic sau ?n cel comercial, -ar mai cu seam pe 0uncLionarul -e stat cu pregtire 3uri4ic, ?n calitate -e purttor al celor mai importante 0uncLii coti-iene ale 5ieLii sociale. 6rganiGarea p) st,ri a uniunilor politice @i sociale a 0ost larg rsp?n-it. !ar chiar @i st*tu+ organiGat pe stri, Mre4 et regnumN, a 0ost cunoscut ?n accepLia occi-ental numai ?n 6cci-ent. In 0ine. numai acesta a pro-us ?n totalitate par1 lamente cu MrepreGentanLi ai poporuluiN ale@i perio-ic, a pro-us -emagogi @i -ominaLia li-erilor -e parti- ?n calitate -e Mmini@triN rspunGtori ?n 0aLa parlamentului, -e@i, 0ire@te. ?n toat lumea au e4istat Mparti-eN ?n sensul unor organiGaLii pentru cucerirea @i in0luenLarea puterii politice. M2tatulN ca atare, ?n sensul unei institu0ii politice, cu o MconstituLieN raLional ?ntocmit, cu un sistem Juri-ic raLio1 nal ?ntocmit @i cu o a-ministraLie cluGit -up reguli raLional statuate ) MlegiN ) aplicat -e 0uncLionari prof)sioni/ti, este cunoscut ?n aceast com,inaLie -e caracteristici esenLiale, -ecisi5e pentru el, numai ?n 6cci-ent, chiar -ac ?ncercri ru-imentare au e4istat @i ?n alte Gone. =ot ast0el stau lucrurile @i cu puterea ce -omin ine5ita,il 5iaLa noastr mo-ernK c*pit*+is5u+# M2piritul ?ntreprinGtorN, M-orinLa -e c?@tigN, -e c?@tig ,nesc, -e c?@tig ,nesc c?t mai mare nu au ?n sine nimic -e1a 0ace cu capitalismul. $ceast -orinL a e4istat @i e4ist la chelneri, me-ici, ,irJari, arti@ti, cocote, 0uncLionari 5enali, sol-aLi, t0lhari, cruciaLi, Juctori la rulet, cer@etori. $m putea spune c ea este preGent la Mall sorts an- con-i1tions o0 menON, ?n toate epocile, ?n toate Lrile lumii, pretutin-eni un-e pentru aceast -orinL a e4istat @i e4ist, * Oameni de dif erit e tip uri i con dii i. X

?ntr1un 0el sau altul, posi,ilitatea o,iecti5. ?n a,or-rile elementare ale istoriei culturii ar tre,ui s se renunLe o -at pentru tot-eauna la aceast -e0inire nai5 a noLiunii -e capitalism. 7comia ne?n0r?nat -e c?@tig nu este nici ?n cea mai mic msur egal cu capitalismul @i cu at?t mai puLin cu MspiritulN su. ;apitalismul po*t) 0i, ce1i -rept, i-entic cu 6nfiin*r)* sau cel puLin cu o temperare raLional a acestei porniri iraLionale. ;apitalismul este ?ntr1a-e5r i-entic cu aspiraLia spre c?@tig, printr1o acti5itate capitalist continu, raLional, spre un c?@tig mereu r)6nnoit, spre 7r)nt*8i+it*t)9# ;ci a@a tre,uie s 0ie. ?n ca-rul unui sistem capitalist al ?ntregii economii, o ?ntreprin-ere capitalist in-i5i-ual care nu s1ar ghi-a -up @ansa -e a o,Line renta,ilitate ar 0i sortit picirii. ) Mai ?nainte -e toate, s -m c?te5a 4)fini0ii ce5a mai precise -ec?t cele ce se ?nt?lnesc ?n-eo,@te. Dentru noi, un act economic McapitalistN tre,uie s 0ie mai ?nt?i unul care se ?ntemeiaG pe a@teptarea unui c?@tig prin 0olosirea @anselor -e schi58: -eci pe @anse -e c?@tig /0ormalE p*/nic)# ;?@tigul /0ormal @i realE -o,?n-it prin 0orL ?@i urmeaG legile proprii @i ?nca-rarea lui ?n aceea@i categorie cu acLiunile orientate /?n ultim instanLE -up @ansele -e a o,Line c?@tig prin schim, nu este a-ec5at scopului /at?t c?t se poate interGice cui5a acest lucruE.1 $colo un-e se aspir ?n mo- raLional la c?@tigul capitalist, acLiunile respecti5e s?nt orientate -up c*+cu+u+ capitalului. ;u alte cu5inte, ele s?nt r?n-uite ?ntr1o utiliGare sistematic a unor e0ecte utile, o,iecti5e sau personale, ca miJloace -e c?@tig, ast0el ?ne?t reGultatul 0inal, calculat pe ,aG -e 8i+*n0, al actelor in-i5i-uale -e ?ntreprinGtor e4ercitate asupra unei a5uLii cu 5aloare ,neasc /sau 5aloarea calculat perio-ic pe ,aG -e 8i+*n0 a a5uLiei cu 5aloare ,neasc a unei acti5itLi -e ?ntreprinGtor e4ercitate continuuE s 4)p,/)*sc,, la ?ncheierea calculelor, McapitalulNK a-ic s -ep@easc 5aloarea estimat ) pe ,aG -e ,ilanL ) a miJloacelor materiale utiliGate prin schim, pentru c?@tig /la o ?ntreprin-ere -ura,il s le

-ep@easc -eci toi 5)r)u:# %ste totuna -ac este 5or,a -e un comple4 -e mr0uri in n*turii -ate ?n comision unui cornis15oiaJor. a5?n-rept reGultat 0inal tot alte mr0uri achiGiLionate in n5ur*# sau -e proprietatea unei 0a,rici ce const -in cl-iri, ma@ini, reGer5e in ,ani. materii prime, semi0a,ricate sau pro-use 0inite, repreGcnt?n- creanLe crora li se opun o,ligati5itLiK ?n toate aceste caGuri important este s se 0ac ?n ,ani c*+cu+*r)* capitalului, 0ie ?ntr1o 0orm conta,il mo-ern, 0ie ?ntr1o 0orm oric?t -e primiti5 @i super0icial. ;alculul se e0ectueaG at?t la ?nce1 putul alacerii printr1un ,ilanL iniLial, cit @i cu prileJul liecrui aci comercialK aniecalcul. atunci cin- se controleaG @i se cerceteaG -ac alacerea are 5reo perspecti5 @i postcalcul. pentru a se constata cuantumul ..ci@liguluiN. cin- se tace ,ilanLul linal. &ilanLul iniLial al unui comision, -e e4emplu, const in sta,ilirea -e ctre pani a 5alorii ?n ,ani a ,unurilor -ate in comision ) -ac acestea nu au ?nc 0orm ,neasc ). iar ,ilanLul 0inal este estimarea care 5a sta la urm la ,a3.a ?mprLirii ci@tigului @i pier-erilor, ?n caGul unor a0aceri raLionale, calculul st la ,aGa oricrei acLiuni -e comision. Pi aGi se mai ?nt?mpl ?n orice 0orm -e ?ntreprin-ere capitalist s se renunLe cu -es5?r@ire la un calcul @i o estimaLie precise @i s se proce-eGe pur @i simplu apreciin-u1se ,.-in ochiN sau ?ntr1un mo- pur tra-iLional @i con5enLional, ori -e c?te ori ?mpre1 Jurrile nu o,lig la un calcul precis. !ar acestea s?nt aspecte care nu pri5esc -ec?t gra-ul r*0ion*+it,0ii c?@tigului capitalist. Dentru conturarea conceptului este important -oar ca orientarea real ?n 0uncLie -e o comparaLie ?ntre succesul e5aluat ?n ,ani @i cheltuiala e5aluat ?n ,ani ?ntr1o 0orm oric?t -e primiti5 s -etermine ?n mo-ecisi5 acLiunea economic. !e c?ne4ist -ocumente economice, McapitalismulN @i ?ntreprin-erile McapitalisteN, chiar @i cu o oarecare raLionaliGare a calculului capitalului, au e4istat ?n acest sens la to*t) ci5iliGaLiile -in lume. ?n ;hina, In-ia,

&a,ilon. %gipl. ?n $ntichitatea me-iteranean. ?n %5ul Me-iu, la Ici ca @i in epoca mo-ern. $u e4istat nu numai ?ntreprin-eri in-i5i-uale iGolate, ci @i economii integral ,aGate pe ?ntreprin-eri in-i5i-uale capitaliste mereu noi. ca @i ..?ntreprin-eriN cu acti5itate continu ) -e@i tocmai comerLul n1a a5ut mult 5reme caracterul N?ntreprin-erilor noastre tic -urat, ci in principal pe acela al unei serii -e ?ntreprin-eri iGolate. 8umai treptat, interconectarea /orientat pe ..ramuriNE a inter5enit tocmai in comportamentul nu5i5 OcomercianLi. In orice caG. ?ntreprin-erea capitalist @i ?ntreprinGtorul capitalist, nu numai cel ocaGional, ci @i cel permanent, sun str5echi @i au cunoscut o rspin-irc uni5ersal. 6cci-entul insa a generai o aclame -e amploare ,aGat pe genuri, lormc @i orientri ale capitalismului care nu au iost preGente nicio-at in alt parte. In Loal lumea au e4istat comercianLiK cu ri-icata @i cu amnuntul, locali @i am,ulanLi, au e4istat operaLii -e ?mprumut su, toate 0ormele, au e4istat ,nci cu 0uncLii e4trem -e 5ariate, -ar cel puLin asemntoare in esenL cu cele -in secolul al XCl1lea -e la noiK N?mprumuturile pentru e4pe-iLii maritime, coman-itele, a0acerile @i asociaLiile -e genul coman-itelor au 0ost @i ele larg rsp?n-ite. 6riun-e au e4istat 0inanLe ale instituLiilor pu,lice, a aprut @i cre-itorulK ?n &a,ilon, %la-a, In-ia, ;hina, Roma. pentru 0inanLarea ?n primul r?n- a rG,oaielor @i a pirateriei, pentru li5rri @i -i5erse construcLii ?n ca-rul politicii transoceanice, ?n calitate -e ?ntreprinGtor colonial, -e plantator ce 0olosea scla5i sau munc -irect sau in-irect 0orLat, pentru aren-area unor -omenii, 0uncLii @i ?n special pentru aren-area -e impoGite, pentru 0inanLarea campaniilor electorale ale @e0ilor -e parti-e @i a con-otierilor ?n rG,oaiele ci5ile @i, ?n 0ine, ca MspeculanLiN ?n tot soiul -e ocaGii -e c?@tig ,nesc. $cest tip -e ?ntreprinGtori ) *()nturi)rii capitali@ti ) a e4istat ?n ?ntreaga lume. ;u e4cepLia comerLului @i a operaLiilor ,ancare @i -e cre-it, centrul -e greutate al @anselor lor 0ie a5ea

un caracter pur iraLional speculati5, 0ie 5iGa c?@tigul o,Linut prin 0orL, mai ales pra-a, care putea 0i momentan -e rG,oi sau cronic 0iscal /Je0uirea supu@ilorE. ;apitalismul marilor speculanLi, cel colonial @i capitalismul 0inanciar mo-ern, chiar @i ?n timp -e pace, -ar mai ales capitalismul speci0ic orientat spre r,28oi poart ?nc a-eseori ?n preGentul occi-ental aceast amprent @i unele prLi ale marelui comerL internaLional ) numai unele ) ?i s?nt apropiate, astGi ca @i pe 5remuri. !ar ?n )poc* 5o4)rn,, 6cci-entul cunoa@te pe l?ng acestea o 0orm -e capitalism cu totul -eose,it @i care nu s1a -eG5oltat nicieri ?n alt parteK organiGarea raLional1capitalist a 3m30lcii /0ormalE +i8)r)# ?n alte Gone nu se gsesc -ec?t 0orme ru-imentare ale acesteia. ;hiar @i organiGarea muncii n)+i8)r) a atins un anumit gra- -e raLionalitate numai pe plantaLii @i, ?ntr1o msur e4trem -e limitat, ?n ergasteriile -in $ntichitate, iar unul mult mai re-us, la ?nceputuril epocii mo-erne, la curLile @i ?n atelierele seniorilor sau ?n in-ustriile casnice -e pe marile proprietLi 0unciare care 0olosesc munca io,agilor @i clca@ilor. ?n a0ara 6cci-entului, Min-ustriile casniceN propriu1Gise cu munc li,er nu s?nt atestate cu siguranL -ec?t ?n mo- iGolat. <tiliGarea -e Gilieri, ?nt?lnit ?n mo- 0iresc pretutin-eni, nu a -us -ec?t 0oarte rar @i mai ales ?n mo- 0oarte -i0erit -e organiGaLiile economice mo-erne /?n special ?ntreprin-eri ,aGate pe monopolul statuluiE la manu0acturi, nu a -us nici mcar la organiGarea ?n5Lrii raLionale a me@te@ugului, purt?n- caracteristica %5ului Me-iu occi-ental. 6rganiGarea raLional a ?ntreprin-erii ?n 0uncLie -e @ansele o0erite -e pi*0* 4) 5,rfuri @i nu -e cele o0erite -e puterea politic sau -e specule neraLionale nu este ?ns singurul 0enomen speci0ic capitalismului occi-ental. 6rganiGarea raLional mo-ern a ?ntreprin-erii capitaliste nu ar 0i 0ost posi,il 0r alte -ou elemente importante ale -eG5oltriiK 4)sprin4)r)* 6ntr)prin4)rii 4) 1ospo4,ri), -esprin-ere ce -omina ?ntreaga 5iaL economic -in Gilele noastre @i, str?ns legat -e

aceasta, cont*8i+it*t)* raLional. 2epararea local a atelierelor @i pr5liilor -e -omiciliu se ?nt?lne@te @i ?n alte prLi /?n ,aGarul oriental @i ?n ergasteriile -in alte Gone ci5ili1 GateE. Pi ?n0iinLarea -e asociaLii capitaliste cu o conta,ilitate proprie se ?nt?lne@te ?n $sia -e est, la 0el ca @i ?n 6rient @i ?n $ntichitate. !ar, ?n comparaLie cu in-epen-enLa mo-ern a ?ntreprin-erilor, acestea nu s?nt -ec?t 0orme ru-imentare. Moti5ul principal const ?n 0aptul c lipsesc cu -es5?r@ire sau s?nt 0oarte sla, -eG5oltate miJloacele int)rn) ale acestei in-epen-enLeK at?t cont*8i+it*t)* noastr raLional, c?t @i separarea noastr 3uri4ic, a patrimoniului ?ntreprin-erii -e 2 patrimoniul personal. Dretutin-eni ?n alte Gone e5oluLia a -us la constituirea -e ?ntreprin-eri ca prLi ale 5*rii 1ospo4,rii /Moi+osN(E princiare sau senioriale. !up cum a o,ser5at ?nc Ro-,ertus, aceasta este o e5oluLie puternic -e5iant, -e1a -reptul opus, ?n po0i-a ?nru-irii ei aparente cu 0ormele occi-entale. !ar toate aceste particularitLi ale capitalismului occi-ental @i1au -o,?n-it ?n cele -in urm importanLa actual a,ia prin corelaLia cu organiGarea capitalist a muncii. !e aceasta este legat @i ceea ce se nume@te ?n moo,i@nuit McomercialiGareN ) -eG5oltarea h?rtiilor -e 5aloare @i raLionaliGarea speculaLieiK ,ursa. ;ci, 0r o organiGare capitalist raLional a muncii, toate acestea, chiar @i McomercialiGareaN, -ac ar 0i 0ost posi,il, n1ar 0i aJuns s ai, o importanL prea mare, ?n primul r?npentru structura social @i pentru toate pro,lemele speci0ice ale 6cci-entului mo-ern legate -e aceasta. <n calcul e4act, care este 0un-amentul tuturor celorlalte lucruri, nu este posi,il -ec?t pe ,aGa muncii li,ere. Pi ?ntruc?t nu a cunoscut o organiGare raLional a muncii, lumea -in a0ara 6cci-entului mo-ern nu a cunoscut nici un soci*+is5 raLional. 2igur c, a@a cum a cunoscut a-ministrarea ora@elor, politica -e apro5iGionare a acestora, mercantilismul @i politica princiar -e asistenL pu,lic, ( MQamilieN.

economia -iriJat, proicclionismul @i teoriile ,a3.atc pe ..laissc3.1lOaireN /?n ;hinaE, tot ast0el lumea a cunoscut economii comuniste si socialiste -inire cele mai -i5erseK comunism con-iLionat lamilial. religios sau militarist, organiGaLii socialiste -e stal /in %giptE, carteluri monopoliste, precum si tot telul -e organiGaLii -e consum. !ar. a@a cum nicieri in a0ara 6cci-entului nu a e4istat conceptul -e ..cetLeanN @i nicieri in a0ara 6cci-entului mo-ern cel -e ,urgheGie ) -e@i pretutin-eni au e4istat su, -i5erse lorme pri5ilegii acor-ate ora@elor -e a organi3a t?rgun. corporalii, ,resle @i tot 1 ciu 1 -e separaLii Juri-ice -inire ora@ @i sat ) tot ast0el nu a e4istat ..proletariatulN ca clas. $cesta tre,uia s lipseasc, intrucit a lipsit tocmai o organiGare raLional a 5uncii +ihcrc^4 #icin i+*tc# Dretutin-eni au a5ui loc -e mult in -ileme coniunctun ..lupte -e clasN intre cre-itori @i -e,itori, intre proprietarii lunciari @i cei Iar pmint sau @er,i, sau aren-a@i, comercianLi @i consumatori sau proprietari 0unciari. 8ici mcar luptele -intre ?ntreprinGtori @i prestatorii -e munc pe care Ie1a cunoscut 6cci-entul me-ie5al nu se gsesc in alte locuri -ecit su, 0orme incipiente. 6poGiLia mo-ern -intre marele ?ntreprinGtor in-ustrial @i muncitorul salariat li,er lipse@te cu -es5?r@ire. !e aceea nu au putut aprea nici pro,leme -e genul celor pe care le cunoa@te socialismul mo-ern. $@a-ar, -in punct -e 5e-ere pur economic, pentru noi pro,lema central, ?ntr1o istorie uni5ersal a culturii, nu este, ?n ultim instanL, 5arietatea -oar 0ormal a unei acti5itLi capitaliste ca atareK cea a tipului a5enturier sau a celui comercial, sau a capitalismului legat -e rG,oi, politic, a-ministraLie @i @ansele -e c?@tig pe care le implic, ci mai cur?n- apariLia capitalismului in4ustri*+ 8ur1h)2, cu organiGarea sa raLional a 5uncii +i8)r)# 2au, ?n termeni -e istorie a culturiiK apariLia 8ur1h)2i)i occi-entale cu parti1 cularitLile sale care, -esigur, este str?ns legat -e apariLia organiGrii capitaliste a muncii, -ar, 0ire@te, nu este pur @i simplu i-entic cu aceasta. ;ci, ?n sensul -e clas social,

..,urgheGiN au e4istai ?nc ?nainte -e -eG5oltarea capitalismului speci0ic occi-ental. !ar ,ine?nLeles c ni5(n ?n 6cci-ent. %ste ins e5i-ent c specii icul capitalismului mo-ern occi-ental a 0ost -eterminat mai inl?i ?n mare msur -e -eG5oltarea posi,ilitLilor t)hnic)# RaLionalitatea sa este astGi escnLialmentc con-iLionat -e ctre c*+; cuki8i+ii*tc* 0actorilor -ecisi5i -in punct -e 5e-ere tehnicK a ,aGelor unei calculaLii e4acteK a-ic -e ctre speci0icul @tiinLei occi-entale @i in special al @tiinLelor naturii, 0un-a1 mentate e4act @i raLional prin matematica @i e4perimente. De -e alt parte ins. -eG5oltarea acestor @tiinLe @i a tehnicii ,aGate pe ele a primit @i prime@te la rin-ul su impulsuri -ecisi5e -in partea @anselor capitaliste -e care se leag, su, lorm -e premii, 5alori0icarea economic a acestei -eG5oltri. % -rept c nu apariLia @tiinLei occi-en1 tale a 0ost -eterminat -e asemenea @anse. !e calculat, au calculat @i in-ienii, au practicat alge,ra, 0ot ei s?nt in5entatorii sistemului ,aGai pe po3iLia ci0relor, care in 6cci-ent a intrai ?n ^+ui+(i capitalismului in ascensiune, -ar ?n In-ia nu a general calculul mo-ern @i ,ilanLul mo-ern. 8ici apariLia matematicii @i a mecanicii nu a 0ost con-iLionat -e interese capitaliste. In schim,, aplicaLiile t)hnic) ale cuno@tinLelor @tiinLi0ice ) acest 0apt -ecisi5 pentru 5iaLa maselor noastre ) au 0ost con-iLionate -e premiile econo1 mice acor-ate ?n 6cci-ent tocmai pentru aceste aplicaLii. !ar aceste premii au reGultat -in speci0icul or-inii soci*+) -in 6cci-ent. Ca tre,ui -eci s ne punem ?ntre,areaK -in c*r) prLi componente ale acestui speci0ic ) cci 0r ?n-oial nu toate 5or 0i 0ost la 0el -e importante. !in cele in-u,ita,il importante 0ace parte structura raLional a 4r)ptu+ui @i a a-ministraLiei. ;ci capitalismul in-ustrial raLional mo-ern necesit at?t miJloace tehnice -e lucru cu preL calcula,il, c?t @i un -rept @i o a-ministraLie calcula,ile -up reguli 0ormale, 0r -e care s?nt posi,ile un capitalism a5enturier @i unul speculant al negustorilor @i toate 0elurile -e capitalism con-iLionat politic, -ar nu @i o ?ntreprin-ere

economic pri5at raLional cu capital 0i4 @i cu o calculaLie sigur. Nu5*i 6cci-entul a o0erit con-ucerii economice un asemenea -rept @i o asemenea a-ministraLie cu *c)*st, per0ecLiune tehnic, Juri-ic @i 0ormal. Ca tre,ui -eci s ne ?ntre,m -e un-e a a5ut el acest -rept. !up cum arat toate cercetrile, nu ?ncape ?n-oial c, printre altele, /i interesele capitaliste au neteGit, la r?n-ul lor, -rumurile -ominaLiei pturii Juri@tilor, 0ormaLi pro0esional, pe ,aGa -reptului raLional, pentru JustiLie @i a-ministraLie. !ar nu numai @i nu ?n primul r?n- aceste interese. Pi nu ele *u cr)*t acel -rept -in ele ?nsele, ci la aceast e5oluLie au contri,uit /i cu totul alte 0orLe. !e ce interesele capitaliste nu au a5ut acela@i e0ect ?n ;hina sau ?n In-iaS !e ce acolo nici -eG5oltarea @tiinLi0ic, nici cea artistic, nici cea statal, nici cea economic nu le1au ?mpins pe 0ga@ul raLionaliGrii care este propriu 6cci-entuluiS ;ci ?n toate caGurile citate este 5or,a, e5i-ent, -e un ,JaLionalismN speci0ic culturii occi-entale. Drin acest cu5?nt se pot ?nLelege lucruri 0oarte -i0erite, 0apt pe care ?l 5om e4plica ?n repetate r?n-uri ?n e4punerile noastre ulterioare. !e e4emplu, e4ist MraLionaliGriN ale contemplaLiei mistice, a-ic ale unui comportament care, pri5it -in alte -omenii ale 5ieLii, este speci0ic MneraLionalN, tot a@a cum e4ist raLionaliGri ale economiei, ale tehnicii, ale muncii @tiinLi0ice, ale e-ucaLiei, ale rG,oiului, ale JustiLiei @i a-ministraLiei. $poi, oricare -intre aceste -omenii poate 0i MraLionaliGatN -up puncte -e 5e-ere @i orientri 0oarte -i0erite, @i ceea ce -intr1un punct -e 5e-ere este ,.raLionalN poate s apar ca MneraLionalN, -ac este pri5it -intr1 un alt unghi. !e aceea, ?n toate ariile culturale au e4istat n -omenii -i0erite ale 5ieLii raLionaliGri 0oarte -i0erite. ;aracteristic pentru -i0erenLa lor -in perspecti5a istoriei culturii este a,iaK c*r) snt s0erele i n ce -irecLie au 0ost ele raionalizate. 2e pune deci, n primul rnd, din nou problema de a recunoate sp)cificu+ raionalismului occidental, iar, n cadrul acestuia, pe cel al raionalismului

occi-ental mo-ern @i -e a le e4plica apariLia. $5?n- ?n 5e-ere importanLa 0un-amental a economiei, orice asemenea ?ncercare -e e4plicare tre,uie s Lin seama ?n primul r?n-e con-iLiile economice. !ar acest lucru nu tre,uie s ne 0ac s negliJm nici -eterminarea cauGal in5ers. ;ci, a@a cum apariLia raLionalismului economic -epin-e -e tehnica raLional @i -e -reptul raLional, tot ast0el ea -epin-e @i -e aptitu-inea @i -ispoGiLia oamenilor pentru anumite tipuri -e 5o4 4) (i*0, practic @i raLional. $colo un-e acestea au 0ost o,strucLionate -e inhi,iLii -e natur psihic, @i -eG5oltarea unui mo- -e 5iaL raLional -in punct -e 5e-ere )cono5ic s1a lo5it -e puternice reGistenLe luntrice. Drintre cele mai importante elemente 0ormatoare ale mo-ului -e 5iaL s1au situat ?n trecut pretutin-eni 0orLele magice @i religioase @i i-eile etice pri5ino,ligaLiile implicate -e cre-inLa ?n ele. ?n stu-iile care urmeaG, a-unate @i completate, ne 5om ocupa -e *c)st)*# 7a ?nceput am plasat -ou stu-ii mai 5echi ?n care am ?ncercat s a,or-eG ?ntr1un sin1ur punct important latura cel mai greu -e ptruns a pro,lemeiK con-iLionarea apariLiei unei MmentalitLi economiceNK a MethosuluiN, a unei 0orme economice, prin anumite conLinuturi ale cre-inLelor religioase, @i anume, pe ,aGa e4emplului legturilor -intre ethosul economic, mo-ern @i etica raLional a protestantismului ascetic. !eci aici nu 5om urmri -ec?t o latur a raportului cauGal. 2tu-iile ulterioare pri5in- Metica economic a religiilor uni5ersaleN ?ncearc, printr1o trecere ?n re5ist a relaLiilor -intre cele mai importante culturi religioase, pe -e o parte, @i economia @i strati0icarea social a lumii ?nconJurtoare, pe -e alt parte, s cerceteGe *58)+) raporturi cauGale ?n msura ?n care acest lucru este necesar pentru a gsi puncte -e co5p*r*0i) cu -eG5oltarea 6cci-entului care urmeaG s 0ie apoi analiGat. ;ci numai ast0el se poate a,or-a *tri8uir)* cauzal aproape uni5oc a acelor elemente ale eticii economice religioase occidentale

care ?i s?nt proprii, ?n opoGiLie cu altele. $ceste stu-ii nu -oresc -eci s 0ie consi-erate ni@te analiGe culturale cuprinGtoare, chiar -ac s?nt concise. %le su,liniaG -oar, pentru 0iecare Gon cultural. ?n mointenLionat, ceea ce a 4)os)hit;o @i o -eose,e@te -e e5oluLia culturii occi-entale. %le s?nt -eci integral orientate -up ceea ce apare impor1 tant -in *c)st punct -e 5e-ere pentru a preGenta -eG5oltarea ?n 6cci-ent. !at 0iin- scopul urmrit, un alt proce-eu n1ar 0i 0ost posi,il. !ar. pentru a e5ita ne?nLelegerile, tre,uie s preciGm 0oarte clar acest caracter limitat al scopului nostru. ;ititorul mai puLin a5iGat tre,uie pre5enit ?n sensul -e a nu supraaprecia importanLa acestei preGentri @i su, un alt aspect. Qire@te c sinologii, in-ologii. semitologii, egiptologii nu 5or gsi ?n aceste stu-ii lucruri noi pentru ei. Mi1a@ -ori -oar ca cititorul s nu gseasc nimic i5port*nt pe care ei, speciali@tii, s11 aprecieGe ca f*+s -in punct -e 5e-ere 0aptic. $utorul nu poate s1@i -ea seama ?n ce msur a reu@it s se apropie -e acest i-eal mcar at?t c?t este posi,il pentru un nespccialist. %ste 0oarte limpe-e c cine5a care -epin-e -e utiliGarea unor tra-uceri @i ?n general este o,ligat s se orienteGe ?ntr1o literatur -e specialitate a-esea plin -e contro5erse -up mo-ul -e utiliGare @i -e 5alori0icare a iG5oarelor monumentale, -ocumentare @i literare ) ,i,liogra0ie a crei 5aloare el nu o poate Ju-eca ?n mo- -e sine stttor ) are toate moti5ele s ai, o prere c?t se poate -e mo-est ?n ceea ce pri5e@te 5aloarea per0ormanLei sale. Pi aceasta cu at?t mai mult, cu c?t proporLia tra-ucerilor e4istente ale unor MsurseN autentice /a-ic ale unor inscripLii @i -ocumenteE repreGint ?n parte /?n special pentru ;hinaE ?nc 0oarte puTn, comparati5 cu ceea ce e4ist @i este -e importanL. !in toate acestea reGult caracterul cu totul pro(i2oriu al acestor stu-ii, ?n special ?n ceea ce pri5e@te prLile re0eritoare la $sia. # 8umai speciali@tii se pot pronunLa ?n ultim instanL. %le au 0ost scrise numai pentru c ) lucru -e la sine ?nLeles ) p?n

?n preGent nu e4ist preGentri -e specialitate cu acest scop special @i -in aceste puncte -e 5e-ere speciale. %le s?nt menite s 0ie cur?nM-ep@iteN ?ntr1o msur mult mai mare @i ?ntr1un sens mai important -ec?t se ?nt?mpl ?n -e0initi5 oricrei lucrri @tiinLi0ice. 7a asemenea lucrri, o ast0el -e e4tin-ere comparati5 asupra altor -omenii nu se poate e5ita, oric?t -e ?n-oielnic ar 0i ea. !ar atunci tre,uie asumate consecinLele unei mari resemnri ?n ceea ce pri5e@te reu@ita. Mo-a sau 5eleitLile literare consi-er c se poate renunLa la specialist sau c acesta poate 0i re-us la rolul -e lucrtor su,altern al ..5iGionaruluiN. $proape toate @tiinLele -atoreaG c?te ce5a -iletanLilor, a-eseori i-ei -e mare 5aloare. !ar -iletantismul ca principiu al @tiinLei ar ?nsemna s0?r@itul ei. ;ine -ore@te M5iGiuneN s mearg la cinema. $cest gen -e spectacol se o0er astGi pe scar -e mas. inclusi5 su, 0orm literar @i mai ales ?n aceste -omenii.4 8imic nu se situeaG mai -eparte -e e4punerea strict luci- a acestor stu-ii empirice prin ?ns@i intenLia lor -ec?t acest mo- -e g?n-ire. ;e a@ 5rea s mai a-aug este c cine -ore@te Mpre-icN s se -uc la ?ntruniri religioase. 8u ne pronunLm ?n nici un 0el ?n ceea ce pri5e@te raportul -intre (*+ori+) culturilor pe care le tratm aici comparati5. ; mersul -estinelor omenirii ?l iG,e@te @i11 Ggu-uie pe cel care scruteaG mcar o parte a lor este a-e5rat. !ar el 5a 0ace ,ine s pstreGe pentru sine micile comentarii personale, a@a cum proce-eaG oricine pri5e@te ?ntin-erea mrii sau piscurile munLilor ) e4cept?n- caGul ?n care se simte chemat @i ?nGestrat pentru o plsmuire artistic sau o minune pro0etic. ?n maJoritatea celorlalte caGuri, 5or,ria -espre MintuiLieN nu 0ace -ec?t s ascun- o lips -e -istanL 0aL -e o,iect, care tre,uie apreciat la 0el ca @i aceea@i atitu-ine 0aL -e om. % ne5oie s moti5m 0aptul c, pentru scopurile pe care le urmrim, cercetarea )tno1r*fic, nu este nici pe -eparte atras @i a,or-at ?n msura ?n care, 0ire@te, acest lucru ar

0i strict necesar, la sta-iul ei actual, pentru o ?n0Li@are realmente apro0un-at mai cu seam a religioGitLii asiatice. 21a ?nt?mplat a@a nu numai pentru c puterea -e munc a omului ?@i are limitele ei. $cest lucru mi s1a prut a 0i ?ng-uit mai ales pentru c aici s?nt importante tocmai cone4iunile eticii -eterminate religios a acelor pturi care erau Mpurttoarele -e culturN ale Gonei respecti5e. %ste 5or,a -e in0luenLele pe care le1a e4ercitat mo-ul +or -e 5iaL. %ste per0ect a-e5rat c @i acestea pot 0i surprinse ?n speci0icul lor ?ntr1un morealmente corect, -ac s?nt con0run1 tate cu 0aptele etnogra0ice. !eci recunoa@tem @i su,liniem c aici este o lacun pe care etnogra0ul este ?n-reptLit s1o reclame. 2per s pot 0ace c?te ce5a pentru umplerea ei cu prileJul unei ela,orri sistematice a sociologiei religiei. !ar o asemenea intenLie ar 0i -ep@it ca-rul acestei e4puneri ale crei scopuri s?nt limitate. %a a tre,uit s se mul1 Lumeasc cu ?ncercarea -e scoatere ?n e5i-enL a punctelor -e co5p*r*0i) cu religiile cu+turii noastre occi-entale. ?n s0?r@it, s nu trecem cu 5e-erea nici latura *ntropo+o1ic* a pro,lemelor. Regsin- mereu, ?n 6cci-ent @i nu5*i acolo ) chiar @i ?n -omenii ale mo-ului -e 5iaL care e5olueaG /aparentE in-epen-ent unele -e altele ) -eG5oltarea anumitor genuri -e raLionaliGri, este 0ireasc presupunerea c aici ,aGa -ecisi5 a o0erit1o 0on-ul )r)4it*r# $utorul ?@i mrturise@te ?nclinaLia personal @i su,iecti5 -e a -a o ?nalt apreciere materialului ,iologic ere-itar. !ar, cu toate realiGrile importante ale muncii antropologice, nu 5- -eocam-at nici o cale -e a circumscrie @i -e a sta,ili c?t -e c?t e4act contri,uLia acestui 0actor al e5oluLiei e4aminate *ici, -up msura @i, mai ales, -up 0elul @i punctele -e atingere sau mcar -e a le in-ica su, 0orm -e supoGiLii. Ca tre,ui ca acti5itatea sociologic @i istoric s1@i pun ca o,iecti5 -eG5luirea, pe c?t posi,il, a tuturor acelor in0luenLe @i lanLuri cauGale care se pot e4plica satis0ctor prin reacLii la -estine @i la me-iul ?nconJurtor. $,ia atunci @i, ?n a0ar -e aceasta,

-up ce neurologia @i psihologia rasiale comparate 5or -ep@i actualele ?nceputuri ) 0oarte promiLtoare ?n amnunt ), se 5a putea spera )()ntu*+ ?n reGultatele satis0ctoare @i pentru acea pro,lem.I !eocam-at ?ns mi se pare c lipse@te premisa aceea @i c re0erirea la Mmaterialul geneticN ar constitui o renunLare pripit la posi,ilitLile *ctu*+) -e cunoa@tere @i o -eplasare a pro,lemei spre 0actori /?n preGent ?ncE necunoscuLi.

SOTE 1. $ici, ca @i ?ntr1o serie -e alte puncte, m -eose,esc -e mult sti matul nostru maestru 7uJo &rentano /-e cele a0irmate ?ntr1o lucrare care 5a 0i citat ulteriorE. Mai ?nt?i, -in punct -e 5e-ere terminologic. ?n continuare ?ns @i -in punct -e 5e-ere o,iecti5. ;onsi-er ca ina-ec5at scopului s se situeGe ?n aceea@i categorie lucruri at?t -e -i0erite cum s?nt Ja0ul @i c?@tigul -o,?n-it prin con-ucerea unei 0a,rici. cu at?t mai puLin mi se pare normal s se numeasc Mspirit al capitalismuluiN ) ?n opoGiLie cu alte 0orme -e c?@tig ) orice nGuinL -e a -o,?n-i 8*iu, -eoarece, -up prerea mea, prin a -oua se pier-e orice preciGie conceptual, iar prin prima, mai ales posi,ilitatea -e a scoate ?n e5i-enL speci0icul capi talismului occi-ental ?n comparaLie cu alte 0orme ale sale. Pi ?n cartea lui >. 2immel, Phi+osophi) 4)s ')+4)s, Meconomia 0inanciarN este ?n prea mare msur echi5alat cu McapitalismulN, ?n -auna chiar @i a preGentri lor 0aptice. n scrierile lui W. 2om,art, mai cu seam n ultima e-iLie a frumoasei sale lucrri -e1cpt?i cu privire la capitalism, se pune cel puin din punctul de vedere al problemei mele foarte mult n umbra unor factori de dezvoltare care au acionat pretutindeni n lume speci ficul Occidentului: organizarea raional a muncii. . !irete c diferena nu trebuie absolutizat. "apitalismul de ori entare politic #n special cel constnd n arendarea impozitelor$ a generat nc n %ntic&itatea mediteranean i n cea oriental, probabil i n "&ina i 'ndia, ntreprinderi raionale de durat a cror contabili tate aa cum apare doar n puinele fragmente cunoscute nou s(ar putea s fi avut un caracter )raional*. +n contact foarte strns ntre capitalismul )aventurier* cu orientare politic i capitalismul cu activi tate raional se constat n istoria apariiei bncilor modeme, inclusiv a ,ncii %ngliei, care s(a format din afaceri politice, motivate prin

rG,oaie. !e e4emplu, -eose,irea -intre personalitatea lui Daterson, un MpromotorN tipic, Li acei mem,ri ai comitetului -irector care i1au -eter1 minat atitu-inea permanent @i care ?n cur?n- au 0ost caracteriGaLi -rept th) Purit*n usur)rs of 'roccr's %*+i' este speci0ic ?n acest sens, la 0el cum este @i eroarea politicii ,ancare a Mcelei mai soli-eNO ,nci -eJa -in momentul c?n- s1a 0on-at 2outh12ea. ;u alte cu5inte, -i0erenLa este minim. !ar ea e4ist. Marii pro5otors @i f<*nci)rs9 au creat organiGri raLionale *+) 5uncii tot at?t -e puLin ca @i ) repetK ?n general @i cu rare e4cepLii ) purttorii tipici ai capitalismului 0inanciar @i politicK e5reii. $cest lucru l1au 0cui /ca mo-elE cu totul alLii. #. !e asemenea si cuno@tinLele mele -e e,raic s?nt cu totul insu0i ciente. 4. % -e prisos s mai spun c in aceast categorie nu intr ?ncercri ca aceea a lui K. 9aspers /?n cartea sa Ps(cho+f1ic =cr >c+t5isc+uniun1cn, 1919E sau. ?n sens opus. a lui Klage /?n Chur*k<5+oiii): @i alte stu-ii asemntoare care se -eose,esc -e ?ncercarea noastr prin 0elul punc tului -e pornire. $ici nu -ispunem -e spaLiul necesar pentru o polemic. I. ;u ani ?n urm, acela@i punct -e 5e-ere mi1a 0ost comunicat -e ctre un eminent psihiatru.

I PRO?!E" A

I. ;on0esiune @i strati0icare social, p. 2#. 2. M2piritulN capi1.mului. p. ##. #. ;oncepLia lui 7uther pri5in- 5ocaLia. 2arcina cercetrii, p. I9O. 6 e4aminare, =ic @i 0ugar, a statisticii pro0esionale a unei Lri mi4te -in punct -e 5e-ere con0esional pune prea a-esea2 ?n e5i-enL un 0enomen 5iu -eG,tut ?n presa @i literatura catolic# @i la reuniunile catolice -in >ermaniaK caracterul pre-ominant pro+csiuiit al posesiunii -e capital @i al patronatului, ca @i al muncitorimii -e ?nalt cali0icare @i mai cu seam al personalului cu pregtire superioar tehnic @i comercial -in ?ntreprin-erile mo-erne.4 8u gsim re0lectarea acestui 0enomen ?n ci0rele statisticii con0esionale numai ?n caGurile ?n care -eose,irea -e con0e1 siune coinci-e cu o -eose,ire -e naLionalitate @i, ca atare, cu o -eose,ire ?n pri5inLa gra-ului -e -eG5oltare cultural, cum este caGul ?n estul >ermaniei ?ntre germani @i poloneGi, ci aproape pretutin-eni un-e -eG5oltarea capitalist ?n general a a5ut li,ertatea ?n timpul ?n0loririi sale -e a restrati0ica social populaLia -up ne5oile sale, -e a o structura pe pro0esii ) @i cu c?t acest lucru era mai accentuat, cu at?t era mai clar. -e -e alt parte ?ns este a-e5rat c participarea relati5 mai mare, adic mai mare ?n raport cu totalul populaiei, a protestanilor la proprietatea asupra

( ;mtarii puritani -e la ;asa &reslei &canilor. (( Dromotori @i 0inanciari.

capitaluluiI, la con-ucere @i la treptele superioare ale muncii ?n marile ?ntreprin-eri in-ustriale @i comerciale mo-erne6 se -atoreaG ?n H parte unor cauGe istorice situate ?ntr1un trecut ?n-eprtat @i la care apartenenLa con0esional apare nu -rept cini2, a 0enomenelor economice, ci, p?n la un anumit gra-, -rept urmare a acestom. Darticiparea la acele 0uncLii economice presupune ?n parte posesiune -e capital, ?n parte o instruire costisitoare. ?n parte @i, -e cele mai multe ori. pe am?n-ou @i -epin-e astGi -e pose-area unei a5uLii mo@tenite sau cel puLin -e o anumit ,unstare. =ocmai un mare numr -e regiuni -intre cele mai ,ogate, 0a5oriGate -e natur sau -e poGiLia 0aL -e cile -e comunicaLie @i -intre cele mai -eG5oltate -in punct -e 5e-ere economic. ?n special ?ns maJoritatea ora.se3or,ogate, tre1 cuser ?n secolul al XCI1lea la protestantism, iar e0ectele -eri5ate -in acest 0apt acLioneaG @i astGi ?n ,ene0iciul protestanLilor, ?n lupta lor economic pentru e4istenL. $tunci se na@te ?ns urmtoarea ?ntre,are istoricK ce temei a a5ut aceast pre-ispoGiLie -eose,it -e pronunLat a regiunilor -eG5oltate economic pentru o re5oluLie ,isericeascS Rspunsul nu este -eloc at?t -e simplu pe c?t s1ar putea cre-e mai ?nt?i. !esigur c a,an-onarea tra-iLionalismului economic este un moment care tre,uia s spriJine su,stanLial ?nclinaLia spre ?n-oial ?n legtur cu tra-iLia religioas @i spre re5olt ?mpotri5a 5alorilor consacrate prin tra-iLie ?n general. !ar ?n acest conte4t tre,uie s Linem seama -e un 0apt a-eseori uitat astGi, @i anume acela c Re0orma nu a ?nsemnat numai 6n+,tur*r)* -ominaLiei ,isericii asupra 5ieLii, ci ?n primul r?n- ?nlocuirea 5echii 0orme -e -ominaLie cu una nou,# Pi anume ?nlocuirea unei -ominaLii e4trem -e como-e, practic 5or,ina,ia simLite pe 5remea aceea, aproape numai 0ormale, cu o reglementare ce a ptruns c?t se poate -e puternic ?n toate s0erele 5ieLii -omestice @i pu,lice, o reglementare mult mai apstoare @i mai se5er pentru ?ntregul mo- -e 5iaL. !ominaLia ,isericii catolice ) Mne?n-uplecat cu ereticii, .

-ar ,l?n- cu pcto@iiNO, a@a cum a 0ost ea ?ntr1o msur mai mare ?n trecut -ec?t astGi ) este suportat ?n preGent -e popoare cu o 0iGionomie economic per0ect mo-ern @i au suportat1o tot at?t -e ,ine regiunile cele mai ,ogate, cele mai -eG5oltate -in punct -e 5e-ere economic e4is1 tente pe pm?nt la s0?r@itul secolului al XC1lea. !ominaLia cal5inismului, a@a cum aprea ea ?n secolul al XCI1 lea la >ene5a @i ?n 2coLia, la cumpna -intre secolele al XCI1lea @i al XCII1lea ?n mari prLi ale Arilor -e 9os. ?n secolul al XCII1lea ?n 8oua $nglie @i parLial ?n $nglia, ar 0i pentru noi cea mai insuporta,il 0orm a controlului ,isericesc asupra in-i5i-ului. =ot ast0el a 0ost ea perceput -e pturi largi ale 5echiului patriciat al 5remii, la >ene5a la 0el ca ?n 6lan-a @i $nglia. Re0ormatorii care s1au i5it ?n Lrile cele mai -eG5oltate -in punct -e 5e-ere economic au socotit c tre,uie s ,lameGe nu prea marea, ci prea mica -ominare a 5ieLii -e ctre ,iseric @i religie. !ar cum se 0ace atunci c tocmai aceste Lri, cele maiO-eG5oltate -in punct -e 5e-ere economic @i, a@a cum 5om 5e-ea, ?n ca-rul lor tocmai clasele -e miJloc M,urgheGeN, pe atunci ?n ascensiune economic, nu numai c s1au supus tiraniei puritane necunoscute p?n atunci, -ar au -at -o5a- ?n aprarea ei @i -e un eroism pe care clasele 8ur1h)2) c* *t*r) l1au mani0estat arareori ?nainte @i nicio-at ulteriorK Mthe last o0 our heroisms(N, -up cum spune ;arlUle, nu 0r temeiS Mai -eparteK -ac a-mitem c, a@a cum am spus, participarea mai pronunLat a protestanLilor la proprietatea asupra capitalului @i la poGiLiile -e con-ucere -in economia mo-ern poate 0i ?nLeleas astGi, ?n parte, pur @i simplu -rept consecinL istoric a unei a5uLii ?n me-ie mai mari, atunci o,ser5m @i 0enomene la care raportul cauG1e0ect nu este, in-u,ita,il, -e aceast natur. ;a e4emple se pot cita, printre altele, -ac menLionm numai c?te5a, urmtoarele. ?n primul r?n-, -i0erenLa ?n general e5i-ent ( <ltimul -intre actel e noas tre -e erois m. 2I

?n &a-cn, ca @i ?n &a5aria sau <ngaria, ?n ceea ce pri5e@te genul -e instrucLiune superioar pe care prinLii catolici ?l --eau copiilor lor spre -eose,ire -e cei protestanLi. Qaptul c pon-erea catolicilor printre ele5ii @i a,sol5enLii instituLiilor ..superioareN -e ?n5Lm?nt este consi-era,il mai mic" -ec?t procentaJul lor total ?n ca-rul populaLiei 5a putea 0i atri,uit, ce1i -rept, ?n 0oarte mare parte -i0erenLe1 lor -e ,ogLie mo@tenit pe care lc1 ain menLionat. !ar 0aptul c printr) a,sol5enLii catolici procentaJul celor care a,sol5 @colile mo-erne -estinate @i a-aptate special pregtirii pentru stu-ii tehnice @i pro0esii in-ustriale @i comerciale, ?n general, pentru o 5iaL -e ,urgheG ) gimnaGiile reale, @colile reale, @colile comunale superioare ctc. ) este iar@i iG,itor mai 5ic -ec?t cel al protestanLilor9, pe c?n- instruirea pe care o o0er gimnaGiile umaniste este pre0erat -e ci ) constituie un 0enomen care nu se e4plic ast0el, ci care, -impotri5. .nEate e4plica, la r?n-ul su, sla,a participare a catolicii r la c?@tigul capitalist. Pi mai remarca,il este ?ns o o,ser5aLie care permite ?nLelegerea pon-erii mai scGute a catolicilor ?n numrul total al 5uncitori+or cali0icaLi -in marca in-ustrie mo-ern. &ine cunoscutul 0enomen prin care 0a,rica ?@i procur o mare parte -in 0orLa cali0icat -e munc ?n r?n-ul tineretului me@te@ugresc ) -eci las pe seama me@te@ugarilor pregtirea preala,il a 0orLei sale -e munc, ca apoi, -up -es5?r@irea pregtirii, s le1o sustrag ) se mani0est ?ntr1o msur mult mai mare la cal0ele protestante -ec?t la cele catolice. ;u alte cu5inte, -intre cal0e catolicii s?nt cei care mani0est o ?nclinaLie mai pronunLat -e a rm?ne ?n acti5itatea me@te@ugreasc, a-ic relati5 mai mulLi 4)(in 5*i/tri me@te@ugari, ?n timp ce protestanLii se ?n-reapt ?ntr1 o msur relati5 mai mare spre 0a,rici pentru a aJunge ?n e@aloanele superioare ale muncitorimii cali0icate 1 @i ale 0uncLionrimii in-ustriale. Qr ?n-oial c, ?n aceste caGuri, raportul cauGal const ?n 0aptul c sp)cificu+ spiri; 26

tu*+ incu+c*t prin )4uc*0i)# ?n situaLia -at prin atmos0era religioas a regiunilor natale @i a casei printe@ti, a -eterminat alegerea pro0esiei @i -estinul pro0esional ulterior. Darticiparea mai re-us a catolicilor la 5iaLa economic mo-ern a >ermaniei este ?ns cu at?t mai iG,itoare cu cit ea contraGice e4perienLa str5echeN @i pe cea actual, potri5it creia minoritLile naLionale sau religioase care, ?n calitatea lor -e grupuri ..-ominateN, stau pe o poGiLie opus unui alt grup, cel ..-ominantN, s?nl -e o,icei ?mpinse prin e4clu-erea lor 5oluntar sau in5oluntar -e la poGiLiile in0luente -in punct -e 5e-ere politic. ?ntr1o msur -eose,it -e mare. pe calea acti5itLii economiceK ast0el, cei mai talentaLi -in grupul celor -ominaLi care nu se pot 5alori0ica pe tr?mul 0uncLiilor pu,lice caut s1@i satis0ac am,iLiile aici. $@a s1au petrecut lucrurile ?n mo- clar cu poloneGii, aliaLi ?ntr1un in-u,ita,il progres economic ?n Rusia @i ?n Drusia 6riental ) spre -eose,ire -e >aliLia, -ominat -e ci ) tot a@a cu hughenoLii -in QranLa su, 7u-o5ic al XlC1lea, cu noncon0ormi@tii @i Vua+erii -in $nglia @i ) +*st 8ut not +)*st* ) -e -ou milenii cu e5reii. !ar la catolicii -in >ermania nu sesiGm nimic care s ai, un asemenea e0ect sau cel puLin nimic ,ttor la ochi. 8ici ?n trecut, spre -eose,ire -e protestanLii -in 6lan-a @i $nglia ?n perioa-ele ?n care ei au 0ost persecutaLi sau numai toleraLi, ei, catolicii, nu se -isting printr1o ascensiune )cono5ic, ie@it -in comun. ?n schim, este clar c protestanLii /?n-eose,i unele curente protestante -espre care 5om 5or,i mai t?rGiu ?n mo- specialE au -emonstrat o ?nclinaLie speci0ic spre raLionalismul economic *t6t ca ptur -ominant, )h @i ca una -ominat, *t6t ca maJoritate, )h @i ca minoritate, ceea ce la catolici nu s1a putut @i nu se poate constata, ?n acela@i mo-, nici ?ntr1o situaLie, nici ?n alta.12 ;auGa comportamentului -i0erit tre,uie -eci cutat ?n primul r?n- ?n speci0icul luntric -ura,il al con0esiunilor @i nu numai ?n situaLia istorico1politic 1# e4terioar -intr1un moment sau altul. W 8u ?n ultimul r?n-. /

$r 0i -eci interesant s cercetm mai ?nt?i care s?nt sau au 0ost elementele -in speci0icul con0esiunilor care au acLionat @i ?n parte mai acLioneaG ?n sensul -escris mai sus. 7a o pri5ire super0icial @i pornin- -e la anumite impresii mo-erne, am putea 0i ispitiLi s 0ormulm -eose,irea ast0elK c mai marea M?nstrinare -e lumeN a catolicismului, trsturile ascetice pe care le mani0est cele mai ?nalte i-ealuri ale lui ar 0i tre,uit s e-uce pe a-epLii lui ?n spiritul unei mai mari in-i0erenLe 0aL -e ,unurile acestei lumi. $ceast moti5are corespun-e ?ntr1a-e5r schemei populare, astGi o,i@nuit, -e apreciere a celor -ou religii. DrotestanLii utiliGeaG aceast concepLie pentru a critica i-ealurile ascetice /reale sau imaginareE ale mo-ului -e 5iaL catolic, iar catolicii le rspun- repro@?n-u1le Mmate1 rialismulN, care este o consecinL a seculariGrii tuturor aspectelor 5ieLii -e ctre protestanLi. Pi un autor mo-ern a creGut c poate 0ormula -eose,irea ?n comportamentul celor -ou con0esiuni ?n 5iaLa economic ?n 0elul urmtorK M;atolicul... este mai calm. a5?n- mai puLin spirit in-ustrial, el pre0er o 5iaL c?t mai sigur, chiar -ac 5enitul este mai mic, unei 5ieLi pline -e riscuri, agitate, -ar poate a-uctoare -e onoruri @i ,ogLie. ?n popor se spune ?n glumK sau mn?nci ,ine, sau -ormi lini@tit. ?n caGul -e 0aL, pro1 testantului ?i place s mn?nce ,ine, ?n timp 14 ce catolicul 5rea s -oarm lini@tit.N !e 0apt s1ar putea ca ?n preGent -orinLa M-e a m?nca ,ineN s 0ie o caracteristic -e@i incomplet, totu@i mcar parLial corect pentru moti5aLia prLii mai in-i0erente ,iserice@te a protestanLilor ?n ')r5*; ni*# !ar ?n trecut lucrurile se preGentau cu totul alt0el. Dentru puritanii engleGi, olan-eGi @i americani era, -up cum se @tie, caracteristic tocmai contrariul M,ucuriilor lume@tiN @i anume, -up cum 5om 5e-ea, chiar una -in trsturile lor -e caracter -e cea mai mare importanL pentru noi. !e e4emplu, protestantismul 0ranceG a pstrat 0oarte mult 5reme @i, parLial, p?n ?n Gilele noastre, caracterul impus pretutin-eni ,isericilor cal5iniste ?n general @i cu 2"

at?t mai mult celor M-e su, cruceN ?n timpul luptelor religioase. !up cum se @tie, acest protestantism este totu@i /sau poate mai ?ncolo 5a tre,ui s ne ?ntre,m -ac nu tocmai -e aceeaE unul -intre principalii purttori ai -eG5oltrii in-ustriale @i capitaliste a QranLei @i, ?n mica msur ?n care acest lucru a 0ost posi,il su, persecuLii, a @i rmas ast0el. !ac -orim s numim M?nstrinare -e lumeN aceast serioGitate @i accentuat pre-ominare a intereselor religioase ?n mo-ul -e 5iaL, atunci c*+(inist* 0ranceGi au 0ost @i s?nt cel puLin la 0el -e ?nstrinaLi -e lume ca @i. -e e4emplu, c*to+icii -in nor-ul >ermaniei care Lin, 0r ?n-oial, la catolicismul lor ca nici un alt popor -in lume. Pi *58ii se -eose,esc atunci ?n acela@i sens -e parti-ul reli1 gios -ominant, a-ic -e pturile -e Jos ale catolicilor 0ranceGi plini -e ,ucurie -e 5iaL, @i -e cele -e sus -e1 a -reptul ostile religiei, @i -e protestanLii germani care astGi a5an1 seaG ?n 5iaLa economic laic @i ale cror pturi superioare s?nt prepon-erent in-i0erente -in punct 1I -e 5e-ere religios. % greu -e gsit ce5a care s -emonstreGe at?t -e clar ca aceast paralel c i-ei at?t -e 5agi cum este /pretinsaXE M?nstrinare -e lumeN a catolicismului, /pretinsaXE M,ucurie -e 5iaLN materialist a protestantismului @i multe altele nu s?nt aici -e nici un 0olos, 0ie @i pentru 0aptul c, ?n aceast 0orm general, ?n parte nu s?nt 5ala,ile nici astGi, ?n parte nu au 0ost nici ?n trecut. !ac am 5rea ?ns s operm cu ele, ar tre,ui ca, la remarcile -e mai ?nainte, s a-ugm alte o,ser5aLii care se impun -e la sine, chiar s sugerm ?ntre,area -ac nu cum5a toat aceast contra-icLie -intre ?nstrinarea -e lume, asceG @i e5la5ia religioas, pe -e o parte, @i participarea la 5iaLa economic capitalist, pe -e alt parte, ar tre,ui trans0ormat ?ntr1o 6nru4ir) intern. ?n 0on- este -eJa surprinGtor ) ca s ?ncepem cu c?te5a aspecte pur e4terioare ) c?t -e mare este numrul repreGentanLilor tocmai ai celei mai pro0un-e e5la5ii cre@tine care pro5ine -in cercuri comerciale. Dietismul ?n mo- special 29

-atoreaG acestor cercuri un numr -eose,it -e mare -e 0er5enLi a-epLi ai si. $m putea s ne g?n-im aici la un 0el -e e0ect prin contrast al ..mamonismuluiN asupra unor 0iri interioriGate @i nea-aptate pro0esiei -e comerciant @i cu siguranL c multor pieti@ti calea Mcon5ertiriiN li s1 a ?n0Li@at, ca lui Qrancisc -in $ssisi, ?n mo- su,iecti5 con5ertiLilor, a-eseori ?n 0elul acesta. Pi asemntor, merg?n- ?n timp p?n la ;ecil Rho-es. am putea s ?ncercm s e4plicm 0enomenul tot at?t -e 0rec5ent al pro5enienLei unor ?ntreprinGtori capitali@ti -e mare an5ergur -in 0amilii -e preoLi, ca reacLie la o e-ucaLie ascetic a tineretului. !ar aceast e4plicaLie nu este 5ala,il ?n caGurile ?n care un spirit 5irtuos -e ?ntreprinGtor capitalist coinci4) cu 0ormele cele mai intensi5e ale unei e5la5ii care impregneaG @i reglementeaG ?ntreaga 5iaL la acelea@i persoane @i grupuri -e oameni. asemenea caGuri nu s?nt iGolate, ci s?nt o trstur caracteristic pentru grupuri ?ntregi ale celor mai importante ) -in punct -e 5e-ere istoric ) ,iserici @i secte protestante. Mai ales cal5inismul, oriun4) s;* 5*nif)st*t 16 , preGint aceast com,inaLie. De c?t -e puLin a 0ost el /ca @i ?n general oricare -in con0esiunile protestanteE legat ?n perioa-a -e rsp?n-ire a Re0ormei ?n -i0erite Lri -e o anumit clas, pe at?t -e caracteristic @i ?ntr1un sens MtipicN este, -e e4emplu, 0aptul c, 0oarte cur?n-, ?n ,isericile hughe1 note 0ranceGe printre proGeliLi, clugrii @i in-ustria@ii /comercianLi, meseria@iE au 0ost -eose,it -e ,ine repreGentaLi -in punct -e 5e-ere numeric @i au rmas ast0el @i ?n perioa-ele -e persecuLie.1H 2paniolii -eJa @tiau c MereGiaON /cu alte cu5inte, cal5inismul olan-eGilorE Mpromo5eaG spiritul comercialNO @i acest lucru corespun-e per0ect prerilor pe care le1a e4primat 2ir W. DettU ?n analiGa sa cu pri5ire la cauGele a5?ntului capitalist al 6lan-ei. >othein1" nume@te, pe ,un -reptate, -iaspor cal5inist Mpepiniera economiei capitalisteN.19 21ar putea ca ?n acest caG s 0ie consi-erate 0actor hotr?tor superioritatea culturii economice 0ranceGe @i olan-eGe -in care a iG5or?t prepon-erent aceast -iaspor 01

sau imensa in0luenL a e4ilului @i a smulgerii -in con-iLiile -e 5iaL tra-iLionale.2O !ar @i ?n QranLa, ?n secolul al XCIl1lea lucrurile se preGenta O e4act la 0el, a@a cum reGult -in luptele lui ;ol,ert. Dini. @i ?n $ustria, ca s nu mai 5or,im -e alte Lri, 0a,ricanLii protestanLi au 0ost pur @i simplu importaLi -irect, cu -i0erite ocaGii. 2e pare ?ns c nu toate 5ariantele protestante acLioneaG ?n aceea@i msur ?n aceast -irecLie. !up toate aparenLele, cal5inismul a 0cut acest lucru @i ?n21 >ermania. con0esiunea ..re0ormatN parc s 0i promo5at -eG5oltarea spiritului capitalist ?n Wuppcrtal, ca @i ?n alte locuri. ?n msur mai mare -ec?t alte con0esiuni. $ 0cut1o mai e0icient -ec?t luteranismul, -up cum arat comparaLia ?n mare. ca @i ?n -etaliu. ?n special ?n Wuppertal.22 Dentru 2coLia, acest 0apt a 0ost su,liniat -e &uc+le. iar -intre poeLii engleGi -e Keats.2O Pi mai iG,itoare este legtura ) su0icient s 0ie acum amintit ) -intre reglementarea religioas a 5ieLii @i -eG5oltarea c?t se poate -e intens a simLului comercial la o serie -e secte a cror M?nstrinare -e 5iaLN este la 0el -e pro5er,ial ca @i ,ogLia lorK ?n special ?n caGul @u*k)n+or @i al 5)noni0i+or# Rolul pe care l1au Jucat primii ?n $nglia @i $merica -e 8or- le1a re5enit aces1 tora -in urm ?n Arile -e 9os @i >ermania. ; ?nsu@i regele Qre-eric Wilhelm I i1a ?ng-uit ?n Drusia 6riental pe menoniLi ?n ciu-a re0uGului lor categoric -e a presta ser5iciul militar, consi-er?n-u1i promotori in-ispensa,ili ai in-ustriei, este -oar un 0apt, e -rept, -ar ) a5?n- ?n 5e-ere personalitatea 0oarte original a acestui rege ) este unul -intre 0aptele cele mai puternice -in noianul celor, -e alt0el ,ine cunoscute, care ilustreaG acest lucru. ?n s0?r@it, este -estul -e ,ine cunoscut c pi)ti/tii au practicat @i com,inaLia -intre e5la5ia intens @i un gra- pronunLat -e -eG5oltare 24 a simLului @i a succesului ?n a0aceri. % su0icient s amintim -e regiunea Rinului @i -e ;alY. ?n aceste consi-eraLii pro5iGorii nu este ne5oie -e mai multe e4emple. ;ci chiar @i cele pe care le -m arat un singur lucruK Mspiritul munciiN, al MprogresuluiON sau cum s1o mai numi el, a crui treGire se #1

atri,uie -e regul protestantismului, nu poate 0i interpretat, a@a cum se 0ace -e at?tea ori astGi, ca M,ucurie -e 5iaLN sau ca ce5a ?ntr1un sens MiluministN. Cechiul protestantism al unor oameni ca 7uther, ;al5in. Kno4, Coet a5ea 0oarte puLin ?n comun cu ceea ce astGi se nume@te MprogresN. %l a5ea o atitu-ine -e1a -reptul ostil 0aL -e laturi ?ntregi ale 5ieLii mo-erne, la care ?n Gilele noastre nu ar renunLa nici cel mai religios om. !ac e s gsim o ?nru-ire interioar ?ntre anumite aspecte ale 5echiului spirit protestant @i cultura capitalist mo-ern, 5r?n-1 ne5r?n- tre,uie s ?ncercm s1o cutm nu ?n /pretinsaE M,ucurie -e 5iaLN mai mult sau mai puLin materialist @i totu@i antiascetic, ci mai -egra, ?n caracteristicile sale pur r)+i1io*s)# MontesVuieu spune AEspnt 4)s +ois# cartea XX. cap. HE -espre engleGi c ?n trei -omenii importante ei au -ep@it cu mult celelalte popoare ale lumiiK M?n e5la5ie. ?n comerL @i ?n li,ertateN. 2 e4iste, oare. 5reo legtur ?ntre superioritatea lor ?n acti5itatea eco1 nomic ) @i, ceea ce 0ace parte -intr1 un alt conte4t, aptitu( -inea lor -e a ?ntemeia instituLii politice li,ere ) @i acel recor- -e e5la5ie pe care li)1 atri,uie MontesVuieuS ?n momentul ?n care punem ast0el ?ntre,area, se ri-ic o mulLime -e raporturi posi,ile, percepute 5ag. Ca tre,ui s ne propunem s for5u+,5 clar ceea ce 5e-em -oar 5ag cu ochii minLii noastre, at?t -e clar, pe c?t ne permit con-iLiile 5arietLii in0inite care caracteriGeaG orice 0enomen istoric. !ar, pentru a 0i ?n stare s realiGm acest lucru, 5a tre,ui s prsim ine5ita,il -omeniul i-eilor generale 5agi ?n care am operat p?n acum. Ca tre,ui s ptrun-em ?n particularitLile @i -istincLiile acelor 5aste uni5ersuri -e i-ei religioase care ne s?nt -ate istoric -e -i0eritele 5ariante ale religiei cre@tine. Mai ?nainte ?ns s?nt necesare c?te5a o,ser5aLii -espre speci0icul o,iectului pe care urmrim s11 e4plicm -in punct -e 5e-ere istoric, precum @i -espre sensul ?n care o asemenea e4plicaLie este posi,il ?n ca-rul acestor cercetri. 0

?n titlul acestui stu-iu se 0olose@te conceptul cam pretenLios -e ##spirit al capitalismuluiN. ;e se ?nLelege prin aceastaS !e ?n-at ce ?ncercm s1i -m ce5a -e genul unei ..-e0iniLiiN, apar anumite -i0icultLi Lin?n- -e esenLa scopului cercetrii. !ac ?n general se poate gsi un o,iect pentru care utiliGarea unei caracteriGri are un sens oarecare, acela nu poate 0i -ec?t un ..In-i5iistoricN, a-ic un comple4 -e cone4iuni -in realitatea istoric prin care le reunim conceptual ?ntr1un ?ntreg -in punctul -e 5e-ere al i5port*n0)i lor cu+tur*+)# Intruc?t conLinutul lui se re0er la un 0enomen plin -e sens ?n sp)cificu+ su in-i5i-ual, un asemenea concept istoric nu poate 0i -e0init /-elimitatE -up schema 1)nus pro.in55# 4iff)r)nti* sp)cific**, ci tre,uie co5pus treptat -in prLile sale componente ce tre,uie luate -in realitatea istoric. !e aceea cuprin-erea conceptual -e0initi5 nu se poate situa la ?nceputul, ci numai la sf6r/itu+ cercetrii. ;u alte cu5inte, a,ia ?n cursul analiGei @i ca reGultat esenLial al acesteia se 5a -eG5lui cum 5a tre,ui 0ormulat cel mai ,ine ) a-ic cel mai a-ec5at punctelor -e 5e-ere care ne intereseaG a i5i ) ceea ce ?nLelegem aici prin ..spiritN al capitalismului. 7a r?n-ul lor, aceste puncte -e 5e-ere /-e care 5om mai 5or,iE nu s?nt singurele posi,ile pentru analiGa 0enomenelor istorice -e care ne ocupm. $lte puncte -e 5e-ere -in care s1ar 0ace e4aminarea ar -eG5lui ?n acest caG, ca @i ?n caGul oricrui 0enomen istoric, alte trsturi ca 0iin- cele MesenLialeN. !e un-e reGult 0ire@te c prin ,,spiritulN capitalismului s1ar putea sau ar tre,ui s se ?nLeleag nu neaprat numai ceea ce ni se pare nou, ca 0iin- esenLial pentru concepLia noastr. $ceasta Line tocmai -e esenLa Mcrerii -e concepte istoriceN care ?ncearc, pentru scopurile sale meto-ologice, nu

( >enul pro4im, -i0erenLa speci0ic. 00

s -escompun realitatea in a,stracte concepte generice, ci s o ?nca-reGe in cone4iuni genetice concrete -e coloratur ?ntol-eauna @i in moine5ita,il speci0ic in4i(i4u*+ii# !ac totu@i 5rem s 0i4m o,iectul pe care urmeaG s11 analiGm @i s11 e4plicm -in punct -e 5e-ere istoric, nu poate 0i 5or,a -e o -e0inire a conceptului, ci. cel puLin la ?nceput, numai -e o i+ustr*r) pro5iGorie a ceea ce se ?nLelege aici prin ..spiritN al capitalismului. ?ntr1a-e5r, acest lucru este in-ispensa,il pentru a ne ?nielcRe cu pri5ire la o,iectul cercetrii. In acest scop ne oprim asupra unui -ocument al Kicesiui ..spiritN care conLine ceea ce este esenLial pentru noi inir1o puritate aproape clasic, pre3entin- ?n acela@i timp a5antaJul -e a 11 -eta@at -e nnc) relaLie -irect cu ceea ce Line -e religie, a-ic -e a nu porni -e la nici un 0el -e i-ei preconcepute pri5intema noastrK ..Ia aminte c ti5pu+ ?nseamn h*ni# ;el ce ar putea s c?@tige prin munca sa Gece @ilingi pe Gi @i se plim, o Jumtate -e Gi sau lene5e@te ?n o-aia sa nu arc 5oie, chiar -ac cheltuie@te pentru plcerea sa numai @ase pence, s pun la socoteal numai pe ace@tia, ci. ?n plus, el a mai cheltuit cinci @ilingi sau. mai precis, i1a irosit. Ia aminte c cr)4itu+ ?nseamn ,ani. !ac cine5a ?mi ?ncre-inLeaG ,anii si -up ce au -e5enit plti,ili, el ?mi -ruie@te -o,?nGilc, sau at?t c?t pot 0ace eu ?ntre timp cu ace@ti ,ani. $ceasta se ri-ic la o sum consi-era,il, -ac omul se ,ucur -e un cre-it ,un @i marc @i11 0olose@te ,ine. Ia aminte c ,anul are o n*tur, pro4ucti(, /i ro4nic,# &anii pot pro-uce ,ani, iar ace@tia, la r?n-ul lor, pot pro-uce @i mai mulLi. Pi a@a mai -eparte. ;inci @ilingi pu@i ?n circulaLie s?nt @ase, repu@i ?n circulaLie @apte @ilingi @i trei pence @i a@a mai -eparte, p?n ce se aJunge la o sut -e lire sterline. ;u c?t e4ist ,ani mai mulLi, cu at?t ei pro-uc ?n circulaLie mai mult, a@a ?ne?t utilitatea cre@te tot mai repe-e. ;ine taie o scroa0 nimice@te pe toLi urma@ii ei p?n 0.

?ntr1a mic generaLie. ;ine -istruge o mone- -e cinci @ilingi *s*sin)*2, /XE tot ce s1ar 0i putut pro-uce cu eiK coloane ?ntregi -e lire sterline. Ia aminte c, 5or,a pro5er,ului, un hun p+*tnic este stp?nul tuturor pungilor. ;ine are 0aima c plte@te punctual, la -ata promis, poate oric?n- s ia ?mprumut toLi ,anii -e care prietenii si nu au ne5oie ?n momentul respecti5. $cest lucru este uneori -e mare 0olos. De l?ng hrnicie @i mo-eraLie, nu e4ist altce5a care s pro5o()2) pe un linr ?n lume ca punctualitatea @i -reptatea ?n toate a0acerile sale. !e aceea nu Line ,ani luaLi cu ?mprumut nici o or mai muli -ec?t ai promis, pentru ca suprarea pro1 5ocat s nu1Li ?nchi- pentru tot-eauna punga prietenului. ;ele mai ?nsemnate acLiuni care in0luenLeaG cr)4itu+ cui5a tre,uie a5ute ?n scam. 7o5iturile ciocanului tu pe care le au-e cre-itorul tu. la cinci -imineaLa sau la opt seara, ?l mulLumesc pe timp -e sa.se luni. !ac te 5e-e ?ns la masa -e ,iliarsau ?Li au-e 5ocea ?n circium la ora c?n- ar tre,ui s lucreGi, ci te someaG ?n -imineaLa urmtoare c tre,uie s plte@ti @i1Li cere ,anii ?nainte ca tu s1i ai. DreGenLa la lucru arat c le g?n-e@ti la -atoriile tale, te 0ace s p*ii un o5 chih2uit si cinstit, mrin-u1Li cr)4itu+# Qere@te1te s consi-eri c tot ceea ce este su, o,l-uirea ta este @i proprietatea ta @i s trie@ti ca atare. MulLi care se ,ucur -e cre-it ca- ?n gre@eala aceasta. Dentru a o pre5eni, Line o socoteal precis a cheltuielilor @i 5eniturilor tale. !ac1Li -ai osteneala -e a ,ga ?n seam amnuntele, e0ectul ,un 5a 0i urmtorulK -escoperi cum cheltuieli ne?nchipuit -e ne?nsemnate cresc la sume mari @i 5ei o,ser5a un-e ai 0i putut s 0aci economii @i ce se 5a putea economisi ?n 5iitor. Dentru 6 lire sterline pe an poLi s te 0olose@ti -e 1 -e lire cu con-iLia s 0ii un om cunoscut pentru marea sa ?nLelepciune @i cinste. ;ine cheltuie@te inutil un s0anL pe Gi cheltuie@te ?ntr1un an 6 lire 0r rost @i acesta este preLul 02

pentru 0olosirea a 1 -e lire. ;ine risipe@te ?n 0iecare Gi o parte -in timpul echi5alent cu un s0anL /chiar -ac ar 0i 5or,a numai -e c?te5a minuteE pier-e, a-ugin- o Gi la altele, pri5ilegiul -e a 0olosi 1 -e lire sterline pe an. ;el ce irose@te un timp cu 5aloarea a I @ilingi pier-e I @ilingi @i ar putea tot at?t -e ,ine s arunce I @ilingi ?n mare. ;el ce pier-e @ilingi nu pier-e numai aceast sum, ci tot ceea ce ar 0i putut c?@tiga 0olosin-1o ?n meseria sa, ceea ce, atunci c?n- un t?nr aJunge la maturitate, se ri-ic la o sum 0oarte important.N ?)n3*5in Br*nk+inCD este cel care ne pre-ic prin aceste 0raGe, pe care Qer-inan- Kum,crger le ironiGeaG ?n sc?nteietoarea @i ?n acela@i timp ?n5eninata 26sa Mimagine cultural americanN ca 0iin- creGul Uan+eilor. 8imeni nu se 5a ?n-oi -e 0aptul c este Mspirit al capitalismuluiN ceea ce 5or,e@te ?ntr1un mo- caracteristic ?n pasaJul -e mai sus, -up cum nu tre,uie a0irmat c tot ceea ce poate s se ?nLeleag prin acest MspiritN este conLinut aici. 2 mai struim puLin asupra acestui pasaJ, a crui ?nLelepciune -e 5iaL o reGum Kurn,erger ?n D)r A5)rik*5u4): M!in 5ite se 0ace seu, -in oameni ,ani.N ;eea ce apare ca 0iin- speci0ic acestei M0iloGo0ii a Gg?rcenieiN este i-ealul omului -e onoare, (r)4nic 4) * pri5i cr)4it @i mai ales i-eea -e 4*tori) a in-i5i-ului 0aL -e interesul presupus, ca scop ?n sine, ?n mrirea capitalului su. ?ntr1a-e5r, este esenLial 0aptul c aici se pre-ic nu o tehnic -e 5iaL pur @i simplu, ci o MeticN sui1generis, a crei ?nclcare este consi-erat nu numai o neghio,ie ci un soi -e uitare a -atoriei. $ici nu este 5or,a pur @i simplu -e M?nLelepciunea -e a0aceriN, care e4ist cu prisosinL, ci -e un )thos @i su, *c)st aspect ne intereseaG te4tul. ;?n- 9a+o, Qugger ) rspunG?nunui coleg -e a0aceri care s1a retras -in acti5itate @i care ?l s0tuie@te s 0ac la 0el, cci a c?@tigat -estul @i ar tre,ui s1i lase @i pe alLii s c?@tige ) respinge i-eea, cali0ie?n-1o -rept Mlips -e curaJN @i1i spune c Mel /QuggerE g?n-e@te cu totul alt0el, c 5rea #6

s c?@tige at?ta timp c?t poateN2H, atunci MspiritulN acestei a0irmaLii se 4)os)8)/t) e5i-ent -e Qran+lin. ceea ce acolo este e4presie a curaJului comerciantului @i a unei ?nclinaLii personale, in-i0erente -in punct -e 5e-ere moral2", aici ia caracterul unei ma4ime impregnate -e )tic, a mo-ului -e 5iaL. ;onceptul -e Mspirit al capitalismuluiN 29 este 0olosit aici ?n acest sens speci0ic. Qire@te ?n cel al capitalismului 5o4)5# !at 0iin- mo-ul -e punere a pro,lemei, se ?nLelege -e la sine c aici este 5or,a numai -e capitalismul 5est1 curopean @i american. Pi ?n ;hina, In-ia, &a,ilon, ?n $ntichitate @i ?n %5ul Me-iu a e4istat McapitalismN. D*r# 4up, cu5 (o5 ()4)*# 6;* +ipsit toc5*i *c)st )thos sui;1)n)iis# % -rept c toate recoman-rile morale ale lui Qran+lin au o orientare utilitarK onestitatea este uti+,, 0iin-c a-uce cre-it, la 0el ca @i punctualitatea, hrnicia, mo-eraLia, 0apt p)ntru c*r) ele s?nt 5irtuLi. !e un-e ar reGulta, printre altele, c, -ac *p*r)n0* onestitLii 0ace acela@i ser5iciu, aceasta ar tre,ui s 0ie su0icient @i c un surplus inutil -in aceast 5irtute ar tre,ui s par ?n ochii lui Qran+lin repro,a,il, ca 0iino risip nepro-ucti5. Pi, ?ntr1 a-e5r, cine cite@te ?n auto,iogra0ia sa po5estirea -espre #Mcon5ertireaN sa la aceste 5irtuLi sau chiar consi-eraLiile cu pri5ire la utilitatea pe care o a-uce menLinerea riguroas a *p*r)n0)i mo-estiei, a trecerii pe planul al -oilea, ?n mo- intenLionat, a meritelor proprii pentru a o,Line recunoa@terea general#1 aJunge ?n mo- ine5ita,il la concluGia c, -up Qran+lin, 5irtuLile s?nt 5irtuLi nu5*i 6n 5,sur* ?n care ele s?nt utile in concr)to in-i5i-ului @i ?n care surogatul aparenLei este su0icient pretutin-eni un-e el 0ace acela@i ser5iciu. $ceasta este ?ntr1a-e5r consecinLa ine5ita,il a utilitarismului strict. ;eea ce germanii s1au o,i@nuit s consi-ere MipocriGieN ?n 5irtuLile americanismului pare aici s 0ie prins in f+*1r*n0i# ?n realitate ?ns lucrurile nu s?nt chiar at?t -e simple. 8u numai caracterul propriu al lui &enJamin Qran+lin, a@a cum apare el cu o totu@i rar sinceritate ?n auto,iogra0ia sa @i ?mpreJurarea c el re-uce 0aptul ?nsu@i 0/

-e a i se 0i -eG5luit ..utilitateaN 5irtuLii la o re5elaLie a lui !umneGeu care prin aceasta a 5rut s11 pre-estineGe 5irtuLii arat c aici a5em lotu@i -e1a 0ace @i cu altce5a -cc?t cu o ?n0rumuseLare a unor ma4ime pur egocentrice. ?n primul r?n-. su55u5 8onu59 al acestei MeticiN ) c?@tigarca -e ,ani, -e lot mai mulLi ,ani. concomitent cu e5itarea slrict a tuturor plcerilor ne?n0r?natc ) este lipsit totul -e puncte -e 5e-ere eu-aimoniste sau chiar he-oniste @i este consi-erai ca scop ?n sine ?n asemenea msur. ?ne?t el apare in orice caG ca ce5a cu lotul transcen-ent ..0ericiriiN sau ..0olosuluiN in-i5i-ual @i pur @i simplu neraLional.XK 6mul este pus ?n relaLie cu c?@ligul ca scop al 5ieLii sale. nu ci@tigul ?n relaLie cu omul ca miJloc in scopul satis0acerii tre,uinLelor materiale ale 5ieLii sale. $ceast in5ersare, pur @i simplu lipsit -e sens pentru perceperea o,iecti5 a strii MnaturaleN a lucrurilor, cum am spune noi, eslc e5i-ent ?nlr1un mo- toi at?t -e necon-iLionat un laitmoti5 al capitalismului, -up cum este ce5a strin omului neatins -e su0lul lui. !ar aceast in5ersare conLine o serie -e sentimente care intr ?ntr1un conlact str?ns cu anumite i-ei religioase. 7a ?ntre,areaK ,#4c c) tre,uie s se 0ac -in om ,aniSN, &enJamin Qran+lin rspun-e ?n auto,iogra0ia sa, -e@i era -in punct -e 5e-ere religios un -eist 0r culoare, printr1un 5erset -in ?i8+ic, pe care i 11a imprimat ?n tinereLe tatl su. un cal5inist se5erK M!ac 5eGi un om iscusit 6n +ucni+ +ui, acela poate sla l?ng ?mpraLi.N## In msura ?n care este legal, c?@tigul -e ,ani ?n ca-rul or-inii economice mo-erne este reGultatul @i e4presia iscusinLei prof)sion*+), @i *c)*st, iscusin0, este, -up cum se poate constata 0r nici o -i0icultate, realmente al0a @i omega moralei lui Qran+lin, a@a cum o ?nt?lnim ?n locul citat, ca @i ?n toate scrierile sale, 0r nici o e4cepLie.#4 ?ntr1a-e5r, acea i-ee original care ne este astGi at?t -e la ?n-em?n, -ar ?n realitate este at?t -e puLin -e la sine ?nLeleas, cea a 4*tori)i prof)sion*+), o -atorie pe care 0ie1
1

&inele suprem. #"

care ar tre,ui s1o simt @i o simte 0aL -e conLinutul acti5itLii sale Mpro0esionaleN, in-i0erent -in ce const ea. ?n special in-i0erent -e 0aptul -ac ca tre,uie s apar perceperii o,iecti5e ca o pur 5alori0icare a 0orLei sale -e munc sau numai a posesiunilor sale materiale /?n calitate -e McapitalNE ) aceast i-ee este caracteristic Mclicii socialeN a culturii capitaliste, mai mult chiar, are pentru ea o ?nsemntate constituti5. 8u pentru c aceast i-ee ar 0i crescut numai pe solul capitalismului. !impotri5, mai t?rGiu o 5om urmri retrospecti5. Qire@te c a0irmm cu at?t mai puLin c pentru capitalismul 5o4)rn ?nsu@irea su,iecti5 a acestei ma4ime etice -e ctre purttorii si in-i5i-uali, cum ar 0i ?ntreprinGtorii @i muncitorii -in ?ntreprin-erile capitaliste mo-erne, ar li o con-iLie a -inuirii. 6r-inea economic actual capitalist este un cosmos imens in care in-i5i-ul este proiectat prin na@tere @i care ?i este -at, cel puLin ca in-i5i-, ca o carapace nemo-i0ica,il ?n 0apt. ?n care el este silit s triasc. %l impune 0iecruia, ?n msura ?n care este prins ?n hLi@ul legturilor -e piaL, normele acLiunilor sale economice. Qa,ricantul care acLioneaG mult timp ?mpotri5a acestor norme este eliminat implaca,il prin miJloace economice, -up cum @i muncitorul care nu li se poate a-apta sau nu 5rea s li se a-apteGe este aruncat ?n stra- ca @omer. ;apitalismul mo-ern, aJuns s -omine 5iaLa economic, ?@i e-uc @i ?@i creeaG prin s)+)c0i) economic su,iecLii economici -e care are ne5oieK ?ntreprinGtorii @i muncitorii. =ocmai aici -e5in palpa,ile limitele noLiunii -e MselecLieN ca miJloc -e e4plicare a unor 0enomene istorice. Dentru ca acel mo- -e 5iaL @i noua concepLie -espre pro0esie a-aptate speci0icului capitalismului s 0ie MselecLionateN, a-ic s le ?n5ing pe celelalte, este e5i-ent c ele tre,uie mai ?nt?i s 0i aprut @i aceasta nu la in-i5iGii iGolaLi, ci ca un mo- -e a pri5i lumea ?mprt@it -e 1rupuri -e oameni. =ocmai aceast apariLie urmeaG s 0ie e4plicat. $,ia mai t?rGiu 5om aJunge s -iscutm ?n amnunt repreGentarea materialismului istoric nai5, potri5it cruia asemenea Mi-eiN #9

iau na@tere ca Mre0lectareN sau ca MsuprastructurN a unor situaLii economice. Dentru scopul urmrit -e noi aici este su0icient s menLionm c ?n patria lui &enJamin Qran+lin /MassachussetsE Mspiritul capitalistNO /?n sensul a-optat aici -e noiE era, nu ?ncape nici o ?n-oial, preGent 6n*int)* M-eG5oltrii capitalisteN /pl?ngeri ?mpotri5a 0enomenelor speci0ice -e ?ncercare -e a o,Line pro0it prin ?ncrcarea socotelilor apar ?n 8oua $nglie, spre -eose,ire -e alte regiuni ale $mericii, ?nc ?n 16#2E @i c ?n coloniile ?n5ecinate, 5iitoarele state su-ice ale <niunii, el era incompara,il mai puLin -eG5oltat, ?n ciu-a 0aptului ca acestea -in urm 0useser ?ntemeiate -e mari capitali@ti ?n scopuri -e *f*c)ri, ?n timp ce coloniile -in 8oua $nglie ?@i -atoreaG apariLia unor pre-icatori @i 1r*4u*t)s* ?mpreun cu mici ,urgheGi, meseria@i @i E)o5)ni**, -in moti5e r)+i1io*s)# ?n orice caG, aici raportul cauGal este in5ers -ec?t s1ar postula -in punct -e 5e-ere MmaterialistNO. !ar tinereLea unor ase1 menea i-ei este ?n general mai spinoas -ec?t presupun teoreticienii MsuprastructuriiN @i -eG5oltarea lor nu este ca aceea a unei 0lori. 2piritul capitalist, ?n sensul pe care l1am -at p?n aici acestui concept, a tre,uit s se impun printr1o lupt grea contra unui uni5ers -e 0orLe ostile. ?n $ntichitate ca @i ?n %5ul Me-iu, o mentalitate ca aceea -in consi-era1 Liile citate ale lui &enJamin Qran+lin, care @i1a c?@tigat a-eGiunea ?ntregului popor, ar 0i 0ost proscris#I ca e4presie a celei mai mur-are Gg?rcenii @i a unei lipse totale -e -emnitate, cum mai 0ac @i astGi -e regul grupurile sociale care s?nt cel mai puLin integrate ?n economia capitalist mo-ern sau care s?nt cel mai puLin a-aptate acesteia. Pi nu pentru c Minstinctul -e c?@tigN ar mai 0i 0ost necunoscut sau ne-eG5oltat ?n epocile precapitaliste, -up cum s1a ( Dersoan cu titluri uni5ersitare. (( Aran li,erurma /mic proprietar 0unciarE. ierarhic, ime-iat -up gentleman. .1

spus -e al?lea ori sau pentru ca *uri s*cr* f*5)s* ar 0i 0ost atunci sau ar 0i @i astGi 5*i 5ic, ?n a0ara capitalismului ,urgheG -ec?t ?n interiorul s0erei speci0ic capitaliste, a@a cum ?@i ?nchipuie romanticii mo-erni. 8u ?n aceasta const -eose,irea -intre MspiritulN capitalist @i cel precapitalist. A(i4it*t)* man-arinului chineG, a aristocratului -in Roma 5eche, a mo@ierului mo-ern reGist la orice comparaLie. Pi *uri s*cr* f*5)s a ,irJarului sau ,arcagiului napolitan sau chiar a repreGentanLilor asiatici ai unor meserii asemntoare, la 0el ca @i a me@te@ugarului -in Lrile su-1 europene sau asiatice, se e4prim, -up cum poate simLi 0iecare pe pielea lui, chiar ?ntr1un mo- cu mult mai p)rcut*nt @i, mai ales. mai lipsit -e scrupule -ec?t cea a 6unui engleG a0lat ?n aceea@i situaLie3 !ominaLia uni5ersal a lipsei *8so+ut) -e scrupule ?n a0irmarea interesului propriu cu ocaGia c?@tigului -e ,ani a 0ost speci0ic Lrilor a cror -eG5oltare ,urgheGo1capitalist ) msurat -up etaloanele e5oluLiei occi-entale ) a rmas M?napoiatN. !up cum @tie oricare 0a,ricant,#H lipsa -e cosci)n2iusit, a muncitorilor -in Lri ca Italia, spre -eose,ire -e >ermania, a 0ost una -in pie-icile principale ?n -eG5oltarea lor capitalist @i. ?ntr1o anumit msur, continu s 0ie. ;apitalismul nu poate a5ea ne5oie -e repreGentantul practic al Mli,erului ar,itruN ne-isciplinar ca muncitor, la 0el cum ) -up cum am putut ?n5La ?nc -e la Qran+lin 1) nu poate a5ea ne5oie -e omul -e a0aceri a crui comportare ?l tr-eaG ca lipsit -e scrupule. !eci -eose,irea nu este generat -e e5oluLia inegal a M-orinLeiN -e ,ani. Auri s*cr* f*5)s este tot at?t -e 5eche ca @i istoria omenirii pe care o cunoa@tem. Com 5e-ea ?ns c cei care i s1au -e-icat instincti( @i ne?n0r?nat ) ca acel cpitan olan-eG care M5oia, -e -ragul c?@tigului, s treac cu cora,ia prin ia-, chiar -ac @i1ar 0i p?rlit p?nGeleN ) nu s?nt nici4)cu5 repreGentanLi ai acelei men1
1

&lestemata 0oame -e ,ani. 41

talitLi -in care s1a -esprins ..spiritulN capitalist speci0ic mo-ern ca f)no5)n 4) 5*s,# @i acesta este lucrul cel mai important. ;?@ligul 0r scrupule, lipsit -e orice legtur cu 5reo norm luntric, a e4istat ?n toate epocile istorice, oriun-e @i oricum era realmente posi,il. ;a @i rG,oiul @i pirateria, nu era ?mpie-icat nici comerLul li,er, 0r nici un 0el -e norme ?n relaLiile cu oameni strini -e neam @i -e /.ar. ..Morala ?n e4teriorN permitea ceea ce ?n relaLiile ..-intre 0raLiN era con-amna,il. !up cum. ?n e4terior, c?@1tigul capitalist ca ..a5enturN s1a practicat ?n toate r?n1-uiclilc economice care au cunoscut o,iecte -e teGauriGare -e genul ,anilor @i care o0ereau @anse -e a le 5alori0ica ) prin ,ene0icii ecleGiastice, prin aren-area str?ngerii impoGitelor, prin ?mprumuturi -e stat. prin 0inanLare -e rG,oaie, curLi princiare, 0uncLionari ). tot ast0el a e4istai pretutin-eni @i acea mentalitate luntric -e a5enturier, s0i-?n- orice ,ariere morale. 7ipsa -e scrupule a,solut @i con@tient a setei -e c?@tig era a-eseori ?n cea mai strict legtur cu tra-iLia. Pi. o -at cu 0r?miLarea tra-iLiei @i cu ptrun-erea mai mult sau mai puLin pro0un- a c?@tigului li,er @i ?n interiorul normelor sociale, nu a5ea loc -e o,icei o a0irmare etic @i o consoli-are a noului, ci acesta o,i@nuia s 0ie tratat ca to+)r*i -oar 0aptic, 0ie ca in-i0erent -in punct -e 5e-ere etic. 0ie ca neplcut, -ar -in pcate ine5ita,il. $ceasta a 0ost nu numai atitu-inea normal a oricrei -octrine etice, ci ) 0apt mult mai important ) @i a comportamentului practic al omului me-iu -in epoca precapitalist. MDrecapitalistN ?n sensul c 5alori0icarea raLional, prin *cti(it*t) continu a capitalului @i organiGarea raLional capitalist a 5uncii ?nc nu -e5eniser 0orLele -ominante -e orientare a acLiunii economice. =ocmai aceast comportare a 0ost ?ns una -in cele mai puternice pie-ici luntrice -e care s1a lo5it pretutin-eni a-aptarea omului la premisele economiei ,urgheGe capitaliste or-onate. .

$-5ersarul cu care tre,uia s lupte ?n primul r?n..spiritulN capitalismului. ?n sensul unui stil -e 5iaL anumit, legat -e norme, apr?n- ?n haina unei ..eticiN, a 0ost acel gen -e simLire @i -e comportare care ar putea 0i numit tr*4i0ion*+is5# Pi aici tre,uie suspen-at orice ?ncercare a unei ..-e0iniLiiN -elimitante. Mai mult -ec?t at?t. clari0icm ) 0ire@te @i aici ?n mopro5iGoriu ) cu aJutorul c?lor5a caGuri speciale ceea ce se ?nLelege prin aceasta, ?ncep?n- -e Jos. -e la muncitori. <nul -in miJloacele tehnice pe care ?ntreprinGtorul mo-ern o,i@nuie@te sa le 0oloseasc pentru a o,Line -e la muncitorii ...siN un ran-ament ma4im @i a mri intensitatea muncii este s*+*riu+ in *cor4# !e e4emplu. ?n agricultur, un caG care impune imperati5 cea mai pro,a,il sporire a intensitLii muncii o,i@nuie@te s 0ie cel al str?ngerii @i a-postirii recoltei, -at 0iin- c, ?n special c?n5remea este schim,toare, @anse e4traor-inare -e c?@tig sau -e pier-ere -epin- -e ma4ima rapi-itate a acestei operaLii. ?n mo- corespunGtor, ?n acest caG se o,i@nuie@te s se recurg la un sistem -e remunerare ?n acor-. !at 0iin- c, o -at cu cre@terea reGultatelor @i a intensitLii acti5itLii, interesul ?ntreprinGtorilor ?n accelerarea recoltrii este ?n general -e o,icei tot mai mare. este 0iresc s se 0i ?ncercat mereu s se cointereseGe muncitorii ?n sporirea capacitLii lor -e munc prin ri4ic*r)* tari0elor ?n acor-, -?n-u1li1se ast0el ocaGia -e a realiGa un c?@tig e4traor-inar -e ri-icat pentru ei, ?ntr1un inter5al -e timp scurt. $ici ?ns s1au i5it -i0icultLi sui1generis. $-eseori mrirea tari0elor ?n acor- a a5ut ca e0ect nu cre@terea ran-amentului muncii, ci -iminuarea lui pe unitate -e timp, -eoarece muncitorii au reacLionat la ri-icarea acor-ului nu prin sporirea, ci prin mic@orarea ran-amentului Gilnic. !e e4emplu, un om care primea 1 marc pentru cositul cerealelor -e pe un pogon cosea 2 132 pogoane pe Gi, c?@tig?n- ast0el 2 132 mrci. !up mrirea tari0ului cu 2I -e p0enigi la pogon, nu a cosit, a@a cum s1a sperat, a5?n- ?n 5e-ere marea ocaGie -e c?@tig, # pogoane .0

pentru a c?@tiga ast0el #.HI mrci, ceea ce nu ar 0i 0ost prea greu, ci numai 2 pogoane pe Gi, pentru c ?n 0elul acesta el c?@tiga tot 2 132 mrci ca @i p?n atunci, ?ntruc?t, -up cum se spune ?n ?i8+i), at?ta ?i era ..-e aJunsN. ;?@tigul suplimentar ?l atrgea mai puLin -ec?t munca mai puLin. %l nu se ?ntre,a c?t ar putea c?@tiga pe Gi -ac ar presta cantitatea -e munc ma4im posi,il, ci c?t ar tre,ui s munceasc pentru a c?@tiga cele 2 132 mrci pe care le ?ncasa p?n atunci @i cu care ?@i satis0cea ne5oile tr*4i0ion*+)# %ste un e4emplu -e comportament care urmeaG s 0ie numit Mtra-iLionalismN. 6mul accept, prin natura sa, s c?@tige nu ,ani mai mulLi @i tot mai mulLi, ci s triasc pur @i simplu, s triasc a@a cum este o,i@nuit @i s c?@tige at?t c?t are ne5oie pentru aceasta. Dretutin-eni un-e capitalismul mo-ern @i1a ?nceput opera -e cre@tere a Mpro-ucti5itLiiN muncii omene@ti prin cre@terea intensitLii, s1a iG,it -e reGistenLa e4traor-inar -e tenace a acestui laitmoti5 al muncii -in economia precapi1talist. ;hiar @i ?n Gilele noastre ?nt?mpin pretutin-eni aceast reGistenL, cu at?t mai mare cu c?t este Mmai ?napoiatN -in punct -e 5e-ere capitalist muncitorimea pe care tre,uia s1o 0oloseasc. ;a s re5enim la e4emplul nostru ) -eoarece tari0ele mai ri-icate nu au stimulat Mspiritul -e c?@tigN, s1a ?ncercat miJlocul in5ersK acela -e a11 o,liga pe muncitor, prin r)4uc)r)* salariului, s -ea ran-ament 5*i 5*r) pentru a1@i menLine c?@tigul. 6ricum, la o e4aminare imparLial se prea @i se pare c un salariu scGut este corelat cu un pro0it ri-icat @i tot ce s1a pltit ?n plus la salariu tre,uie s ?nsemne o sc-ere corespunGtoare a pro0itului. !e la ,un ?nceput capitalismul a reluat mereu aceast ?ncercare @i timp -e secole s1a consi-erat -rept o -ogm 0aptul ca salariile Joase s?nt Mpro-ucti5eN, cu alte cu5inte, c ele sporesc ran-amentul muncii, c, a@a cum spusese ?nc Dieter -e la ;our ) ?n aceast pri5inL, -up cum 5om 5e-ea, g?n-in- per0ect ?n termenii 5echiului cal15inism ) poporul munce@te numai pentru c @i at?ta timp c?t este srac. ..

!ar e0icienLa acestui miJloc aparent at?t -e con5ingtor are limitele sale.#" Qr ?n-oial c, pentru -eG5oltarea sa, capitalismul a5ea ne5oie -e preGenLa unor e4ce-ente -e populaLie pe care s le poat angaJa temporar, la preLuri re-use, pe piaLa muncii. 8umai c o Marmat -e reGer5N prea mare 0a5oriGeaG uneori o e4pansiune cantitati5, -ar 0r?neaG -eG5oltarea sa calitati5, @i anume trecerea la 0orma -e organiGare care utiliGeaG munca ?n mo- intensi5. <n salariu scGut nu este -eloc i-entic cu o munc ie0tin. Doate chiar @i -in punct -e 5e-ere cantitati5, ran-amentul muncii sca-e ?n orice ?mpreJurri c?n- salariul este insu0icient -in punct -e 5e-ere 0iGiologic @i asta con-uce pe termen lung la ..trierea celor incapa,iliN. 2ileGianul me-iu -in Gilele noastre cose@te -epun?n- ma4imum -e e0ort puLin peste -ou treimi -in c?t cose@te ?n acela@i numr -e ore pomeranianul sau cel -in Mec+len,urg, mai ,ine pltit @i mai ,ine hrnit. ?n comparaLie cu germanul, poloneGul - reGultate mai mici ?n munca 0iGic, @i anume, cu at?t mai mici cu c?t regiunea -in care pro5ine este mai estic. !ar chiar @i -in punctul -e 5e-ere strict al a0ace1 rilor salariul scGut nu are e0ect ca suport al -eG5oltrii capitaliste ?n toate caGurile ?n care este 5or,a -e realiGarea unor pro-use care cer munci cali0icate /?n5LateE, manipu1 larea unor ma@ini scumpe @i care se pot -e0ecta u@or sau o mare atenLie @i iniLiati5. $ici salariul scGut nu este renta,il @i e0ectul 5a 0i p?n la urm opus celor intenLionate. ;ci ?n asemenea caGuri nu este ne5oie numai -e un ?nalt simL al rspun-erii, ci, ?n general, -e o mentalitate care, cel puLin 6n ti5pu+ lucrului, se -eta@eaG -e preocuparea perma1 nent -e a c?@tiga salariul o,i@nuit cu un ma4imum -e como-itate @i un minimum -e ran-ament, @i trans0orm munca ?ntr1un 0el -e scop ?n sine, ?ntr1o M5ocaLieN. !ar o asemenea mentalitate nu este -at -e natur. %a nu poate 0i generat ?n mo- -irect nici -e salarii mari, nici -e salarii mici, ci este numai reGultatul unui ?n-elungat proces e-ucaLional. Ast,2i capitalismul ,ine instalat @i 0i4at reu@e@te .2

s1@i recruteGe relati5 u@or muncitorii ?n toate Lrile in-ustrialiGate, iar ?n ca-rul -i0eritelor Lri ?n parte ?n toate regiunile in-ustriale, tn trecut aceast recrutare era ?n 0iecare caG ?n parte o pro,lem e4trem -e -i0icil.#9 !ar chiar si astGi ca nu1@i atinge Lelul 0r aJutorul puternic -e care. a@a cum 5om 5e-ea ?n cele ce urmeaG, a ,ene0iciat ?n perioa-a -e5enirii sale. Dutem e4plica ceea ce a5em ?n 5e-ere iar@i cu aJutorul unui e4emplu. $stGi 5uncito*r)+), in special cele necstorite, o0er imaginea unei munci ?napoiate, tra-iLionaliste. $proape toLi patronii care angaJeaG 0ete @i ?n special 0ete germane se pl?ng -e 0aptul c ele nu au capacitatea @i -orinLa -e a renunLa la 0elul -e a munci mo@tenit @i ?n5Lat o-at, pentru unul mai practic, -e a se a-apta unor noi 0orme -e munc, -e a ?n5La @i -e a1 @i concentra gin-irca sau mcar -e a o utiliGa. !iscuLiile cu pri5ire la posi,ilitatea -e a 0ace munca mai u@oar @i mai ales mai e0icient se lo5esc la ele -e o ne?nLelegere total, ri-icarea tari0elor ?n acor- se lo5e@te 0r e0ect -e Gi-ul o,i@nuinLei. !e regul, lucrurile stau alt0el ) 0apt nu lipsit -e importanL pentru consi-eraLiile noastre ) numai cu 0etele a5?n- o e-ucaLie speci0ic religioas, 0etele pro5enin- -in me-iul pietist. 2e spune a-esea ) @i unele 4 calcule aritmetice con0irm aceasta ) c @ansele cele mai mari pentru o e-ucaLie economic se i5esc tocmai pentru aceast categorie. ;apacitatea -e a1@i concentra g?n-irea. ca @i atitu-inea a,solut -ominant -e Mrespect 0aL -e muncN se ?m,in aici 0rec5ent cu o riguroas economicitate care 0in) s)*5* 4) c?@tigul @i cuantumul lui ?n general @i -e o luci- stp?nire -e sine @i mo-eraLie care ri-ic enorm pro-ucti5itatea. =erenul pentru aceast concepLie -espre munc ?n calitate -e scop ?n sine, -e M5ocaLieN, a@a cum o cere capitalismul, este aici cel mai 0a5ora,il, @ansa -e a ?n5inge in)r0i* tra-iLionalist, c* ur5*r) a e-ucaLiei religioase, este aici cea mai mare. ;hiar @i aceast 41 pri5ire -in preGentul capitalismului ne arat -in nou c merit oricum s ne punem 6ntr)8*r)* cum s1au putut 0orma, la .3

?nceputurile sale. aceste cone4iuni ?ntre capacitatea -e a-aptare capitalist @i orientrile religioase. ; ele au e4istat @i atunci ?ntr1o 0orm similar se poate conchi-e -in multe 0enomene iGolate. <ra @i persecuLiile la care au 0ost supu@i, -e e4emplu, muncitorii meto-i@ti ?n secolul al XCIII1lca -e ctre colegii lor -e munc nu se raportau ) a@a cum sugereaG at?t -e -es ?n rapoarte -istrugerea repetat a uneltelor lor ) ?n nici un caG numai sau pre-ominant la e4centricitLile lor religioase, care ?n $nglia erau multe @i chiar spectaculoase, ci la speci0icul lor ..a5?nl -e a munciN cum s1ar spune ?n Gilele noastre. !ar s re5enim la preGent @i anume -e -ata aceasta la ?ntreprinGtori pentru a e4plica @i aici importanLa ..tra-iLionalismuluiN. ?n stu-iile sale pri5in- geneGa capitalismului42. 2om,art a -istins -ou mari ..laitmoti5eN ?ntre care s1a mi@cat istoria economicK ..satis0acerea ne5oilorN @i ..c?@tigulN. ?n 0uncLie -e msura ?n care 5olumul n)(oi+or personale sau aspiraLia ) in-epen-ent -e limitele acestora ) spre ci/ti1 @i posi;hi+it*ic* -e a o,Line c?@tigul -e5in hotr?toare pentru genul @i orientarea acti5itLii economice. ;eea ce el nume@te ..economie ,aGat pe satis0acerea ne5oilorN pare la prima 5e-ere s coinci- cu ceea ce am -e0init aici ca Mtra-iLionalism economicN. $cesta este ?ntr1a-e5r caGul -ac punem semnul egalitLii intre ..ne5oiN @i ..ne5oi tra-iLionaleN. !ac ?ns nu, atunci multe economii, c*ic -up 0orma lor -e organiGare tre,uie consi-erate -rept McapitalisteN ) aceasta @i ?n sensul -e0iniLiei -ate -e 4 2om,art McapitaluluiO ?ntr1un alt loc 4# -in lucrarea sa ), ies -in categoria economiilor ,aGate pe Mc?@tigN @i trec ?n cea a Meconomiilor ,aGate pe satis0acerea ne5oilorN. ;ci chiar @i unele economii care s?nt con-use -e ctre ?ntreprinGtori particulari su, 0orma unei circulaLii -e capital /,ani sau ,unuri a5?n- 5aloare ,neascE spre scopuri -e c?@tig, prin achiGiLionarea -e miJloace -e pro-ucLie @i 5?nGarea -e pro-use, -eci, 0r ?n-oial, ca M?ntreprin-eri capitalisteN, pot a5ea, ?n ./

acela@i timp, @i un caracter ..tra-iLionalistN. $cest lucru s1a petrecut ?n cursul istoriei mai noi a economiei nu numai ?n moe4cepLional, ci ?n mo- regulat, cu ?ntreruperi repetate @i ptrun-eri mereu noi @i tot mai puternice ale Mspiritului capitalistN. Qorma McapitalistON a unei economii @i spiritul ?n care ea este con-us se a0l, ce1i -rept, ?n general ?ntr1un raport reciproc Ma-ec5atN, -ar nu ?ntr1 o inter-epen-enL cu caracter -e ..legeNX Pi -ac totu@i 0olosim aici e4presia pro5iGorie -e 44 ..spirit al c*pit*+is5u+ui /mo-ernEN pentru mentalitatea care aspir ?n moprof)sion*+, sistematic @i raLional la un c?@tig legitim a@a cum a ilustrat e4emplul lui &enJamin Qran+lin, acest lucru se ?nt?mpl -in moti5ul istoric c respecti5a mentalitate @i1a gsit ?n ?ntreprin-erea capitalist mo-ern 0orma cea mai a-ec5at, iar, pe -e alt parte. ?ntreprin-erea capitalist a gsit ?n ea 0orLa motrice spiritual cea mai a-ec5at. !ar, ca atare, cele -ou se pot 0oarte ,ine separa. &enJamin Qran+lin era cuprins -e Mspiritul capitalismuluiN ?ntr1un timp ?n care ?ntreprin-erea sa tipogra0ic nu se -eose,ea 0ormal cu nimic -e oricare ?ntreprin-ere me@te@ugreasc. Com 5e-ea c, ?n pragul epocii mo-erne, purttorii mentalitLii pe care noi am numit1o aici Mspirit al capitalismuluiN nu erau numai ) sau nu ?n mopre-ominant ) ?ntreprinGtorii capitali@ti -in patriciatul comercial, ci. ?n msur mult mai mare, pturi ?n ascensiune 4I ale strii -e miJloc me@te@ugre@ti. Pi ?n secolul al XlX1lea, nu -istin@ii gentlemeni -in 7i5erpool @i -in *am,urg cu a5erile lor comerciale mo@tenite, ci par5eniLii ?n ascensiune pro5eniLi -in me-iile mult mai mo-este -in Manchester sau -in Renania @i West0alia au 0ost repreGentanLii lui clasici. 2ituaLia era asemntoare ?nc ?n secolul al XCI1lea. In4ustrii+) nou aprute atunci au 0ost create cu prec-ere -e ctre par5eniLi.46 QuncLionarea unor ,nci, -e e4emplu, sau a unei mari 0irme -e comerL e4terior, sau a unui mare magaGin -e 5?n1Gare cu amnuntul, sau a unei mari ?ntreprin-eri care 0olose@te munca la -omiciliu pentru pro-ucerea unor mr0uri .4

este cu siguranL posi,il numai su, 0orma unei ?ntreprin-eri capitaliste. =otu@i toate acestea pot 0i con-use ?ntr1un spirit strict tra-iLionalist. $0acerile marilor ,nci -e emisiune nu pot 0i con-use ?ntr1un alt mo-. comerLul maritim al unor epoci ?ntregi s1a ,aGat pe monopoluri @i regulamente a5?n- un caracter strict tra-iLionalist. ?n comerLul cu amnuntul ) @i nu este 5or,a aici -e punga@ii mrunLi lipsiLi -e capital care strig astGi -up aJutor -e stat ) re5oluLionarea care pune capt 5echiului tra-iLionalism este ?n plin -es0@urareK aceea@i rsturnare care a -es0iinLat 5echile 0orme ale ?ntreprin-erii ,aGate pe munca la -omiciliu cu care munca la -omiciliu mo-ern este ?nru-it numai 0ormal. ;um are loc aceast re5oluLionare @i ce ?nseamn ca 5om ilustra cu aJutorul unui caG special, oric?t -e cunoscute s?nt aceste lucruri. D?nZ ctre miJlocul secolului trecut, 5iaLa unui ?ntreprinGtor care 0olosea munca la -omiciliu, cel puLin ?n unele ramuri ale in-ustriei te4tile continentale4H, era. -up criteriile -e astGi, -estul -e tihnit. !es0@urarea ei poate 0i -escris ast0elK Lranii 5eneau cu Lesturile lor ) a-esea /?n caGul inuluiE con0ecLionate parLial sau total -intr1o materie prim pro-us chiar -e ei ) ?n ora@ul ?n care locuiau ?ntreprinGtorii @i primeau, -up o inspectare atent, a-eseori o0icial, a calitLii, preLurile o,i@nuite. ;lienLii ?ntreprinGtorilor erau comercianLii interme-iari specialiGaLi ?n -es0acerea pe toate -istanLele mai mari, care 5eneau @i ei -in locurile lor -e re@e-inL, -e cele mai multe ori nu -up mostre, ci -up sortimentele o,i@nuite cumprate -in -epoGit sau coman-ate cu mult timp ?nainte @i pe ,aGa acestora, e5entual, 0ceau apoi Lranilor alte comenGi. ;ltoriile personale la clienLi a5eau loc cel mult la inter5ale mari. !e o,icei era su0icient corespon-enLa sau, cu timpul, trimiterea -e mostre. <n numr mo-erat -e ore -e ,irou ) poate I16 pe Gi, uneori mult mai puLine, -ar ?n perioa-ele -e campanie, -ac e4ista a@a ce5a, mai multe ), un c?@tig -estul -e ,un pentru o 5iaL -ecent, iar ?n timpurile ,une 49

@i pentru a pune c?te ce5a -eoparte str?ng?n- o mic a5ere ) ?n marc. concurenLii se ?mpcau ,ine ?ntre ei. a5?n- ?n 5e-ere caracterul comun al principiilor -e a0aceri, 0rec5entarea Gilnic a c?rciumilor la care se mai a-uga un phrel -e sear, c?te o mic petrecere intim. ?n general un ritm -e 5iaL tihnit. !in orice punct -e 5e-ere, aceasta era o for5, ..capitalistN -e organiGare, -ac acor-m atenLie caracterului pur negustoresc1 comercial al ?ntreprinGtorilor, -ac se Line seama @i -e necesitatea inter5enLiei capitalurilor rulate ?n a0acere @i. in s0?r@it. -ac nu se omite latura o,iecti5 a procesului economic @i genul -e conta,ilitate. %ra ?ns o economie ..tra-iLionalistN, -ac a5em ?n 5e-ere spiritu+ care ii anima pe ?ntreprinGtorK 5iaLa tra-iLional, cuantumul tra-iLional al pro0itului, cantitatea tra-iLional -e munc, tipul tra-iLional -e con-ucere a a0acerilor @i -e raporturi cu muncitorii @i cercul esenLialmente tra-iLional al clienLilor, al mo-ului -e atragere a clientelei @i al -es0a1 cerii -ominau ?ntreaga acti5itate, stteau, s1ar putea spune, la ,aGa MethosuluiN acestui cerc -e ?ntreprinGtori. 7a un moment -at, pe nea@teptate, aceast tihn a 0ost G-runcinat, a-eseori 0r s se 0i pro-us 5reo mo-i0icare a for5)i -e organiGare, precum ar 0i trecerea la sistemul -eschis -e 0a,ric, la rG,oiul -e Lesut mecanic etc. 7ucrurile au -ecurs -e cele mai multe ori ?n 0elul urmtorK un t?nr, -intr1o 0amilie -e organiGatori ai muncii la -omiciliu -e la ora@, s1a -us la Lar, @i1a ales cu griJ Lestorii -e care a5ea ne5oie, a intensi0icat treptat -epen-enLa acestora @i controlul asupra lor, trans0orm?n-u1i ast0el -in Lrani ?n muncitori. De -e alt parte, t?nrul ?ntreprinGtor a luat ?n m?n -es0acerea apropiin-u1se c?t mai -irect -e ultimii cumprtori, a ?nceput s se ocupe el ?nsu@i -e pr5liile cu amnuntul, a ?nceput s atrag personal clienLii, s1i 5iGiteGe regulat ?n 0iecare an, -ar mai ales a @tiut s a-apteGe calitatea pro-uselor e4clusi5 la ne5oile @i -orinLele acestor clienLi, s le 0ac M-up placN @i ?n acela@i timp a I

?nceput s aplice principiul MpreL mic. -e5er mareN. !up aceea s1a repetat ceea ce ?ntot-eauna @i pretutin-eni este urmarea unui asemenea proces -e MraLionaliGareNK cine nu urc tre,uie s co,oare. 6 -at cu -eGlnLuirea concurenLei acer,e i-ila s1a -estrmat, s1au acumulat a5eri consi-era,ile care nu au 0ost -epuse la ,anc, ci mereu rein5estite ?n a0acere. Cechea 5iaL con0orta,il @i tihnit a ce-at ?n 0aLa celei mai -rastice cumptri ) la cei care se con0ormau @i aJungeau sus. pentru c nu (oi*u s consume, ci s c?@tige. la cei care rm?neau la 5echile o,iceiuri, pentru ca erau n)(oi0i s se restr?ng.4" 7ucrul cel mai important este c. -e regul, aceast re5oluLie nu a 0ost -eterminat -e un a0lu4 -e 8*ni noi ) ?n unele -in caGurile cunoscute -e mine. cu un capital -e cite5a mii ?mprumutat -e la ru-e a 0ost pus ?n mi@care ?ntregul proces -e re5oluLionare ), ci -e spiritu+ nou. ..spiritul capitalismului mo-ernN, care ?ncepuse s pluteasc ?n aer. ;?n- se pune pro,lema 0orLe1 lor motrice ale e4pansiunii capitalismului mo-ern, ceea ce intereseaG ?n primul r?n- nu este pro5enienLa reGer5elor -e ,ani care au putut 0i 5alori0icate ?ntr1un mocapitalist, ci -eG5oltarea spiritului capitalist. $colo un-e apare @i gse@te teren propice, el ?@i procur, resursele ,ne@ti ca miJloace -e 0uncLionare @i nu in5ers. 49 !ar -e o,icei apariLia lui nu era agreat. Drimul ino5ator era ?nt?mpinat cu un 5al -e ne?ncre-ere, uneori -e ur. mai ales -e re5olt moral. a-eseori /cunosc mai multe asemenea caGuriE ?ncepea urGirea -e legen-e -espre um,re misterioase ?n trecutul respecti5ului. %ste greu ca cine5a s 0ie at?t -e nai5 ca s nu o,ser5e c tocmai un asemenea ?ntreprinGtor M-e stil nouN poate 0i 0erit -e pier-erea stp?nirii -e sine, a lim1 peGimii g?n-irii @i -e e@ecul moral @i economic numai printr1un caracter -eose,it -e puternic, c pe l?ng claritatea pri5irii @i puterea acLiunii mai s?nt @i anumite @i 0oarte pronunLate calitLi MeticeN prin care, ?n caGul unor asemenea ino5aLii, ?@i c?@tig total in-ispensa,ila ?ncre-ere a clienLilor @i a muncitorilor. $ceste calitLi ?i menLin 0orLa 25

necesar pentru -ep@irea nenumratelor o,stacole @i mai cu seam ?l 0ac ?n stare -e e0ortul mult mai mare ?n munc cerut -e acum ?nainte -e la ?ntreprinGtor @i care este incompati,il cu 5echiul con0ort @i 5echile plceri ale 5ieLii. $ceste calitLi etice s?nt ?ns -e alt n*tur, -ec?t cele a-ec5ate tra-iLionalismului -in trecut. =ot ast0el, -e regul, nu speculanLii nes,uiLi @i lipsiLi -e scrupule, a5enturierii economici, care au e4istat ?n toate epocile istoriei economice @i nici pur @i simplu Mmarii 0inanciariN nu au 0ost cei care au -eterminat aceast coti1 tur aparent puLin spectaculoas, -ar hotar?toare pentru impregnarea 5ieLii economice cu acest spirit nou, ci oamenii crescuLi la @coala -ur a 5ieLii, chi,GuiLi @i ?n-rGneLi ?n acela@i timp, -ar mai ales cu5p,t*0i @i p)rs)()r)n0i, perspicace @i -ruiLi total, a5?n- concepLii @i MprincipiiN strict ,urgheGe. ;ine5a ar putea 0i ?nclinat s crea- c aceste calitLi morale p)rson*+) nu ar a5ea nimic -e1a 0ace cu 5reo ma4im etic sau chiar cu 5reo i-ee religioas, c -up o atare orientare esenLial este c ce5a negati5 ) @i anume capacitatea -e a se sustr*1) tra-iLiei, -eci mai -egra, MiluminismulN li,eral ) este ,aGa a-ec5at pentru un stil -e 5iaL comercial. ?ntr1a-e5r, ?n 2i+)+) no*str) a@a @i este ?n general. 8u numai c -e regul lipse@te un raport ?ntre mo-ul -e 5iaL @i ,aGa lui religioas, ci, acolo un-e e4ist, el este -e o,icei -e natur negati5, cel puLin ?n >ermania. ;ei plini -e Mspirit capitalistN s?nt astGi -e o,icei -ac nu -e1a -reptul ostili ,isericii, cel puLin in-i0erenLi 0aL -e ea. I-eea cucernicei plictiseli a para-isului nu este tocmai ispititoare pentru 0irea lor acti5, iar religia le apare ca un miJloc -e a11 -istrage pe om -e la munca pe solul acestui pm?nt. !ac i1am ?ntre,a pe ei care este MsensulNO goanei lor ne?ncetate, care nu e nicio-at mulLumit cu ce are @i care -e aceea tocmai ?n con-iLiile ?n care 5iaLa este orientat spre lumea aceasta ar tre,ui s par at?t -e a,sur-, ei ar rspun-e uneori, -ac ar @ti s -ea 5reun 2

rspuns, c o 0ac -in MgriJ pentru copii @i nepoLiN -ar mai a-esea ) -at 0iin- c acest moti5 nu le este caracteristic, ci a a5ut acela@i e0ect @i asupra omului Mtra-iLionalistN ) spun pur @i simplu c Mnu mai pot triN 0r a0aceri, 0r o acti5itate continu. $ceasta este 0r ?n-oial singura moti5aLie a-e5rat @i ea e4prim ?n acela@i timp elementul n)r*0ion*+ al acestui mo- -e 5iaL -in punctul -e 5e-ere al 0ericirii personale, @i anume c omul e4ist pentru a0aceri, @i nu in5ers. 2e ?nLelege -e la sine c senGaLia puterii @i a prestigiului pe care o - a5uLia ?@i are rolul eiK ?ntr1un me-iu ?n care 0anteGia unui ?ntreg popor se ?n-reapt spre ceea ce este mare -in punct -e 5e-ere pur cantitati5, cum este caGul 2tatelor <nite, acest romantism al ci0relor acLioneaG cu o magie ireGisti,il asupra MpoeLilorN -in r?n-urile oamenilor -e a0aceri. =otu@i, ?n general, nu [ntreprinGtorii marcanLi @i cei cu succes permanent se las capti5aLi -e acest 0armec. ?n 0ine, ptrun-erea ?n r?n-ul celor ce pose- 4)i co5iF @i al aristocraLiei ,anului cu 0ii a cror purtare la uni5ersitate sau ?n corpul o0iLeresc ?ncearc s le mascheGe o,?r@ia. a@a cum este ,iogra0ia o,i@nuit a 0amiliilor germane -e par5eniLi capitali@ti, repreGint un pro-us -e un epigonism -eca-ent. M=ipul i-ealN al ?ntreprinGtorului capitalistON, a@a cum a 0ost el repreGentat @i la noi prin cite5a proeminente e4emple, nu are nimic comun cu asemenea par5eniLi, mai grosolani sau mai stilaLi. %l e5it ostentaLia @i cheltuiala inutil, la 0el ca @i plcerea con@tient a puterii sale @i preLuirea, mai -egra, incomo- pentru el, a semnelor e4terioare ale prestigiului social -e care se ,ucur. ;u alte cu5inte, mo-ul su -e 5iaL poart a-eseori ) @i 5om 0i ne5oiLi s insistm tocmai asupra semni0icaLiei istorice a acestui 0enomen important pentru noi ) o anumit aur ascetic, a@a cum apare ea pregnant ?n Mpre-icaN lui Qran+lin citat mai ?nainte. $cest ?ntreprinGtor mani0est nu rar, ci, -impotri5, -estul -e 0rec5ent o anumit -oG -e mo-estie rece, care este mult mai sincer -ec?t acea reGer5 pe care @tie 20

s o recoman-e cu at?ta ?nLelepciune &enJamin Qran+lin. !in ,ogLia sa el ,.nu are nimicN pentru propria persoan, cu e4cepLia senGaLiei neraLionale a unei ,une ..practicri a pro0esieiN. =ocmai *st* e ceea ce apare pentru omul precapitalist -e neconceput @i enigmatic, mur-ar @i -emn -e -ispreL. Qaptul c cine5a ?@i propune ca scop al unei 5ieLi -e munc e41 clusi5 i-eea -e a co,ori o-at @i o-at ?n morm?nt ?mpo5rat -e ,ani @i -e a5eri pare e4plica,il numai ca pro-us al unor instincte per5erse, al lui *uri s*cru t*5)s# ?n preGent, ?n ca-rul instituLiilor noastre politice, -e -rept pri5at @i economice, -ate 0iin- 0ormele -e ?ntreprin-eri @i structura proprie economiei noastre, acest MspiritN al capitalismului ar putea 0i ?nLeles, -up cum am spus, ca un pro-us pur al a-aptrii. 6r-inea economic capitalist are ne5oie -e acest -e5otament 0aL -e Mpro0esiaN c?@ligului -e ,aniK ea este un mo- -e comportare 0aL -e ,unurile e4te1 rioare at?t -e a-ec5at acelei structuri, at?t -e legat -e con-iLiile 5ictoriei ?n lupta economic pentru supra5ieLuire, ?ne?t *st,2i nici 5or, nu mai poate 0i -e o legtur nece1 sar ?ntre acel mo- -e 5iaL MchrematistN @i 5reo MconcepLie -espre lumeN unitar. %a nu mai are ne5oie s se lase purtat -e 5reo apro,are a unor autoritLi religioase @i percepe in0luenLarea 5ieLii economice -e ctre normele ,ise1 rice@ti ) ?n msura ?n care acest lucru mai e palpa,il ) ca o,stacole, la 0el ca @i reglementarea ei -e ctre stat. !e o,icei MconcepLia -espre lumeN este -eterminat -e con1 stelaLia -e interese comerciale @i sociale. ;ine nu1@i a-apteaG mo-ul -e 5iaL la con-iLiile succesului capitalist merge ?n Jos sau nu aJunge sus. !ar acestea s?nt 0enomene a. unei 5remi ?n care capitalismul mo-ern, o-at 5ictorios, s1a -esprins -e 5echiul su spriJin. !up cum o-inioar el a nimicit 5echile 0orme ale reglementrii me-ie5ale a eco1 nomiei numai ?n alianL cu puterea -e stat mo-ern ?n -e5enire, tot ast0el ar putea s 0i 0ost caGul ) spunem noi -eocam-at ) pentru relaLiile sale cu 0orLele religioase. 2.

!ac sau ?n ce sens lucrurile s1au ?nt?mplat a@a constituie tocmai o,iectul stu-iului -e 0aL. ;ci nu e ne5oie -e nici o -o5a- a 0aptului c acea concepLie cu pri5ire la c?@tigul -e ,ani ca scop ?n sine care ?l o,lig pe om. -eci ca ..pro0esieN, a 0ost contrar sensi,ilitLii morale a unor epoci ?ntregi. ?n propoGiLia consi-erat atunci ca autenticK Dco p+,c)r) 534 pot)st* care a trecut ?n -reptul canonic /la 0el ca @i pasaJul -in E(*n1h)+i) cu pri5ire la -o,?n-EI1 @i care se aplica acti5itLii negustorilor cali0icat -e =oma -rept nirpitiu f9# care se aplica p?n @i acti5itLilor lucrati5e ine5ita,ile, -eci permise -in punct -e 5e-ere etic. Gcea un ?nalt gra- -e to+)r*nt, a -octrinei catolice 0aL -e interesele ora@elor italiene at?t -e str?ns legate politic -e ,iseric prin 0orLele pecuniare. ?n ciu-a unor concepLii ra-ical anti1chrematiste ale unor cercuri -estul -e largi.#2 Pi chiar @i acolo un-e -octrina s1a acomo-at @i mai mult. ca. -e e4emplu, la $ntonin -in QlorenLa, nu a -isprut nicio-at cu totul simLm?ntul c acti5itatea a5?n- -rept scop ?n sine c?@tigul este -e 0apt un pu4)n4unf* pe care numai necesitLile nealtera,ilc ale 5ieLii ne o,lig s11 tolerm. <nii morali@ti -e atunci, mai ales cei aparLin?n- @colii nominaliste, luau ?nceputurile -e a0aceri capitaliste ce se -eG5oltau ca atare @i ?ncercau s le preGinte -rept a-misi,ile, comerLul ?n special, -rept necesar, iar Min-ustriaN care se -eG5olta ?n ca-rul acestor 0orme ca o surs legitim -e pro0it @i, ca atare, irepro@a,il -in punct -e 5e-ere etic. -ar ) nu 0r contra-icLii ) -octrina -ominant respingea MspiritulN c?@tigului capitalist consi-er?n-u11 turpitu4o sau cel puLin nu1i putea -a o apreciere etic poGiti5. 6 concepLie MmoralN ca cea a lui &enJamin Qran+lin ar 0i 0ost pur @i simplu imposi,il. ?n primul r?n- chiar pentru cercurile capitaliste munca aceasta era, atunci c?n- se situau pe Oplac ;u greu poate s1i (( lui !umneGeu. Qapt ur?t, necu5iinL. ((( 7ucru -e ru@ine. 22

terenul tra-iLiei ,iserice@ti, ?n cel mai ,un caG ce5a in-i0erent -in punct -e 5e-ere moral, ce5a tolerat @i totu@i ?n-oielnic -in punctul -e 5e-ere al m?ntuirii, 0ie @i -in cauGa permanentei primeJ-ii -e a intra ?n con0lict cu inter-icLia cametei -e ctre ,iseric. $@a cum -o5e-esc iG5oarele, la moartea unor oameni ,ogaLi sume consi-era,ile socotite -rept M,ani -e con@tiinLN se scurgeau spre instituLiile ,iserice@ti, iar ?n unele caGuri ctre 0o@ti -e,itori -rept u/ur** care li s1ar 0i luat pe ne-rept. 6 alt poGiLie au a-optat /pe l?ng curentele eretice sau altele consi-erate ?n-oielniceE numai cercurile patriciene care su0lete@te se eli,eraser -eJa -e tra-iLie. !ar chiar scepticii @i anticleri1calii o,i@nuiau s1@i ?ncheie pentru orice e5entualitate socotelile cu ,iserica prin sume pau@ale, ca msur -e precauLie 0aL -e incertitu-inile strii -e -up moarte @i -at 0iin- c /potri5it unei concepLii mai li,ere 0oarte rsp?n1-iteE supunerea e4terioar 0aL -e poruncile ,isericii era su0icient pentru Mm?ntuireN.I# =ocmai prin aceasta se -eG5luie cu claritate ceea ce -up propriu cre-inL a celor ?n cauG era imoral sau a3i3imoral ?n acti5itatea lor. ;um s1a trans0ormat acest comportament ?n cel mai ,un caG tolerat -in punct -e 5e-ere moral ?n M5ocaLieNO ?n sensul lui &enJamin Qran+linS ;um se poate e4plica -in punct -e 5e-ere istoric 0aptul c ?n centrul -eG5oltrii capitaliste a lumii -e atunci, ?n QlorenLa secolelor al XlC1lea @i al XC1lea ) piaLa ,anilor @i capitalului tuturor marilor puteri politice ) era consi-erat a 0i ?n-oielnic sau cel mult tolera,il -in punct -e 5e-ere moral ceea ce ?n relaLiile -intre coloni@tii mic1,urgheGi -in DennsUl5ania secolului al XCIII1lea ) un-e -in cauGa lipsei -e ,ani economia ameninLa s re5in la schim,ul ?n natur @i un-e nu era nici urm -e mari ?ntreprin-eri lucrati5e, iar ,ncile a,ia ?ncepeau s apar ) putea trece -rept conLinut al unui mo- -e 5iaL lu-a,il, ,a chiar insistent recoman-a,il -in punct -e 5e-ere ( !o,?n- . 23

moralS $ 5or,i *ici -e o Mre0lectareN a relaLiilor MmaterialeN ?n Msuprastructura i-ealN ar 0i o curat a,sur-itate. In s0era cror i-ei ?@i a5ea -eci o,?r@ia ?nca-rarea unei acti5itLi ) care, pri5it -in a0ar, era orientat e4clusi5 spre realiGarea -e c?@tig ) ?n categoria M5ocaLieiN 0aL -e care in-i5i-ul se simLea o8+i1*tG ;ci aceste i-ei o0ereau in0rastructura etic @i suportul pentru mo-ul -e 5iaL al ?ntreprinGtorului -e Mstil nouN. <nii ) cum ar 0i 2om,art, ?n e4punerile sale inspirate @i a-eseori impresionante ) au -esemnat MraLionalismul economicN -rept moti5 -e ,aG al economiei mo-erne ?n general. Pi pe ,un -reptate, -ac prin acesta se ?nLelege acea ampli0icare a pro-ucti5itLii muncii care. prin -i5iGarea procesului -e pro-ucLie -up criterii /tiin0ific), a ?nlturat limitele MorganiceN -ate -e natur 0iinLei umane. Qr ?n-oial c acest proces -e raLionaliGare -in -omeniul tehnic @i economic con-iLioneaG @i o parte important a ..i-ealurilor -e 5iaLON ale societLii ,urgheGe mo-erneK munca ?n ser5iciul unei organiGri raLionale a apro5iGionrii oamenilor cu ,unuri materiale a 0ost cu siguranL ?ntot1 -eauna 5isul repreGentanLilor Mspiritului capitalistN, scopul -e cpetenie al acti5itLii lor. Dentru a a5ea o imagine pregnant a acestui a-e5r -e la sine ?nLeles, este su0icient s citim pasaJul ?n care Qran+lin -escrie str-aniile sale pentru i5pro()5)nts9 comunale ?n Dhila-elphia. &ucuria @i m?n-ria -e a 0i M-at -e lucruN unui mare numr -e oameni, -e a 0i contri,uit la M?n0lorireaN economic a ora@ului natal, ?n acel sens al cu5?ntului care se re0er la numrul populaLiei @i la 5olumul comerLului, -eci sensul pe care ?l implic capitalismul ) toate acestea 0ac parte, ,ine?nLeles, -in ,ucuria -e a tri speci0ic @i ne?n-oielnic consi-erat Mi-ealistN a ?ntreprinGtorilor mo-erni. Qire@te c una -in ?nsu@irile 0un-amentale ale economiei pri5ate capitaliste const ?n raLionaliGarea acti5itLii pe ,aGa unui

( ?m,unt Liri. IH

calcul riguros. ?n orientarea sistematic @i clar spre succesul economic propus. ?n opoGiLie cu Lranul care trie@te -e aGi pe m?ine. cu -ulcea rutin a 5echiului me@te@ugar ,resla@ @i cu Mcapitalismul a5enturierNN, orientat spre @ansa politic @i specula neraLional. 2e pare -eci c cel mai simplu este -e a consi-era -eG5oltarea Mspiritului capitalistN ca 0enomen parLial al -eG5oltrii generale a raLionalismului @i c ar tre,ui ca ca s poat 0i -e-us -in poGiLia principial a acestuia 0aL -e pro,lemele 0un-amentale ale 5ieLii. !in acest punct -e 5e-ere, protestantismul ar 0i Jucat un rol istoric numai ca Mprimul pro-usNN al unei concepLii pur raLionaliste -espre 5iaL. !ar, ?n momentul ?n care 0acem o analiG serioas, iese la i5eal 0aptul c o asemenea punere simplist a pro,lemei nu este posi,il 0ie @i pentru c istoria raLionalismului nu in-ic o e5oluLie puni+c+, ?n -i0eritele -omenii ale 5ieLii. !e e4emplu, raLionaliGarea -reptului pri5at, -ac o concepem ca o simpli0icai, @i organiGare conceptual a materiei -reptului, atinge iorma sa cea mai ?nalt ?n -reptul roman al $ntichitLii t?rGii @i rm?ne cel mai mult ?n urm ?n Lrile cu gra-ul cel mai ?nalt -e raLionaliGare a economiei, ?n special ?n $nglia, un-e, la timpul su, rena@terea -reptului roman a e@uat, lo5in-u1se -e puterea marilor ,resle -e Juri@ti, pe c?n- -ominaLia sa a continuat ?n Lrile catolice -in %uropa -e su-. QiloGo0ia raLional pur pm?ntcasc -in secolul al XCllI1lea @i1a gsit locul nu numai @i nici mcar pre0erenLial ?n Lrile cele mai -eG5oltate -in punct -e 5e-ere capitalist. ;hiar @i ?n Gilele noastre 5oltairianismul este un ,un comun al pturilor largi, superioare @i ) ceea ce este mai important -in punct -e 5e-ere practic ) al pturilor miJlocii, tocmai ?n Lrile romano1catolice. ?n 0ine, -ac ?nLelegem prin MraLionalism practicN acel mo- -e 5iaL care raporteaG lumea ?n mo- con@tient la interesele pm?nte@ti ale fi)c,rui )u 6n p*rt) @i apreciaG pornin- -e aici, atunci acest stil -e 5iaL a 0ost @i este @i astGi cu at?t mai mult o caracteristic tipic a popoarelor I"

cu Mli,cr1ar,itruN. cum le st italienilor @i 0ranceGilor ?n singe. $m a5ut -eJa prileJul -e a ne con5inge c nu acesta este terenul pe care a ?n0lorit acea relaLie -intre oin @i ..5ocaLiaN sa ca misiune, -e care are ne5oie capitalismul. CiaLa poate 0i MraLionaliGataN -in cele mai -i0erite puncte -e 5e-ere @i ?n cele mai -i0erite sensuri. $ceast propoGiLie simpl, a-eseori uitat, ar tre,ui s 0ie pus ?n 0runtea oricrui stu-iu care se ocup -e ..raLionalismN. MRaLionalismulN este un concept istoric care conLine un ?ntreg uni5ers -e contra-icLii @i noi 5a tre,ui s cercetm care a 0ost spiritul al crui copil a 0ost acea 0orm concret a g?n-irii @i 5ieLii ..raLionaleN -in care au crescut i-eca -e M5ocaLieN /?crut: @i acel -e5otament ) -up cum am 5Gut, at?t -e ncraLional -in punctul -e 5e-ere al intereselor proprii pur cu-aimoniste 0aL -e nu5)n 5ocaLional /pro0esionalE ) care a 0ost @i este una -in componentele caracteristice ale culturii noastre capitaliste. P) noi ne intereseaG aici tocmai originea elementului n)ni0ionu+ pe care ?l conLine conceptul -e M5ocaLieN. 2e poate recunoa@te clar c ?n cu(6ntu+ german ?)riit'# tot ast0el, poate @i mai clar. ?n cel engleG c*++in1, este conLinut sau cel puLin conotat o concepLie religioas, aceea a unei 5isiuni -ate -e !umneGeu. $ceast concepLie -e5ine cu at?t mai pregnant, cu c?t rostim cu5?ntul mai apsat ?n 0iecare caG concret. !ac urmrim istoria acestui cu5?nt ?n toate lim,ile -e cultur, constatm mai ?nt?i c popoarele pre-ominant catolice cunosc o e4presie cu o asemntoare nuanL semantic pentru ceea ce numim M&eru0O /?n sensul -e post, -e -omeniu -e munc circumscrisE tot at?t -e puLin ca @i $ntichitatea clasicI4, ?n timp ce un asemenea cu5?nt e4ist la to*t) popoarele cu maJoritate protestant. 2e mai poate o,ser5a c aceasta nu se -atoreaG speci0icului etnic al lim,ilor respecti5e /-e I9

e4emplu, c el ar 0i e4presia unui Mspirit popular germanNE, ci c sensul actual al cu5?ntului pro5ine -in tra-ucerile ?i8+i)i, a-ic -in spiritul tra-uctorului @i nu -in cel al ori1 ginalului.II ?n tra-ucerea ?i8+i)i 0cut -e 7uther cu5?ntul pare s 0ie 0olosit ?ntr1un pasaJ -in Isus# fiu+ +ui Sir*h /11, 2 I6 @i 21E e4act ?n sensul nostru actual. Qoarte cur?n- el a -o,?n-it ?n lim,aJul pro0an al tuturor popoarelor protestante actualul su sens, ?n timp ce anterior ?n literatura pro0an la nici unul -intre aceste popoare nu s1a o,ser5at 5reo ?nclinaLie spre un asemenea sens. ;hiar @i ?n literatura pre-icilor, -in c?te ?mi -au scama, el se o,ser5 numai la unul -in misticii germani a crui in0luenL asupra lui 7uther este ,ine cunoscut. In linii mari s1ar putea spune c la 0el ca @i sensul cu5?ntului, lot ast0el @i i4))* este nou, 0iin- un pro-us al Re0ormei, lucru cunoscut -e 0apt. 8u c nu ar 0i e4istat unele ru-imente ale e5alurii muncii coti-iene laice care ulterior se regse@te ?n termenul -e ?ci(f /pro0esieE ?nc ?n %5ul Me-iu sau chiar ?n $ntichitatea /elenistic t?rGieE. !espre aceasta 5om 5or,i mai t?rGiu. In-iscuta,il nou era ?ns un singur lucruK aprecierea ?n-eplinirii -atoriei ?n pro0esiile laice ca 0iin- conLinutul suprem pe care l1 ar 0i putut a-opta auto-eterminarea etic. =ocmai aceasta a a5ut -rept consecinL ine5ita,il i-eea c munca laic -e Gi cu Gi a5ea o semni0icaLie religioas @i a pro-us pentru prima -at acest sens al conceptului -e pro0esie. $@a-ar, ?n conceptul -e Mpro0esieN ?@i gse@te e4presie -ogma central a tuturor 5ariantelor protestante care respinge -istincLia catolic -intre pr*)c)pt** @i consi+i*** @i care cunoa@te ca singur miJloc -e a tri cum ?i este plcut lui !umneGeu nu o supralicitare a moralitLii laice prin asceG monahal, ci e4clusi5 ?n-eplinirea -atoriilor laice, a@a cum reGult ele -in poGiLia ?n 5iaL a in-i5i-ului @i care tocmai ast0el -e5ine M&eru0O /pro0esia saE. ( ?n5Lm inte. N 20aturi. 31

7a 7utherIH, aceast i-ee se -eG5olt ?n cursul primului -eceniu al acti5itLii sale re0ormatoare. 7a ?nceput, el consi-era munca laic, per0ect ?n sensul tra-iLiei me-ie5ale -ominante, cum este ea I" repreGentat -e =oma -in $Vuino , ca ce5a aparLin?n- trupului. -e@i 5oit -e !umneGeu, este in-ispensa,il ,aGa natural a 5ieLii religioase, o ,aG ?n sine in-i0erent -in punct -e 5e-ere etic, la 0el ca m?ncatul @i ,utul.I9 !ar prin aplicarea mai clar @i consec5ent a i-eii -e so+* fi4)9, importanLa pro0esiunii cre@te prin opoGiLia -at ast0el @i su,liniat cu o insistenL tot mai pronunLat 0aL -e Ms0aturile e5angheliceN catolice M-ictate -e -ia5olN @i -ate -e clugri. &ine?nLeles c mo-ul -e 5iaL monahal nu numai c este lipsit -e orice 5aloare pentru Justi0icarea ?n 0aLa lui !umneGeu, -ar el este @i un pro-us al lipsei -e -ragoste egoist, care se sustrage -e la ?n-atoririle laice. 2pre -eose,ire -e aceasta, munca pro0esional laic apare ca o e4presie e4terioar a -ragostei pentru aproapele nostru @i se moti5eaG, ce e -rept, printr1un mo0oarte strin -e lume, ?ntr1o opoGiLie aproape grotesc 0aL -e ,ine cunoscutele propoGiLii ale lui $-am 2mith, ?n special prin i-eea c -i5iGiunea muncii ?l sile@te pe 0iecare s lucreGe pentru ceilalLi.6 !up cum se 5e-e, aceast moti5are esenLialmente scolastic -ispare cur?n-, rm?n?n- su,liniat cu tot mai mult insistenL i-eea c ?n-eplinirea ?n-atoririlor laice este ?n orice ?mpreJurri singurul mo- -e a 0i plcut lui !umneGeu @i c, -e aceea, toate pro0esiile ?ng-uite s?nt egale ?n 0aLa lui !umneGeu.61 ; aceast cali0icare moral a 5ieLii pro0esionale laice a 0ost una -in per0ormanLele cele mai pline -e urmri ale Re0ormei, @i ?n special ale lui 7uther, este un 0apt in-u,ita,il, put?n- 62 a 0i consi-erat ca un loc comun. $ceast concepLie este total strin -e ura a-?nc cu care starea -e spirit contemplati5 a lui P*sc*+ a respins aprecierea acti5itLii ?n lume @i care, -up pro0un-a sa con5ingere, nu ( 8umai prin cre-inL. 61

ar 0i e4plica,il -cc?t prin 5anitate sau 5iclenieOO#K este -rept ?ns c -istanLa este @i mai mare 0aL -e generoasa *4*pt*r) utilitar la lume pe care a s5ir@it1o pro,a,ilismul ieGuit. !ar mo-ul ?n care importanLa practic a acelei per0ormanLe a protestantismului tre,uie s 0ie preGentat ?n amnunt este. ?n general, mai -egra, perceput 5ag -ec?t recunoscut ?n mo- clar. Mai ?nl?i este -e prisos s constatm c 7uthcr nu poate 0i consi-erat ca 0iin- ?nru-it prin conLinui cu ..spiritul capitalistN, ?n sensul pe care l1am atri,uit p?n aici acestui cu5int sau. -e alt0el. ?n oricare alt sens. ;hiar @i cercurile ecleGiastice care o,i@nuiesc s prosl5easc cu cel mai mare Gel acea ..0aptN a Re0ormei nu sint astGi -eloc prieteni ai capitalismului, orice sens am atri,ui acestui cu5int. ;u aut mai mult ar 0i respins ,rutal 7uthcr ?nsu@i orice ?nru-ire cu mentalitatea pe care o mani0est Qran+lin. Qire@te c nu putem consi-era -rept simptome ale acestei atitu-ini pl?ngerilc sale la a-resa marilor64 negustori, cum ar 0i 0amilia Qugger. ;ci lupta ?mpotri5a unei poGiLii pri(i+)1i*t) -in punct -e 5e-ere Juri-ic sau 0aptic ale unor mari companii comerciale ?n secolul al XCI1lca @i al XClI1lca poate 0i comparat cel mai ,ine cu campania mo-ern antitrust @i. tot at?t -e puLin ca @i aceasta -in urm, este prin sine ?ns@i e4presia unei mentalitLi tra-iLionaliste. Duritanii ca @i hughenoLii au -us o lupt cr?nccn ?mpotri5a unor asemenea companii. ?mpotri5a celor care acor-au ?mprumuturi, a MtrapeGiLilorN, a monopoli@tilor, marilor speculanLi @i ,ancherilor, 0a5oriGaLi -e anglicanism, -e regii @i parlamentele 6I $ngliei @i QranLei. !up ,tlia -e la !un,ar /septem,rie 16I E, ;romYell a scris ctre Darlamentul cel lungK MC rog s ?nlturaLi a,uGurile tuturor pro0esiilor @i, -ac e4ist 5reuna care srce@te pe cei mulLi ca s ?m,ogLeasc pe cei puLini, aceasta nu concor- cu esenLa unei comunitLiN ) ?n schim,, ?l 5om ?nt?lni -ominat -e o mentalitate speci0ic McapitalistN.66 $lt0el, -in numeroasele luri -e poGiLie ale lui 7uther 3

?mpotri5a cametei @i a -o,?nGilor ?n general reGult clar concepLia sa -e1a -reptul ..retrogra-N /-in punct -e 5e-ere, capitalistE ?n comparaLie cu scolastica t?rGie cu EH pri5ire la esenLa c?@tigului capilalist3 $5em ?n 5e-ere ?n special argumentul -ep@it ?nc -e ctre $ntonin -in QlorenLa, -e e4emplu, cu pri5ire la nepro-ucti5itatea ,anilor. !ar aici nu tre,uie s intrm ?n amnunte, cci ?n primul r?n- i-eea -e ..&eru0N ?n sens r)+i1ios era apt. prin consecinLele ei, -e a crea -i0erite 0orme -e 5iaL laic. ) !eocam-at per1,rmanLa Re0ormei ca atare nu a constat -ec?t ?n 0aptul c. n opoGiLie cu concepLia catolic, ca a ampli0icat imens icccntul moral @i r,sp+,ti: religioas pentru munca laic mionat pro0esional. Mo-ul ?n care a 0ost -eG5oltat i-eea le ..pro0esieN care a e4primat acest lucru a -epins -e conturarea mai precis a e5la5iei, a@a cum s1a -es0@urat ea ?n -i0eritele ,iserici re0ormate. $utoritatea ?i8+i)i, -in care 7uther cre-ea c a e4tras i-eea -e pro0esie, era mai 0a5ora,il unei ?ntoarceri spre tra-iLie. ?n mo- special H)chiu+ T)st*5)nt care nu cuno@tea -eloc supralicitarea moralitLii laice ?n pro0esia autentic, iar altminteri numai ?n ru-imente iGolate, a 0ormat ?n mo- riguros o i-ee religioas 0oarte asemntoare, strict ?n urmtorul sensK 0iecare s rm?n la Mp?incaN sa @i s1i lase pe necre-incio@i s um,le -up c?@tig. acesta este sensul tuturor pasaJelor consacrate ?n mo- -irect e4ercitrii -e pro0esii laice. $,ia T*+5u4u+ s1a situat parLial ) -ar nici-ecum principial ) pe un alt teren. $titu-inea personal a lui Isus este caracteriGat ?ntr1o puritate clasic prin rugciunea tipic antic1oriental Mp?inea noastr cea -e toate Gilele -1ne1o nou *stt)r @i amprenta -e respingere ra-ical a lumii, a@a cum ?@i gse@te ea e4presia ?n 5*5on*s t)s *4iki*s*, e4clu-ea orice legtur 4ir)ct, a i-eii mo-erne -e pro0esie cu el personal.6" Cechea epoc apostolic a cre@tinismului care @i1a gsit e4presia ?n Nou+ T)st*5)nt, ?n special Da5el, a-opt ( Mamonas al ne-reptLii /,ogLia, cauG a ne-reptLiiE. 30

0aL -e 5iaLa pro0esional laic, -rept urmare a a@teptrilor eschatologice -e care erau cuprinse acele prims generaLii -e cre@tini, o atitu-ine 0ie in-i0erent, 0ie tot esenLialmentc tra-iLionalistK ?ntruc?t toat omenirea a@tepta 5enirea !omnului, 0iecare ar putea s rm?n ?n starea @i ?n meseria laic ?n care 11a gsit MchemareaNO !omnului @i ar putea s lucreGe ca @i p?n atunci. ?n 0elul acesta el nu -e5enea -in pricina srciei o po5ar pentru 0raLii si, iar -ac -e5enea, era -oar pentru scurt timp. 7uther citea ?i8+i* prin prisma strii sale -e spirit generale -e moment @i aceast stare nu numai c a rmas tra-iLionalist ?n cursul e5oluLiei sale -intre circa 1I1" @i circa 1I# , ci a -e5enit tot mai tra-iLionalist.69 ?n primii ani ai acti5itLii sale re0ormatoare, ca urmare a aprecierii laice a pro0esiei, la el pre-omin o concepLie ?nru-it luntric cu in-i0erenLa eschatologic paulin ?n ceea ce pri5e@te 0elul acti5itLii laice, a@a cum aceasta este e4primatH ?n ;or. HK poLi 0i 0ericit, in-i0erent -e starea -in care 0aci parte @i ?n scurtul pelerinaJ al 5ieLii nu are nici un rost s acor3i o importanL prea mare t)+u+ui pro0esiei. !e aceea, aspiraLia la c?@tigul material care -ep@e@te ne5oile proprii, ca simptom al unei stri -e graLie ne?n1 -estultoare, c?@tig care nu este posi,il -ec?t pe seama altora, tre,uie consi-erat repro,a,il.H1 6 -al cu implicarea tot mai accentuat ?n acti5itatea laic, cre@te @i preLuirea -e care se ,ucur acti5itatea pro0esional. ?n 0elul acesta, pro0esia concret a in-i5i-ului -e5ine ?n msur tot mai mare o porunc special a lui !umneGeu, -at lui, -e a 0ace 0aL poGiLiei concrete ?n care 11a situat !umneGeu. Pi atunci c?n-, -up luptele cu M0anaticii religio@iNO @i -up 0rm?ntrile Lrne@ti, pentru 7uther or-inea istoric o,iecti5 ?n care a 0ost pus 0iecare -e ctre !umneGeu -e5ine tot maiH2 mult o emanaLie a 5oinLei -i5ine , su,li1 nierea tot mai energic a elementului pro5i-enLial, chiar @i ?n ?nt?mplrile 5ieLii -e Gi cu Gi, con-uce tot mai mult la o nuanL tra-iLionalist corespunGtoare i-eii -e MmisiuneN, 64

?n sensul c in-i5i-ul tre,uie s, r,56n, ?n principiu ?n pro0esia @i starea ?n care a 0ost pus -e !umneGeu @i s1@i menLin aspiraLiile pm?nte@ti ?n limitele poGiLiei sale ?n 5iaLa ce i1a 0ost -at. !ac tra-iLionalismul economic a 0ost la ?nceput un reGultat al in-i0erenLei pauline, mai t?rGiu el aJunge s 0ie o emanaLie a cre-inLei ?n pro5i-enL care -e5ine tot mai intensH# @i i-enti0ic o,e-ienLa necon-iLionat 0aL -e !umneGeuH4 cu supunerea necon-iLionat 0aL -e situaLia -at. 7uther nici mcar nu a aJuns la o legtur nou sau situat pe o ,aG principial ?ntre munca pro0esional @i principiile religioase.HI Duritatea 4o15)i ca singur criteriu in0aili,il al ,isericii, a@a cum ea s1a 0i4at tot mai a-?nc ?n con5ingerile lui, -up luptele -in anii O2 , a 0r?nat prin sine ?ns@i -eG5oltarea unor puncte -e 5e-ere noi ?n -omeniul etic. $@a ?ne?t, la 7uther, conceptul -e pro0esie a rmas tra-iLionalist.H6 Dro0esia este ceea ce omul tre,uie s, *cc)pt) ca porunc a lui !umneGeu, ?n care el tre,uie s Mse acomo-eGeN. $ceast nuanL acoper @i cealalt i-ee, a-ic aceea c munca pro0esional ar 0i o misiune sau, mai precis, misiunea -at -e !umneGeu.HH !eG5oltarea luteranismului orto-o4 a ?ngro@at @i mai mult aceast caracteristic. <n 0enomen negati5K -ispariLia prepon-erenLei o,ligaLiilor ascetice asupra celor laice com,inat ?ns cu cea a pro1 po5-uirii o,e-ienLei 0aL -e stp?nire @i a ?mpcrii cu situaLia -e 5iaL -at a 0ost -eci aici H"mai ?nt?i singura contri,uLie etic. ) $@a cum 5om arta cu prileJul -iscutrii eticii religioase me-ie5ale, misticii germani au -epus o munc pregtitoare ?nsemnat pentru conceptul -e pro0esie ?n 5arianta sa luteran, @i anume prin echi5alarea principial a pro0esiilor spirituale cu cele laice la =auler @i prin preLuirea 5*i r)4us, a meritului asceticH9 -in munc ?n 0ormele ei tra-iLionale , ca urmare a singurei importanLe hotr?toare a receptrii e4tatic1 contemplati5e a spiritului -i5in -e ctre su0let. ?ntr1un anumit sens, luteranismul repreGint chiar un pas ?napoi 0aL -e mistici ?n msura ?n 6I

care la 7ulhcr ) @i cu at?t mai mult la ,iserica lui ) ,aGele psihologice ale eticii pro0esionale raLionale au -e5enit. ?n comparaLie cu misticii /ale cror concepLii ?n aceast -irecLie amintesc ?n mai multe pri5inLe ?n parte -e psihologia pietist a cre-inLei, ?n parte -e cea a Vua+crilorsoE cum nesigure. @i anume, a@a cum 5om mai arta, tocmai p)ntru c, ten-inLa spre auto-isciplinarea ascetic i se prea suspect -in cauGa mulLumirii -e sine @i, ca atare, ?n ,iserica lui, a 0ost ?mpins tot mai mult pe planul al -oilea. I-eea -e M&cru0N /pro0esieE ?n sens luteran ) -eocam-at ne mulLumim s constatm numai al?t"1 ) a 0ost, at?t c?t am putut 5e-ea p?n acum, -oar o simpl punere a pro,lemei 0aL -e ceea ce cutm noi# 8u 5rem s spunem prin aceasta c 0orma luteran -e reor-onarc a 5ieLii religioase nu preGint nici o importanL practic pentru o,iectul stu-iului nostru. !impotri5. 8umai c este e5i-ent c ca nu poate 0i -e-us 4ir)ct -in poGiLia lui !uth)r /I a ,isericii sale 0aL -e pro0esia laic @i, ?n general, nu este at?t -e preg1 nant ca la alic 0orme ale protestantismului. ;a atare, se impune s e4aminm ?n primul r?nacele 0orme ale acestuia la care legtura -intre practica 5ieLii @i punctul -e pornire religios este mai u@or -e constatat -ec?t ?n caGul luteranis1mului. $m mai menLionat rolul remarca,il al c*+(inisi5i+ui @i al s)ct)+or protestante ?n istoria -eG5oltrii capitaliste. !up cum 7uther a gsit la \Yingli un Malt spiritN -ec?t al su. tot ast0el au gsit urma@ii si spirituali, ?n mo- special ?n cal5inism. Iar catolicismul, -e la ,un ?nceput @i p?nZ ?n Gilele noastre, a consi-erat cal5inismul -rept a-5ersarul pro1priu1Gis. 7i primul r?n- -in moti5e pur politiceK -ac 0r e5oluLia religioas pur personal a lui 7uther Re0orma este inimagina,il, iar spiritual a 0ost -eterminat tot mereu -e personalitatea sa, 0r cal5inism opera sa nu ar 0i a5ut o -ura,ilitate e4terioar. ).!ar moti5ul acestei repulsii ) comune catolicilor @i luteranilor ) ?@i are originea @i ?n speci0icul etic al cal5inismului. ;hiar @i cea mai super0icial e4aminare ne ?n5aL c aici e4ist un cu totul alt raport ?ntre 5iaLa religioas @i acLiunea pm?nteasc, -ec?t ?n catolicism 33

sau ?n lutcranism. $cest lucru se poate constata chiar @i ?n literatura ,aGat numai pe moti5e speci0ic religioase. 2 lum. spre e4emplu, partea 0inal -in Di(in* Co5)4i), un-e poetul amuLe@te ?n para-is la contemplarea lipsit -e -orinLe a tainelor lui !umneGeu, @i s o comparm cu partea 0inal a poemului numit -e o,icei Di(in* Co5)4i) * Purit*nis5u+ui# Milton ?ncheie ultimul c?nt al P*r*4isu+ui pi)r4ut, -up ce a Gugr5it alungarea -in rai, ?n 0elul urmtorK Pri(iri ci 6n ur5, /i (,2ur, Cu5 to*t, p*rt)* 4inspi( r,s,rit A p*r*4isu+ui, o4inio*r, !,c*/u+ +or c)+ f)ricit ) s);*r*t, D) p*r* c)* (6+(6iio*r);nc6n(ins,: C+,t)*u 5 po*rt, chipuri 4) t)5ut, in nui5 cu *r5)+) 4o1orito*r)# Bi ioc# I ,rs*r, +*crini) *tunci, D*r iut) +) si /t)rs)r,: *cu5 !) st* 6n f*0, +u5)* ) s,;si *+)*1, !'n +oc p)ntru o4i+5,; n )*# *(6n4 Dr)pt c,+,u2, 6ns,/i Pro(i4)n0*# i 56n,;n 56n, )i# cu p*/i 6nc)p# S)si1uri p,0i# tr)cur, prin E4)n# P) c*+)* +or sih*stri *pu)6n4# ;u puLin ?nainte Mihail ?i spusese lui $-amK !* *+) t*+) cuno/tin0), tu A4*u1, chi*r f*pt) p) potn(,;0i: A4*u1, credina 6 virtutea, Adaug rbilajva, cumptarea i dragostea ce-n viitor va fi C emat milostenie, fiind Ea sufletul a tot ce e pe lume! i-atunci mult mai puin vei fintristat C paradisuacesta-" prse#ti, Av$nd $n tine $nsui un alt %ai Cu mult mai fericit dec$t acesta&' ' 7o&n#trad. 8ilton, (aradisul pierdut %urel "ovaci$, ),iblioteca pentru toi*, 8inerva, ,ucureti, 5:/ 9ditura , pp. .25(.20. 3/

6ricine simte ime-iat c aceast e4presie puternic a orientrii riguros laice a puritanismului, a-ic aceast apreciere a 5ieLii ?n lume ca misiune, ar 0i 0ost imposi,il ?n te4tul unui scriitor me-ie5al. !ar ea este tot at?t -e puLin apropiat luteranismului, a@a cum apare el ?n coralele lui 7uther @i Daul >erhar-. ?n locul acestei percepLii incerte tre,uie s punem aici o for5u+*r) mai precis a i-eii @i s ne ?ntre,m care s?nt cauGele luntrice ale acestor -i0erenLe. In5ocarea ..caracterului popularOO nu ar 0i numai o -o5a- -e i1nor*n0,, ci, ?n caGul nostru, ar 0i chiar ce5a lamenta,il. $ atri,ui engleGilor -in secolul al XCII1lea un caracter popular unitar ar 0i pur @i simplu gre@it -in punct -e 5e-ere istoric. ..;a5aleriiN @i ..capetele rotun-eN nu se consi-erau numai ca -ou parti-e -i0erite, ci ca -oua genuri umane ra-ical -eose,ite @i cine pri5e@te lucrurile atent tre,uie s le -ea -reptate."2 De -e alt parte, o -i0erenL caracterologic ?ntre 5)rch*n+ *4()n+urcrs* engleGi @i 5echii hanseaLi este tot at?t -e greu -e constatat, ca @i ?n general o -eose,ire, mai pro0un-, ?ntre speci0icul engleG @i cel german la s0?r@itul %5ului Me-iu, care se poate e4plica "#-irect prin -estinele politice -i0erite. $,ia 0orLa mi@crilor religioase ) nu numai ea, -ar ea ?n primul r?n- ) a -at na@tere -eose,irilor pe care le percepem aGi."4 !eci -ac, cercet?n- relaLiile -intre 5echea etic protestant @i apariLia spiritului capitalist, pornim -e la scrierile lui ;al5in, ale cal5inismului @i ale celorlalte secte MpuritaneN, nu tre,uie s se ?nLeleag c ne a@teptm s gsim la 5reunul -intre 0on-atorii sau repreGentanLii acestor comunitLi religioase, ca scop @i sens al operei 5ieLii lor, treGirea a ceea ce numim aici Mspirit capitalistN. 8imic nu ne ?n1 -reptLe@te s cre-em c nGuinLa spre ,unuri laice consi-erat ca scop ?n sine ar 0i constituit pentru 5reunul -in ei o 5aloare etic. Pi, ?n general, tre,uie s reLinem o -at pentru tot-eaunaK la nici unul -intre re0ormatori, printre O $5enturieri comercianLi. 6"

care numrm ?n aceste consi-eraLii ale noastre @i oameni ca Menno, >eorge Qo4, WesleU, programele etice nu au 0ost 5reo-at punctul central. %i nu au 0ost 0on-atori -e societLi -e Mcultur eticN sau repreGentanLi ai unor aspiraLii -e re0orme sociale @i umanitare sau ai unor i-ealuri culturale. 2al5area su0letului @i numai aceasta a 0ost punctul central al 5ieLii @i acti5itLii lor. 6,iecti5ele lor etice @i e0ectele practice ale -octrinei lor se ancorau toate aici, 0iin- cons)cin0) ale unor mo,iluri pur religioase. Iat -e ce 5a tre,ui s 0im pregtiLi s constatm c, ?n ,un parte, e0ectele culturale ale Re0ormei ) poate chiar pentru punctele noastre -e 5e-ere speciale ?n mo- prepon-erent ) au 0ost urmri nepre5Gute @i -e1a -reptul n)4orit) ale acti5itLii re0ormatorilor, a-eseori 0oarte ?n-eprtate sau chiar opuse tuturor i-eilor pe care le1au a5ut ei. In 0elul acesta, stu-iul care urmeaG ar putea ) -esigur, ca o parte mo-est ) s constituie @i el o contri,uLie la ilustrarea mo-ului ?n care Mi-eileN -e5in e0icace ?n general ?n istoric. !ar pentru ca s nu apar -in capul locului ?nLelegeri gre@ite cu pri5ire la sensul ?n care se a0irm asemenea e0ecte ale unor mo,iluri pur i-eale, 0ie1ne ?ng-uit ca ?n ?ncheierea acestor consi-eraLii intro-ucti5e s a,or-m tangenLial unele aspecte. =re,uie spus ?n mo- e4pres c ?n asemenea stu-ii nu poate 0i 5or,a ?n 5reun 0el -e a se ?ncerca o )(*+u*r), 0ie social1politic, 0ie religioas, cu pri5ire la conLinutul -e i-ei al Re0ormei. <rmrin-u1ne scopul, 5om a5ea mereu -e1a 0ace cu laturi ale Re0ormei care par peri0erice sau chiar e4terioare con@tiinLei religioase propriu1Gise. ;ci nu ne propunem -ec?t s clari0icm ?ntruc?t5a in0luenLa pe care mo,ilurile religioase au impregnat1o ?n Lestura -eG5oltrii culturii noastre mo-erne orientate speci0ic spre Mcele pm?nte@tiN, ea reGult?n- -in nenumrate mo,iluri istorice in-i5i-uale. 8u 0acem -ec?t s ne ?ntre,m care parte -in anumite conLinuturi caracteristice ale acestei culturi poate 0i *tri8uit, in0luenLei Re0ormei ca o cauG istoric. 3:

$ici tre,uie s ne eli,erm -e concepLia potri5it creia Re0orma ar putea 0i -e-us -in mo-i0icri economice ca o necesitate pentru ..istoria e5oluLieiN. 8enumrate constelaLii istorice care nu numai c nu se potri5esc cu nici o ..lege economicN ci ?n general cu nici un 0el -e criteriu economic, o serie -e procese pur politice au tre,uit s conlucreGe pentru ca ,isericile nou create s poat pur @i simplu supra5ieLui. !ar, pe -e alt parte, nu 5om susLine nici pe -eparte teGa"I a,sur-1-octrinar potri5it creia ..spiritul capitalistN /mereu ?n sensul pro5iGoriu al cu5?ntului 0olosit aiciE * putui s apar nu5*i ca urmare a unor anumite in0luenLe ale Re0ormei sau chiar aceea c sist)5u+ )cono5ic al capitalismului ar 0i un pro-us al Re0ormei. 2implul 0apt c anumite tor5) importante ale acti5itLii economice capitaliste sini consi-era,il 5*i ()chi -ec?t Re0orma ar interGice un asemenea mo- -e a 5e-ea lucrurile. =re,uie -eci s sta,ilim -ac @i ?n ce msur in0luenLele religioase au participat la ela,orarea calitati5 @i la e4pansiunea cantitati5 a acelui MspiritN ?n lume @i care *sp)ct) concrete ale culturii ,aGate pe capitalism i se -atoreaG. $5?n- ?n 5e-ere ine4trica,ilul la,irint al in0luenLelor reciproce -intre ,aGele materiale, 0ormele -e organiGare social @i politic @i conLinutul spiritual al epocilor -e cultur re0ormat, nu se poate proce-a -cc?t e4amin?n-. ?n primul r?n-, -ac @i ?n ce puncte se pol -epista anumite Ma0initLi electi5eN ?ntre 0orme ale cre-inLei religioase @i 0orme ale eticii pro1iesionale. 6 -al cu aceasta se 5or lmuri, ?n limita posi,ilului, mo-ul @i ori)nt*r)* general ?n care, -atorit unor asemenea a0initLi electi5e, mi@carea religioas a e4ercitat o in0luenL asupra -eG5oltrii culturii materiale. $,ia 4up, *c))*, c?n- acest lucru 5a 0i cert, se 5a putea ?ncerca s se e5alueGe ?n ce msur apariLia istoric a acestor conLinuturi culturale mo-erne tre,uie atri,uit acelor mo,iluri religioase @i ?n ce msur altora. /1

;O<9 1. Du,licai ?n Ai(hi( fiir So2i*+<iss)nsch*tt urni So2i*+po+iiik al lui 9a00c /9. ;. &. Mohr, =u,ingcn, 5oi. XX, XXI. 19 4, respecti5 19 IE. !in 5asta literatur pe aceast tem rele5 numai critici Ic cele mai amnunLiteK Q. Rach0ahl, &*+(inis5us un4 &*pit*+is5us, Int)rn*0ion*+) >och)nschri+t fiir >iss)nsch*t't, &uns+ un4 T)chnik, 19 9, nr. #914#. !rcpl rspuns articolul meu Antikritisch)s 2u5 ##')isf 4o# &*pi+*+is5us, Ai(hi(, 5oi. XXX, 191 . 6 nou replic a lui Rachlahl, op# cit# J##$ochniii+s &*+(inisi5is un4 &*pit*+is5us:, 191 , nr. 2212I. la care al meu Antikritisch)s Sch+u?<ort# Ai(hi(, 5oi. XXXI /pro,a,il c &rcnlano nu a cunoscut aceste -in urm te4te, -eoarece nu le citeaGE. !in polemica ine5ita,il cam steril cu Rach0ahl ) un sa5ant pe care alt0el ?l stimeG ) care aici a p@it pe un teren pe care nu11 stp?nc@tc cu a-e5rat, nu am preluat nimic in aceast e-iLie, cu e4cepLia unor citate -e completare /toarte puLineE -in anticritica mea @i am ?ncercat prin propoGiLii intercalate sau prin note s e4clu- pentru 5iitor orice posi,ile ne?nLelegeri. ) $poiK W. 2om,art cu cartea sa D)r ?our1)ois /Miinchcn @i 7eipGig, 191#E. la care 5oi re5eni ?n unele note. ?n s0?r@it, 7uJo &rcntano ?n E.kurs II, ca ane4 la -iscursul su 0esti5 -e la Miinchen /la $ca-emia -e PtiinLe, 191#E pri5in- ?nceputurile capitalismului mo-ern /Miinchcn, 1916E, aprut separat @i e4tins prin completri. Pi la aceast critic 5oi re5eni cu note speciale la locul potri5it. ) DreciGeG, pentru oricine ar mani0esta /?mpotri5a a@teptrilorE 5reun interes c poate, prin con0runtare, s se con5ing c nu am @ters, re interpretat, atenuat nici o sin1uri propo2i0i) care susLine a0irmaLii -e 0on- -in stu-iul meu @i nici nu am a-ugat a0irmaLii -e 0on4if)rit)# Dentru aceasta nu a e4istat nici un motiv @i continuarea e=punerii ?i 5a sili pe cei care mai au ?n-oieli s se con5ing ?n cele din urm. ntre cei doi nvai e=ist un conflict mai puternic dect cel dintre mine i ei. "onsider critica lui ,rentano la adresa lucrrii lui >. ?ombart )ie *uden und das +irtsc aftsleben ca fiind n multe privine motivat, dar n multe nedreapt, fr a mai vorbi de faptul c ,rentano nu recunoate lucrul cel mai important n pro blema evreilor care este aici mai nti total e=clus #despre aceasta ) mai trziu$. @in partea teologilor am reinut o mulime de sugestii preioase pentru aceast lucrare. 9a a fost primit cu bunvoin i, c&iar n H1

caGurile unor opinii -i0erite, cu o,iecti5itate, ceea ce pentru mine preGint o 5aloare cu at?t mai mare, cu c?t nu m1ar 0i mirat o anumit antipatie 0aL -e mo-ul ine5ita,il ?n care am tratat aceste lucruri. ;eea ce este (*+oros pentru teologul -e5otat religiei sale nu poate s se ,ucure -e toat atenLia aici. Dri5it -in punct -e 5e-ere religios, noi a5em -e1a 0ace cu laturi e4terioare @i ,rute ale 5ieLii religiilor, care ?ns au 0ost @i ele preGente @i a-eseori au a5ut e0ectul e4terior cel mai puternic tocmai graLie 0aptului c erau ,rute @i e4terioare. MenLionm aici pe scurt, pentru a e5ita citarea prea 0rec5ent, o lucrare care, pe l?ng conLinutul ei general 0oarte ,ogat, este @i pentru pro,lema noastr o completare @i o con0irmare e4trem -e ,ine 5enite, @i anume, lucrarea lui %. =rocltsch, Di) So2i*++c+ir)n c+)r christ+isch)n &irch)n un4 'i(ppcn /=ii,ingen, 1912E, care trateaG -in puncte -e 5e-ere proprii @i e4trem -e largi istoria uni5ersal a eticii crc@lintLii occi-entale. Dentru autor este mai important 4octrin*, pentru mine )f)ctu+ practic al religiei. 2. ;aGurile atipice se e4plic ) nu ?ntot-eauna, -ar -es ) prin 0aptul c apartenenLa religioas a muncitorimii -intr1o in-ustrie -epin-e ?n pri5u+ r?n- -e religia -in locul -e amplasare respecti5 -e cea a regiunii -in care s?nt recrutaLi muncitorii. $-esea, acest 0apt -eplaseaG la prima 5e-ere imaginea pe care o o0er unele statistici religioase, -e pil- ?n pro5incia Rinului. 7a aceasta se a-aug ,ine ?nLeles @i 0aptul c ci0rele s?nt conclu-ente numai -ac pro0esiile s?nt preGentate su, aspectul unei specialiGri pro0un-e @i s?nt enu merate e4hausti5. $ltmintci i se ?nt?mpl ca marii ?ntreprinGtori s se amestece ?n categoria Mc on-uctori -e ?ntreprin-eriN cu Mmai@triiN care lucreaG singuri. ?n primul r?n?ns capitalismul cont)5por*n a5ansat ?n general ) mai ales ?n ceea ce pri5e@te 5astul strat in0e rior necali0icat al muncitorimii sale ) a -e5enit in-epen-ent -e in0luenLele pe care con0esiunea ar 0i putut s le 0i a5ut ?n trecut. 7a aceasta 5om re5eni. #. CeGi -e e4emplu 2chell, D)r &*tho+i2is5us *h Prin2ip 4)s Bortschritt)s, >urzburg, 54:/, p. 05 i Aertling, D*s Prin2ip 4)s &*tho+i2is5us un4 4i) >iss)nsch*ft, !reiburg, 1"99, p. I". 4. !e e4emplu, unul dintre discipolii mei a studiat temeinic ma terialul statistic cel mai amnunit pe care(5 posedm n aceast privin, statistica confesional de la ,aden. "f. 8artin Offenbac&er, &onf)ssion un4 so2i*+) Schichtun1# Ein) Stu4i) 8)r die <irtsch*rt; +ich) ,age der -at oli.en und (mtestanten in /aden, <iibingen und Beipzig, 5:15 #,d. 'C, Aeft 2 der volDsEirtsc&aftlic&en /

$,han-lungcn -er ,a-ischen *ochschulenE. Qaptele @i ci0rele pe care le 5om preGenta ?n continuare spre ilustrare pro5in toate -in aceast lucrare. I. !e e4emplu, ?n 1"9I, ?n &a-en, la 1 -e e5anghelici re5enea un c*pit*+ i5po2it*t pe 5enit -e 9I4 6 mrci, la 1 -e catolici I"9 mrci. 2igur c e5reii cu cele peste 4 milioane la 1 se situau ?n 0runte /ci0rele -up 600en,acher, op# cit#, p. 21E. 6. ?n aceast pri5inL tre,uie consultat ansam,lul consi-eraLiilor -in lucrarea lui 600en,acher. H. Pi pentru aceasta se gsesc -ate mai amnunLite pentru &a-en in primele -ou capitole ale lucrrii lui 600en,acher. ". !in populaLia &a-enului ?n 1"9I, #H, ] erau protestanLi, 61,#] catolici, 1,I] e5rei. !ar ?n 1""I31"91, -in punct -e 5e-ere con0esional, pon-erea ele5ilor care -up @coala elementar se ?n-reptau ctre @coli a cror 0rec5entare ni. era o,ligatorie a tost urmtoarea /-up 600en,acher. op. E(r)i C*to+ici cit# # p. 16EK Prot)st*n0i >imnaGii 4#] 46] 9,I >imnaGii 69] #1] 9Hc Pcoli reale I2] 41] H] Pcoli reale 49] 4 ] 11 Pcoli I1] #H] 12 superioare 1 He 4" . ?n me-ieK %4act acelea@i 0enomene ?n Drusia, &a5aria, Wiirttem,erg, ?n pro5inciile $lsacia @i 7orena, ?n <ngaria /5eGi ci0rele lui 600en,acher, op# cit#, p. 1"E. :. CeGi ci0rele -in nota anterioar, -up care preGenLa catolic total cu o treime mai re-us -in instituLiile -e ?n5Lm?nt me-iu este -ep@it cu c?te5a procente nu5*i ?n gimnaGii /?n mare parte -in cauGa pregtirii pentru stu-iul teologieiE. 8ai relevm ca 0iincaracteristic, a5?n- ?n 5e-ere unele consi-eraLii ulterioare, c ?n <ngaria 0rec5enLa tipic a prot)st*n0i+or n ?n5Lm?ntul me-iu este @i mai pronunLat /600en,acher, op# cit#, p. 19, nota 0inalE. 1 . CeGi 600en,acher, op# cit#, p. I4 i tabelele de la s0?r@itul lucrrii. 11. @eosebit de ,ine n locurile citate deFa n repetate rnduri n lucrrile lui ?ir>.-ettG. /0

12. ;ci c4empiilicarca ocaGional a lui DcllU prin caGul Ir+*n4)i arc un moti5 0oarte simplu, acela ca acolo ptura protestant era constituita numai -in proprietari 0unciari a,sentei@ti. !ac ca ar 0i spus mai mult. ar li 0ost. -up cum se @tie. eronat, a@a cum -o5e-e@te poGiLia MscoLienilor irlan-eGiN. Raportul tipic -intre pro testantism @i capitalism a 0ost in Irlan-a acela@i ca @i ?n alte prLi, /? n ceea ce pri5e@te ...scoLienii irlan-eGiN -in Irlan-a, 5eGi ;. $. *anna, Th) Si#;oich;+ii#s+i, C 5olume, 8eY Bor+, DutnamE. 1#. Qire@te c aceasta nu e4clu-e 0aptul c @i ultima a a5ut urinri e4trem -e im^4'rtante @i nu contraGice 0aptul c. a@a cum 5om -is1 . ula mai tir3iu, pentru -eG5oltarea ?ntregii atmos0ere -e 5iaL a unor secte protestante a 0ost -e o importanL capital, cu e0ect retros pecti5 .isupra participrii lor la 5 iaLa economic. ?mpreJurarea c ele au ropre3onlal minoritLi mici @i ca atare omogene. acesta a 0ost, -e e4emplu, ca3ul cal5 ini@lilor risuro@i -in a0ara >ene5ei @i -in 8oua \n,_lic. -o 0.1ipl pretutin-eni, chiar @i acolo un-e ci a5eau o poGiLie polh+0i -ominanta. 1 ;a emigranLii tic loatc con0esiunile -in lumeK nuiieni irthi tun r 5i sirieni 0enicieni tireei ci nuri itori ai ct+u*;%)i co5)rci*+) a unor Lri 0oarte -e35o0late. s1au mutat ?n altele a 0ost un lenomen uni5ersal @i nu are nimic -e1a 0ace cu pro,lema noastia. i &renlano tace releiire la propria sa 0amilie ?n stu-iul Di) In+*ni') i+)s 5oi+c5cn &*pit*+is5us# pe care ii 5om cita ?nc ?n ch)ii -e pro5enienL strin ca purttori prin e4celenL ai e4pe1 rienLei @i relaLiilor comerciale. %i nu s?nt speci0ici capitalismului 5o4)5 @i au 0ost /5eGi mai JosE trataLi cu suspiciune etic -e ctre protestanLi. $lta a 0ost situaLia 0amiliilor protestante -in 7ocarno, care au emigrat la \iirich, -e e4emplu, 0amiliile Muralt, DestaloGGi ele. care 0oarte cur?n- au -e5enit acolo purttoare ale unei e5oluLii Jiih+u;#+ii#i+): capitaliste speci0ic nuh+)5)# 14. !r. 6l0en,acher. _U' cit#, p. $2. 1I. 6,ser5aLii e4traor-inar -e su,tile cu pri5ire la speci0icul con0esiunilor ?n >ermania @i QranLa @i ?ncruci@area acestor contraste cu celelalte elemente ale culturii ?n lupta -intre naLionalitLile -in $lsacia se gsesc ?n e4celenta scriere a lui W. Wittich, D)utsch) un4 fr*nKosisch) &ii+tur irL E+s*? /Illustrierte %lsa&.E Run-schau 19 . aprut @i su, 0orm -e e4tras separatE. 16. Atunci aceasta ?nseamn, ,ine?nLeles, -ac ?n regiunea res pecti5 chiar a e4istat posi8i+it*t)* unei -eG5oltri capitaliste. 1H. CeGi ?n aceast pri5inL !upin -e 2t. $n-reK !'*nci)nn) )1+is) r)t8nn)') 4) Tours# !)s 5)58r)s 4) +')1+is) A?u++# 4) +* Soc# 4) +'%ist# 4u Prot)st# 4. s. t. 1 E. Pi ?n acest caG s1ar putea consi-era /.

Ic 5a li -eose,it -e apropiat ) -orinLa -e )5*ncip*r) 0aL -e con1 trolul minstirilor @i in general al ,isericii. !ar acestuia nu numai c i se opune opinia @i a a-5ersarilor contemporani /inclusi5 Ra,elaisE. ci eGitrile -e con@tiinL ale prunelor si noa-e naLionale ale hughe1noLilor /-e e4emplu 2ino-ul 1. ;. pZrtie. t^ii. 1 -e la $Umon. 2CIK*I. 8at. p. 1 E -ac un 8*nch)i poale li mai marele unei ,iserici, precum @i. in ciu-a poGiLiei clare e4primate -e ;al5in, -eG,aterea mereu reluata in sinoa-ele naLionale cu pri5ire la a-misi,ilitatea lurii -e -o,?n- cu ocaGia ?ntre,rilor puse -e mem,rii ?n-oielnici ai comunitLilor arat, ce1i -rept, marea participare a cercurilor interesate, -ar. in *c)+*/i ti5p# @i c -orinLa -e a putea e4ercita usii; -ecisi5. /$cela@i lucru ) 5eGi mai ^os ) in 6lan-a, in *c)+) cercetri, 5t)n+ic0i* canonic a 4o8'5Kii# pentru a ne e4prima clar. nu a Jucat nici un rol.E [2. W. >. -es 2ch5sarGYal-s 1.6H. 19. ?n continuarea acestora, scurtele o,ser5aLii ale lui 2om,arl. D)r 5o4)rn) &*pit*+is5us# e-. I.. p. #2 . !in pcate, su, in0luenLa scrierii lui Q. Kcller / 0 'ntc5ch5uni- un4 "chr<crt# Schrift)n -er >orres1>csollscha0t. 0ascicula 12E. situate, in poli-a multor o,ser5aLii ,une /-ar nu noi in aceast pri5inLaE su8 ni5elul altor lucrri mo-erne apologetice catolice. 2om,art a susLinut mai l?rGiu. ?n lucrarea sa ) -up prerea mea. cea mai sla, -intre operele lui mai mari JD)r ?our1)ois# Munchcn. 141#E ) o MteGN complet gre@it /la care 5om re5eni la locul potri5itE ?n ceea ce pri5e@te tematica la care ne re0erim aici. 2 . ;ci simplul 0apt c munca schim, -omiciliul permanent, ) ceea ce repreGint unul -in miJloacele cele mai puternice ale intensi0icrii ei ) este un lucru incontesta,il /5eGi @i p. H4. nota 1#E. ) $ceea@i lat poloneG pe care la locul -e ,a@tin @ansa -e ci@tig, oric?t -e mare. n1o putea smulge -in inerLia ei tra-iLionalist pare c @i1a schim,ai ?ntreaga 0ire @i este apt pentru multe alte acti5itLi c?n- aJunge ?n 2a4onia ca muncitoare agricol seGonier. 7a mun citorii italieni seGonieri 0enomenul este acela@i. ; aici hotr?toare nu este numai in0luenLa e-ucati5 a integrrii ?ntr1un Mme-iu cul turalN superior ) oric?t -e mare ar 0i. ,ine?nLeles, contri,uLia aces tuia ) se 5e-e ?n 0aptul c acela@i 0enomen arc loc chiar @i acolo un-e ) este caGul agriculturii ) genul -e acti5itate este e4act acela@i ca ?n patrie @i con-iLiile -in caGrmile pentru muncitorii ODcatul -e a lua camt. /2

seGonieri -etermin chiar o sc-ere temporar a ni5elului -e 5iaL care la ei acas nu ar 0i 0ost suportat. 2implul 0apt -e a munci ?ntr1un me-iu total -i0erii -e cel o,i@nuit ?n0r?nge aici tra-iLionalismul @i constituie M0actorul e-ucati5N. % -e prisos s mai artm ?n ce msur -eG5oltarea economic american se ,aGeaG pe asemenea e0ecte. ?n $ntichitate importanLa a,solut similar a ro,iei ,a,ilo1niene pentru e5rei se 5ecie ) putem spune ) -in inscripLii @i la 0el este @i caGul per@ilor. !ar pentru protestanLi ) a@a cum arat -i0erenLa incontesta,il in ceea ce pri5e@te speci0icul economiei -intre coloniile -in 8oua $nglie puritan @i MarUlan-ul catolic, su-ul episcopal @i Rho-c1Islan-ul intercon0esional ) in0luenLa spe1 ci0icului religios Joac ?n moe5i-ent un rol -e sin) st,t,tor, la 0el ca. -e e4emplu, Jainismul ?n In-ia. 21. !up cum se @tie. ca este ?n maJoritatea 0ormelor sale un cal5inism sau GYinglianism mai mult sau mai puLin t)5p)r*t# MM# ?n *am,urgul aproape pur luteran, sin1ur* a5ere a crei istorie poate 0i urmrit p?n ?n secolul al XCII1lca aparLine unei cunoscute 0amilii r)for5*t) /in0ormaLie o,Linut prin ama,ilitatea pro0. $. CCahlE. 2#. M8ouN nu este 0aptul c aici este a0irmat aceast legtur nolal -eJa -e 7a5aleUe. MatthcY $rnol- etc, ci, in5ers, punerea ei la ?n-oial ?ntr1un mo- cu totul ne?ntemeiat. Important este ca ea s 0ie ).p+ic*t,# 24. Qire@te c aceasta nu e4clu-e 0aptul c pietismul o0icial s1 a opus, -eopotri5 cu alte curente religioase, unor MprogreseOO ale or?n-uirii economice capitaliste ) -e e4emplu trecerii -e la in-us tria casnic la sistemul -e 0a,ric ) -in cauGa ata@amentului 0aL -e starea patriarhal. !up cum 5om 5e-ea, tre,uie 0cut o -is tincLie net ?ntre i-ealul la care *spir, un curent religios @i )f)ct)+) reale pe care lc1a e4ercitat asupra mo-ului -e 5iaL al a-epLilor si. /?n legtur cu aptitu-inile speci0ice pentru munc ale unor 0orLe -e munc pietiste e4emplele gsite -e mine ?ntr1o 0a,ric -in West0alia se a0l ?n stu-iul Nur PsEchophEsik 4)r 1)<)r8+ich)n Ar8)it, $rchi5 0. 2oG., 5oi. XXCIII, p. 26#, @. a.E 2I. DasaJul 0inal este -in N)c)ss*rE %ints to Thos) th*t <ou+4 8) Rich /scris ?n 1H#6E, iar restul -in A4(ic) to * Ooun1 Tr*4)s5*n /1H4"E, Wor+s, e-. 2par+s, 5oi. II, p. "H. /3

26. D)r A5)rikn5ii4) /Qran+0urt, 1"IIE. o ,ine cunoscut para 0raG poetic a impresiilor americane ale lui !)n*u# ;a oper -e art ar 0i astGi cam greoaie, -ar este un -ocument al -eose,irilor /astGi -e mult @terseE -intre sensi,ilitatea german @i cea ame rican, s1ar putea spune al acelei 5ieLi luntrice, a@a cum a rmas ea, ?n ciu-a tuturor 0actorilor a-5er@i, -e pe timpul misticismului german -in %5ul Me-iu, comun at?t catolicilor, c?t @i protestanLilor germani, ne?ntrecut -e 0orLe -e acLiune puritane @i capitaliste. =ra-ucerea cam li,er a tratatelor lui Qran+lin -e ctre Kurn,erger este aici corectat -up original. 2H. 2om,art a pus acest citat ca moto la capitolul M>encsis -es KapitalismusN AD)r nu=)ni) &*pit*+isn5s, e-. 1, 5oi. I, p. 19#, c0. op# cit#,p# #9 E. 2". ;eea ce, -esigur, nu ?nseamn nici c 9a+o, Qugger ar 0i 0ost un om in-i0erent -in punct -e 5e-ere moral sau un om nereligios, nici c etica lui &enJamin Qran+lin s1 ar epuiGa ?n aceste propoGiLii. 8u ar 0i 0ost ne5oie -e citatele lui &renlano ADi) Anfiin1) 4)s 5o; 4)rn)n &*pit*+isn<s, Munchen, 1916, p. 1I @. urm.E pentru a1l apra pe acest ,ine cunoscut 0ilantrop -e o preGentare 0als, a@a cum pare s m crea- capa,il &renlano. Dro,lema se pune in5ersK cum a putut un asemenea 0ilantrop s enunLe toc5*i *c)st) 3u4)c,0i /al cror stil -eose,ii -e caracteristic &renlano a omis s11 re-eaE ?n stilul unui 5or*+ist# 29. ?n aceasta const -eose,irea 0aL -e 2om,art ?n ceea ce pri5e@te punerea pro,lemei. ImportanLa practic 0oarte mare a acestei -eose,iri se 5a rele5a mai t?rGiu. ReLinem ?ns -e aici c 2om,art nu a lsat neo,ser5at aceast latur etic a ?ntreprinGtorului capi talist. 8umai c ?n raLionamentele sale ea apare ca 0iin- -eterminat -e capitalism, ?n timp ce ?n scopurile noastre tre,uie s a5em ?n 5e-ere ipoteGa in5ers. 6 poGiLie -e0initi5 5a putea 0i a-optat numai la s0?r@itul cercetrii. ;?t pri5e@te concepLia lui 2om,art /c0. op# cit#, I, pp. #IH, #" etcE, raLionamentele sale se leag aici -e strlucitele imagini -in lucrarea lui 2immel, Di) Phi+osophi) 4)s C)+4)s /ultimul capitolE. Coi re5eni mai t?rGiu la polemica pe care 2om,art o ?ntreprin-e ?mpotri5a mea ?n lucrarea sa ?our1)ois# $ici orice -isput amnunLit tre,uie suspen-at. # ., Jn s0?r@it, m1am con5ins c *4)(,ru+, cinst)* @i sinc)rit*t)* ?n relaLiile -intre oameni s?nt -e ma4im importanL pentru f)ricir)* (i)0ii no*str) @i -in acea clip m1am -ecis @i 5i;*5 not*t 6n 3urn*+ hotPr6r)* s le practic toat 5iaLa. Re5elaLia ca atare nu a a5ut ?ns ?n realitate nici o greutate pentru mine, ci am 0ost -e prere c, -e@i //

anumite acte nu sini rele numai 3icni5 cu ?n5Ltura re5elatoare Ic in 5e-ere imprciurrilc. acele acte ne sini interGise 3icni5 ci:, pro,a,il, sint -untoare prin natura lor sau ne sint recoman-ate imperati5 3icni5 cu sint ,ine0ctoare.N #1. ..%u m1am Linut cil mai mult ?n um,r @i am preGentat1oN ) a-ic ?n0iinLarea unei hi,lioleci ) ..ca pe o acLiune a unui grup -e prieteni care mau rugat s propun aceasta oamenilor pe care ei ?i consi-erau -rept amici ai lecturii. ?n 0elul acesta trea,a a mers mai u@or. !up aceea am recurs la acest proce-eu ori -e c?te ori se i5eau asemenea oca3ii @i pot s1l recoman- sincer, a5iml ?n 5e-ere Ircc1 \cutele mele succese. Micul sacri0iciu -e amor propriu a-us cu ase menea prileiun 5a li rspltit ulteiior cu 5ir0 @i ?n-esat. !ac un ti5p persoana creia ii re5ine meritul rminc necunoscut, cine5a mai 5anitos -ecit cel ?n cauG 5a a5ea curaiul s1@i atri,uie meritul, iar apoi un nlia ins@i 5a li ?nclinat s lase s se 0ac -replatc pri mului prin smulgerea penelor 0alse @i re-area lor a-e5ratului pro1 #2. &renlano tpp. 12I. 12H. nota I E ia aceast o,ser5aLie -rept prete4t pentru a critica consi-eraLiile ulicioare pri5in..raLionali Garea1 s, ..-isciplinareaN la care 11 a supus pe om asceGa laic. \ceasta este -eci o ..raLionaliGareN pentru un ..mo- -e 5iaL neraLio nalN. !e 0apt. lucrurile slau a@aK un lucru este ..ncraLionalN nu ?n sine, ci -intr1un anumit punct 4) I)4)r) ..raLionalN. Dentru omul nereli1 gios. orice mo- -e 5iaL religios, pentru he-onist, orice mo- -e 5iaL ascetic s?nt ..neraLionaleN chiar -ac. msurate -up 5aloarea 3or ultim, ele s?nl o ..raLionaliGareN. !ac acest stu-iu are 5reun rost, atunci el este acela -e a rele5a multilateralitatea conceptului ) aprut uni5oc )-e MraLionalN. ##. Pi+4)+) +ui So+it5on# c. 22, 5. 29. 7ulher tra-uceK Min scinem >cschltN. tra-ucerile engleGe@ti mai 5echi ale ?i8+ici: M,usinessN, 5eGi ?n aceast pri5inL p. 9_'. nota I4. #4. $5?n- ?n 5e-ere ampla @i imprecisa apologie 0cut -e &renlano /op. cit#, p. 1I @. urm.E lui Qran+lin, ale crui calitLi etice se pretin-e c eu nu le1a@ 0i recunoscui, menLioneG -oar aceast o,ser5aLie care, -up mine, ar 0i 0ost su0icient pentru a 0ace inutil acea apologie. #I. M 0olosesc -e aceast ocaGie pentru a intro-uce cu anti cipaLie o serie -e o,ser5aLii ManticriticeN. $0irmaLia 0cut -e 2om,art QD)r ?our1)ois, Munchcn @i 7eipGig, 191#E este inconsis tent, atunci c?n- asigur uneori c aceast MeticN a lui Qran+lin ar /4

li o repetare .ii3 Int)nt*i a unor consi-eraLii ale marelui geniu uni1 5ersal al Rena@terii. 7eon &atlista $l,ertiK acesta, in a0ar -e scrieri teoretice cu pri5ire la matematic, sculptur, pictur .@i /mai presus -e LoaleE arhitectur @i -ragoste /personal a 0ost un misoginE, a scris @i -espre 0amilie /D)+iu kunii2+i*: o lucrare in 4 crLi /-in care. -in pcate, am a5ut la -ispoGiLie nu e-iLia Iii` Mancini. ci pe cea mai 5eche a lui &onucciE. DasaJul -in Qran+lin este repro-us ai-oma mai sus. un-e se gsesc locurile respecti5e -in lucrrile lui $l,erti, ?n special ma4imele -e la ?nceputul te4tului ..timpul ?nseamn huni9 @i ?n-emnurile care reGult -e aiciO.O 2ingurul loc in care se aminte@te -e acest lucru numai tangenLial este. -up c?tc @tiu. la s0u@itul primei crLi a lucrrii Dc+h: funii 4in /e-iLia &onucci. 5oi. II. p. #I#E un-e se spune in termenii cei mai generali -espre ,ani c s?nt m1rY3.s icni5' al gospo-riei casnice, care ar tre,ui -e aceea a-ministraLi -eosehil -e ,ine ) e4act ca la ;alo ?n D) r) rusticu# %ste 0un-amental gre@it al trata pe $l,erti. care su,liniaG cu trie c pro5ine -intr1una -in cele mai alese 0amilii -e ca5aleri -in QlorenLa Qnohi+issi5i cu(u+icn# op# cit#, pp. 21#. 2#". 24H ?n e-iLia l u i &onucciE. ca pe un om Mcu s?nge amestecatN, ca unul slp?nil -e un resentiment 0aL -e 0amiliile no,ile -in cauGa originii sale nelegitime /care nu1l ?nJose@te cu nimicE, ?nlruc?t era un ,urgheG e4clus -in r?n-ul 0amiliilor senioriale. ;aracteristic pentru $l,erti este 0aptul c recoman- niuri+c a0aceri, cci numai ele ar 0i -emne -e o no8i+) ) on)st* fuinis/+iu9 @i -e un +i8)ro c no8i+) *ninio99 Aihi4## p. 2 9E @i necesit mai puLin munc /c0. D)+ 1o()5o 4)+iu f*5i1+i*, IC, p. II, la 0el ca @i ?n lucrarea atri,uit lui Dan-ol0ini, p. I 16K 4) *c))* cel mai ,ine ar 0i ca prelucrarea l?nii @i mtsii s 0ie concentrat la -omiciliuE, -e asemenea o gospo-rire or-onat @i riguroas, a-ic o echili,rare a cheltuielilor ?n 0uncLie -e 5enituri. $cesta este -eci ?n primul r?n- un principiu al 1ospo4,ri)i @i nu al c6sti1uhii /ceea ce 2om,art ar 0i putut s o,ser5e 0oarte ,ineE ) tot ast0el -up cum ?n -iscuLia cu pri5ire la esenLa ,anilor Qop# cit# : este 5or,a ?n primul r?n- -e in5estirea unor *()ri /,ani sau poss)s;sioni:, nu -e o 5alori0icare -e c*pitu+ ) este sPnt* 5*ss)ri2i*99 atri,uit lui >ianoGGo. ;a o autoaprare contra incertitu-inii M0ortuneiN se recoman- -eprin-erea timpurie cu o acti5itate constant W Mo,ilul N a0acerilor. Qamilie no,il @i cinstit. WN <n su0let li,er @i no,il. NN 20intele economii. /:

care. -e alt0el, AD)++* t*i51+i*, pp. H#1H4E este singura care menLine ?n permanenL sntatea, o acti5itate in cos) 5*1nifich) ) *5p+)' Ap# 192E, e5itarea tr?n-5iei periculoase pentru menLinerea poGiLiei proprii, -e aceea @i ?n5Larea pre5enti5, pentru caGuri nepre5Gute, a unei meserii potri5it strii /-arK orice op)r* 5)rc)n*ri*9 este necon0orm cu statutulK D)++* f*5i1+i*, I, p. 2 9, i8i4#:# I-ealul su -e tr*n@ui++it, 4) '*ni5o'9 @i puternica sa ?nclinaLie spre epicureicul +*th) 8ios*s99 A(i()r) * se st)sso999, i8i4#, p. 262E, ?n special repulsia 0aL -e orice sluJ, 0uncLionreasc Ai8i4#, p. 2I"E, ca surs -e nelini@te, ostilitate, implicare ?n a0aceri mur-are, i-ealul 5ieLii ?nlr1o cas la Lar, alimentarea amorului propriu cu g?n-uri -espre strmo@i @i tratarea onoarei 0amiliei /care -in acest moti5 tre,uie s1@i Lin a5erea laolalt, -up o,iceiul 0lorentin, nu s1o ?mpartE ca -atorie @i scop principal ) toate acestea ar 0i 0ost ?n ochii unui puritan o pctoas Mi-olatriGare a 0pturiiN, -ar ?n ochii lui &enJamin Qran+lin un patetism aristocratic care ?i era necunoscut. $lKigem atenLia @i asupra ?naltei aprecieri -ate literaLilor /cci Min-ustriaNO este ?n-reptat ?n primul r?nspre acti5itatea literar1 @tiinLi0ic, ea este ceea ce este cu a-e5rat -emn -e om @i numai nelilcratului >ianoGGo i se atri,uie a0irmaLia c 5*ss)ri2i* ) in sensul unei Mgospo-rii raLionaleN ca miJloc -e a tri in-epen-ent -e alLii @i -e a nu aJunge ?n miGerie ) ar 0i echi5alent, atri1,uin-u1se unui preot ,tr?n, paternitatea acestui termen pro5enin-in etica monahal, p. 249E. Dentru a aprecia pro0unGimea acestei -i0erenLe, cititorul este ?n-emnat s compare toate acestea cu etica @i mo-ul -e 5iaL ale lui &enJamin Qran+lin @i, ?n ultim analiG, ale strmo@ilor si puritani, iar scrierile autorului renascentist -estinate patriciatului umanist cu scrierile lui Qran+lin a-resate maselor @i pturii ,urgheGe me-ii, mai e4plicit 0uncLionarilor, @i cu tratatele @i pre-icile puritanilor. RaLionalismul economic al lui $l,erti, spriJi1nin-u1se pretutin-eni pe citate -in scriitorii antici, seamn prin esenLa sa cel mai mult cu mo-ul ?n care este tratat materia economic ?n lucrrile lui Xeno0on /pe care nu le cuno@teaE, ;ato, Carro @i ;olumella /pe care ?i citeaGE ) numai c, ?n special la ;ato @i Carro, c6/ti1u+ ca atare se situeaG ?n prim plan ?ntr1un cu OmreLe ?n lucruri @i ample. N 7ucru contra plal. (N 7ini@te su0leteasc. NN =rie@te /tuE ascunsX . .$ se tri pe sine.

totul alt mo- -ec?t la $l,erti. !e alt0el, o,ser5aLiile, ce1i -rept numai ocaGionale, ale lui $l,erti cu pri5ire la utiliGarea 3Zttori1lor, -i5iGiunea muncii -intre ei @i -isciplina lor, la 0aptul c nu poLi a5ea nici o ?ncre-ere ?n Lrani etc. -au impresia unui trans0er -e ?nLelepciune a 5ieLii ) -e tipul celei a lui ;ato ) -in -omeniul curLii senioriale scla5agiste ?n cel al muncii li,ere -in in-ustria casnic. Qaptul c 2om,art /a crui re0erire la etica primilor stoici este categoric gre@itE gse@te ?nc la ;ato raLionalismul economic M-eG5oltat p?n la ultima consecinLON nu este at?t -e gre@it -ac este ,ine ?nLeles. ?ntr1a-e5r, 4i+i1)ns p*t)r f*5i+i*G al romanilor poate 0i pus ?n aceea@i categorie cu 5*ss*3o9 al lui $l,erti. Dentru ;ato este caracteristic ?n primul r?n0aptul c pm?ntul este apreciat @i Ju-ecat ca o Min5estiLieN -e a5ere. % -rept ?ns c noLiunea -e Min-ustriaN are o alt nuanL -in cauGa in0luenLei cre@tine. Pi tocmai aici se 5e-e -eose,irea. ?n noLiunea -e Min-ustriaN care pro5ine -in asceGa monahal @i care a 0ost -eG5oltat -e scriitori clugri Gace gemenele unui MelhosNO care @i1a cunoscut -eG5oltarea p?n la capt ?n MasceGaN /5eGi mai t?rGiuXE protestant e4clusi5 +*ic* A4) *ici, lucru ce 5a tre,ui su,liniat a-eseori, ?nru-irea celor -ou cu -octrina ,isericeasc o0icial a tomismului, ?nru-ire care -e alt0el este mai mic -ec?l aceea cu morali@tii1cerJ53on -in QlorenLa @i 2ienaE. 7a ;alo @i ?n e4punerile lui $l,erti acest ethos este a,sent. 7a am,ii este 5or,a -e o ?n5Ltur pri5in- 6n0)+)pciun)* 5ieLii @i nu -e o etic. Pi la Qran+lin este 5or,a -e utilitarism. !ar patetismul etic -in pre-ica a-resat tinerilor comercianLi este e5i-ent @i ) ceea ce conteaG cel mai mult ) caracteristic. 7ipsa -e griJ ?n m?nuirca ,anilor ?nseamn pentru el Ma omorSO, ca s Gicem a@a, em,rioane -e capital, ceea ce este, -e asemenea, un -e0ect )tic# 6 ?nru-ire luntric ?ntre eticile celor -oi /$l,erti @i Qran+linE e4ist ?ntr1a-e5r ?n msura ?n care $l,erti ) pe care 2om,art ?l nume@te Me5la5iosN, -ar care, -e@i ?ntr1 a-e5r a5ea, ca at?Lia alLi umani@ti, hirotonisirea @i un 5enit ecleGiastic, nu 5alori0ic 4)+oc moti5e religioase /-ac 0acem a,stracLie -e -ou locuri a,solut insipi-eE ca repere pentru mo-ul -e 5iaL pe care11 recoman- ) nu 0olose@te 6nc,, iar Qran+lin nu 5*i 0olose@te concepLii religioase pentru recoman-area Mspiritului gospo-rescN. $t?t la ?nt?iul, c?t @i la al -oilea pe primul plan al acestui -omeniu se situeaG utilitarismulK $l,erti recoman- prelucrarea l?nii @i a mtsii ?n a0ara Ocap >riJuliul -e N 0amilie. $-ministra tor. 45

?ntreprin-erii, la -omiciliu, precum @i social1utilitarismul mercantilist /s munceasc mulLi oameni, op. cit#, p. 292E. ;onsi-eraLiile lui $l,crti s?nt o para-igm 0oarte potri5it pentru acel gen -e MraLio1 nalismNO economic iminent, care ?ntr1a-e5r ,.re0lectN stri economice, a@a cum s1au gsit la autorii interesaLi -e Mpro,lem ca atareN, pretutin-eni @i ?n toate timpurile. ?n clasicismul chineG @i ?n $ntichitate nu mai puLin -ec?t ?n timpul Rena@terii @i ?n %poca 7uminilor. ;ert este c. precum ?n $ntichitate la ;ato. Carro, ;olumella, tot ast0el este acum amplu -eG5oltat r*tio* economic la $l,erti @i la cei -e o scam cu el, ?n -octrina pri5in- Min-ustriaN. !ar oare cum am putea s cre-em c o 4octrin, ela,orat -e literaLi ar putea s genereGe o 0orL -e re5oluLionare a 5ieLii -e genul celei pe care o poate ?n0ptui o cre-inL religioas care leag r)co5p)ns* 56ntuirii -e un anumit mo- -e 5iaL /?n caGul ele 0aL nieto-ic1 raLionnlES ;um se preGint o MraLionaliGareN oriental r)+i1ios a mo-ului -e 5iaL -e la puritanii -e toate -enominaLiile cunoscute, ?n sensuri 0oarte -i0erite la Jaini@ti. Ia e5rei, la unele secte ascetice me-ie5ale, la WUeli0, la 0raLii cehi /o re5er,eraLie a mi@crii husiteE, la scapeLii @i la stun-i@tii -in Rusia @i la numeroase or-ine clugre@ti. $spectul principal al -i0erenLei este /spre a anticipaE c o etic a5?n- r-cini religioase pune pe comportamentul -eterminat -e ea ) at?ta timp c?t cre-inLa religioas rm?nc 5ie ) r)co5p)ns) psiho+o1ic) e4trem -e e0iciente /cu caracter noeconomicE, -e care o simpl -octrin pri5in- arta -e a tri, cum e cea a lui $l,erti, pur @i simplu nu -ispune. 8umai ?n msura ?n care aceste recompense au un e0ect @i, ?n special, ?ntr1o -irecLie a-eseori /@i acest lucru este 0oarte importantE mult -i0erit -e 4octii5t teologilor /care @i ea e tot o simpl M-octrinNE, ea -o,?n-e@te o in0luenL proprie asupra mo-ului -e 5iaL @i, ca atare, asupra economiei. 7a -rept 5or,in-, aceasta este poanta ?ntregului nostru stu-iu. 8u m1a@ 0i a@teptat ca ea s 0ie trecut cu totul cu 5e-erea. Ca 5eni momentul s 5or,esc @i -e morali@tii teologi -in %5ul Me-iu t?rGiu, cu Mo atitu-ineNO relati5 MpoGiti5 0aL -e capitalismN /?n special, la $ntonii` -in QlorenLa @i &ernar-in -in 2ienaE, ,ine?nLeles @i ei gre@ii interpretaLi -e 2om,art. ?n orice caG, 7. &. $l,erti nu a 0cut parte -in acest cerc. 8umai conceptul -e Min-ustriaN a 0ost luat -in raLionamente clugre@ti, in-i0erent prin care interme-iari. $l,erti, Dan-ol0ini @i cei -e o seam cu ei s?nt W PtiinL. 4

repreGentanLi ai unei mentalitLi ?n mare msur orientate spre $ntichitatea Mpg?nN, o mentalitate care, ?n ciu-a o,e-ienLei o0iciale, luntric era -eJa emancipat -e ,iserica tra-iLional -e@i rm?nea ata@at eticii cre@tine ?n 5igoare, o mentalitate a crei importanL pentru -eG5oltarea -octrinei economice mo-erne &rentano cre-e c am ignorat1o. %ste 0oarte a-e5rat c aici nu trateG *c)*st, ?n@iruire cauGal. %a pur @i simplu nu se insereaG intr1o cercetare cu pri5ire la 7)tic* prot)st*nt, @i spiritul capitalismuluiN. 2?nt ?ns @i am 0ost 0oarte -eparte -e a1i nega importanLa ) ceea ce 5oi -emonstra ?n alt parte ) -in moti5e ?ntemeiate, -ar sini -e prere c s0era @i -irecLia ci -e acLiune s?nt cu totul *+tc)(* -ocil clica protestant /ai crei precursori -eloc lipsiLi -e importanL au 0ost sectele @i etica YUcli0ian @i cea husitE. Nu 5o4u+ i+) (i*A, tal ,urgheGiei ?n curs -e apariLieE, ci politica oamenilor -e stal @i a principilor i1a in0luenLat. ?ntre aceste -ou ?n@iruiri cauGale, parLial. 9ar nu pretutin-eni con5ergente, tre,uie -eocam-at s se 0ac o -istincLie net. ?n ceea cc11 pri5e@te pe &enJamin Qran+lin, tratatele sule -espre economia pri5at ) care la timpul lor au 0ost 0olosite ca lectur @colar ?n $merica spre -eose,ire -e 5Zslele lucrri ale lui $l,crti. a cror cunoa@tere nu a trecut -e cercurile sa5anLilor ) aparLin categoriei lucrrilor care in0luenLeaG pr*ctic* (i)0ii# !ar pe Qran+lin ?l cile3 aici ca pe un om care s1a situat @i el -incolo -e reglementarea puritan a 5ieLii ce a plit ?ntre timp la 0el ca @i MiluminismulN engleG ?n general, ale crui relaLii cu puritanismul au 0ost preGentate ?n repetate r?n-uri. #6. !in pcate @i &rentano Aop# cit#: a pus ?ntr1o prim 0aG orice -orinL -e c?@tig /in-i0erent -ac este rG,oinic sau pa@nicE ?n aceea@i oal @i apoi a preGentat ca speci0ic al setei -e c?@tig Mcapi talisteN /?n opoGiLie, -e e4emplu, cu cea 0eu-alE numai orientarea spre h*ni /?n loc -e spre pm?ntE @i nu numai c a respins orice alt -istincLie care ar 0i putut s con-uc la concepte clare, ci /p. 1# 1E a @i 0cut a0irmaLia, ininteligi,il pentru mine, c noLiunea -e MspiritN al capitalismului /mo-ernXE luat aici ?n scopul acestei in5estigaLii ar conLine ca premise tocmai ceea ce ar tre,ui -emonstrat. #H. ;0. remarcile lui 2om,art, e4acte -in toate punctele -e 5e-ere, cu pri5ire la economia naLional german -in secolul al XlX1lea, la p. 12#, sus. % -e prisos s su,linieG ?n mospecial ) -e@i stu-iile care urmeaG ?@i au originea ?n toate punctele -e 5e-ere -ecisi5e -in lucrri mult mai 5echJ ) c?t -e mult -atoreaG ele, su, aspectul 0ormulrii, simplei e4istenLe a marilor lucrri ale lui 2om,art cu stilul lor -e o mare preciGie, chiar ) @i toc5*i ) c?n- susLin

40

teGe -i0erite. D?n @i cel ce este tentat s contraGic 5ehement concepLiile lui 2om,art sau chiar ?i respinge unele teGe este -ator s 0ie con@tient -e acest lucru. #". 8u ne oprim, 0ire@te, Ia ?ntre,area un-e se situeaG aceste limite, la 0el cum nu -iscutm aici nici cum a 0ost primit ,ine cunoscuta teorie asupra cone4iunii -intre salariul ri-icat @i ran-amentul mare ?n munc, enunLat pentru prima oar -e &rasseU, 0ormulat teoretic -e &rentano @i susLinut istoric @i constructi5 -e 2chulGe1>5ernitG. Drin stu-iul pertinent al lui *as,ach ASch5o++)rs =*hr8uch, 19 #, pp. #"I1#91 @i 41H @. urm.E, -iscuLia a 0ost re-eschis @i nu s1a ?ncheiat ?nc. Dentru noi este su0icient 0aptul nepus la ?n-oial -e nimeni @i care nici nu poate 0i pus la ?n-oial c salariul scGut @i pro0itul ri-icat, salariul scGut @i @ansele 0a5ora,ile -eG5oltrii in-ustriale nu coinci- pur @i simplu @i c, ?n general, operaLiile mo netare mecanice nu -uc la Me-ucareaN ?n spiritul culturii capitaliste @i, ca atare, nu -etermin posi,ilitatea unei economii capitaliste. =oate e4emplele alese s?nt pur ilustrati5e. #9. !e aceea, ?ncetLenirea unor meserii c*pit*+ist) a 0ost posi,il numai prin amplele mi@cri -e emigrare -in regiuni cu o cultur mai 5eche. 6ric?t -e corecte ar 0i o,ser5aLiile lui So58*rt cu pri5ire la -i0erenLa -intre M?n-em?nareaN @i secretele pro0esionale ale meseria @ului, speci0ice persoanei, @i tehnica mo-ern @tiinLi0ic o,iecti5, pentru epoca -e apariLie a capitalismului o asemenea -eose,ire a,ia -ac se poate -ecela. ;alitLile, ca s le Gicem a@a, etice ale muncito rului capitalist /?ntr1o anumit msur @i ale ?ntreprinGtoruluiE a5eau o M5aloare -e raritateN, a-eseori mai ri-icat -ec?t ?n-em?narea me@te@ugarului ?nchistat ?n tra-iLionalismul secular. 8ici chiar in-us tria contemporan nu este cu totul in-epen-ent ?n alegerea amplasa mentelor sale -e calitLile populaLiei -o,?n-ite printr1o ?n-elungat tra-iLie @i e-ucaLie pentru munca intensi5. ?n actualul sistem -e i-ei @tiinLi0ice, acolo un-e se o,ser5 aceast -epen-enL, ea este atri,uit -e regul calitLilor rasiale ere-itare, @i nu tra-iLiei @i e-ucaLiei, ceea ce, -up prerea mea, are o ?n-reptLire ?n-oielnic. 4 . CeGi lucrarea citat mai sus, p. H6, nota 24. 41. Remarcile -e mai sus ar putea 0i ?nLelese gre@it. ?nclinaLia unui ,ine cunoscut tip -e oameni -e a0aceri -e a 0ructi0ica ?n 0elul lor a0irmaLia Mreligia tre,uie lsat poporuluiN @i ?nclinaLia o-inioar 0rec5ent a unor cercuri largi, ?n special -e pastori luterani, s li se pun la -ispoGiLie lor ca Mpolitie neagrN ) -intr1o simpatie genera l pentru autoritarism ) ori -e c?te ori era 5or,a -e a se con-amna gre5a ca pcat, sin-icatele ca promotori ai MlcomieiN etc. ) iat 4.

ni@te lucruri cu care 0enomenele -e care este 5or,a aici nu au nimic comun. ?n momentele analiGate ?n te4t nu este 5or,a -e 0apte iGolate, ci 0oarte 0rec5ente @i, a@a cum 5om 5e-ea, care re5in ?ntr1un mo- tipic. 42. D)r 5o4)5) &*pit*+is5us, 5oi. I, e-. I, p. 62. 4#. Op# cit#, p. 19I. 44. Qire@te, al 6ntr)prin4)rii raLionale 5o4)5) speci0ice 6cci -entului @i nu al capitalismului rsp?n-it -e trei milenii ?n lume, -in ;hina, In-ia, &a,ilon, %la-a, Roma, QlorenLa, e4istent @i acum, al cmtarilor, 0urniGorilor armatelor, aren-a@ilor -e impoGite @i -e 0uncLii, ?ntreprinGtorilor comerciali @i magnaLilor 0inanciari. 5eGi Intro4uc)r)*# 4I. Crem s su,liniem aici -oar un singur lucruK presupunerea c, pe -e o parte, tehnica ?ntreprin-erii capitaliste @i, pe -e alt parte, spiritul Mmuncii pro0esionaleN, care con0er capitalismului energia sa e4pansi5, tre,uie s1@i gseasc solul hrnitor ori1in*r 6n acelea@i pturi sociale nu se impune ca o preocupare a priori# =ot ast0el slau lucrurile cu relaLiile sociale ale conLinuturilor con@tiinLei religioase. !in punct -e 5e-ere istoric, cal5inismul a 0ost unul -intre purttorii e-ucaLiei orientate spre Mspiritul capitalistN. !ar tocmai marii pose sori -e ,ani au 0ost, -e e4emplu, Arile -e 9os ) -in moti5e care 5or 0i -iscutate mai t?rGiu ), ?n maJoritatea lor nu a-epLi ai cal5i1 nismului rigorist, ci arininieni. &urgheGia 5ic, @i 5i3+oci) care urca spre poGiLia -e ?ntreprinGtor a 0ost aici, ca @i ?n alt parte, purttor MtipicN al eticii capitaliste @i al cal5inismului. !ar tocmai asta se potri5e@te cu ceea ce am preGentat aiciK mari posesori -e ,ani @i comercianLi au e4istat ?n toate timpurile. !ar numai tranGiLia -e la %5ul Me-iu la epoca mo-ern a cunoscut o organiGare capitalist raLional a acti5itLii ,urgheGe me@te@ugre@ti. 46. CeGi ?n aceast pri5inL ,una -isertaLie a lui 9. Malinia+ /191#E susLinut la\urich. 4H. DreGentarea care urmeaG este compilat ?n sensul Mtipurilor i-ealeN -in situaLiile e4istente ?n -i0erite ramuri -in -i0erite locuri. Qire@te c, -at 0iin- scopul ilustrati5 urmrit, este in-i0erent c pro cesul nu s1a -es0@urat, ?n nici unul -in e4emplele la care ne1am g?n-it, e4act ?n 0elul e5ocat. 4". Iat -e ce nu este o ?nt?mplare c aceast prim perioa- a raLionalismului iniLial, a primelor ,ti -e arip ale in-ustriei ger mane, merge m?n ?n m?n cu -egra-area total a stilului o,iectelor -e uG coti-ian. 42

49. Drin aceasta nu 5rem s -m -e ?nLeles c mi@carea pentru pstrarea -e metale no,ile este in-i0erent -in punct -e 5e-ere eco nomic. I . $ceasta ?nseamn numai c acel tip -e ?ntreprinGtor pe care ii 0acem o,iect al stu-iului nostru nu este o me-ic empiric /mai amnunLit -espre noLiunea -e Mtip i-ealN 5eGi ?n articolul meu clin Arc+u( M# So2i*+<iss)nsch#, 5oi. XIX, caiet IE. I1. Doale c este locul potri5it s ne ocupm aici 0oarte pe scurt -e o,ser5aLiile -in scrierea -eJa citat a lui Q. Keller /0ascicula 2 -in S4iri+'t)n 4)r 'on(s >e.s.E @i -e notele lui 2om,art /-in ?oui(cois: legate -e primele, ?n msura ?n care toate acestea Lin -e preGentul conte4t. %ste -e 0apt o e4agerare 0aptul c un autor critic stu-ii ?n care inter-icLia canonic a -o,?n3ii /cu e4cepLia un)i note inci-entale @i Iar nici o legtur cu ansam,lul argumentriiE nu )st) t+c+oc 5)n+ion*i*, c -eci le critic ?n con-iLiile ?n care tocmai aceast inter-icLie a -o,?nGii ) care ?@i gse@te paralele ?n toate cticile reli gioase ale pm?ntuluiX ) este consi-erat -rept criteriul -e -istincLie ?ntre etica protestant @i cea catolic. 2e pot critica -oar lucrri ?nlr1a1 -e5r citite sau e4puneri ale acestora, -ar care nu au 0ost uitate -up citire. 7upta ?mpotri5a iisur*ii* pr*(it*s str,ate ca un 0ir ro@u ?ntreaga istoric a ,isericii hughenote, ca @i a celei olan-eGe -in secolul al XCI1lca. ..;ei care acor- ?mprumuturiN, a-ic ,ancherii, au 0ost a-eseori e4clu@i -e la ?mprt@anie /5eGi p. HI. nota 1"E. ;oncepLia mai li,er a lui ;al5in /concepLie care -e alt0el nu a ?mpie-icat ca ?n primul proiect al 6r-onanLelor s mai 0ie pre5Gute stipulaLii cu pri 5ire la camtE a aJuns la 5ictorie a,ia -atorit lui 2almasius. !eci -i0erenLa nu consta ?n asta. !impotri5. !ar @i mai necon5ingtoare s?nt argumentele proprii ale autorului Lin?n- -e aceast tem care se -eose,esc printr1o super0icialitate peni,il -e scrierile /-up prerea mea pe ne-rept citateE ale lui Qunc+ @i ale altor sa5anLi catolici @i -e cele ale lui %n-emann, astGi ?n5echite ?n -etalii, -ar ?nc 0un-amen tale. ;e1i -rept, K. s1a a,Linut -e la e4agerri, ca acelea -in o,ser5aLiile lui 2om,art /op. cit, p. #21E, c e u@or -e constatat chiar 0ormal c Moamenii cucerniciN /?n principal este 5or,a -e &ernar-in -in 2iena @i -e $ntonin -in QlorenLaE M-oreau s incite prin toate miJloacele spi ritul ?ntreprinGtorOO, prin aceea c, la 0el cu ceea ce s1a ?nt?mplat ?n toat lumea ?n ceea ce pri5e@te inter-icLiile cametei, interpreteaG interGicerea acesteia ?n sensul -e a rm?ne neatins capitalul Mpro -ucti5N /?n terminologia noastrE. /; la 2om,art, pe -e o parte, romanii se numr printre Mpopoarele -e eroiN, pe -e alt parte ) la el -e alt0el o contra-icLie ireconcilia,il ), raLionalismul economic 43

ar 0i 0ost -eG5oltat pin la ultimele sale consecinLe ?nc -e ;ato ) p. 2_2H ) tre,uie s 0ie -oar reLinut. ?n treact, ca un simptom al 0aptului c a5em in 0aL o Mcarie -e teGeN ?n sensul ru al cu5?ntului.E !ar @i el a preGentat ?ntr1un mo- cu totul -e0ormat importanLa interGicerii -o,?nGii /care nu 5a 0i preGentat aici ?n mo- -etaliat. mult supra1apreciat o-inioar, apoi mult su,apreciat, iar acum, ?ntr1o er c?n- e4ist @i multimilionari catolici, pur @i simplu in5ersat ) ?n scopuri apologeticeE care. -up cum se @tie, ?n po0i-a 0un-amentrii 8i8+ic), a 0ost anulat a,ia ?n ultimul secol printr1o instrucLiune a ;ongregatio 2. 60ticii @i aceasta numai t)5poru5 r*tion) h*8it** @i in4ir)ct, prin inter-icLia -e a mai tul,ura persoanele care se spo5e-esc, prin ?ntre,ri pri5inusur*ri* p5(i+*s pentru a se asigura -e supunerea lor @i ?n caGul repunerii sale ?n 5igoare. ;ci cine5a care a stu-iat ce5a mai amnunLit e4trem -e ?nc?lcita istorie a -octrinei ,isericii cu pri5ire la camt nu are 5oie ) a5?n?n 5e-ere nes0ir@itele contro5erse cu pri5ire, -e e4emplu, la 0aptul -ac cumprarea -e rente este permis sau nu. -ac este permis scontarca cam,iilor @i a marii 5arietLi -e alte h?rtii -e 5aloare /a5?n- ?n 5e-ere ?n primul rin- 0aptul c -ispoGiLia menLionat mai sus a ;ongregatio 2. 600icii a 0ost -at cu prileJul unui ?mprumut contractat -e un ora@E /p. 24E ) s a0irme c interGicerea -o,?n3ii la ?mprumuturi s1a re0erit numai la cre-ite -e urgenL, c ea ar 0i urmrit MmenLinerea capitaluluiN, mai mult chiar, c ar 0i 0ost M0a5ora,il ?ntreprin-erii capitalisteN /p. 2IE. $-e5rul este c ,iserica @i1a reamintit -estul -e t?rGiu -e interGicerea -o,?nGii, c, atunci c?ns1a ?nt?mplat acest lucru, 0ormele o,i@nuite -e in5estire lucrati5 a capitalurilor 9I< erau ?mprumuturi cu -o,?n- 0i4, ci fo)nus n*u+icu59, co5ni)n4****, soci)t*s 5*ris*99 precum @i 4*t) *4 prot'icuu5 4) 5*ri99** /?mprumuturi tari0ate -up clasa -e riscE ?n ceea ce pri5e@te cuantumul prLii -e c?@tig sau -e pier-ere /@i tr)8ui*u s 0ie, a5?n- ?n 5e-ere -o,?n-a la ?mprumutul acor-at ?ntreprinGtorilorE, care nu au 0ost toate a0ectate /sau poale totu@i -oar -up unii canoni@ti riguro@iE. Mai este ?ns a-e5rat @i c, -up aceea, au putut -e5eni @i au -e5enit o,i@nuite in5estiLiile -e capital cu -o,?n- 0i4, c?t @i cu scontri, c acestea au 0ost a0ectate -e -i0icultLi /@i mai t?rGiuE -atorit interGicerii -o,?nGii, -i0icultLi care au O/-in Ain?nseama -e timp raLiuni temporaleE. N Dro0it na5al. ON &ene0iciu. (Na 2ocietate maritim. ((N( $ -a pentru pro0itul na5igaLiei. 4/

-us la tot 0elul -e msuri se5ere ale ghil-elor -e negustori /liste negreXE, -ar c tratarea interGicerii -o,?nGii la canoni@ti era ?n mo- normal pur 0ormal1Juri-ic, ?n orice caG 0r acea ten-inL -e MproteJare a capitaluluiN pe care i1a atri,uit1o K.. ?n 0ine c, chiar -ac se pot constata luri -e poGiLie 0aL -e capitalism ca atare, o in0luenL -ecisi5 au a5ut1o pe -e o parte repulsia tra-iLionalist, -e cele mai multe ori perceput 5ag, 0aL -e e4tin-erea puterii capitalului, i5p)r; son*+,, -eci greu accesi,il etiGrii /a@a cum se re0lect ea ?n enunLul lui 7uther cu pri5ire la Qugger @i a0acerile ,ne@tiE, iar pe -e alt parte, necesitatea acomo-rii. !ar toate acestea nu Lin -e acest conte4t cci, -up cum am spus, interGicerea -o,?nGii @i -estinul ei au pentru noi o importanL cel mult simptomatic @i aceasta numai ?n mo- limitat. %tica economic a teologilor scoLieni @i, ?n special, a unor teologi cer@etori -in Vuattroccnto, mai ales a lui &ernar-in -in 2iena @i a lui $ntonin -in QlorenLa, a-ic a unor autori clugri -e orientare raLional *sc)tic, speci0ic, merit, 0r ?n-oial, o tratare special @i nu poate 0i e4pus aici. ;ci a@ 0i ne5oit s anticipeG printr1o anti1 critic ceea ce am -e spus -espre etica economic catolic ?n relaLia ci po2iti(, cu capitalismul. $ce@ti autori se str-uiesc s Justi0ice ) @i ?n aceast pri5inL s?nt precursori ai unor ieGuiLi ) c?@tigul -e ?ntreprinGtor al n)1ustoru+ui ca recompens pentru Min-ustriaN lui, ca 0iin- *45isi8i+ -in punct -e 5e-ere etic /0ire@te c nici K. nu poate s susLin altce5aE. &ine?nLeles c termenul in4ustri* @i e5aluarea sa pro5in 6n u+ti5, *n*+i2, -in asceGa monahal, ca @i noLiunea -e 5*ss)ri2i*, atri,uit lui >ianoGGo, trecut -in lim,aJul preoLesc ?n cel uGual al lui $l,erti. !espre etica monahal ca precursoare a unor 5ariante ascetice laice ale protestantismului 5om 5or,i pe larg mai t?rGiu /?n $ntichitate se gsesc concepLii similare la cinici, pe inscripLii 0unerare ale elenismului t?rGiu @i, pro5enin- -in cu totul alte con-iLii, ?n %giptE. ;eea ce +ips)/t) cu 4)s,(6r/ir) /ca @i la $l,ertiE este tocmai ceea ce pentru noi este -ecisi5K concepLia confir5,rii propriei m?ntuiri, caracteristic protestantismului ascetic, c)rtitu4o s*+utis', ?n pro0esie, cu alte cu5inte r,sp+*t* su0leteasc pe care aceast religioGitate o lega -e Min-ustriaN @i care ?n mo- ine5ita,il lipsise la catolicism, -at 0iin- c la acesta miJloacele -e m?ntuire erau altele. 7a ace@ti autori este 5or,a, -in punctul -e 5e-ere al e0ectului, -e o 4octrin, etic, nu -e ( ;ertitu-inea mZntuirii.

mo,ilun practice in-i5i-uale, con-iLionate -e interese -e m?0ltuiiC@i ?n plus -e o *co5o4*r) /ceea ce se o,ser5 cu u@urinLE, -eci nu, ca ?n caGul asceGei laice, -e argumente pro5enin- -in poGiLii religioase centrale. /!e alt0el, $ntonin @i &ernar-in au 0ost -e mulLi analiGaLi mai ,ine -ec?t a 0cut1o Q. Keller.E !ar @i aceste acomo-ri au rmas contro5ersate p?n ?n preGent. Pi totu@i importanLa acestor concepLii etice monahale nu tre,uie -eloc consi-erat nul -in punct -e 5e-ere si5pto5*tic# M&aGeleN reale ale eticii religioase care culmineaG cu conceptul 5o4)5 4) prof)si) se gsesc la secte @i la etero-o4ie, mai ales la WUcli0, chiar -ac importanLa lui este mult supraapreciat -e &ro-nitG AEn1+# >irtsch*fts1)sc+ucht): care susLine c in0luenLa acestuia ar 0i 0ost at?t -e puternic ?nc?t puritanismul nu ar mai 0i a5ut nici un rost. 8u putem @i nici nu tre,uie s ne oprim asupra tuturor acestor lucruri. ;ci aici nu putem -iscuta ?n treact -ac @i ?n ce msur etica me-ie5al cre@tin a contri,uit 6ntr;*4)(,r la crearea con-iLiilor preliminare pentru spiritul capitalist. I2. ;u5intele 5)4)n *p)+pi2ont)s A!uc* 6, #IE @i tra-ucerea Culgatei, nihi+ in4) sp)r*nt)s* s?nt /-up $. Mer4E o re0ormulare a e4presiei 5)4)n* *p)+pi2ont)s /b n)5in)5 4)sp)r*nt)s9: porun ceau -eci s se acor-e ?mprumut oric,rui 0rate, chiar @i celui srac, 0r a 0i 5or,a -e -o,?n-. ?n preGent, e4presiei D)o p+,c)r) (i. pot)st i se atri,uie o origine arian /ceea ce -in punctul nostru -e 5e-ere este in-i0erentE. I#. ;um se reGol5a pro,lema ?n con-iLiile interGicerii cametei arat, -e e4emplu, cartea I, c. 6I a statutului Art) 4i C*+i5*+* /-ispun ?n preGent -oar -e 5arianta italian -e la %miliani1>iu-ici, Stor# 4)i Corn# h*+#, 5oi. III, p. 246EK Procurino i conso+i con @u)++i fr*0i, ch) p*rr, +oro, ch) p)r4ono si f*cci* ) co5) f*r) si poss* ii 5)1+io p)r +'*5or) 4i ci*scuno, 4)+ 4ono, 5)rito o 1ui4)r4ono, o(()ro int)r;' )ss) p)r +'*nno pr)s)nt) ) s)con4o ch) *+tr* (o+t* f*tto fu)*9# $-ic un 0el -e in-ulgenLe -in partea ,reslei pentru mem,rii si -in o0iciu sau prin licitaLie. Dentru caracterul imoral al c?@tigului capitalist s?nt caracteristice @i in-icaLiile ce urmeaG, precum @i, -e e4emplu, porunca ime-iat premergtoare /c. 6#E -e a se ?nregistra -o,?nGile @i pro0iturile ca M-aruriN. ?n locul actualelor liste negre pe care s?nt ( Qr s nimic n-J-uiLi ?n schim,. (( 8ea-uc?n-isperare nimnui. ((( 2 sta,ileasc magistraLii, cu acei clugri pe care ?i 5or socoti ei mai 5re-nici, ca s se 0ac iertarea ) @i cum s se 0ac mai ,ine -in -ragoste pentru ) a -arului, meritului sau 0iecare rsplLii, -o,?n-a pentru anul ?n curs,a-ic a@a cum a 0ost 0cut @i alt -at. 4:

trecuLi la ,urs cei care contest diferenele, atunci era anatema 20intului =ri,unal ?mpotri5a celor care aFungeau n faa lui pentru ).c)p0i* usur*ii*) pr*(i+*tis# 0 2.. !intre lim,ile antice, numai )8r*ic* are e4presii -e o nuanL semantic similar. ?n primul r?n- cu5?ntul 5)+*h*# %l -esemneaG 0uncLii prcotcst E.# #I. 21. 8ccm. 1 1. 22K I ;ron. 9, 1#. 2#, 4. 26, # E, acti5itLi ?n ser5iciul regelui /in special 1 2am. ", 16, 1 ;ron. 4, 2#. 29. 6^. ser5iciul unui 0uncLionar r)1*+ /%st. #, 9. 9, #E, al unui supr*Ic1h)uFr;,I muncii /2 Reg. 12, 12E. al unui scla5 />en. #9, 11E, munca c65pu+ui /1 ;ron. 2H, 26E, 5)^+cfu1uri /%4. #1, I. #I, 21. Rcg. H. 14E, negustori /Ds. 1 H, 2#E @i orice Mmunc pro0esionalN ?n pasaJul -in 2ir. 1 1, 2 care urmeaG s 0ie -iscutat mai Jos. ;u5?ntul este -eri5ai -in r-cina hioh b a trimite @i, ca atare, a ?nsemnat iniLial ..misiuneON. Dro5enienLa sa -in uni5ersul conceptual rcligios1a-ininistrali5 al statului 0eu-al egiptean @i -in stalul 0eu-al al lui 2olomon. ?ntocmit -up mo-elul egiptean, pare e5i-ent -in citatele -e mai sus. !up cum in1a inlOoimat la timpul su $. Mer4, acest concept 0un-amental se pier-us. ?nc -in $ntichitate, cu5?ntul 0iin- utiliGai pentru orice Ici -e ,,muncNO @i -e5enin- realmente la 0el -e incolor, ca @i M&eru0N cu care a ?mprt@ii -estinul -e a 0i 0ost utiliGat iniLial ?n 0uncLii spirituale. %4presia hok ; ceea ce este ManumitN, M-estinatN, p)nsu59, care se ?nt?lnc@te -e asemenea ?n 2irah 11, 2 , un-e este tra-us -e Scptu*1ini* prin ,#4inth)k)9I/i are -e asemenea originea ?n ,irocraLia a-ministrrii muncii ro,ilor, la 0el ca @i 4)(*r;io5 /%4. I, 1#, 5eGi @i E.# I, 14, un-e, -e asemenea, n S)ptu*1int* 4i*th)k) arc sensul -e Msarcin precisN. 2irah 4#, 1 este n S)ptu*1int* tra-us prin kri5u9:# Dro,a,il c ?n 2irah 11, 2 , ea are sensul -e ?n-eplinire a poruncilor lui Du5n)2)u, -eci ?nc o nrudire cu M&eru0N. ;?t pri5e@te pasaJul -in 2irah, menLionm ,ine cunoscuta carte a lui 2men- -espre Isus, 0iu+ +ui Sir*+i, @i re0erirea la aceste 5ersete @i In4). 2ur >)ish)it 4)s =csus Siruch, &erlin, 19 H, n ceea ce pri5e@te cu5intele 4i*th)k), )r1on, 3.5os# #@up cum se tie, te=tul e,raic al crLii lui 2irah 0usese pierdut, dar a fost redescoperit -e 2chechter @i parLial completat cu citate talmudice. But&er nu a avut la -ispoGiLie aceast carte, ast0el nct aceste dou concepte ebraice nu OrepartiGai /7ucruE /cui5aE. (N 9u-ecat. :1

au a5ui nici o in0luenL asupra lim,aJului s,u# CeGi mai Jos privitor la Pi+4)+) +ui So+onu5 22. 29.E ) ?n lim,a greac lipse@te cu -es5ir@ire un echi5alent la eu5inlul german care s re-ea @i nuanLa clic. ?n locul un-e 7ulher tra-uce con0orm uGului actual /5eGi mai Jo@i. in 3.M3.s. +iu+ +ui Sir*h 11. 2 @i 21 ..,lei,e in -cinem &eru0N ?n Si'iFiu,i!'in+Rt este inlr un loc e3i.ON33, iar in allul care se parc c cslc complet -eteriorai /in originalul e,raic cslc 5or,a -e aJutorul lui !umne3euK'K po5FsI $lt0el in $ntichitate t* pros)kon+*99 este 0olosii in sensul general -e ..o,ligaLieN. ?n lim,aJul stoicilor k*5*+os99 are uneori o nuanL semantic asemntoare, in-i0erent -e originea ling5istic /0apt asupra cruia mi1a atras la timpul su aienLia $l,. !ieirichi. 0oaie celelalte e4presii /ca t*.is'99 etc.E nu au o nu.mia cl+a. ?n lim,a latin, ceea ce tra-ucem prin ..pro0esieN, a-ic acti5 *alca pcrmanenl a omului -eterminat -e -i5iGiunea muncii, care /in mo- normalE csle penlru el sursa -e 5enii @i ca alarc ,a3a economic -ura,il a e4istenLei sale. se e4prim 0ie prin cu5?niul incolor o3Ys. cu o nuanL cel puLin ?nru-it cu coloratura conLinutului etic al cu5intului german, 0ie prin o+ ticni5 /-in opi+i;i 55# a-icOiniLial neutru -in punct -e 5e-ere etic. mai t?rGiu, ?n special la 2eneca. D) hcnc+# IC. IX ;; prolcsiei sau prin 5u5is, -eri5at ilin munca o,ligalone a 5echii comunitLi -e cetLeni, sau, in 0ine, puica s a@i .,ih originea -e asemenea in o,ligaLii pu,lice, @i anume, in 5ecinie -eclaraLii -e impo3iie ale ceiLenilor. Mai t?r3.iu el esle tolosit pentru ..prolcMiinile li,eraleN in sens mo-ern /-e e4emplu. pio+)ssio 8)n) 4ic)5+i E a\ in- in .n5W -omeniu limitat un sens general in toate pri5inLele 0oarie asemntor cu M&eru0N /inclusi5 ?n sensul nun luntric al -i5 nilului. $sii el. alunei cin;icero spune -espre cine5aK nou 5u;++i1ii i0iii',M pro+it)*+ur# in sensul ..el nu ?nLelege a-e5iata sa piolesieNE. numai c. 0ire@te, sensul csle pur laic. nea5innici o nuanL r)+i1io*s,# $cest lucru este cu al?t mai 5ala,il penlru *rs care in epoca imperial are sensul -e Mme@te@ugN. ) I'u+1*i* tra-uce pasaJele -e mai sus -in 3.sus. fiu+ +ui Sir*h o -al pun _'3'i.s. iar alt -al /5. 21 E prin +ocus# ceea ce ?n acest -in urm caG ar ?nsemna ce5a -e genul ..poGiLiei ?n societateN. !e la un *sc)t 1 =ru OW Na . . . ... 5e pr JE m ug 7 ,

ca *ieronim pro5ine a-aosul 5nn4#itoni5 t(*ni5*, ceea ce su,li1 niaG 0oarte corect &rentano 0r ?ns s remarce nici aici, ca -e alt0el nici ?n alt parte, c tocmai acest lucru este caracteristic pentru originea *sc)tic, a conceptului, monahal ?nainte -e Re0orm, Lin?n-e uni5ersul laic -up aceasta. !e alt0el, nu este sigur -up care te4t a tra-us *ieronim. 8u pare e4clus o in0luenL a 5echiului sens religios -e 5c+*h*# ) !in lim,ile romanice numai (oc*cion -in spaniol, ?n sensul unei pro0esii int)rio*r), transmise -e la pro0esia -uho5niceasc, are o nuanL parLial corespunGtoare sensului german al cu5?ntului, -ar nu este utiliGat nicio-at pentru Mpro0esieN, ?n sensul e4terior. ?n tra-ucerile romanice ale ?i8+i)i, spaniolescul (oc*cion, italienescul (oc*2ionc @i chi*5*5)nto s?nt utiliGate, acolo un-e ?n Hu+1*t* este cu5?ntul (oc*+io, ?ntr1un sens parLial cores1 punGtor uGului ling5istic luteran @i cal5inist -e care ne 5om ocupa ?n-at, 5i5*i pentru tra-ucerea cu5?ntului k+)sis -in Nou+ T)st*; 5)nt, care ?nseamn chemarea prin E(*n1h)+i) la m?ntuirca 5e@nic. /%ste straniu c &rentano susLine, +oc# cit#, c acest 0apt menLionat -e mine ?n spriJinul punctului meu -e 5e-ere ar ple-a p)ntru e4istenLa conceptului -e Mpro0esieN ?n sensul su -e -up Re0orm -eJa ?n perioa-a anterioar acesteia. 8ici 5or, -e a@a ce5aK k+)sis a tre,uit s 0ie tra-us prin (oc*tio, -ar un-e @i c?n- ar 0i putut 0i 0olosit acest cu5?nt ?n %5ul Me-iu ?n sensul actualS Qaptul c e4ist aceast tra-ucere @i *8s)n0* sensului monahal 6n ciu4* ei constituie chiar -o5a-a.E ?n 0elul acesta, cu5?ntul chi*5*5)nto este utiliGat ?n tra-ucerea italian a ?i8+i)i -in secolul al XC1lea, repro-us ?n Co++)2ion) 4i op)r) in)4it) e rare, &ologna, 1""H, alturi -e (oc*2ion), 0olosit ?n tra-ucerile italiene mo-erne ale ?i8+i)i# ?n lim,ile romanice, cu5intele 0olosite pentru Mpro0esieN ?n sensul ).t)rior /i laic pentru -esemnarea unei acti5itLi lucrati5e regulate nu s?nt impregnate -e 5reun sens religios, a@a cum reGult -in materialul le4ical @i -in e4punerea amnunLit a stimatului meu prieten, pro0esorul &aist /Qrei,urgE, chiar -ac iniLial ele ar 0i a5ut, cum e caGul celor -eri5ate -in 5inis;t)riu5 sau officiu5, o coloratur etic, sau, ca cele -eri5ate -in *rs, prof)ssio /i i5p+ic*r) Ai5pi)1o:, s nu11 0i a5ut -intru ?nceput nici mcar pe acesta. DasaJele -in Isus, fiu+ +ui Sir*h, menLionate la ?nceput, ?n care 7uther 0olose@te ?)t(f sini tra-useK ?n 0ranceG 5. 2 off6c), 5. 21 +*8)ur /tra-ucere cal5inistE, ?n spaniol 5. 2 o0era, 5. 21 +u1*r /-up Hu+1*t*:R ?n tra-ucerile noi posto /5arianta protestantE. H Bucrul tu #ce i s(a ncredinat$. :

!at 0iin- 0aptul c au 0ost ?n minoritate, protestanLii -in Lrile romanice nu au reu@it sau nici mcar nu au ?ncercat s e4ercite o in0luenL creatoare asupra lim,ii ca 7uther asupra lim,ii germane o0iciale mai puLin raLionaliGate -in punct -e 5e-ere aca-emic. II. 2pre -eose,ire -e aceasta, ?n Conf)siun)* 4) +* Au1s8ur1 acest sens este -oar parLial @i implicit. !ac articolul XCI /5eGi e-iLia Kol-c, p. 4#E spuneK M;ci E(*n1h)+i*### nu o,lig la supunere 0aL -e c?rmuirea pm?nteasc, la respectarea poliLiei @i a cstoriei, ci 5rea ca toate acestea s 0ie socotite r?n-uial -umneGeiasc @i la asemenea stri 0iecare s -o5e-easc iu,irea cre@tineasc @i lucrri ,une @i -repte, 0iecare -up 5ocaLia saN /?n lim,a latinK )t in t*+i8us or4in*tioni8us ).)rc)t) c*rit*+)5', i8i4#, p. 42E, atunci concluGia care se impune este c tre,uie s ne supunem stpZnirii, c aici cel puLin 6n pri5u+ +6n4s) arc ?n 5e-ere 5ocaLia A?)i(f: ca or-ine o8i)cti(, ?n sensul -in pasaJul 1 ;or. H,2 . Pi articolul XXCII 5or,e@te /la Kol-e, p. "# JosE -e M&eru0O /?n latinK in (oc*tion) su*9 numai ?n legtur cu strile cons0inLite -e !umneGeuK preoLi, stp?nire, aristocraLie etc, iar aceasta ?n german numai ?n 5arianta ;rLii ;oncor-iilor. ?n e-iLia princeps german pro poGiLia respecti5 lipse@te. 8umai ?n art. XXCI /Kol-e, p. "1E cu5?ntul este 0olosit ?n e4presia Mc asceGa nu tre,uie s ser5easc pentru -o,?n-irea graLiei, ci pentru a Line trupul 5ioi, ca el s nu ?mpie-ice ceea ce i s1a poruncit cui5a s 0ac ?n con0ormitate cu 5ocaLia sa /lat.K iu.t* (oc*tionc5 su*5*9: ) -eci ?n actualul sens larg. I6. $@a cum arat -icLionarele @i cum ne con0irm cu ama,ili tate -omnii colegi &raune @i *oops, ?n nici una -in lim,ile ?n care e4ist cu5?ntul ?)i(f, ?n olan-eG 8)ro)p, ?n engleG c*++in1, ?n -aneG k*+4, ?n sue-eG k*++)+s), el nu se ?nt?lne@te, ?n actualul sens laic, ?nainte -e tra-ucerile luterane ale ?i8+i)i# ;u5intele omo0one cu ?)ruf -in germana me-ie -e sus, -in germana me-ie -e Jos @i -in olan-eGa me-ie ?nseamn toate MchemareN ARuf: ?n actualul sens german, inclusi5 @i ?n timpul %5ului Me-iu t?rGiu, MchemareN /Hok*tion: a unui can-i-at la o 0uncLie religioas -e ctre cel ?n -reptLit s 0ac numirea, un caG special rele5at a-esea @i ?n -icLio narele lim,ilor scan-ina5e. Pi 7uther 0olose@te ocaGional acest cu5?nt ?n acest -in urm sens. ;hiar -ac acest uG special al cu5?ntului a contri,uit mai t?rGiu la reinterpretarea lui, totu@i crearea concep1 I ?i n asemenea situaii s manifeste iubire cretineasc. * 'nvocaiei vocaia sa. *** "onform sale. :0

lului mo-ern -e ?)ni+ /pro0esieE ?@i .irc sorgintea in tra-ucerile protestante ale ?i8+i)i# 8umai la T*u+cr /-ece-at ?n 1#61E se gsesc ru-imente -e sens mo-ern care 5or li menLionate mai l?rGiu. $cest cu5?nt a 0ost 0ormal ?n to*t) lim,ile pro0un- in0luenLate -e tra-ucerile protestante ale ?i8+ici @i ?n nici una care n1a 0ost in0luenLat /cum s?nl lim,ile romaniceE nu a 0ost 0ormat cel puLin ?n sensul lui actual. !uth)r tra-uce cu ..&cni0N -ou concepte complet -i0erite. O 4*t* paulinul ..$3o3CN. ?n sensul chemrii /&crulungE -e ctre !umneGeu la m?ntuirca 5e@nic. 7ocurile respecti5e s?nlK 1 ;or. 1. 26K %0, I. 1"K 4. I. 4K =cs. I. I I K %5r. #. IK 2. Detr. 1.1 . ?n toate aceste caGuri este 5or,a -e conceptul pur religios al chemrii care s1a pro-us prin miJlocirea E(*n1h)+ici anunLate prin apostol -e ctre !umneGeu. ;onceptul -e k+csi* nu are nici cea mai mic legtur cu ..pro0esiileN I ?cni+c: laice ?n sensul actual. &i,liile germane anterioare lui 7uther scriu ?n acest caG ru+tu53c /-e e4emplu, toate incuna,ulele -in ,i,lioteca -e la *ei-cl,ergE. 0olosesc ?n loc -e ion 'ott 1)ruff)+: (on 'o+i 1)fort+)rt# !ar. alt -al ci tra-uce, a@a cum am menLionat mai ?nainte, cu5intele repro-use ?n nota anterioar ale lui 3.M.2.N33 /.3 3c33 Sir*+r# ?n tra-ucerea -in 2eptuagmtaK )n In cEo son p*+*ioth)ti' @i k*i )i<n)n) io pono son9 prin 8)h*rr) in 4)in)nS ?)ru+'9 @i h+)ih) 5 4)in)5 ?)5K'99 ?n loc -e h+)ih) in 4)in)r Ar8)it9'9# =ra-ucerile catolice ulterioare /autoriGateE ale ?i8+i)i /-e e4emplu, cea a lui QrcischiitG. Qul-a. 1H"1E l1 au urmat aici /ca @i ?n ceea ce pri5e@te pasaJele -in .Coi33 T)st*5)nt :# =ra-ucerea lui 7uther a acestui pasaJ -in 2irah este. -up c?l ?mi -au seama, pri5u+ c*2 ?n care cu5?ntul german ?)iu+ este utiliGat ?n sensul lui actual pur laic. ?n-emnul ?nainte mergtor, 5. 2 K sth)ti )n 4i*th)k) .soi3(NNO, el ?l tra-uce prin ,lei,c in >ottes WortN.........................., -e@i Sir*h 14, 1 @i 4#. 1 arat c, corespunGtor e4presiei e,raice ho+(N(N(\ pe care a utiliGat1o /recurg?n- la citate -in =almu-E aici. 4i*th)k) tre,uia s ?nsemne ce5a asemntor cu ..pro0esieN ?n sensul actual, a-ic M-estinN sau o Mmunc repartiGatN, ?ncre-inLat sau W Rni?ita la 5echea munc. N Rm?i la tru-a?n ta. aN 2truie pro0esia ta. NN Rm?i ?n ta. .pro0esia .Rni?i munca Ia. ...2tai la ?n ?n-atorirea ta.!umn ...Rm?i la cu5?ntul O...7ege, ceea ce estelui sta,ilit. :.

poruncit. $@a cum am menLionat mai sus, cu5?ntul ?)iu+ nu a e4istat anterior ?n lim,a german ?n sensul actual sau cel -e mai t?rGiu. nici. -up c?t ?mi -au seama, ?n lim,aJul unor tra-uctori mai 5echi ai ?i8+i)i sau ?n cel al pre-icatorilor. &i,liile germane -inainte -e 7uther tra-uceau locul respecti5 -in 2irah prin >)rk# &erthol- -in Rcgens,urg 0olose@te acolo un-e noi am spune ?)ruf cu5?ntul Ar8)it# $@a-ar uGul ling5istic este acela@i ca @i cel -in $ntichitate. Drimul loc pe care ?l cunosc un-e se utiliGeaG, e -rept, nu ?)ruf, ci Rut /chemareE /ca tra-ucere a cu5?nlului k=)sis:, pentru a -esemna o munc pur laic se gse@te ?n 0rumoasa pre-ic a lui =aulcr, pornin- -e la %0. 4 /e-iLia -in &asci, p. I 1H @. urm.E, -espre ni@te Lrani care se -uc la c?tnp Ms ?mpr@tieN gunoi -e graJ-. ;ruLa lor merge a-eseori mai ,ine. M0iin-c ei ?@i urmeaG chemarea ARu+: cu griJ, nu ca unele 0eLe ,iserice@ti care nu1@i ,ag ?n seam chemareaN. $cest cu5?nt nu e ptruns -e acest sens ?n 5or,irea curent. Pi cu toalc c la ?nceput /5eGi We3$e e-iLia %rlangen I 1, p. I IE 7uther oscileaG intre Ri33 @i ?)ruf, o in0luenL -irect a lui =aulcr nu c -eloc sigur, -e@i, -e e4emplu, ?n Br)ih)it cincs C+uist)n5cnG#ch)n, se simt unele ecouri ale acestei pre-ici a lui =aulcr. ;ci ?n sensul pur +*ic, ca la =aulcr ioc1, cit#, 7uther mai ?nt?i nu a 0olosit cu5?ntul /aceasta ?n po0i-a lui !eniile, !uth)r, p. 16#E. %ste e5i-ent c s0atul -in 2irah, 0c?n- a,stracLie -e ?n-emnul general la ?ncre-ere ?n !umneGeu, nu conLine ?n te4tul S)ptu*1in+)i nici o re0erire la o )(*+u*r) speci0ic religioas a muncii Mpro0esionaleNO laice /cu5?ntul ponos, osteneal, -in al -oilea pasaJ, -in pcate, -eteriorat, ar ?nsemna tocmai contrariul unei asemenea munciE. ;eea ce se spune ?n Isus, fiu+ +ui Sir*h corespun-e tocmai ?n-emnului psalmului /Ds. #H, #EK locuie@te pm?ntul @i hr,n)/t);t) cu 8o1,0i* +ui, la 0el cum apare limpe-e @i com,inaLia cu ?n-emnul /5. 21E -e a nu se lsa or,it -e lucrrile celor 0r -e !umneGeu, cci lui !umneGeu ?i 5ine u@or s ?m,ogLeasc un srac. 8umai ?n-emnul iniLial, acela -e a rm?ne ?n hok /5. 1 E, are o oarecare ?nru-ire cu k+)sis e5anghelic, -ar tocmai aici a e5itat 7uther cu5?ntul ?)ruf pentru grecescul 4i*th)k)# Duntea -intre cele -ou utiliGri aparent total -i0erite ale cu5?nlului ?)ruf -e ctre 7uther este marcat -e pasaJul -in %pistola ?nt?i ctre ;orinteni @i tra-ucerea ei. 7a 7uther /?n e-iLiile mo-erne o,i@nuiteE, acest pasaJ sun ?n 0elul urmtorK 1 ;or. H, 1HK N... )in 3)1+ich)r, <i) ihn 4)r %)rr 8)ruf)n h*t, *+so <*n4+) )r### /1"E Ist 3)5*n4 8)schnitt)n 8)ruf)n, 4)r 2)u1) k)in) Horh*ut# Ist 3)5*n4 8)ruf)n in 4)r Horh*ut, 4)r +*ss) sich nicht 8)schn)i4)n# /19E Di) ?)schn)i4un1 ist nichts un4 :2

4i) Horh*ut ist nichts: son4)5 'ott)s ')8ot h*+t)n# /2 E Ein 3)1+i; ch)r 8+)i8) in 4)5 ?)ruf, in 4)5 )r 8)5f)n ist' /en t) k+)s)i n) )k+)th)9, e,raism in-u,ita,il, -up cum ?mi spune consilierul aulic $. Mer4. Hu+1*t*: in @u* (oc*tion) (oc*tus )st:# /21E ?ist 4u )in &n)cht 8)r(f)n, sor1) 4)s nicht: 4och k*nnst 4u fr)i <)r4)n, so 8r*uch) 4)s (i)i +i)8)r# /22E D)nn <)nn )in &n)cht 8)5f)n ist, 4)r ist )in ')fr)it)r 4)s %)rrn: 4)s1+)ich)n <)r )in Br)i)r 8)ruf)n ist, 4)r ist )in &n)cht C+uisti# /2#E Ihr s)i4 t)u)r )rk*uft: <)r4)t nicht 4)r ")nsch)n &n)cht)# /24E Ein 3)1+ich)r, +i)8)n ?rii4)r, <oiinn)n )r 8)5f)n ist, 4*rinn)n 8+)i8) )r 8)i 'ott#9*9 ?n 5. 29 urmeaG in-icaLia c timpul este MscurtN, -up care ,ine cunoscutele in-icaLii moti5ate prin c4pectaLii eschatologice /5. #1E, -e a a5ea 0emeile ca @i cum nu le1ai a5ea, -e a cumpra, ca @i cum nu ai pose-a lucrurile cumprate etc. ?n 5. 2 , 7uther, urm?n- tra-ucerile germane mai 5echi, tra-usese ?nc ?n 1I2# ?n e4egeGa la acest capitol k+)sis prin Ruf /chemareE /e-iLia %rlangen, 5oi. I1, p. I1E @i atunci 11 a interpretat ca St*n4 /stareE. %ste ?ntr1a-e5r e5i-ent c ?n acest pasaJ @i numai aici cu5?ntul k+)sis corespun-e apro4imati5 cu5?ntului latin st*tus @i germanului St*n4 AEh)st*n4, St*n4 4)s &n)cht)s etcE. /?n mo- cert ?ns nu a@a cum consi-er &rentano, op. cit#, p. 1#H, ?n sensul actual al lui M&eru0N. % greu -e creGut c &rentano a citit atent pasaJul respecti5, ca -e alt0el @i ceea ce spun eu -espre el.E $cest cu5?nt, ?ntr1un sens care cel puLin aminte@te -e a@a ce5a, se gse@te ) ?nru-it prin r-cin cu )kk+)si*, Ma-unare con5ocatN ) ?n literatura greac, o singur -at, ?n materialul le4ical accesi,il, ?ntr1un pasaJ -in !ionUsios -in *alicarnas, un-e corespun-e latinescului c+*ssis ) un ?mprumut -in greac b grupul -e cetLeni Mcon5ocatN. =eo0ilact /sec. al Xl1lea 1 al X*1leaE interpreteaG 1 ;or. H, 2 ?n 0elul urmtorK )n hoio 8io k*i )n hoio t*15*ti k*i po+it)u5*ti hon )pi; ' !iecare aa cum era. cnd 5(a c&emat @umnezeu, aa s(i mearg drumul. #54$ % fost cineva c&emat tiat mpreFur, acela s nu fiind zmisleasc netierea mpreFur. % fost cineva n netiere mpreFur, acelac&emat s nu se taie mpreFur. #5:$ <ierea mpreFur nu este nimic i mpreFur nu este nimic6 cinetierea paza poruncilor lui @umnezeu. # 1$ !iecare, n c&emarea n care a fost c&emat, n aceasta s rmn. * n profesia pentru care a avut c&emare. ** %i fostiar c&emat fiind robJ !ii fr griF6 de poi s fii liber, atunci folosete(te mai multK # de $ "ci robul, care a fost c&emat @omnul, este liberat al @omnului6 tot aa cel c&emat liber este rob ai al lui "ristos. # 0$ nu "u pre mare fost cumprai: v facei robi oamenilor. # .$ !iecare, frailor, n starea n care a fost c&emat, n aceea s rmn naintea lui @umnezeu. :3

st)us)n'# /;olegul !ei&mann mi1a atras atenLia asupra acestui pasaJ.E ) ?n orice caG nici ?n acest loc k+)sis nu corespun-e cu5?ntului german actual ?)i(f# !ar 7uther, care, ?n ?n-emnul moti5at eschato1 logic ca 0iecare s rm?n ?n starea sa actual, tra-usese, k+)sis prin ?)ruf, a tra-us @i mai t?rGiu, ?n Apocrif) ) ?n s0atul moti5at tra-iLionalist @i anlichrcmatistic -in Isus, fiu+ +ui Sir*h, ca 0iecare s rm?n la me@te@ugul lui ) @i ponos tot prin ?)5f chiar @i -in cauGa si5i+itu4inii 4) 0on- a s0atului. /$cesta este lucrul -ecisi5 @i caracteristic. In pasaJul -in 1 ;or. H,1H, k+)sis nu tre,uie nici4)cu5 tra-us prin Mpro0esieN, ?n sensul -e -omeniu -e acti5itate ,ine -eli mitai.E Intre timp /sau poate simultanE, ?n 1I# , ?n Conf)siun)* 4) i $i u -o.m i potisiintu cu pri5iri, la inutilitatea supra1 luit trn /. liee t nun ilit iLii 1 nec t to,t st i,ilil, uiiliG?n-u1se cu I;7 M pri O IQ I 7 M i I K7 u ui i -up \oe tLi i saN A?)ruf: /5eGi noi a \ntidno ir i 15i i m ti i-ueeie i lui 7uther iese ?n e5i-ent aceasta, ii ? i i i I I 7 I 27iisi,il t lt ni77putul inilor O# a aprecierii 3 O i i m 7 ire 72 I 7 Mtu it I I77 ire om \preeicre care era un i ii ii 5.i7tlinL7i s II7 tot m ti 7I <7 in inter5enLia toarte special a l u i 6iiinii7 7 u m im muntele 5ieLii si in K7 I isi timp. ?nclinaLia l u i 7I7 in- i -7 i K77pla r?n-uielile lumii ca 0iin- categoric 5oile -o !uiiine3cu ca in5aria,ile. In latina ti i-iti n ii i ()c3no era oi1al0i cu cli7in uc i -i5 in i 1 i o I 6 iA i huli ''' sc=et.i 1 mtr1o mu'a.hr1 sau ea preot @i, su, presiunea acestei -ogme, lua pentru 7uther sensul -e munci 5ooLionil 1 nea $cum 7I In-uce in Isus, fiu+ +ui Sir*h ponos @i )r1on prin ?)ruf, pentru care nu e4istase mai ?nainte 4)ck analogia /latinE -in tra-ucerea 5on*h*+*R cu c?Li5a ani ?nainte ?ns, el tra-usese, ?nc ?n Pi+4)+) +ui So+o5on, 22, 29, cu5?ntul e,raic 5)+*h* care sttuse la ,aGa tra-ucerii lui )r1on -in te4tul grecesc al lui Isus, fiu+ +ui Sir*h @i care ) e4act ca germanul ?)ruf s*u nor-icul k*ki, k*++)+s) ) porne@te ?n special -e la M5ocaLiaN spiritu*+,, ca @i ?n alte locuri />en. ##, 11E prin 7tr)*8,9 A')sch,ft: /2eptua1gintaK )r1on CulgataK opus, ?n ,i,liile engleGe@tiK 8usin)ss, ca @i ?n tra-ucerile nor-ice sau ?n altele pe care le1am a5ut la -ispoGiLieE. ;rearea cu5?ntului ?)5f /pro0esieE -e ctre el ?n sensul nostru actual a rmas -eocam-at pur +ut)r*n,# ;al5ini@tii consi-erau Apocrif)+) -rept necanonice. %i au acceptat @i au accentuat puternic conc)ptu+ luteran -e &eru3/pro0esieE a,ia ca urmare a e5oluLiei care a pus pe primul plan interesul Mcon0irmriiN. !ar ?n primele tra-u1 N ?ntr1o ast0el -e 5iaL @i ?ntr1o asemenea organiGare @i a-ministrare pu,lic ?n care a creGut. :/

ceri /romanice` ei nu a5useser la -ispoGiLie un cu(6nt corespunGtor @i nici puterea -e a11 0ace uGual ?nlr1 o lim, stereotipic. In secolul al XCl1lea cu5?nlul &c5u3Os1a ?ncetLenit -eJa ?n literatura laic ?n sensul actual. =ra-uctorii ?i8+i)i *nt)riori lui 7uther ?ntre,uinLaser pentru cu5?ntul k+)sis ?)rutun1 /-e e4emplu. ?n incu1 na,ulele -e la *ei-cl,erg -in 1462366, 14"IEK tra-ucerea lui %c+ -in Ineolsta-t -in 1I#H sunK in 4)5 Ruf# <orin )r 8)5f+ ist'# !e cele mai multe ori tra-ucerile catolice -e mai t?rGiu ?l urmeaG ?ntocmai pe 7uther. ?n $nglia prima tra-ucere a ?i8+i)i, cea a lui WUcli0 /1#"2E, a 0olosii aici )+)pin1 /cu5?nt engleGesc 5echi, care mai t?rGiu a 0ost ?nlocuit cu unul ?mprumutat ) c*++in1:, a-ic ceea ce este cu siguranL caracteristic acestui gen -e etic lollar-K un cu5?nt corespunGtor sensului ling5istic re0ormat -e mai t?rGiu. !ar tra-ucerea lui =in-al -in 1I#4 0olose@te i-eea -e MstareNOK in th) s*5) st*t) <h)rcin h) <*s c*++)49# la 0el @i cea -e la >ene5a -in 1IIH. =ra-ucerea o0icial a lui Cnn5)r -in 1I#9 a ?nlocuit st*t) prin c*++in1# ?i8+i* -e la Reims /catolicE -in 1I"2, ca @i ,i,liile anglicane clin epoca elisa,etan re5in ) ceea ce Ic este caracteristic ) la (oc*tion -in Hu+1*t*# !eJa MurraU a recunoscut prin c*++in1 0aptul c tra-ucerea ?i8+i)i e0ectuat -e ;ranmcr este pentru $nglia iG5orul conceptului puritan -e McallingN ?n sens -e &eru0 b tr*4)# ;hiar la miJlocul secolului al XCl1lea se ?nt?lne@te c*++in1 ?n acest sens. ?n 1I"" s1a 5or,it -e un+*<fu+ c*++;in1s9I ?n 16 # -e 1r)*t)r c*++in1s ?n sensul unor pro0esii Mmai ?nalteN ctc. /5eGi MurraU, op# cit#:# /Qoarte curioas este i-eea lui &rentano, op# cit#, p. 1#9, c ?n %5ul Me-iu (oc*0i* nu se tra-uce prin ?)5f @i c acest termen era necunoscut, -eoarece numai o*5)nii +i8)ri puteau urma o Mpro0esieN /&cru0E @i c atunci oamenii li,eri +ips)*u -in pro0esiile ,urgheGe. !at 0iin- c ?ntreaga strati0icare social a pro0esiilor lucrati5e me-ie5ale, spre -eose,ire -e epoca antic, se ,aGa pe munca li,er @i ?ntruc?t negustorii erau aproape toLi li,eri, nu prea ?nLeleg aceast a0irmaLie.E IH. ;0. pentru cele ce urmeaG instructi5a preGentare a lui K. %ger Di) Ansch*in51 !uth)rs (o5 &em3N/>iessen, 19 E. Doate singura lacun a acestui autor, la 0el ca @i aproape a tuturor celorlalLi autori teologi, ar 0i analiGa insu0icient -e clar a noLiunii -e +). n*tur*)99 /5eGi ?n aceast pri5inL recenGia lui %. =roeltsch la Do15)n1)schicht) chemarea pentru care are 5ocaLie, eea@i 9I5 stare ?n care a 0ost chemat. NW Dro0esii ilegale. naturii. N 7egea

a lui 2ee,erg. >ottingen, ')n)r*+ AnK#)i1)r, 19 2, @i mai ales prLile re0eritoare la Doctrin)+) si&i*+) ale ,isericilor cre@tineE. I". ;ci atunci c?n- =oma -in $Vuino preGint ?mprLirea pe stri @i pro0esii a oamenilor ca oper a pro(i4)n0)i -i5ine, el are ?n 5e-ere cos5osu+ o,iecti5 al societLii. Qaptul c in4i(i4u+ se consacr unei anumite pro0esii concrete /am spune noi. =oma spune 5inist)nu5 sau otTiciu5: se -atoreaG unor c*us*) n*tur*+)s*# Tu*)st# @uo4+i8)t*+# CII art. 1H cK %*)c *ut)5 4i()rsific*tio ho5i; nu5 in 4i()rsis officiis contin1it pri5o c. 4i(in* pro(i4)nti*, @u*) n* honunu5 status -istri,uit, ... s)cun4o )ti*5 ). causis natura1 li,us, )#I @ui8us contingit, @uo4 in 4i()rsis ho5ini8us sunt 4i()rs*) 5c+in*tion)s ac3 4i()rs* o+'fici*###'*'*# %4act a@a porne@te aprecierea lui Dascal pri5in- Mpro0esiaN -e la teGa c alegerea pro0esiei s1ar -atora 6ni65p+,rii /c0. -espre DascalK $. K-stcr, Di) Ethik P*sc*+s, 19 HE. !intre clicile religioase MorganiceN numai cea mai ?nchegat -intre ele, cea in-ian, are o alt poGiLie. 6poGiLia -intre conceptul -e pro0esie tomist @i cel protestant /@i cel luteran -e mai t?rGiu, strins ?nru-ite prin su,linierea pro5i-enLialuluiE este at?t -e limpe-e, incit putem s ne limitm la citatul -e mai sus. mai ales c mai t?rGiu 5a tre,ui s re5enim la aprecierea mo-ului catolic -e a pri5i lucrurile. ?n ceea ce ?l pri5e@te pe =oma, 5eGi Mauren,recher, HHS. (# A@uinos Stc++un1 2u5 >irtsch*fts+)8)n s)5)r N)ii, 1"9". !e alt0el, ?n locurile ?n care 7uther parc s concor-e cu =oma ?n -etalii, aceasta se -atoreaG in0luenLei -octrinei generale a scolasticii, mai -egra,, -cc?t ?n mo- special lui =oma. Dotri5it -o5eGilor lui !eniile, 7ulher pare s11 0i cunoscut pe =oma -oar super0icial /5eGi !eniile, !uth)r un4 !uth)rtu5, 19 #, p. I 1 @i Kohler, Ein >ort 2u D)5 )i !uth)r, 19 4, p. 2I @. urm.E. I9. ?n lucrarea Hon 4)r Br)ih)it )in)s C+uist)n5)nsch)n se 0olose@te, 1. M-u,la naturNN a omului ?n ceea ce pri5e@te constituirea ?n-atoririlor laice ?n sensul lui +). n*tur*) /aici b or-inea natural a lumiiE, care reGult -in ?mpreJurarea c /e-iLia %rlangen, 2H, p. 1""E 4) f*pt omul este legat -e trupul su @i -e comunitatea social. 2. ?n aceast situaLie /p. 196E /aceasta este o moti5are legat -e primaE, 4*c, omul este un cre@tin cre-incios, el 5a hotr? s r,sp+,t)*sc, prin iu,irea 0aL -e aproapele su hotr?rea -e graLie luat -e N ;auGe N ?ns naturale. aceast -i5ersi0icare a oamenilor ?n -i0erite pro0esii 5ine ?n primul r?n-e la pro5i-enLa -i5in, care a@a a ... ?mprLit -er?n-, a 0i /se al oamenilor, ?n cauGelor al 0elul -oilea -atoreaGE ?nse@i naturale -e la care se pro5ine 0aptul c la -i0eriLi oameni ?nt?lnesc ctre -i0erite pro0esii. -i0erite ?nclinaLii ::

!umneGeu. ;u aceast cone4iune 0oarte 0ragil ?ntre Mcre-inLN @i ..iu,ireN se ?ncruci@eaG #. /p. 19 E 5echea moti5are ascetic a muncii, ca miJloc -e a1i con0eri MluntricN stp?nirea asupra trupului. 4. !e aceea munca ) se spune ?n continuare @i aici re5ine i-eea -e +). n*tur*) /aici b moralitatea naturalE ca 5ala,il ?ntr1un alt sens ) ar 0i 0ost un instinct propriu -eJa lui A4*5 /?nainte -e c-erea ?n pcatE, implantat -e !umneGeu, -e care a ascultat Mpentru a 0i plcut lui !umneGeuN. ?n s0?r@it, ?n I. /p. 161 @i 199E apare, cu re0erire la Mat. H, 1" @. urm., i-eea c munca ,ine 0cut ?n pro0esie ar 0i @i ar tre,ui s 0ie o urmare a 5ieLii noi generate -e cre-inL, 0r ca -in aceasta s se 0i -eG5oltat i-eea cal5inist -ecisi5 a Mcon0irmriiN. $tmos0era gran-ioas a acestei scrieri se e4plic prin 5eri0icarea unor elemente conceptuale eterogene. 6 . M8u -e la ,un5oinLa mcelarului sau ,rutarului, sau Lranului a@teptm noi s ne 0ie ser5it masa, ci -e la griJa cu care ace@tia ?@i pri5esc propriul a5antaJ. 8e a-resm nu -ragostei lor pentru aproapele lor, ci egoismului lor, @i nicio-at nu le 5or,im -e ne5oile noastre, ci numai -e a5antaJele lor propriiN /W. o0 8. I, 2E. 61. O5ni* )ni5 p)r t) op)r*8itur AD)us:, 5u+1)8it p)r t) (*c)*5 )t s)ni+issi5* @u*)@u) op)r* f*ci)t, *c 5*.i5* p*rit)r )t 5ini5* ipsi 15t* )runt9 AE.)1)s) 4)r ')n)sis, 6p. lat. e4eg. e-. %lspcrger CII, 21#E. ?nainte -e 7uther i-eea se gse@te la =auler care pune principiul -e Mchemare /Ru0E spiritualN pe acela@i plan cu cel -e Mchemare laicN. 6poGiLia 0aL -e tomism este comun mis ticii germane @i lui 7uther. ?n 0ormulri ?@i gse@te e4presia ?n 0aptul c =oma ) pentru a putea reLine 5aloarea etic a contemplrii, -ar situ?n-u1se @i pe poGiLia clugrului cer@etor ) s1a 5Gut ne5oit s interpreteGe propoGiLia 20. Da5el Mcine nu munce@te nu mn?ncN ?n sensul c munca este impus nu in-i5i-ului, ci omului ca specie, cci este o He$ n*tur*), -eci in-ispensa,il. >ra-area ?n e5aluarea muncii, -e la op)r* s)n'i+i*9 ale Lranilor ?n sus este un lucru care are legtur cu caracterul speci0ic al clugrilor cer@etori legaLi -in moti5e materiale -e ora@ ca -omiciliu @i care este la 0el -e strin misticilor germani, ca @i 0iului -e Lran 7uther care, -e@i apreciau ?n mo- egal toate pro0esiile, su,liniau c ?mprLirea pe stri este urmarea 5oinLei lui !umneGeu. ) CeGi pasaJele cele mai importante -in opera lui =oma la Mauren,recher, Th# (on A@uinos St)++un1 2u5 >irtsch*fts+)8)n s)in)rN)it /7eipGig, 1"9", p. 6I @. urm.E. ( ;ci /!umneGeuE le 5a 5a mulge 0ace prin tine pe toate, prin tine 5aca @i 5a ?n-eplini toate muncile cele mai -e Jos @i ?i 5or 0i plcute cele mai importante ?n egal msur celecacti5itLie mai importante. N cu Muncile -e puLin scla5. 1

62. ;u at?t mai uimitor este 0aptul c unii cercettori cre- c o asemenea creaLie nou ar putea trece 0r urm pe l?ng *c0iun)* oamenilor. Mrturisesc c nu ?nLeleg acest lucru. 6#. MCanitatea are r-cini at?t -e a-?nci ?n inima omului, ?ne?t chiar @i un grJ-ar, un r?n-a@, un hamal se lau- @i1@J -ore@te a-mi ratori...N AB*u1)r)s, e-. I, 2 ", 5eGi Koster, op# cit#, p. 1H, 1#6 @. urm.E. ?n ceea ce pri5e@te poGiLia -e principiu a celor -in Dort RoUal @i a Jansenismului 0aL -e Mpro0esieN, la care 5om mai re5eni suc cint, c0. e4celenta lucrare a -r. Daul *onigsheim, Di) Sui*ts; tin4 So2i*++)hi)n 4)r fr*n28'sisch)n =*ns)nist)n i5 MU# =*+irhun4)rt /*ei-el,erger historische !issertation 1914, e4tras -in ampla lucrare Hor1)s)+ucii+) 4)r tr*n28sisch)n Aufk+iirun1, c0. ?n special p. 1#" @. urm., ale e4trasuluiE. 64. ?n ceea ce ?i pri5e@te pe cei ca Qugger, el spuneK MQaptul c ?n timpul unei 5ieLi -e om se a-un o grma- -e a5ere at?t -e mare, regeasc nu poate 0i -rept @i -umneGeiesc. $ceasta este ?n esenL suspiciune a Lranului 0aL -e capital. =ot ast0el are reGer5e etice 0aL -e achiGiLionarea -e rente />r. 2ermen 5. Wucher, e-iLia %rlan1 gen 2 , p. 1 9E, -eoarece Macesta este un lucru nou, nscocii cu -i,cieN, a-ic pentru c ?i este op*c -in punct -e 5e-ere economic, la 0el cum pentru un preot mo-ern este -e ne?nLeles comerLul la termen. 6I. 6poGiLia este 0oarte ,ine -escris -e *. 7e5U ?n lucrarea sa Di) 'run4h1)n 4)s okono5isch)n !i8)r*+is5us in 4)r ')schicht) 4)r cn1+isch)n Ho+ks<irtsch*ti, /9ena, 1912E. ;0. @i, -e e4emplu, petiLia -in 16I# a Ic5ellerilor -in armata lui ;romYell ?mpotri5a monopolurilor @i companiilor la >ar-iner, Co55on<)*=th II, p. 1H9. In schim,, regimul lui 7au- tin-ea ctre o organiGare economic Mcre@tin1socialN con-us -e rege @i -e ,iseric ) organiGare -e la care regele se a@tepta la a5antaJe politice @i 0iscal1monopoliste. =ocmai ?mpotri5a acesteia se ?n-repta lupta puritanilor. 66. ;e se ?nLelege prin aceasta aici poate 0i lmurit prin e4em plul Mani0estului ctre irlan-eGi prin care ;romYell a ?nceput rG,oiul -e e4terminare a acestora ?n ianuarie 16I @i care repre Genta replica la mani0estele clerului irlan-eG /catolicE -e la ;lonmacnoise -in 4 @i 1# -ecem,rie 1649. DropoGiLiile esenLiale s?ntK En1+ish5)n h*i+1oo4 inh)nt*nc)s /?n Irlan-aE <hich 5un( of th)5 purchase- Yith their moneU... ih)E h*4 1oo4 +)*s)s fro5 Irish5)n for +on1 ti5) to co5)# great stoc+s thcreupon, hous)s *n4 p+*nt*tions cr)ct)4 " their cost ancharge... Oou 8rok) th) union ... *t * ti5) <h)n Ir)+*n4 < *s < p)r+)c+ p)*c) *n4 <h)n Ihrou1h the 11

e4emple o0 %nglish in-ustrU, through commerce an- tra00ic, th*t <hich <*s in th) n*tions h*n4s <*s 8)tt)r to th)5 th*n if*++ Ir)+*n4 h*4 8)cn in th)ir poss)ssion### ?s >o-, Yill >o- ,e Yilh UouS 3 *5 confi4)nt h) <i++ not#* $cest Mani0est care aminte@te -e articole -e 0on- engleGe -in timpul rG,oiului contra ,urilor este caracteristic nu pentru c MinteresulN capitalist al engleGilor este preGentat aici ca moti5 Juri-ic al rG,oiului. Qire@te c acela@i lucru ar 0i putut 0i utiliGat 0oarte ,ine ca argument, -e e4emplu, ?n tratati5ele -intre CeneLia @i >eno5a cu pri5ire la s0erele lor -e interese ?n 6rient /ceea ce ) -e@i am su,liniat acest lucru ) mi11 repro@eaG ?n moine4plica,il &rentano. op# cit, p. 142E. 2peci0icul acestui -ocument const tocmai ?n 0aptul c ;romYell ) a@a cum @tie oricine ?i cunoa@te caracterul ) o0er irlan-eGilor cu cea mai pro0un- con5ingere su,iecti5, -up Justi0icarea 5or*+, * su,Jugrii lor prin in5ocarea lui Du5n)2)u, i-eea potri5ii creia c*pit*+u+ engleG i1ar 0i e-ucat pe irlan-eGi pentru 5unc,# /?n a0ar -e la ;arlUle, Mani0estul este repro-us @i analiGat pe ,aG -e e4trase ?n %ist# of th) Co55on<#, I, p. 16# @. urm. -e >ar-iner, iar ?n tra-ucere german se gse@te ?n cartea lui *onig -espre ;romYell.E 6H. 8u este locul aici pentru o -iscutare mai amnunLit a acestor lucruri. CeGi autorii citaLi ?n nota 69, puLin mai Jos. 6". CeGi remarcile -in 0rumoasa carte a lui 9iilich '+)ichnisr); 4)n =)su, 5oi. II, pp. 6#6, 1 " @. urm. 69. Dentru cele ce urmeaG c0., ?n primul r?n-, preGentarea lui %ger, op# ci+# 8e gr,im s menLionm 0rumoasa oper a lui 2chnec+en,urger, ?nc ne-ep@it / H)r1+)ich)n4) D*rs+c++un1 4)s hith)risch)n un4 r)fonni)rt)n !)hr8)1rii't')s, e-itat -e >ii-er, 2tuttgart, 1"IIE. AEthik !uth)rs, -e 7uthar-t, p. "4 -in prima e-iLie, singura pe care am a5ut1o la -ispoGiLie, nu 0ace o preGentare realist a )(o+u0i)i:# ;0. @i 2ee,erg, Do15)n1)sch=cht), 5oi. II, p. 262, Jos. ) $rticolul ?)5f -in R)*+)n2Ek+op,4i) 3O. prot# Th)o+# u# &irch) este lipsit -e 5aloare. ?n locul unei analiGe @tiinLi0ice a conceptului @i a geneGei sale, el conLine tot 0elul -e remarci plate -espre tot 0elul -e lucruri, pro,lema -repturilor 0emeii @i altele asemenea. ) !in ( %ngleGii a5eau mo@teniri cu ,une @i mulLi -intre ei le1au achiGiLionat ,anii lor... a5eau terenuri ,une aren-ate -e irlan-eGi pe perioa-e mari, ?n 5iitor. pe aceste terenuri se a0lau multe ,unuri, case @i plantaLii, ri-icate acolo pe chel1 tuiala @i?ntr1un prin griJa lor... $Li Irlan-a -istrus unitatea moment ?n tria ?ntr1o pace per0ect @icare c?n-, -up e4emplul in-ustriei engleGe, prin comerL @i ce schim,ul -e mr0uri, pe teritoriile se a0lau ?n m?inile naLiunilor, situaLia era mai ,un pentru engleGi -ec?t -ac ?ntreaga Irlan- ar 0i 0ost ?n posesia lor. %ste%u oare !umneGeu, 5a 0i el oare cu 5oiS sper c nu. 1 2

literatura economiei naLionale cu pri5ire la 7uthcr ne reGumm la a menLiona lucrrile lui 2chmoller J')schicht) 4)r n*tion*+okono5i; sc+i)n Ansichtcn 5 D)utsch+*n4 <iihr)n4 4)r R)for5*tions2#)it, \eilschri0t 0ur 2taatsYissenscha0len, XCI, 1"6 E, lucrarea premial a lui Wis+emann /1"61E, precum @i lucrarea lui Qran+ >. WarJD*rst)++un1 un4 >iir4i1un1 (on !ut+i)rs Ansicht)n (o5 St**t un4 s)5)n <irtsch*t't+ich)n Auf1*8)n, ;onra-s $,han-lungen, XXI, 9ena, 1"9"E. 7iteratura cu pri5ire la 7uther, scris cu prileJul Ju,ileului Re0ormei, este parLial e4celent, -ar nu a a-us, -up c?te ?mi -au seama, nimic ra-ical nou cu pri5ire la aceast tem special. ?n ceea ce pri5e@te etica social a lui 7ulher /@i a a-epLilor luiE 5eGi. 0ire@te, pasaJele corespunGtoare -in lucrarea So2i*++)+()n a lui =roellsch. H . %4punerea -in 1I2# a capitolului al H1lea -in %pistola ?nt?i ctre ;orinleni, e-. %rlangen, I1, p. 1 @. urm. $ici 7uther interpre teaG ?nc i-eea ,.oricrei chemriN ?naintea lui !umneGeu ?n sensul nostru -e aici. ast0el ?ne?tK 1. st*tutu+ o5u+ui ar 0i tre,uit s 0ie respins /Icgm?ntul monahal, interGicerea cstoriilor mi4te etcE. 2. ?n-eplinirea o,ligaLiilor preluate, laice 0aL -e semeni /?n sine in4i f)r)nt, ?n 0aLa lui !umneGeuE ca porunc a 4r*1ost)i f*Q, 4) *pro* p)+) nostru s 0ie accentuat. Qire@te c ?n realitate este 5or,a ?n e4punerile caracteristice, -e e4emplu, la pp. II, I6, -e -ualismul lui +). n*tur*)in comparaLie cu -reptatea ?n 0aLa lui !umneGeu. H1. ;0. pasaJul -in Hon &*ut+5n4+un1 un4 >uch)r /1I24E pe care 2om,art ?l 0olose@te pe ,un -reptate ca moto la e4punerea sa cu pri5ire la Mspiritul me@te@ugrescN /b tra-iLionalismEK M!e aceea tre,uie s1Li propui s nu cauLi altce5a ?n acest negoL -ec?t ?Li tre,uie ca s te hrne@ti @i s1Li socote@ti s a-uni -up aceast msur hrana, osteneala, munca @i primeJ-ia @i ca atare s preLuie@ti mar0a, s1o scumpe@ti sau s1o ie0tine@ti, ast0el ?ne?t s 0ii rspltit -rept pentru aceast munc @i osteneal.N Drincipiul este 0ormulat ?ntr1un sens pur tom ist. H2. ?nc ?n scrisoarea ctre *. 5. 2tern,erg ?n care el ?i -e-ic ?n 1I# e4egeGa psalmului 11H, MstareaN /miciiE no,ilimi, ?n po0i-a -ec-erii sale morale, era consi-erat -rept ?ntemeiat -e !umneGeu /e-. %rlangen, p. 2"2, JosE. ImportanLa capital pe care au a5ut1 o tul,urrile con-use -e MunGer pentru -eG5oltarea acestei concepLii reGult 0oarte clar -in scrisoare /p. 2"2, susE. ;0. @i %ger, op# cit, p. 1I . H#. !e asemenea, ?n interpretarea psalmului 111, 5. I @i 6 /e-. %rlangen, 4 , pp. 21I @i 216E, se porne@te ?n 1I# -e la polemica 1 #

?mpotri5a supralicitrii or-inii laice prin mOmstiri etc. !ar acum +). n*iur#h: spre -eose,ire -e -reptul poGiti5 /a@a cum ?l 0a,ric monarhii @i Juri@tiu. -e5ine i4)ntic, cu M-reptatea lui !umneGeuNK este o ctitorie a lui !umneGeu @i cuprin-e ?n-eose,i ?mprLirea poporului p) stPii _p. 2iI. alineatul 2 a. % E , su,X iniin-u1se ?n mo- categoric echi5alenLa sterilor ?n 0aLa lui Du5n)2)u# H4. $@a cum aceast o,e-ienL este propo5-uit -e el ?n spe cial ?n scrierii..1 Hon &on2i+i)n un4 &irch)n /1I#9E @i &urK)s ?)k)nntni* (o5 h)i+i1)n S*kr#un)nt /I I4IE. HI. DasaJul -in lucrarea Hon &on2i+i)n un4 &irch)n /1I#9, c-. %rlangen. 2I. p. #H6. JosE arat cit -e puLin importanL acor- 7uther i-eii -e confir5*r) a cre@tinului ?n acti5itatea sa pro0esio nal @i ?n \iala coti-ian, i-ee -ominant la /.al5ini1.m @i atit -e important pentru noiK ..Deste aceste @apte criterii -e cpetenieN /-up care se recunoa@te a-e5rata ,iseric` N... 5e snuea3 s)5n)+) in#,i 5u+t ).t)rio*r) -up care se recunoa@te s0?nta ,iseric cre@tin. . -ac nu s?ntem -esir?naLi @i ,eLi5i, semeLi, ?ng?m0aLi, ,ogaLi, ci c@ti, morali, cumptaLi...N $ceste semne nu s?nt -up 7uther at?t -e sigure ca acelea ,.-e mai susN /puritatea ?n5Lturii, rugciunea etc.E, ..pentru c @i unii pg?ni s1au ?n5Lat cu asemenea purtri @i uneori par a 0i mai s0inLi -ec?t cre@tiniiN. ) ;al5in personal a5ea o poGiLie -oar puLin -i0erit, a@a cum 5om arta ?n continuare, -ar puritanismul se -eose,e@te mult -e 7uther. ?n orice caG la 7uther cre@tinul ser5e@te pe !umneGeu numai in (oc*tion)' @i nu p)r (oc*tion)59 /%ger. p. I 1H @. urm.E. !ar tocmai pentru i-eea -e confir5*r) /ce1i -rept, mai mult ?n 5arianta sa pietist -ec?t ?n cea cal5inistE se gsesc cel puLin unele puncte -e plecare la misticii germani /5eGi @i, -e e4emplu, pasaJul citat -e 2ee,erg, ?n Do15)n1)schicht), p. 19I, sus, -in 2uso, precum @i te4tele lui =auler citate mai ?nainteE, chiar -ac acestea sint interpretate pur psihologic. H6. Dunctul su -e 5e-ere -e0initi5 este e4pus ?n unele raLiona mente ale e4egeGei >eneGei /?n Op# +*t# ).)1)t#, e-. %lspergerEK Coi. IC, p. 51:: Nc@u) h*)c Auit +)(is tentatio, int)ntu5 )ss) su*) (oc*tioni )t 4) :i+iis non )ss) curiosu5### P*ucissi5i sunt, @ui su* sort) (i(*nt cont)n0i .../p. 555, eo-.E Nosti(5 *ut)5 )st, ut (oconti !eo pareamus... /p. 112E R)1u+* i1iturh*)c s)nF*n4* )st, ut unus@uis@u) maneat in sua 5ocatione et suo -ono contentus 5i5at, W ?n ca-rul chemrii csalee. N Drin chemarea csae. 1 4

4) *+iis *ut)5 non sit ciiriosus#* %ceasta corespunde n fond 0ormulrii tra-iLionaliste a lui =oma -in $Vuino /th. C, 2 gen. 11", art. I cEK n4) n)c)ss) )st, @uo4 8onu5 ho5inis circ* )* consist*t in @u*4*5 5)nsur*# 4u5 sci+ic)t ho5o### @u*)rit h*8)r) ).t)rior)s 4i(iti*s, prout sunt necessariae a5itam eJus secun-um suam con-itioncm. Et i4)o in ).c)ssu hu3us 5)nsur*) consistit peccatum, 4u5 sci+ic)t *+i@uis supr* 4)8itu5 5o4u5 (uit )*s ()+ *c@uir)r) ()+ r)0in)r) @uo4 p)rtin)t *4 *(*riti*5#9 =oma e4plica prin +). n*tur*) pcatul -ep@irii -imensiunii ne5oii proprii -ate -e apartenenLa la o stare ?n goana -up c?@tig, a@a cum aceasta se mani0est prin scopu+ Ani+io: ,unurilor e4terioare, pe c?n7uther ?l e4plic prin r?n-uiala lui !umneGeu, ?n ceea ce pri5e@te relaLia -intre cre-inL @i pro0esie, la 7uther, 5eGi @i 5oi. CII, p. 22IK ... @u*n4o )s fi4)+is, turn p+*c)nt D)o )ti*5 phIsic*# c*rn*0i*, *ni5*+i*, offici*, si() )4*s si() 8i8*s, si() Ii1i+)s# Y5e + n5i*s, @u*) 5)r) coipor*+i* )t *ni5*+i* sunt# =anti ies est li-es... H)ni5 )st @ui4)5, p+,c)r) D)o )ti*5 iii i5piis sc-ulitatcm et in-ustriam in o00icio((( /aceast acti5itate -in 5iaLa pro0esional este o 5irtute prin +). n*tur*):# S)4 o8s+*t incr)4u+it*s )t (*n* 1+ori*, n) possint op)r* su* r)f)n) *4 1+oii*5 D)i /aminte@te e4presiile cal5inisteE... Mercntur i1itur )ti*5 i5pioru5 8on* op)r* in h*c @ui4)5 (it* pr*)5i* su* /spre -eose,ire -e M5itia specie 5irtulum palliataN la $ugustinE s)4 non nu5)r*ntur, non co+;+isuntur in *+t)r*#99 ' Pi aceasta nu a e 0ost o ?ncercare u@oar, csaomul -e chemarea @i c2?nt nupreocupat se ?ngriJe@te -e alte clucrurie... 0oarte puLini cei care pot !ar s triasc ?mpcaLi cu soarta lor... este -atoria noastr s ne supunem lui !umneGeu, care ne cheam... !eci tre,uie pstrat aceast regul, ca rm?n la chemarea sa oricine @i @i ss triasc mulLumit -e -arul su s nu 0ie preocupat -e altele. N !e un-e reiese c pentru om ,inele const ?n oarecare msur, ?n aceste /lucruriE, a-ic at?ta timp c?t omul... caut s ?n ai, ,unuri e4terioare ?n msura care ?i s?nt necesare 5ieLii con0orm con-iLiei sale. Pi. -e aceea, pcatul const ?n -ep@irea acestei msuri, atunci c?n- cine5a 5rea mai a-ic mult -ec?t tre,uie, sau s -o,?n-easc sau s reLin asemenea c,ogLiie, lucru care Line -e lcomie. N( ;?ne@ti cre-incios, atunci lui !umneGeu ?i plac chiar @i 0aptele care Lin -e natur, -e cele trupe@ti, -e cele 5itale, 0ie c mn?nci, 0ie c ,ei, 0ie c stai treaG, 0ietrupe@ti c -ormi, care toate s?nt curat @i 5itale. $t?t -e important este cre-inLa c...e. ;ci a-e5rat este c lui !umneGeu ?i plac, hrnicia chiar la cei lipsiLi -e pietate, @i str-uinLa ?n acti5itatea pro0esional. NN !ar -e@art, se opun lipsa -e cre-inL @i gloria ?ne?t pot s1i atri,uie gloriei lui nu!umneGeu acti5itatea lor... $cLiunile ,une, chiar ale celor lipsiLi -e pietate, ?@i -o,?n-esc a@a-ar rsplata chiar 4) ?n aceast 5iaL... Aspr) 4)os)8ir) 5iciile ?n5e@m?ntate ?n 5irtuLiE, -ar ele nu ?n s?nt numrate, Ju-ecate cealalt /5iaLE. nu s?nt 1 I

HH. ?n &ii4i)ni.Fsti++cJcVI# %rlangcn. 1 . pp. 2##, 2#I36E se spuneK ##=)4cr ist in irgen- cinem &erut ,cru0enN /Qiecare are o chemare pentru o pro0esieE. 6mul tre,uie s a@tepte ucc:t;itu chemare /la p. 2#6, se spune -c1a -reptul .,&elehIN /poruncE @i s11 sluJeasc pe !um neGeu ?n aceast pro0esie. !umneGeu nu se ,ucur -e per0ormanL, ci -e o8c4icn0u pe care o repreGint practicarea pro0esiei. H". $cesteia ?i corespun-e a0irmaLia ) opus f*0, 4) ceea ce s1a spus mai sus -espre e0ectul pictismului asupra e0icacitLii muncitoa relor) care se 0ace uneori -e ctre ?ntreprinGtorii mo-erni c, -e e4emplu, unii muncitori -in in-ustria casnic -e cre-inL strict luteran g?n-ese astGi a-eseori, -e pil- ?n Wcstlalia, ?nlr1o mare msur ?n mo- tra-iLionalist, re0uG s1@i schim,e mo-ul -e lucru ) chiar @i Iar trecere la sistemul -e 0a,ric ) cu toat tentaLia unui e?@lig mai ,un @i Justi0ic 0c?n- re0erire la lumea -e -incolo, un-e lotul se 5a compensa. 2e 5e-e -eci c simplul 0apt al r)+i1io2it,0ii @i al cre-inLei nu este -e o importanL esenLial pentru mo-ul general -e 5iaL. ?n perioa-a -e -e5enire a capitalismului au Jucat un rol @i, ?ntr1o msur mai mo-est ?l mai Joac, conLinuturi -e 5iaL religioas mult mai concrete. H9. ;0. =aulcr. c-. -e la &asel. p. 161 @. urm. "`. Cf# pre-ica -e o stranie atmos0er a lui =auler, op# cit# @i 0ii. 1H. 1", 5. 2 . "1. !at 0iin- c ?n acest loc acest lucru este singurul scop al remar cilor cu pri5ire la 7uther, se mulLumesc cu o asemenea schiL suc cint @i pro5iGorie care, 0ire@te, -in punctul -e 5e-ere al unei aprecieri a Iui 7uther nu poate 0i nici-ecum satis0ctoare. "2. 2igur c cine ar ?mprt@i concepLia istoric a le5ellerilor ar 0i ?n 0ericita situaLie s o re-uc @i pe aceasta la -eose,irile rasialeK ei cre-eau c lupt ca repreGentanLi ai anglo1 sa4onilor pentru aprarea hirthri1ht;uIui lor ?mpotri5a lui William ;uceritorul @i a normanGilor. %ste totu@i -e mirare c nu s1a gsit ?nc nimeni care s1i consi-ere pe ple,eii roun4h)*4s -rept Mcapete rotun-eOO ?n sens antropometric. "#. ?n special, m?n-ria naLional engleG, o urmare a Magnei ;harta @i a marilor rG,oaie. %4presia at?t -e tipic aGiK Sh) +ooks +ik) *n En1+ish 1irB, pronunLat la 5e-erea unei 0ete

0rumoase -in strintate, se ?nt?lne@te ?nc ?n secolul al XC1lea.

"4. $ceste -eose,iri au rmas, 0ire@te, @i in $nglia. 2VuirearchU repreGint 5)nE o+4 En1+*n4 p?n ?n Gilele noastre @i tot timpul care a trecut -e la Re0orm poate 0i conceput ca o lupt ?ntre cele -ou tipuri -e anglicitate. ?n aceast pri5inL s?nt -e acorcu o,ser5aLiile lui M. 9. &onn /?n Br*iikf# N)itun1: pe marginea N $rat ca o engleGoai c. 1 6 @i s?nt

0ru moasei scrieri a lui 2chulGe1 >5ernitG cu pri5ire la imperialismul ,ritanic. ;0. *. 7e5U, ?n Ai(hi( tur So2k4; >iss)nschu0icn, 46, #. "I. =ocmai aceasta mi s1a repro@at mereu, cu Loale remarcile acestea @i cele care mai urin -estul -e clare -up prerea O &lr?na $nglie 5esel.

ETICA PROBESIONA! A PROTESTANTIS" ! I ASCETIC

1. &aGele religioase ale asceGei laice, p. 1 ". 2. $sceGa @i spiritul capitalist, p. 1I". Durttorii istorici ai protestantismului ascetic /?n sensul utiliGat aici al cu5?ntuluiE s?nt Nn principal urmtorii patruK 1. cal5inismul 6n t8nn* pe Jarc a luat1o ?n principalele regiuni 5est1 europene aic -ominaLiei sale mai ales ?n secolul al XCII1lca. 2. pietismul. #. meto-ismul. 4. sectele care ?@i au originea ?n mi@carea ana,aptist.O 8ici una -intre aceste mi@cri nu era a,solut iGolat 0aL -e celelalte @i nici separarea 0aL -e ,isericile re0ormate neascetice nu era riguroas. Meto-ismul a aprut a,ia ?n secolul al XCIII1lea ?n interiorul ,isericii engleGe recunoscute -e stat, -ar, potri5it intenLiei 0on-atorilor si, nu tre,uia s 0ie at?t o ,iseric nou, c?t o retreGire a spiritului ascetic ?n cea 5eche. $,ia ?n cursul -eG5oltrii sale @i, mai ales, o -at cu trecerea ?n $merica, el s1a -esprLit -e ,iserica anglican. Dietismul a crescut mai ?nt?i pe solul cal5inismului ?n $nglia @i ?n special ?n 6lan-a, a rmas legat -e orto1 -o4ie prin treceri gra-ate, pentru ca apoi, la s0?r@itul secolului al XCII1 lea, s1@i s5?r@easc prin acti5itatea lui 2pener intrarea ?n luteranism, ?n parte printr1o re0un-a1mentare -ogmatic. %l a rmas o mi@care 6n int)rioru+ ,isericii @i numai curentul ata@at -e \inGen-or0, re5er,er?n1 "

prin ecourile unor in0luenLe husite @i cal5ine ?n comunitatea 0raLilor mora5i /*errnhutE, a 0ost ?mpins, la 0el ca @i meto-ismul, ?mpotri5a 5oinLei sale, spre 0ormarea unor secte speci0ice. 7a ?nceputurile -eG5oltrii lor, cal5inismul @i ana,aptismul erau strict separate @i ra-ical opuse, -ar s1au apropiat mult ?n ,aptismul -e la s0?r@itul secolului al XCII1lea, iar ?n sectele in-epen-entiste -in $nglia @i 6lan-a trecerea se 0cuse treptat ?nc la ?nceputul aceluia@i secol. !up cum arat pietismul, @i trecerea la luteranism s1a 0cut treptat, @i tot ast0el stau lucrurile ?ntre cal5inism @i ,iserica anglican ?nru-it prin caracterul su e4terior @i prin spiritul a-epLilor si consec5enLi cu catolicismul. $cea mi@care ascetic, 2 ce a 0ost numit MpuritanismN ?n sensul cel mai larg al acestui cu5?nt, ,ogat ?n semni0icaLii, a atacat, ce e -rept, prin maJoritatea a-epLilor si @i, mai ales, prin a-epLii ei cei mai consec5enLi, ,aGele anglicanismului, -ar @i aici opoGiLiile s1au accentuat a,ia treptat, ?n cursul luptei. !ar nu are importanL -ac -eocam-at lsm cu totul la o parte pro,lemele legate -e constituire @i -e organiGare, care nu ne intereseaG ?nc. !i0erenLele -ogmatice, chiar @i cele mai importante, cum ar 0i cele pri5in- pre-estinarea @i Justi0icarea, s1au ?ntreptruns ?n com,inaLii -intre cele mai -i5erse @i au ?mpie-icat ?nc -e la ?nceputul secolului al XCII1lea menLinerea comunitLii ,iserice@ti, cu regularitate, -ar nu 0r e4cepLii. Pi mai presus -e orice, 0enomenele cele mai importante ale mo-ului -e 5iaL moral se regsesc ?n egal msur la a-epLii celor mai -i0erite 5ariante, pornin- -e la una -intre cele patru surse menLionate mai sus sau -intr1o com,inare a mai multora pro5enite -in acestea. Com 5e-ea c ma4ime etice similare puteau 0i puse ?n legtur cu ,aGe -ogmatice -i0erite. !ar @i miJloacele literare 0oarte in0luente -estinate acti5itLii spirituale, mai ales compen-iile -e caGuistic ale -i0eritelor con0esiuni, s1au in0luenLat reciproc ?n cursul timpului @i gsim ?n ele mari asemnri, ?n po0i-a -i0erenLelor consi-era,ile, notorii, ?n ceea ce pri5e@te mo-ul 1 9

-e 5iaL. 21ar prea c aproape ar 0i mai ,ine -ac am ignora cu totul ,aGele -ogmatice, ca @i teoria etic, @i -ac am urmri nuriai practica etic, ?n msura ?n care aceasta poate 0i o,ser5at. ) !ar lucrurile nu stau a@a. !esigur, r-cinile -ogmatice -i0erite ale eticii ascetice au -isprut cu timpul, -up lupte ?ngroGitoare. !ar ancorarea originar ?n acele -ogme nu a lsat -oar urme a-?nci ?n etica ..ne-ogmaticN -e mai t?rGiu, ci numai cunoa@terea conLinutului -e i-ei originar ne ?n5aL s ?nLelegem mo-ul ?n care etica aceasta era legat -e i-eea -e 5iaL 4) 4inco+o care 11a -ominat ?n chip a,solut pe omul acelor timpuri. Qr 0orLa cople@itoare a acestei i-ei nu s1ar 0i realiGat nici un t)+ -e ?nnoire clic -e natur s in0luenLeGe ?n moserios practica 5ieLii. ;ci pe noi nu ne intereseaG#, se ?nLelege, ?n5Ltura o0icial @i teoretic -in compen-iilc etice -in acele 5remuri, -e@i, in-iscuta,il, acestea au a5ut o importanL practic prin in0luenLa -isciplinei ,iserice@ti, a asistenLei -uho5nice@ti @i a pre-icilor, ci cu totul altce5aK i-enti0icarea i5pu+suri+or psihologice generate -e cre-inLa religioas @i -e practica 5ieLii religioase, care orientau mo-ul -e 5iaL @i care ?l ata@au pe in-i5i-e aceast orientare. !ar aceste impulsuri ?@i a5eau ?n mare msur originea ?n speci0icul repreGentrilor religioase. 6mul -in acele 5remuri se g?n-ea la -ogme aparent a,stracte, ?ntr1o msur care la r?n-ul su -e5ine inteligi,il numai -ac reu@im s -eslu@im legtura lor cu interesele practicii religioase. %ste ine5ita,il4 apelarea la consi-eraLii -ogmatice care pentru cititorul neteolog este tot at?t -e o,ositoare, pe c?t tre,uie s par -e pripit @i -e super0icial celui cu o cultur teologic. Qire@te c nu am putut s proce-m -ec?t preGent?n- i-eile religioase ?ntr1o suit alctuit -up Mtipuri i-ealeN a@a cum numai arareori se ?nt?lnesc ?n realitatea istoric. ;ci tocmai 4in pricin* imposi,ilitLii -e a trasa 0rontiere nete ?n realitatea istoric, putem spera s -m peste e0ectele lor speci0ice numai e4amin?n- 0ormele cele mai consec5ente. 11

;rc-inLas pentru care ?n Lrile -e cultur cu un ?nalt gra- -e -eG5oltare capitalist, ca 6lan-a, $nglia, QranLa, s1au purtai ?n secolele al XCl1lca @i al XCII1lca marile lupte politice @i culturale @i ctre care -eci ne ?n-reptm pri5irile ?n primul r?n- este cal5inismul. 6 !ogma sa cea mai caracteristic a 0ost consi-erat atunci @i este, ?n general, @i astGi -octrina cu pri5ire la alegerea prin graLie. 21a -iscutat, cc1i -rept, -ac ca este -ogma MesenLialN a ,isericii re0ormate sau o ..ane4N. !ar Ju-ecLile pri5inescnLialitatca unui 0enomen istoric s?nt 0ie Ju-ecLi -e 5aloare, 0ie Ju-ecLi -e cre-inL, mai ales ?n caGurile ?n care se arc ?n 5e-ere ceea ce este singurul aspect MinteresantN al 0enomenului sau ceea ce are ..5aloare perenN. 2au se ia ?n consi-erare aspectul important -in punct -e 5e-ere c*u2*+, ?n pri5inLa in0luenLei pe care a a5ut1o asupra altor procese istorice. $tunci este 5or,a -e Ju-ecLi istorice -e atri,uire. !ac pornim -e la acest -in urm punct -e 5e-ere, a@a cum se 5a ?nt?mpla ?n cele ce urmeaG, @i -ac ne ?ntre,m ce importanL tre,uie atri,uit acelei -ogme Ju-ec?n- -up )f)ct)+) sale asupra istoriei culturii, acestora tre,uie s li se acor-e in-iscuta,il o marc atenLie.H 7upta cultural pe care a -us1o 6l-en,arne5el-t a e@uat la aceast -ogm, scin-area ,isericii engleGe su, Iaco, I a -e5enit ire5ersi,il, -in momentul ?n care -ogma coroanei @i cea a puri1 tanismului s1au -eose,it tocmai ?n pri5inLa acestei -octrine, ?n general, ca a 0ost conceput ca 0iin- aspectul cal5inis1mului care preGint un pericol pentru stat @i ca atare a 0ost com,tut -e autoritLi." Marile sinoa-e -in secolul al XCII1lea, mai ales cele -e la !or-recht @i Westminster, la care se a-aug multe altele, mai mici, au pus ?n centrul lucrrilor lor 5ali-area ei -in punct -e 5e-ere canonic. $ceast -octrin a ser5it multor eroi ai )cc+)si* 5i+it*ns* ca suport trainic, iar ?n secolul al XCIII1lea, ca @i ?n al XlX1 lea, ea a pro5ocat schisme ale ,isericilor @i a lansat ( &iserica lupttoare. 111

strigtul -e lupt pentru noile pro5ocri. 8u putem trece pe l?ng aceast -octrin @i1i ?n5Lm mai ?nt?i conLinutul /cci astGi el nu mai poate 0i consi-erat ca 0iin- cunoscut -e orice om instruitE -in teGele autentice -in >cstrninstcr Conf)ssion -in 164H, care ?n aceast pri5inL au 0ost pur @i simplu repetate at?t -e con0esiunea 9in-epen-entist, c?t @i -e cea ,aptist. ;apitolul 9 /!espre li,erul ar,itruE, nr. #K Drin c-erea sa ?n pcat, omul a pier-ut ?n ?ntregime orice capacitate -e 5oinL pentru ce5a ,un -in punct -e 5e-ere spiritual @i pentru ce5a care a-uce cu sine m?ntuirea ?n a@a msur. ?ne?t un om natural, care a ?ntors spatele ,inelui @i caic a murii ?n pcat, nu este ?n stare s se con5erteasc @i nici mcar s se pregteasc pentru aceasta. ;apitolul # /!espre liotr?rea etern a lui !umneGeuE, nr. #K Dentru a1@i re5ela gloria. !umneGeu prin -eci3ia 7ui i1a... -estinat Apr)4)stin*t)4: pe unii oameni 5ieLii eterne, iar pe alLii i1a hrGit Afor)or4*in)4: morLii eterne. 8r. IK De aceia -in neamul omenesc care s?nt -estinaLi 5ieLii. !umneGeu ) -up propria 2a intenLie etern @i nealtera,il @i prin liotr?rea 2a secret @i ar,itrarul 5oinLei 2ale ) i1a ales ?ntru ;ristos ?nainte -e a pune temeliile lumii spre etern glorie @i aceasta -in mila @i -ragostea 2a pur @i li,er @i nu pentru c pre5e-erea cre-inLei sau 0aptele ,une sau persistenLa ?ntr1una -in acestea -ou sau altce5a ?n creaLiile 2ale 71ar 0i con5ins -e aceasta su, 0orm -e con-iLie sau cauG, ci totul spre lau-a glorioasei 2ale graLii. 8r. HK I1a plcut lui !umneGeu s treac peste ceilalLi mem,ri ai neamului omenesc -up s0atul -e neptruns al 5oinLei 2ale. -up care %l ?mprt@e@te sau re0uG graLia, -up cum ?i place, spre preamrirea nemrginitei 2ale puteri asupra 0pturilor 2ale @i s le r?n-uiasc spre necinste @i m?nie pentru pcatul lor. -e -ragul glorioasei 2ale -reptLi. ;apitolul 1 /!espre chemarea e0icientE, nr. 1K ?i place lui !umneGeu s1i cheme e0icient pe cei pe care i1a -estinat 5ieLii @i numai pe aceia, la timpul statornicit -e %l @i potri5it, prin cu5?ntul @i spiritul 2u... lu?n-u1le inima -e piatr @i -?n-u1le una -e carne, re?nnoin-u1le 5oinLa @i -etermin?n-u1i prin atotputernicia 2a pentru ceea ce este ,un. 112

;apitolul I /!espre pro5i-enLE, nr. 6K ?n ceea ce ?i pri5e@te pe oamenii ri @i 0r -e !umneGeu pe care !umneGeu, ca un Ju-ector -rept, i1a or,it @i ?nrit -in cauGa unor pcate anterioare, %l le retrage nu numai graLia 2a prin care li s1ar 0i putut lumina mintea @i li s1ar 0i putut ?m,una inimile, ci uneori le ia @i -arurile pe care le a5useser @i ?i a-uce ?n atingere cu o,iecte -in care stricciunea lor le 0ace un prileJ -e pctuire @i1i las pra- propriilor lor po0te, ispitelor lume@ti @i puterii 2atanei, ceea ce 0ace ca ei s se ?nriasc chiar @i prin acelea@i miJloace pe care !umneGeu le 1 0olose@te pentru ?m,unarea altora. MMai ,ine co,or ?n ia-, -ar un asemenea !umneGeu nu m 5a putea sili nicio-at s11 preLuiescN ) a 0ost, -up cum se @tie, aprecierea lui Milton pri5in- -octrina.11 !ar pe noi W nu ne intereseaG o apreciere, ci semni0icaLia istoric a -ogmei. !oar succint putem strui asupra urmtoarei pro,lemeK cum a aprut aceast ?n5Ltur @i ?n ce conte4t i-eatic al teologiei cal5ine s1a ?nca-rat ea. !ou -rumuri puteau -uce spre ea. Qenomenul sentimentului -e sal5are religioas se leag tocmai la cei mai acti5i @i mai 0er5enLi -intre marii practicanLi ai rugciunii, pe care ?i regsim -in c?n- ?n c?n- ?n istoria cre@tinismului ?ncep?ncu $ugustin, -e certitu-inea c totul s1ar -atora e0ectului e4clusi5 al unei puteri o,iecti5e @i nimic 5alorii proprii. Duternica stare -e certitu-ine optimist ?n care se -escarc gigantica ?ncor-are a sentimentului pcatului ?i stri5e@te @i anihileaG orice posi,ilitate a i-eii c rsplata ar putea 0i -atorat unei contri,uLii proprii sau ar putea 0i legat -e per0ormanLele @i calitLile cre-inLei @i 5oinLei proprii. ?n acele 5remuri ale supremei sale genialitLi religioase, ?n care 7uther a putut s scrie lucrarea Br)ih)it )in)s Chri; stcn5)nsch)n, el era 0erm con5ins -e Mhotr?rea tainicN a lui !umneGeu ca iG5or sigur @i inepuiGa,il al strii sale -e graLie religioas.12 7uther n1a renunLat nici mai t?rGiu la aceast i-ee, -ar nu numai c ea nu a aJuns ?ntr1o poGiLie central, ci a 0ost trecut tot mai mult pe planul al -oilea 11#

pe msur ce, ?n calitatea sa -e politician responsa,il al ,isericii, -e5ine, constr?ns -e situaLie, un ..politician realistN. Melanchthon a e5itat intenLionat s inclu- -octrina MprimeJ-ioas @i o,scurN ?n ;on0esiunea -e la $ugs,urg. Dentru prinLii spirituali ai ,isericii luterane nu ?ncpea nici o ?n-oial ?n ceea ce pri5e@te -ogma c graLia poate 0i pier-ut A*5issi8i+is:# -ar poate 0i rcc?@tigat prin cinL smerit @i prin ?ncre-erea neclintit ?n cu5?ntul lui !umneGeu @i ?n sacramente. 7a ;al5inN procesul a 0ost tocmai in5ers. ?n sensul unei cre@teri sensi,ile a importanLei -octrinei ?n cursul polemicii cu a-5ersarii si ?ntru ale -ogmei. %a aJunge la -eplina sa amploare a,ia ?n e-iLia a treia a lucrrii sale Institui5 @i1.@i culturale crora au 5rut la !or-rccht -o,?n-e@te po3iLia cen1 @i -e la tral a,ia postum. ?n marile lupt s le pun capt sino-urile -i Wcstminstcr. ;al5in nu +ri+i)/t) 8i+)*, ci ?l i5*1in)*K3 si -e acce mai marc o -at cu 0iecare accentuare a consec5enLei g?n-irii ctre interesul religios -irecLionat numai spre !umneGeu @i nu spre oameni. 14 8u !umneGeu e4ist pentru oameni, ci oamenii e4ist pentru !umneGeu @i toate cele ce se ?nl?mpl ) a-ic @i 0aptul, in-u,ita,il pentru ;al5in, c numai o mic parte a oamenilor este chemat s 0ie m?ntuit ) ?@i pot a5ea sensul -oar ca miJloc pentru scopul preamririi -e sine a mreLiei lui !umneGeu. $ aplica ctaloanelc M-reptLiiN pm?ntc@ti asupra -ispoGiLiilor lui su5erane este lipsit -e sens @i o leGare a mreLiei 2ale1I, 0iin-c %l @i -oar %l singur este +i8)r, a-ic nesupus nici unei legi, iar -eciGiile 2ale nu ne pot -e5eni inteligi,ile @i nici mcar cunoscute -ec?t ?n msura ?n care %l consi-er c e ,ine s ni le comunice. 8oi nu ne putem Line -ec?t -e aceste 0ragmente ale a-e5rului etern, tot restul ) s)nsu+ -estinului nostru in-i5i-ual ) este ?n5luit ?n taine impe1
1

netra,ilc @i orice ?ncercare -e a le ptrun-e ar 0i imposi,il @i preGumLioas. !ac cei -amnaLi @i1ar pl?nge -estinul ca 0iinncmeritat, aceasta ar 0i ca @i cum animalele s1ar arta nemulLumite c nu s1au nscut oameni. ;ci orice 0iinL este -esprLit -e !umneGeu -e o prpastie -e netrecut @i nu merit ?n 0aLa 7ui, -ac %l nu a hotr?t alt0el, spre preasl5irea mreLiei 2ale, -ec?t moartea 5e@nic. 8oi nu @tim -ec?t c o parte -in oameni 5a 0i m?ntuit, iar cealalt 5a rm?nc -amnat. $ consi-era c un merit sau o 5in omeneasc ar contri,ui la acest -estin ar ?nsemna c hotr?rile a,solut li,ere ale lui !umneGeu, care stau neclintite ?n eternitate, ar putea 0i pri5ite ca trans0orma,ile prin acLiunea uman, ceea ce constituie o i-ee imposi,il. Inteligi,il pentru om. M=atl -in ceruriN al Nou+ui T)st*5)nt care se ,ucur -e re5enirea pctosului ca o 0emeie care a gsit ,anii pier-uLi s1a trans0ormat aici ?ntr1o 0iinL transcen-ent inaccesi,il ?nLelegerii umane, care -e o 5e@nicie a atri,uit 0iecruia -estinul su. -up hotr?ri -e neptruns, @i care a -ispus ?n eternitate asupra celor mai mici amnunte ale cosmosului.16 !at 0iin- c hotr?rilc s?nt neclintite, graLia -i5in nu poate 0i pier-ut -e cei crora le1o a-reseaG @i nici nu poate 0i atins -e cei crora lc1a re0uGat1o. ?n neomenia sa patetic, aceast ?n5Ltur tre,uie s ai, pentru starea -e spirit a unei generaLii care s) 4)4ic* gran-ioasei sale consec5enLe mai ales un e0ectK sentimentul unei nemaipomenite sin1ur,t,0i int)rio*r) * in4i(i4u+ui#MM ?n pro,lema hotr?toare a 5ieLii omului -in 5remea Re0ormei, aceea a m?ntuirii 5e@nice, acesta tre,uia s1@i urmeGe -rumul singur, ?n ?nt?mpinarea unui -estin 0i4at -in eternitate. 8u11 putea aJuta nimeni. 8ici un pre-icatorK -eoarece numai cei ale@i pot ?nLelege cu5?ntul lui !umneGeu ?ntr1un mo- spiritual. 8ici un sacramentK -eoarece este a-e5rat c sacramentele au 0ost poruncite -e !umne1 11I

?ngroGitorul -ecret 114

Geu spre mrirea gloriei 2ale @i ca atare tre,uie respectate ?ntocmai, -ar nu s?nt un miJloc -e -o,?n-ire a graLiei -i5ine, ci, -in punct -e 5e-ere su,iecti5, s?nt -oar ).t)rn* su8si4i** ale cre-inLei. 8ici o ,isericK -eoarece propoGiLia ).tr* )cc+)si*5 nu++* s*+us** este 5ala,il ?n sensul c cel care se Line -eparte -e ,iserica cea a-e5rat nu 1"poate 0i printre ale@ii lui !umneGeu. !ar -in ,iserica /e4terioarE 0ac parte @i cei -amnaLi, ei chiar tre,uie s1i aparLin @i s 0ie supu@i miJloacelor sale -e e-ucare, nu pentru a aJunge ast0el la m?ntuire ) acest lucru e cu neputinL ), ci pentru c ei tre,uie siliLi, spre sla5a lui !umneGeu, s se supun poruncilor 2ale. ?n 0ine, nici un !umneGeuK -eoarece @i ;ristos a murit numai pentru cei ale@i19, crora !umneGeu a hotr?t -in eternitate s le atri,uie Jert0a lui prin moarte. $ceast ?nlturare a,solut /?n luteranism ne-us ?nc p?n la capt ?n toate consecinLele saleE a m?ntuirii ,iserice@ti s*cr*5)nt*+) era lucrul a,solut -ecisi5 ?n con0runtarea cu catolicismul. Marele proces -in istoria religiei, -e MW sco*t)r) * +u5ii 4) su8 put)r)* (r,3ii , care a ?nceput o -at cu pro0eLiile 5echilor e5rei @i care, ?mpreun cu g?n-irea @tiinLi0ic elen, a eliminat toate miJloacele 5*1ic) -e cutare a m?ntuirii, consi-er?n-u1le superstiLii @i sacrilegii, @i1a gsit aici ?ncheierea. Duritanul autentic a renunLat chiar la orice 0orm -e ceremonie religioas la ?nmorm?ntare @i @i1a ?ngropat pe cei apropiaLi 0r c?ntece @i pre-ici, numai @i numai pentru a nu lsa s apar 5reo MsuperstiLieN, a-ic 5reo cre-inL ?n e0ecte m?ntuitoare -e natur magic1sacramental.21 8u numai c nu e4ist nici un miJloc magic, -ar a,solut nici unul -e a ?n-repta graLia lui !umneGeu spre cei crora acesta a -ecis s le1o re0uGe. 7egat -e -octrina -ur potri5it creia orice 0ptur este -eparte -e !umneGeu @i lipsit -e orice 5aloare, aceast ( MiJloace -e susLinere e4terioare. (( 8u e4ist m?ntuire ?n a0ara ,isericii. 116

iGolare luntric a omului conLine, pe -e o parte, moti5ul atitu-inii a,solut negati5e a puritanismului 0aL -e elementele senGual1emo3iona3e ale culturii @i ale religioGitLii su,iecti5e ) -eoarece ele s?nt inutile pentru m?ntuire @i un promotor al iluGiilor sentimentale @i al superstiLiei i-olatre ) @i, ca atare, 0aL -e ?n-eprtarea principial -e orice cultur a simLurilor ?n general.22 !ar, pe -e alt parte, ea constituie una -in r-cinile acelui in-i5i-ualism2#, 0r iluGii @i -e nuanL pesimist, a@a cum apare el @i astGi ?n Mcaracterul popularN @i ?n instituLiile popoarelor cu trecut puritan, contrast?n- at?t -e iG,itor cu lumina ?n care i1a 5Gut mai t?rGiu pe oameni MiluminismulNN.24 <rme clare ale acestei in0luenLe a -octrinei cu pri5ire la alegerea prin graLie ?n perioa-a care ne intereseaG gsim ?n 0enomenele elementare ale mo-ului -e 5iaL @i ale concepLiei -espre 5iaL, chiar @i acolo un-e 5ala,ilitatea ei ca -ogm era ?n -eclinK ea nu era -ec?t 0orma ).tr)5, a ).c+usi(it,0ii ?ncre-erii ?n Du5n)2)u, -e analiGa creia ne ocupm aici. !e e4emplu, ?n special ?n literatura puritan engleG, se repet suspect -e 0rec5ent ?n-emnul la ne?ncre-ere ?n aJutorul @i prietenia oamenilor.2I D?n @i ,l?n-ul &a4ter ?i s0tuie@te pe oameni s nu ai, ?ncre-ere nici chiar ?n prietenii cei mai apropiaLi, iar &aileU le recoman- 0r ?nconJur s nu ai, ?ncre-ere ?n nimeni @i s nu spun nimnui26 ce5a ce ?i poate compromiteK numai !umneGeu preGint ?ncre-ere. ?n contrast iG,itor 0aL -e luteranism @i ?n legtur cu aceast regul -e 5iaL, ?n regiunile ?n care cal5inismul a aJuns la -eplin -eG5oltare, spo5e-ania in-i5i-ual, 0aL -e care ;al5in personal a5ea unele reGer5e numai -in cauGa unei posi,ile interpretri sacramentale gre@ite, a -isprut treptat, ceea ce a constituit un proces cu ample consecinLe. ?n primul r?n-, ca simptom pentru 0elul -e a acLiona al acestei religioGitLi. $poi, @i ca impuls psihologic al -eG5oltrii pentru atitu-inea ei etic. MiJlocul -e M-escrcareN perio-ic a con@tiinLei ptima@e ce se simte 5ino5at2H a 0ost 11H

?nlturat. Com a5ea prileJul s re5enim la urmrile asupra practicii etice coti-iene. !ar urmrile asupra situaLiei religioase generale a omului s?nt e5i-ente. ;omunicarea cal1 5inistului cu !umneGeul su a5ea loc ?ntr1o a-?nc iGolare luntric, ?n po0i-a ne5oii 2" -e a aparLine a-e5ratei ,iserici pentru a -o,?n-i m?ntuirca. ;ine -ore@te s1@i 0ac 29 o impresie -espre e0ectele speci0ice ale acestei atmos0ere stranii tre,uie s citeasc lucrarea -e -eparte cea mai citit -in ?ntreaga literatur puritan, Pi+1ri5* ProincL'M -e &unUan. ?n care este e5ocat comportarea Mcre@tinuluiN -up ce a -e5enit con@tient -e 0aptul c sl@luie@te ?n ..ora@ul os?n-ciN @i -up ce 11a aJuns -in urm chemarea -e a porni nc?nt?rGiat ?n pelerinaJ spre ora@ul ceresc. 8e5asta @i copiii se agaL -e el. -ar el porne@te -e1a -reptul, peste c?mp. astup?n-u1@i urechile @i strig?n-K ..7i0e. eternal IileXN(. 2e repe-e ?nainte @i nici un ra0inament nu ar putea s re-ea mai ,ine starea su0leteasc a cre-inciosului puritan, ?n 0onpreocupat -e sine ?nsu@i @i numai -e propria sa m?ntuire, -ec?t sentimentul nai5 al reparatorului -e caGane care spune poeGii ?n ?nchisoarea sa, atrg?n-u1@i apro,area unei lumi cre-incioase, a@a cum aceast stare su0leteasc ?@i gse@te e4presia ?n con5ersaLiile mieroase pe care pele1 rinul le are pe -rum cu cei a5?nacelea@i aspiraLii, con5ersaLii amintin- 5ag -e cele -in ')r)cht) &*nu<ichcr -e >ott0rie- Kcller. $,ia -up ce s1a pus la a-post. ?i 5ine i-eca c ar 0i 0rumos -ac @i 0amilia ar 0i cu ci. %ste aceea@i team chinuitoare 0aL -e moarte @i -e lumea -e apoi a lui $l0ons -e 7iguori, a@a cum nc1a ?n0Li@at1o !ollin1ger, @i pe care o simLim pretutin-eni at?t -e ptrunGtor ) imens -e ?n-eprtat -e tru0a@a e4istenL pam?ntcan, creia Machia5elli ?i - e4presie prin gloria cetLenilor 0lorentini pentru care, ?n lupta ?mpotri5a papei @i a inter1 -ictului, M-ragostea 0aL -e ora@ul natalN era mai important -ec?t Mm?ntuirea su0letuluiN @i, ,ine?nLeles, @i mai ?n-eprtat -e sentimentele pe care Richar- Wagner i le ( CiaLa, eterna 5iaLX 11"

atri,uie lui 2iegmun- ?nainte -e luptK M2alut11 -in partea mea pe Wotan. salut Walhalla... !ar, te implor, nu1mi 5or,i -e asprele plceri ale Walhallei.N Qire@te ?ns c )f)ct)+) acestei 0rici la &unUan -i0er ?ntr1un mo- at?t -e caracteristic -e cele ale lui 7iguoriK aceea@i team, care ?l ?mpinge pe primul la toate ?nJosirile imagina,ile. ?l ?m,ol-e@te pe cellalt spre acea neo,osit @i sistematic lupt cu 5iaLa. !e un-e aceast -i0erenLS 7a prima pri5ire pare o enigm 0aptul c ten-inLa spre -esprin-erea luntric a in-i5i-ului -e legturile strinse cu aJutorul crora el ?m,rLi@eaG lumea s1a putut com,ina cu superioritatea in-u,ita,il a cal5inismului ?n ceea ce pri5e@te organiGarea social.N !ar tocmai ea reGult, oric?t ar prea -e ciu-at, -in nuanLa speci0ic pe care cre@tineasca ..iu,ire a aproapeluiN tre,uie s1o ia su, presiunea iGolrii luntrice a in-i5i-ului -atorit religiei cal5iniste. %a 2 -ecurge -e aici mai ?nt?i -ogmatic.O <ni5ersul este pre-estinat s ser5easc numai preamririi -e sine a lui !umneGeu @i numai acesteia, iar ;ristos cel ales e4ist numai pentru a preamri gloria lui !umneGeu prin ?mplinirea po1 runcilor 2ale ?n ceea ce ?l pri5e@te @i numai pentru aceasta. !ar !umneGeu -ore@te munca social a cre@tinului, cci %l 5rea ca ?ntocmirea social a 5ieLii s 0ie potri5it poruncilor 2ale. ast0el ?ne?t s corespun- acestui scop. Munca social11O a cal5inismului ?n lumea aceasta este numai munca ..in maJorem !ei gloriamN. !e aceea, acest caracter ?l poart @i munca prof)sion*+, ?n sluJ,a 5ieLii pm?nte@ti a colecti5itLii. ?nc la 7uthcr am gsit -i5iGiunea muncii pe pro0esii practicat -in Miu,irea aproapeluiN. !ar ceea ce la el nu era -ec?t un -emers nesigur, -e pur construcLie i-eatic, a -e5enit la cal5ini@ti o parte caracteristic a sis1 temului lor etic. MIu,irea aproapeluiN se mani0est ) -at 0iin- c ea nu poate 0i -ec?t ?n sluJ,a glori0icrii lui Dun<)2)u*X @i nu a 0pturii umane#I ) ?n primul r?n- prin ?n-eplinirea o,iecti5elor prof)sion*+) -ate -e +). n*tur*)# $ici ea -o,?n-e@te un straniu caracter material1impersonalK 119

acela al sluJirii unei alctuiri raLionale a cosmosului social care ne ?nconJoar. ;ci alctuirea @i organiGarea e4traor-inar -e practice ale acestui cosmos care, potri5it re5elaLiei ,i,lice @i, tot ast0el, potri5it ?nLelegerii naturale, este e5i-ent croit ast0el, ?nc?t s 0ie 7uti+9 speciei umane, 0ac ca munca ?n sluJ,a acestei utilitLi sociale impersonale s apar ca 0iin- promotoare a gloriei lui !umneGeu @i -eci 5oit -e acesta. %liminarea complet a pro,lemei teo-iceei @i a tuturor ?ntre,rilor pri5in- MsensulN lumii @i al 5ieLii, care au 0rm?ntat at?ta pe alLii, era pentru puritani ce5a -e la sine ?nLeles, la 0el ca @i ) -in moti5e cu totul -i0erite ) pentru e5rei. Pi ?ntr1un anumit sens, pentru orice religie cre@tin nemistic. ?n caGul cal5inismului s1a mai a-ugat la aceast economie -e 0orLe ?nc o caracteristic acLion?n- ?n aceea@i -irecLie. ;on0lictul -intre Min-i5i-N @i MeticN /?n sensul lui 26ren Kier+egaar-E nu a e4istat la cal5inism, cu toate c 11a lsat pe in-i5i- s se -escurce singur ?n chestiunile religioase. 8u este locul aici pentru a analiGa moti5ele acestei atitu-ini @i importanLa acestor puncte -e 5e-ere pentru raLionalismul politic @i economic al cal5inismului. $ici ?@i are iG5orul caracterul "i+it*rist al eticii cal5iniste @i tot -e aici pro5in unele particularitLi importante ale concepLiei cal5iniste asupra pro0esiei.#6 ) !ar, -eo1 cam-at, re5enim la o e4aminare special a -octrinei pre-estinrii. Dro,lema -ecisi5 pentru noi esteK cum a #H 0ost suport*t, aceast -octrin ?ntr1o 5reme ?n care lumea -e -incolo nu era numai mai important, -ar ?n multe pri5inLe @i mai sigur #" -ec?t toate interesele 5ieLii pm?nte@ti. Dentru 0iecare cre-incios ?n parte se ri-icau ?n orice moment ?ntre,rile care ?mpingeau pe planul al -oilea toate celelalte intereseK 2?nt eu oare alesS Pi cum a@ putea 0i )u sigur c s?ntS#9 ) Dentru ;al5in ?nsu@i aceasta nu constituia o pro,lem. %l se simLea MinstrumentN @i era sigur -e starea sa -e graLie. ;a atare, el a5ea -e 0apt pentru ?ntre,area pe care @i1o punea 0iecare cu pri5ire la certitu-inea -e a 0i 0ost 12

ales -oar rspunsul c tre,uie s ne mulLumim cu cunoa@terea -eciGiei lui Du5n)2)u @i cu ?ncre-erea 0erm ?n ;ristos -eterminat -e a-e5rata cre-inL. %l respinge ?n principiu presupunerea c am putea o,ser5a la alLii, -up purtarea lor, -ac s?nt ale@i sau -amnaLi, ca pe o ?ncercare cuteGtoare -e a ptrun-e ?n tainele lui !umneGeu, ?n 5iaLa pm?nteasc cei ale@i nu se -eose,esc ?n e4terior cu nimic -e cei -amnaLi4 @i chiar @i toate e4perienLele su,iecti5e ale celor ale@i s?nt posi,ile ) ca +u4i8ri* spi; ritus s*n4i* ) @i la cei -amnaLi, cu singura e4cepLie a ?ncre-erii ?ntemeiate pe cre-inL @i care persist f<*+it)r9# $@a-ar, cei ale@i s?nt @i rm?n ,iserica ne5Gut a lui !umneGeu. Qire@te c epigonii 5lucrurile alt0el ) ?ncep?n- chiar cu &eGa ) @i mai ales mulLimea oamenilor -e r?n-. Dentru ace@tia c)rtitu4o s*+utis ?n sensul posi1 ,ilitLii -e a se recunoa@te starea -e graLie tre,uie s se 41 ri-ice la o importanL a,solut. $@a s1a ?nt?mplat c, ?n toate caGurile ?n care s1a menLinut -octrina pre-estinrii, a 0ost preGent ?ntre,area -ac e4ist semne sigure -up care s1ar putea recunoa@te apartenenLa la categoria c+))ti***# $ceast ?ntre,are a a5ut o importanL central permanent nu numai ?n e5oluLia pietismului care a aprut mai ?nt?i pe terenul ,isericii re0ormate. ?ntr1un anumit sens temporal, ca a 0cut parte constituti5 -in pietism. $tunci c?n5om analiGa ampla importanL politic @i social a -octrinei @i practicii re0ormate pri5in?mprt@ania, 5a tre,ui s re5enim ?ns @i la rolul pe care 11a Jucat ?n tot cursul secolului al XCII1lea chiar @i ?n a0ara pietismului posi,ilitatea -e a se recunoa@te starea -e graLie a in-i5i-ului, -e e4emplu, pentru ?ntre,area -ac el poate 0i a-mis la ?mprt@anie, a-ic la actul -e cult central, -ecisi5 pentru poGiLia social a participanLilor. ( 9ocuri ale 20?ntului 2pirit. N D?n la capt. ((( $le@i. 121

?n msura ?n care se punea pro,lema strii proprii -e graLie era imposi,il s se rm?n la in-icaLia lui ;al5in cu pri5ire la mrturisirea proprie a cre-inLei statornice pe care graLia o pro-uce ?n om, in-icaLie la care -octrina orto-o4 nu a renunLat42 nicio-at 4# 0ormal, cel puLin ?n principiu. ?n primul r?n-. nu putea s reali3.e3.c acest lucru practica asistenLei spirituale care a5ea -c1a 0ace. la 0iecare pas. cu chinurile create -e -octrin. %a a reGol5ai aceste -i0icultLi pe -i0erite cai.(. ?n msura in care cu acest prileJ alegerea pentru graLie nu era rcinterpretat. atenuauX @i ?n 0ona,an-onal41. se pro0ileaG -ou tipuri caracteristice -e s0aturi pentru ?ngriJirea spiritual, lipuri ?nru-ite ?ntre ele. De -e o parte se statornice@te ca 0iin- pur @i simplu o,ligatoriu ca cre-inciosul s se consi4)r) ales si s resping orice ?n-oial asupra acestui 0apt ca 0iino ?ncercare a -ia5olului4(, -eoarece un -elicii -e ?ncre-ere ?n sine este o consecinL a unei cre-inLe nc?noes<iitoare. a-ic un e0ect insu0icient ai graLiei. !eci ?.n+1pmul apostolului -e a1Li ..?ntriN propria chemare c;1 interpretat aici ca o -atorie -e a -o,?n-i ?n lupta Gilnic certitu-inea su,iecti5 pri5in- 0aptul -e a 0i ales @i a,sol5it. ?n locul smeriLilor pcto@i, crora 7uther le ?ng-uie graLia -ac ei se las ?n paGa lui !umneGeu ?ntr1o cre-inL smerit, se 0ormeaG4H acei ..s0inLiN plini -e ?ncre-ere ?n sine. pe care ?i regsim ?n comercianLii puritani tari ca oLelul -in era eroic a capita1 lismului @i ?n caGuri e4cepLionale, p?n -in Giua -e aGi. De -e alt parte ?ns s1a pus un mare accent pe 5unc* prof)sion*+, n)o8osit, ca miJloc e4celent -e 4oh65+ir) a ?ncre1 -erii ?n sine.42 %a @i numai ea alung ?n-oiala religioas @i con0er siguranLa strii -e graLie. ; munca pro0esional laic era consi-erat miJlocul potri5it pentru a reacLiona e0icient la sentimentele -e team religioas ?@i are cauGa ?ntr1un speci0ic pro0un- al sensi,ilitLii religioase culti5ate -e ,iserica re0ormat, a crei opoGiLie 0aL -e luteranism se mani0est cel mai clar ?n -octrina -espre natura cre-inLei Justi0icatoare. $ceste 122

-eose,iri s?nl analiGate4OO o,iecti5 -e 2chncc+cn,urgcr ?n 0rumosul ciclu -e prelegeri, cu at?ta 0ineLe @i cu o asemenea reLinere a luturor Ju-ecLilor -e 5aloare. ?ne?t suc1 cintele consi-eraLii care urmeaG se pot ,aGa pur @i simplu pe esenLialul -in preGentarea sa. ;ea mai pro0un- trire religioas spre care aspir e5la5ia luteran, a@a cum a e5oluat ea ?n cursul secolului al XCII1lea. Sesle unio <(^ticci* cu -umneGeirea. N $@a cum spune @i -enumirea care ?n aceast concepLie a -octrinei re0ormate este necunoscut, este 5or,a -e o simLire su,stanLial a lui !umneGeuK perceperea unei intrri reaie a -i5inului in su0letul cre-incios, ceea ce este calitati5 -e aceea@i natur cu electele contemplrii misticilor germani si care se -istinge prin caracterul su pasi5. ?n-reptai spre -orul -e +inii+) intru !umneGeu st prin inierioritatc ca pur stare -e spirit. !ar o religioGitate orientat mistic este in sine nu numai ) a@a cum @tim -in istoria 0iloGoliei ) 0oarte u@or compati,il cu un simL clar al realitLii ?n -omeniul empiricului -at. ci. -atorit re0uGului -octrinelor -ialectice, ea este a-esea suportul su -irect. =ot ast0el misliea poate s 0ie -e lolos @i in mo- in-irect unui mo- -e 5iaL raLional. Qire@te c relaLiei -intre mistic @i lume ?i lipse@te aprecierea poGiti5 a acti5itLii e4terioare, in luteranism la aceasta se a-aug 0aptul c unio 5Es+icu s1a com,inat cu un sentiment pro0un- al ne5re-niciei generate -e pcatul originar, care s pstreGe cu griJ po)nitcn+iti @uotk+kinir a cre-inciosului luteran. ?n-reptat spre smerenia @i can-oarea necesar pentru iertarea pcatelor. ?n schim, religioGitatea speci0ic re0ormat era opus at?l 0ugii c5ietiste -in lume a lui Dascal, c?l @i e5la5iei emoLionale luterane ?n-reptate e4clusi5 spre interior, pe care o respingea -e la ,un ?nceput. Intrarea real a -i5inului ?n su0letul omenesc era e4clus -atorit transcen-enLei a,solute a lui ( <nirea mistic /-e tainE. (( Isp@irea Gilnic /a pcatelorE. 12#

!umneGeu 0aL -e tot ce este omenesc, cci f6nitu5 non sst c*p*. infini0i*# ;omunitatea lui !umneGeu cu cei ce au ,ene0iciat -e graLia 2a a putut s ai, loc @i s le ptrun- ?n con@tiinL numai prin aceea c !umneGeu a *c0ion*t Qop)r*tuf: ?n ei @i c ei au -e5enit con@tienLi -e acest lucru, i-ic *c0iun)* lor a pornit -e la cre-inLa creat prin graLia iui !umneGeu, iar aceast cre-inL, la r?n-ul su, era legi1Kimat -e calitatea acelei acLiuni prin aceea c era opera lui !umneGeu. $ici ?@i gsesc e4presia -i0erenLe pro0un-e -e .lasi0icare a oricrei religioGitLi practice I1 -up criterii -e Kucernicie -ecisi5e. Cirtuosul religios se poate asigura ie starea sa -e graLie fi) simLin-u1se recipient, fi) instru1 nent al puterii lui !umneGeu. In primul caG, 5iaLa sa religioas ?nclin spre o culti5are mistic a sentimentelor, ?n ii -oilea, ca ?nclin spre o *c0iun) ascetic. 7uther era mai ipropiat -e primul tip, cal5inismul aparLinea celui -e1al tloilea. Pi re0ormatul -orea s 0ie m?ntuit so+* fi4)# !ar ntruc?t, chiar @i -up prerea lui ;al5in, toate sentimentele @i strile -e spirit simple, oric?t -e a-e5rate ar prea, i?nt ?n@eltoareI2, cre-inLa tre,uie con0irmat prin )f)ct)+) 2ale o,iecti5e, pentru ca ea s poat ser5i ca ,aG sigur !cntru c)rtitu4o s*+utis# ;re-inLa tre,uie s 0ie fi4)s Gffic*.**Di, chemarea: pentru m?ntuire s 0ie )ff)ctu*+ c*++; n1*** /e4presie -in S*(oE D)c+*i*tion:# !ac acum punem ?ntre,areaK -up c*r) roa-e poate re0ormatul s recunoasc a-e5rata cre-inL, rspunsul esteK -up mo-ul -e 5iaL al cre@tinului care ser5e@te la sporirea 1+ori)i +ui Du5n)2)u# ;e ser5e@te la aceast sporire se poate -e-uce -in 5oinLa Oa rele5at -irect prin ?i8+i) sau in-irect reGult?n- -in 0?n-uielile raLionale Dcreate -e %l ale lumii A+). n*tur*):# * 2tarea -e graLie proprie poate 0i controlat compar?n- 2tarea su0letului propriu cu cea care, -up ?i8+i), era proprie ;elor ale@i, -e e4emplu patriarhilor.II 8umai un ales are ( ;eea ceceea are s0?r@it nu poate cuprin-e ce este 0r -e s0?r@it. N ;re-inL care acLioneaG e0icace. ((( ;hemarea real /e0icaceE. 124

?ntr1a-e5r fi4)s )ffic*.DY, numai el este capa,il, prin rena@tere Ar)1)n)r*tio: @i prin s0inLirea As*nctific*tio: reGult?n- -e aici a ?ntregii sale 5ieLi, s sporeasc gloria lui !umneGeu prin 0apte realmente, nu aparent, ,une. Qiin- con@tient -e 0aptul c schim,area sa ) cel puLin con0orm caracterului su 0un-amental @i intenLiei sale statornice Apropositu5 o8o)4i)nti*)9: ) se ,aGeaG pe o IH 0orL care trie@te ?n el pentru sporirea gloriei lui !umneGeu, -eci nu este numai 5oit -e !umneGeu, ci @i e0ectuat -e !umneGeuI", el -o,?n-e@te acel ,un suprem -up care a t?nJit aceast religioGitateK certitu-inea graLiei.I9 ; aceasta poate 0i o,Linut se con0irm prin ;or. 2,1#, I.6 6ric?t ar 0i -eci -e improprii 0aptele ,une pentru a ser5i ca miJloace -e -o,?n-irc a m?ntuirii ) cci @i alesul rm?ne o 0ptur omeneasc @i tot ceea ce 0ace rm?ne la o -istanL in0init 0aL -e cerinLele lui !umneGeu ) totu@i ele s?nt -ispensa,ile ca s)5n) ale 0aptului -e a 0i ales.61 %le s?nt miJloace tehnice nu pentru a cumpra m?ntuirea, ci pentru a scpa -e teama -e a nu 0i m?ntuit. ?n acest sens, uneori ele s?nt -irect -esemnate62 ca 0iinMin-ispensa,ile pentru m?ntuireN sau poss)ssio s*+utis** este con-iLionat -e ele.6# Dractic 5or,in-, aceasta ?nseamn ?n 0on- c !umneGeu 64 ?l aJut pe acela care se aJut singur , c -eci cal5inistul, a@a cum se spune c?teo-at,6I ?@i 7cr))*2,9 el 6nsu/i m?ntuirea , mai precis c)rtitu4in)* m?ntuirii, -ar c aceast creaLie nu po*t) consta, ca ?n catolicism, -intr1o acumulare treptat -e 0apte meritorii separate, ci -intr1un *utocontro+ sistematic con0runtat p)r5*n)nt cu alternati5aK ales sau respinsS ;u aceasta am aJuns la un punct 0oarte important al consi1 -eraLiilor noastre. 2e @tie c luteranii au repro@at mereu mo-ului -e g?n-ire care se contura cu o claritate66 cresc?n- ?n ,isericile @i 6H sectele re0ormate Msancti0icareaN. Pi oric?t -e ?n-reptLit ar 0i negarea -e ctre cei atacaLi a i-enti0icrii poGiLiei lor 4o1; 1 Coina de supunere. ** Obinerea mntuirii. 12I

5*tic) cu -octrina catolic, repro@ul este moti5at -ac s?nt a5ute ?n 5e-ere consccint.-e pr*ctic) pentru 5iata -e toate Gilele a scre@tinului re0ormat -e ni5el me-iu.ON ;ci poate nu a e4istat nicio-at o 0orm mai intensi5 -e apreciere religioas a f*pt)i morale -cc?t aceea pe care cal5ini@tii au inculcal1o a-epLilor lor. !ar hotr?loarc pentru importanLa practic a acestui gen -e ..sancti0icare prin 0apte ,uneN este recunoa@terea e4act a c*+it,0i+orc*rc caracteriGau mo-ul -e 5iaL ce1i corespun-e @i ?l -eose,eau -e 5iaLa -e toate Gilele a cre@tinului me-ie5al miJlociu. $cest 0apt ar putea 0i 0ormulat apro4imati5 ?n 0elul urmtorK 7aicul catolic miJlociu -in %5ul Me-iuO1Ntria -in punct -e 5e-ere clic ?ntr1o oarecare mgur ..-e aGi pe in?ineN. ca s Gicem a@a. Mai ?nt?i el ?@i 0cea con@tiincios -atoria tra-iLional. ..Qaptele ,uneN care treceau -e aceast limit nu alctuiau neaprat o serie -e acte in4iI %II&IIC inter-epen-ente, cel puLin nu o serie -e asemenea acte integrate raLional ?ntr1un sist)5 -e 5iaL, pe care el le e4ecuta -up caG. -e e4emplu, pentru splarea unor pcate concrete sau su, in0luenLa asistenLei spirituale sau. ctre s<rsitul \ieLii. ca un lei -e prim -e asigurare. Qire@te c etica catolic era o etic ..-e intenLiiN. !ar int)ii+io concret a fi)c,rui act -etermina 5aloarea lui. Pi 0iecare act in4i(i4u*+) ,un sau ru ) era atri,uit celui care 11a 0cut, in0luenLa -estinul su temporar sau etern. &iserica se ,aGa ?ntr1o manier 0oarte realist pe 0aptul c omul nu este o unitate -eterminat a,solut uni5oc @i care tre,uie e5aluat ca atare, ci c /?n mo- normalE ?n 5iaLa lui moral el se comport a-esea 0oarte contra-ictoriu, in0luenLat -e mo,iluri a-5erse. 2igur c @i ea ?i cerca ca i-eal o schim,are principi*+, a 5ieLii. !ar tocmai aceast cerinL o atenua /pentru omul me-iuE prin unul -in principalele miJloace -e putere @i e-ucaLieK taina isp@irii a crei 0uncLie era pro0un- legat -e speci0icul cel mai intim al religiei catolice. M2coaterea lumii -e su, puterea 5rJiiNK ?n e5la5ia catolic eliminarea 5*1ici ca miJloc -e m?ntuireH nu era -us p?n la capt ca ?n cea puritan /@i ?nainte -e ea numai ?n cea 126

iu-aicE. ;atolicii O a5eau ia -ispoGiLie 1r*0i* s*cr*5)nt*+, a ,isericii lor ca ir.iJloc -e compensare a propriei imper0ecLiuniK prcoiO.i? eia un mag care s5?r@ca miracolul trans1 0ormrii @i care -eLinea puterea spiritual suprem. I te puteai a-resa cu cinL @i penitenL, el --ea ?mpcarea, speranLa -e graLie, certitu-inea iertrii @i acor-a ?n 0elul acesta a@teptata atenuare a acelei nemaipomenite t)nsiuni ?n care tria cal5inistul ?n 5irtutea -estinului inelucta,il pe care nimic rm11 putea ?m,l?nGi. Dentru acesta nu e4istau acele consolri pline -e ,un5oinL @i umanism. %l nici mcar nu puica spera s compenseGe ceasurile -e sl,iciune @i -e nesocotinL printr1o 5oinL -e ,ine sporit ?n alte ceasuri, cum puteau catolicii @i luteranii. !umneGeul cal15ini@tilor cerea alor si nu c?te o ..0apt ,unN, ci o ...sancti0icare prinUC 0apteN ri-icat la rangul -e sist)5#' 8ici 5or, -e o oscilaLie catolic autentic omeneasc ?ntre pcat, regret, cinL, iertare, un nou pcat sau -e un sol- al isp@irii prin pe-epse temporare, tic compensare a acestuia prin miJlocul -e graLie al ,isericii, pe ?ntreaga 5iaL. $st0el, practica etic a omului o,i@nuit a 0ost -eG,rat -e lipsa ci -e plan si -e sistem, -e5enino 5)tOi+, consec5ent a ?ntregului mo- -e 5iaL. 8u ?nt?mpltor -enumirea -e ..meto-i@tiN a rmas ata@at purttorilor ultimei mari reanimri a i-eilor puritane -in secolul al XCIII1lca, -up cum -enumirea semantic per0ect echi5alent -e Mprecisio1nistN a 0ost -at precursorilor lor spirituali -in secolul al XCII1lea.H# ;ci numai printr1o schim,are 0un-amental a sensului ?ntregii H4 5ieLi ?n 0iecare ceas @i ?n 0iecare 0apt se putea con0irma e0ectul graLiei ca o ?nlLare a omului -in st*+us n*tur*)9 ?n st*tus 1r*ti*)9*# CiaLa unui ,.s0?ntN era orientat spre un singur Lel transcen-ent ) m?ntuirea ) -ar toc5*i 4) *c))* era per0ect r*0ion*+i2*t, ?n lumea aceasta @i -ominat e4clusi5 -e i-eea -e a spori gloria lui !umneGeu pe pm?nt. 8icio-at principiul on5i* in ' 2tarea cu con0orm na 2tarea -e OgrauOe. 12H

5*ior)5 D)i 1+ori*5 HInu a 0ost respectat cu at?ta rigoare. !ar numai o 5iaL cluGit -e o re0lecLie constant putea s conteGe -rept -ep@ire a st*tus n*tur*+is*# Co1ito, )r1o sunf* al lui !escartes a 0ost preluat -e ctre puritanii contemporani ?n H6 aceast reinterpretare etic. $ceast raLionaliGare a con0erit e5la5iei re0ormate trstura speci0ic *sc)tic, @i, -e asemenea, a moti5at ?nru-irea ei luntricHH, precum @i opoGiLia ei speci0ic 0aL -e catolicism. ;ci 0ire@te c ce5a asemntor nu era strin catolicismului. Qr ?n-oial c asceGa cre@tin conLinea lucruri 0oarte -i0erite, at?t ca mani0estare e4terioar, c?t @i ca sens. ?n 6cci-ent, 0ormele ei supreme a5eau un caracter r*0ion*+ -eJa -in %5ul Me-iu, iar unele mani0estri ?nc -in $ntichitate. ImportanLa epocal a mo-ului -e 5iaL monahal ?n 6cci-ent, ?n opoGiLie cu monahismul oriental ) nu ?n tota1 litatea sa, ci prin tipul su general ) se ?ntemeiaG pe aceasta. ?n principiu, -eJa la 20?ntul &ene-ict, mai mult la clugrii -e la ;lunU, @i mai mult ?nc la cistercieni, ?n s0ir@it, cel mai categoric la ieGuiLi ea s1a emancipat -e 0uga haotic -in lume @i -e auto0lagelarea 5irtuoas. CiaLa monahal era ela,orat sistematic, era o 5iaL raLional, a5?nca scop -ep@irea lui st*tus n*tur*), scoaterea omului -e su, puterea instinctelor iraLionale @i -in -epen-enLa 0aL -e lume @i -e natur, supunereaH" lui supremaLiei 5oinLei -eli,erate , su,or-onarea acLiunilor lui unui ne?ncetat *utocontro+ @i *pr)ci)rii consecinLelor lor etice @i ast0el ) o,iecti5 ) e-ucarea clugrului ca tru-itor ?n sluJ,a ?mprLiei lui !umneGeu @i ) su,iecti5 ) asigurarea m?ntuirii su0letului. $ceast stp?nire -e sine *cti(, era, la 0el ca @i scopul e4erciLiilor 20?ntului IgnaLiu @i al 0ormelor celor mai ?nalte ale 5irtuLilor monahale raLionale ?n genereH9, @i principalul i-eal practic -e 5iaL al puritanismului." !ispreLul pro0un( 2tarea N natural. >?n-esc, -eci e4ist. 12"

cu care mani0estrile necontrolate @i Ggomotoase ale prelaLilor aristocraLi @i ale 0uncLionarilor se opun"1 ?n rapoartele pri5in- interogatoriile la care au 0ost supu@i martirii puritanismului calmului rece, reLinut al puritanilor este su,liniat @i -e aprecierea -e care se ,ucur autocontrolul reGer5at al celor mai no,ile tipuri -e "2 1)nt+)5*n engleG sau anglo1american. ?n lim,a ce ne este "# la ?n-em?n , asceGa puritan, la 0el ca orice alt asceG MraLionalN, ?l 0cea pe om capa,il -e a1@i menLine @i -e a a0irma Mmoti5ele constanteN, ?n special pe cele pe care ea ?ns@i le1a inculcat, 0aL -e Ma0ecteN, ?l 0orma ca MpersonalitateN ?n *c)st sens M0ormal1psihologicN al cu5?ntului. ?n opoGiLie cu unele repreGentri populare, scopul era o 5iaL luci-, con@tient, luminoas, iar o,iecti5ul cel mai urgent anihilarea nai5itLii pe care o - ,ucuria 5ieLii instinctuale. Intro-ucerea or4inii ?n 5iaLa tuturor a-epLilor era principalul 5i3+oc al asceGei. =oate aceste criterii -ecisi5e se gsesc ?n regulile monahismului catolic la 0el -e pregnant relie0ate"4, ca @i ?n principiile mo-ului -e 5iaL al cal5ini@tilor."I De aceast a,or-are meto-ic a omului ?n ?ntregul su se ,aGeaG la am,ele enorma putere -e a cuceri lumea, ?n special, ?n caGul cal5i1nismului ?n comparaLie cu luteranismul, capacitatea -e a asigura, ?n calitate -e )cc+)si* 5i+it*ns, trinicia protestantismului. De -e alt parte, este e5i-ent ?n ce const su,stanLa opo2i0i)i -intre asceGa cal5inist @i cea me-ie5alK ?n renunLarea la consi+i* )(*n1)+ic** @i, implicit, ?n trans0or1 marea asceGei ?ntr1o asceG pur laic. Pi aceasta nu pentru c ?n ca-rul catolicismului 5iaLa Mmeto-icN s1ar 0i limitat la chiliile m?nstire@ti. 8u acesta a 0ost caGul nici ?n teorie, nici ?n practic. 21a mai rele5at 0aptul c, ?n ciu-a unei mai accentuate so,rietLi etice a catolicismului, o 5iaL lipsit -e un sistem etic nu atinge ) nici ?n 5iaLa laic ) i-ealurile cele mai ?nalte pe care el le1a realiGat."6 !e ( $-unri e5anghelice . 129

e4emplu, or-inul terLiarilor al 20?ntului Qrancisc a 0ost o ampl ?ncercare ?n -irecLia impregnrii cu ascetism a 5ieLii -e toate Gilele @i, -up cum se @tie, nu a 0ost singura. !esigur c lucrri ca I5it*tio Christi -emonstreaG tocmai prin puternica lor in0luenL cum a 0ost perceput mo-ul -e 5iaL prop5-uit ?n ele ca ce5a sup)rior 0aL -e minimul moralitLii coti-iene @i c aceasta -in urm nu putea 0i msurat cu etaloanele -e care -ispunea puritanismului. Pi pr*ctic* unor instituLii ,iserice@ti, ca, ?n primul r?n-, aceea a in-ulgenLei, care @i -in acest moti5 nu a 0ost consi-erat ?n epoca Re0ormei ca un a,uG peri0eric, ci ca un preJu-iciu 0un-amental, tre,uia s se ?ncruci@eGe mereu cu principiile asceGei sistematice laice. *otr?tor era ?ns 0aptul c omul care tria prin e4celenL meto-ic, ?n sens religios, rm?nea totu/i nu5*i c,=u1,ni+, c -eci asceGa, cu c?t punea mai mult stp?nirc pe in-i5i-, cu at?t ?l ?n-eprta mai mult -e 5iaLa -e toate Gilele, -eoarece 5iaLa speci0ic pioas consta tocmai ?n 4)p,/ir)* moralitLii laice."H 7uther a ?nlturat acest lucru nu ca simplu e4ecutant al 5reunei Mten-inLe e5oluti5eN, ci pornin- -e la ni@te e4perienLe pur personale, -e alt0el eGit?n- la ?nceput ?n ceea ce pri5e@te consecinLele practice @i 0iin- apoi ?mpins mai -eparte -e situaLia po+itic,, iar cal5inismul 11a preluat pur @i simplu -e la cl.ss Dentru genul -e religioGitate al acestuia, consi-erarea -e ctre 2e,astian Qranc+ a importanLei Re0ormei ?n 0aptul c fi);c*ic cre@tin ar tre,ui s 0ie clugr tot timpul 5ieLii Linea ?ntr1a-e5r -e mieGul pro,lemei. ?n 0aLa 0lu4ului -e asceG -in 5iaLa coti-ian laic s1a ?nlLat un -ig, iar 0irile cu puternice ?nclinaLii spre austeritate, care p?n acum 0urni1 Gaser monahismului pe cei mai ,uni repreGentanLi ai si, erau acum silite s urmreasc i-ealurile ascetice 6n 5iaLa pro0esional laic. !ar in cursul -eG5oltrii sale, cal5inismul a a-ugat ce5a poGiti5K i-eea necesitLii -e a confir5* "9 cr)4in0* ?n 5iaLa pro0esional laic. ?n 0elul acesta, el a -at unor pturi mai largi -e 0iri cu ?nclinaLii religioase un i58o+4 po2iti( spre asceG. Drin ancorarea 1#

eticii sale ?n -octrina pre-estinrii, ?n locul aristocraLiei spirituale a clugrilor -in a0ara @i -e -easupra lumii9 , cal5inismul a intro-us 6n lume o aristocraLie spiritual a s0inLilor pre-estinaLi -e !umneGeu -in eternitate, o aristocraLie care. prin al ei ch*r*ct)r in4)+)8i+is*', este -esprLit -e restul omenirii -amnate pentru eternitate printr1o prpastie ?n principiu -e netrecut. $ceast aristocraLie este, prin 0aptul c nu poate 0i 5Gut, mai ?nspim?nttoare91 -ec?t clugrul me-ie5al care era 5Gut trinseparat -e lume. 8oua prpastie a5ea un impact asupra tuturor senti1 mentelor sociale. ;ci acestei stri -e graLie -i5in a celor ale@i, -eci s0inLi, i se potri5ea, a5?n- ?n 5e-ere pcatul aproapelui, nu o ?ng-uitoare ?nclinaLie -e a1i -a aJutor lu?n- ?n consi-erare e4istenLa propriei sl,iciuni, ci ura @i -ispreLul 0aL -e ci ca -u@man al lui !umneGeu care poart semnul -amnrii 5e@nice.92 $cest mo- -e a simLi era apt -e o asemenea ampli0icare, ?ne?t ?n unele caGuri putea -uce la 0ormarea -e s)ct)# $ceasta se ?nl?mpla atunci c?n) a@a cum a 0ost caGul la curentele Min-epen-entisteN -in secolul al XCII1lca) a-e5rata cre-inL cal5inist, potri5it creia gloria lui !umneGeu cere ca cei -amnaLi s 0ie ?nchinaLi legii prin ,iseric, era -ep@it -e con5ingerea c ar 0i o o0ens a-us lui !umneGeu, -ac ?n turma 7ui s1ar alia un ncrenscut @i acesta ar participa la sacramente sau chiar, 0iinangaJat ca pre-icator, le1 ar o0icia.9# ?nlr1un cu5?nt, atunci c?nconceptul -onatist -e ,iseric a aprut ca urmare a i-eii -e con0irmare, a@a cum a 0ost caGul ,apti@tilor cal5ini@ti. ;hiar @i acolo un-e i-eea c 0ormarea -e secte ar 0i con-iLia unei ,iserici MpureN, comunitate a celor con0irmaLi ca renscuLi, nu a 0ost -us p?n la capt, au reGultat 5ariate 0ormulri ale statutului ,isericii -in ?ncercarea -e a separa cre@tinii renscuLi -e cei nerenscuLi, nematuri pentru sacramente. Drimilor ar tre,ui s li se ( =rsturi -e ne@ters. 1#1

reGer5e regimul -e mem,ri ai ,isericii sau s li se asigure o alt poGiLie pri5ilegiat @i s se a-mit numai pre-icatori renscuLi.94 Qire@te c norma 0erm a acestui regim -e 5iaL ascetic, -up care putea s se orienteGe permanent @i -e care e5i-ent a5ea ne5oie, a -e5enit ?i8+i*# !in M,i,liocraLiaN a-eseori menLionat a cal5inismului, pentru noi este important 0aptul c H)chiu+ T)st*5)nt, 0iin- la 0el -e inspirat ca @i cel Nou ?n ceea ce pri5e@te normele sale morale, ?n msura ?n care ele nu erau -estinate ?n mo- e5i-ent numai con-iLiilor istorice ale iu-aismului sau nu au 0ost a,rogate e4pres -e ;ristos, este +* f)+ -e 5ala,il ca @i Nou+ T)st*; 5)nt# =ocmai pentru cr)4incio/i legea era -at ca norm9I i-eal, 5ala,il, -e@i nu se putea aJunge cu a-e5rat la ea nicio-at, ?n timp ce, -impotri5, 7uther lu-ase ) iniLial ) +i8)rt*t)* 0aL -e ro,ia legii ca un pri5ilegiu -i5in al cre-incio@ilor.96 %0ectul ?nLelepciunii -e 5iaL e,raice -i5in1intime @i totu@i per0ect luci-e, 0i4ate ?n crLile cele mai citite -e puritaniK Pi+4)+) +ui So+o5on @i unii psalmi, se simte ?n toat atitu-inea lor 0aL -e 5iaL. Mai ales caracterul r*0ion*+: ?n,u@irea laturii mistice, ?n general a celei s)nti5)nt*+) a reliogioGitLii, a 0ost e4plicat ?nc -e 2an0or-9H @i, pe ,un -reptate, prin in0luenLa H)chiu+ui T)st*5)nt# $cest raLionalism al H)chiu+ui T)st*5)nt, ?n mare msur mic1,urgheG tra-iLionalist, era ?nsoLit nu numai -e 5igurosul patos al pro0eLilor @i al multor psalmi, ci @i -e componente care ?nc ?n %5ul Me-iu au o0erit puncte -e spriJin pentru -eG5oltarea unei anumite religioGitLi a sentimentelor.9" $@a-ar, caracterul 0un-amental propriu al cal5inismului, @i anume cel ascetic, a selectat @i asimilat componentele cu care se ?nru-ea @i -in e5la5ia H)chiu+ui T)st*5)nt# $cea sistematiGare a mo-ului -e 5iaL etic, pe care asceGa protestantismului cal5inist o a5ea ?n comun cu 0ormele raLionale ale 5ieLii or-inelor catolice, se mani0est pur e4terior prin mo-ul ?n care MautenticulN cre@tin puritan 1#2

?@i contro+* continuu starea -e graLie.99 % -rept c Jurnalul religios ?n care se ?nregistrau continuu sau su, 0orm -e ta,el pcatele, ispitele @i progresele spre graLie era comun e5la5iei mo-ern1catolice create ?n primul r?n- -e ieGuiLi /?n special ?n QranLaE, ca @i cercurilor ultraGeloase ale ,isericii re0ormate.1 !ar, ?n timp ce ?n catolicism Jurnalul ser5ea la completitu-inea spo5e-aniei sau pentru a o0eri unui 4t)ct)ur 4) M 'P5) ,aGa pentru cluGirea autoritar a cre@tinului respecti5 /-e cele mai multe oriE a cre@tinei, cre@tinul re0ormat ?l 0olosea Mpentru a1@i lua sin1ur pulsulN. !ocumentul este menLionat -e cei mai importanLi teologi morali@ti, un e4emplu clasic 0iin- conta,ilitatea ta,elar1statistic a lui &enJamin Qran+lin ?n care acesta ?@i ?nregistra progresele ?n 1 ceea ce pri5e@te -i0eritele 5irtuLi. 1 De -e alt parte, 5echea imagine me-ie5al /chiar @i anticE cu pri5ire la conta,ilitatea -i5in este co,or?t la &unUan p?n la lipsa -e ,un1simL ?n care relaLia -intre pctos @i !umneGeu este comparat cu cea -intre client @i ,canK cine a aJuns o -at s 0ie -atornic nu 5a plti cu c?@tigurile sale -ec?t cel mult 1 -o,?nGile, -ar nicio-at capitalul. 2 Duritanul -e mai t?rGiu urmrea comportamentul lui !umneGeu la 0el ca pe al su, 5G?n- m?na acestuia ?n toate e5enimentele 5ieLii. Pi, spre -eose,ire -e -octrina autentic a lui ;al5in, el @tia -e ce !umneGeu a luat cutare sau cutare msur. 20inLirea 5ieLii putea ast0el s a-opte aproape caracterul unei a0aceri.1 # ;onsecinLa acestei 5)to4ici -e rostuire etic a 5ieLii pe care cal5inismul a impus1o ?n contrast cu luteranismul a 0ost o cre@tiniGare penetrant a ?ntregii e4istenLe. Dentru a ?nLelege corect genul -e in0luenL a cal5inismului, tre,uie s a5em mereu ?n 0aLa ochilor 0aptul c aceast 5)to4ic,, era hotr?toare pentru in0luenLarea 5ieLii. De -e o parte, -e aici reGult c numai *c)*st* preciGare a meto-ei putea s e4ercite aceast in0luenL, -ar, pe -e alt parte, c @i alte mrturisiri, -ac impulsurile lor etice erau ?n acest punct -ecisi5 /i-eea -e con0irmareE acelea@i, tre,uiau s acLioneGe ?n aceea@i -irecLie. 1##

D?n aici nc1am a0lat pe terenul religioGitLii cal5iniste @i, ca atare, am consi-erat -octrina pre-estinrii ca ,aG -ogmatic a eticii puritane ?n sensul unui mo- -e 5iaL etic, raLionaliGat meto-ic. $cest lucru s1a ?nt?mplat pentru c in0luenLa acestei -ogme a ptruns -eparte, -incolo -e cercurile gruprii religioase care s1a menLinui ?n toate pri5inLele strict pe terenul lui ;al5in, a-ic al Mprcs,ilerie1nilorN, ca piatr unghiular a -octrinei re0ormate. 6 conLinea nu numai -eclaraLia in-epen-entist -e la 2a5oU -in 16I", ci @i %*ns)r4 &no++(s Conf)ssion ,aptist, -in 16"9. ?n ca-rul meto-ismului. 9ohn WcsleU. marele talent organiGatoric al mi@crii sale, era a-ept al caracterului uni5ersal al graLiei, iar marele agitator al primei generaLii -e meto-i@ti @i pre-icatorul ei cel mai consec5ent, White0icl-. la 0el ca @i cercul -in Jurul 7a-U1ei *unting-on. ?ntr1un timp -estul -e in0luent, erau a-epLi ai ..particularismului graLieiN. ?n gran-ioasa ei unitate, aceast -octrin a ?ntreLinut ?n epoca cea mai cumplit a secolului al XCII1lea ?n r?n-urile repreGentanLilor militanLi ai M5ieLii s0inteN i-eea -e a 0i unealt a lui !umneGeu @i e4ecutantul poruncilor sale pro5i-enLiale1 4. a pre5enit ast0el pr,u@irea prematur la con-iLia unei recoman-ri utilitariste a sancti0icrii prin 0apte ,une cu o orientare e4clusi5 pm?nteasc, care nu ar 0i 0ost nicio-at ?n stare -e asemenea imense sacri0icii -e -ragul unor scopuri ncraLionale @i i-eale. Iar legarea cre-inLei ?n norme necon-iLionat 5ala,ile -e un -eterminism a,solut @i o transcen-enL -es5?r@it a supra1 senGualului, legare pe care a generat1o ?ntr1o 0orm genial, era ?n acela@i timp ) ?n principiu ) cu mult mai Mmo-ernN -ec?t -octrina mai apropiat -e sentiment, mai ,l?n-, care ?l supunea @i pe !umneGeu legii morale. !ar, mai ?nainte -e toate, a@a cum 5a reie@i tot mereu, i-eea -e confir5*r), care este 0un-amental pentru consi-eraLiile noastre ca punct -e pornire psihologic al moralitLii meto-ice, tre,uia stu-iat ?n Mcultura purN tocmai pe e4emplul -octrinei alegerii prin graLie @i al importanLei acesteia 1#4

pentru 5iaLa coti-ian. 8oi tre,uia s pornim -e la aceast -octrin ca 0orma ei cea mai consec5ent, -at 0iin- c aceast i-ee, ca schem a legturii -intre cre-inL @i moralitate, 5a re5eni mereu, ?n aceea@i msur, la celelalte 5ariante pe care Ic 5om e4amina. ?nluntrul protestantis1 mului, consecinLele pe care )* tre,uie s le ai, la primii ei a-epLi pentru o ?ntocmire ascetic a mo-ului -e 5iaL repreGint antiteGa principi*+, a neputinLei morale /rela1 ti5eE a luteranismului. 'r*ti* *nrissi8i+is* luteran, care putea 0i rec?@tigat oric?n- prin cinL a-?nc, nu conLinea, e5i-ent, nici un im,olpentru ceea ce este at?t -e important pentru noi aici. ca pro-us al protestantismului asceticK ?n 5e-erea unei ?ntocmiri sistematice raLionale a ?ntregii 5ieLi etice.1 I ;a atare, cre-inLa luteran a lsat ne@tir,it 5italitatea natural a acLiunii instinctuale @i a 5ieLii sentimentale nai5e. lipsea orice im,ol- pentru un autocontrol constant @i, implicit, pentru o reglementare, potri5it unui p+*n# a 5ieLii proprii, a@a cum a5ea lugu,ra -octrin a cal15inismului. >eniul religios, ca 7uthcr, tria 0iresc ?n aceast atmos0er -e -eschi-ere nest?nJenit spre lume @i, at?ta timp c?t ?l Lineau aripile, 0erit -e primeJ-ia -e a rec-ea ?n st*tus n*tur*+is# Iar acea 0orm -e pietate s0ioas, -elicat @i plin -e o simLire speci0ic, care a ?mpo-o,it multe -in tipurile cele mai ?nalte ale luteranismului, ?@i gse@te rareori, la 0el ca moralitatea li,er -e orice lege, o paralel pe terenul puritanismului autentic, mai -egra, ?ns pe cel al anglicanismului ,l?n- al unor *oo+er, ;hillingsYorth @.a. !ar pentru luteranul o,i@nuit, chiar @i pentru cel 5re-nic, nu era nimic mai sigur -ec?t ca el s 0ie ?nlLat -in st*tus n*tur*+is numai temporar, at?t timp c?t -ura e0ectul unei spo5e-anii sau al unei pre-ici. 2e cuno@teau ,ine -eose,irea net pentru contemporani ?ntre stan-ar-ul etic al curLilor princiare re0ormate1 @i cel al curLilor princiare luterane 6 un-e a-esea ,eLia @i cruGimea erau la loc -e cinste, ( >raLia care poate 0i pier-ut. 1#I

precum @i neputinLa clerului luteran ce pre-ica o cre-inL pur ?n comparaLie cu mi@carea ascetic a ana,aptismului. ;eea ce se consi-era -rept M,l?n-eLeN @i MnaturaleLeN german ?n opoGiLie cu atmos0era anglo1american ) merg?n- p?n la 0iGionomiile oamenilor ), care p?n @i astGi se a0l su, in0luenLa ?nt?rGiat a nimicirii temeinice a puritLii lui st*tus n*tur*+is, @i ceea ce ?l @ocheaG pe german ?n aceast atmos0er ca 0iin- ?ngustime, lips -e li,ertate @i constr?ngere interioar ) acestea s?nt contra-icLii ale mo-ului -e 5iaL care ?@i au o,?r@ia ?n impregnarea 5*i r)4us, a 5ieLii cu asceG prin luteranism, spre -eose,ire -e cal5inism. ?n aceste sentimente ?@i gse@te e4presia antipatia Momului -e lumeN 0r i-ei preconcepute 0aL -e asceG. !atorit -octrinei sale pri5in- graLia, luteranismului i1a lipsit impulsul psihologic pentru un mo- -e 5iaL sistematic, care ?i impune o organiGare raLional. ;a atare, acest impuls, care con-iLioneaG caracterul ascetic al cre-inLei, put)* fi, 0r ?n-oial, generat -e moti5e reli1 gioase -i0erite, a@a cum 5om 5e-ea ?n-atK -octrina cal5inist a pre-estinrii nu era -ec?t un* -in posi,ilitLi. =otu@i, ne1am con5ins c, ?n 0elul ei, ea nu numai c a pro-us urmri e4trem -e originale, -ar a a5ut @i o e0icienL psihologic cu totul ie@it -in comun.1 H ?n acest sens, mi@crile ascetice 3Jecal5iniste, pri5ite e4clusi5 -in punctul -e 5e-ere al moti5rii religioase a asceGei lor, apar ca 0orme *t)nu*t) ale consec5enLei luntrice a cal5inismului. !ar @i ?n -eG5oltarea istoric real, ?n cele mai multe caGuri, chiar -ac nu ?n toate, 0orma re0ormat a asceGei era 0ie imitat -e cele mai multe mi@cri ascetice, 0ie, ?n situaLia ?n care a-opta principii care se a,teau sau -ep1 @eau pe cele cal5iniste, acestea -in urm erau utiliGate spre comparaLie sau completare. ?n caGurile ?n care, ?n po0i-a unei 0un-amentri -e alt natur a cre-inLei, era preGent aceea@i consec5enL ascetic, aceasta era -e regul urmarea st*tutu+ui ,isericii -espre care 5om 5or,i ?ntr1 un alt conte4t.1 " 1#6

?n orice caG, -in punct -e 5e-ere istoric, i-eea pre-estinrii a constituit punctul -e pornire pentru curentul ascetic -enumit -e o,icei MpietismN. ?n msura ?n care aceast mi@care s1a menLinut ?n ca-rul ,isericii re0ormate, este aproape imposi,il s se traseGe o limit ?ntre cal5i1ni@tii pieti@ti @i cei nepieti@ti.1 9 $proape toLi repreGentanLii categorici ai puritanismului au 0ost socotiLi ocaGional pieti@ti @i se poate susLine 0oarte ,ine o concepLie potri5it creia toate acele legturi ?ntre pre-estinare @i i-eea -e con0irmare, ?mpreun cu interesul care le st la ,aG ?n ceea ce pri5e@te -o,?n-irea lui Mcertitu-o salutisN, a@a cum s1a artat mai sus, s?nt o continuare pietist a -octrinei autentice a lui ;al5in. ReapariLia unor grupuri ascetice ?n interiorul unor comunitLi re0ormate a 0ost ?nsoLit cu regu1 laritate, mai ales ?n 6lan-a, -e o re5enire a -octrinei pre-estinrii temporar -at uitrii sau 11 atenuat. !e aceea, pentru $nglia nu se o,i@nuie@te s se utiliGeGe conceptul -e MpietismN. !ar @i pietismul continental re0ormat /-in Arile -e 9os @i -in regiunea Rinului in0eriorE a 0ost, cel puLin ?n ceea ce pri5e@te esenLa sa, e4act ca @i religioGitatea lui &aileU, ?n primul r?n- o accentuare a asceGei re0ormate. $ccentul hotr?tor pus asupra lui pr*.is pi)t*tis* era at?t -e puternic, ?nc?t orto-o4ia -ogmatic a trecut pe planul al -oilea, pr?n- c?teo-at cu totul in-i0erent. <neori pre-estinaLii puteau 0i acuGaLi -e unele erori -ogmatice tot at?t -e ,ine ca @i -e alte pcate, iar e4perienLa a artat c numero@i cre@tini, total neiniLiaLi ?n teologia -i-actic, pro-uceau roa-e -intre cele mai 5iGi,ile ale cre-inLei, ?n timp ce, pe -e alt parte, a ie@it la i5eal c simpla cunoa@tere teo1 logic nu a-ucea nici-ecum cu sine certitu-inea ?n ceea ce pri5e@te con0irmarea cre-inLei.111 !eci alegerea nu putea 0i con0irmat prin cuno@tinLe teologice.112 !e aceea, pietismul caracteriGat printr1o a-?nc ne?ncre-ere 0aL -e ,iserica teologilor11#, -in care ?ns a continuat s 0ac parte ( Dracticarea pietLii. 1#H

o0icial, a ?nceput s1i a-une in Mcon5cnticuleNN4 ) ceea ce ?i este caracteristic ) pe a-epLii principiului ..pra4is piclatisN @i s1i iGoleGe -e lume. %l -orea s co,oare ,iserica ne5Gut a s0inLilor pe pm?nl @i s1o 0ac s 0ie 5Gut, 0r ?ns a merge p?n acolo ?nc?t s 0ormeGe secte, -orea s -uc ?n aceast comunitate 0erit -e in0luenLele lumii o 5iaL orientat ?n toate amnuntele -up 5oia lui !umneGeu @i s rm?n ast0el sigur -e propria sa rena@tere, chiar @i ?n ceea ce pri5e@te semnele e4terioare Gilnice ale 0elului -e 5iaL. Ecc+)sio+** a-e5raLilor con5ertiLi 5oia -eci ca, printr1o asceG sporit ) acest lucru era -e asemenea comun oricrui pietism speci0ic ). s ai, ?nc aici, pe pm?nt, prin m?ntuirc. comuniunea lui !umneGeu. $ceast -in urm aspiraLie a5ea ce5a luntric, ?nru-ii cu !ituu 5(stic* luteran @i -ucea a-eseori la o culti5are mai insistent a laturii )5o0ion*+) a religiei -cc?t era, ?n mo- normal, propriu cre@tinului re0ormat me-iu. ?n msura ?n care prerile no*str) s?nt 5rc-,,ice -e luat ?n seam, pe 0on-ul ,isericii re0ormate, *c)*st* ar 0i caracteristica 0un-amental a MpietismuluiN. ;ci acel moment emoLional iniLial, strin e5la5iei cal5iniste, -ar a5?n- o luntric ?nru-ire cu anumite 0orme -e religioGitate me-ie5al, ?mpingea religioGitatea practic pe 0ga@ul m?ntuirii pe acest pm?nt. ?n locul luptei ascetice pentru asigurarea ei ?n 5iitorul -e -incolo. ;u acest prileJ, latura emoLional put)* s cunoasc o asemenea ampli0icare, ?nc?t mani0estarea cre-inLei s ia o 0orm -e1a -reptul isteric @i atunci se aJungea la acea alternanL, cunoscut -in numeroase e4emple -e origine ne5ropatic, ?ntre stri semicon@tiente -e e4taG religios @i perioa-e -e e4tenuare ner5oas, simLite ca M?n-eprtri -e !umneGeu, al cror )f)ct era tocmai contrariul -isciplinei luci-e @i se5ere ?n care ?l atrgea pe om 5iaLa s0?nt sistematiGat a puritanilorK o sl,ire a acelor Minhi,iLii(( care ocroteau personalitatea raLional a 1#"

cal5inistului 0aL -e Ma0ecteN.N( =ot ast0el, -in punct -e 5e-ere )5o0ion*+, i-eca cal5inist -e -amnare a ceea ce Line -e 0ptur putea s se realiGeGe la ni5el )5o0ion*+ ) -e e4emplu ?n a@a1 numitul ..sentiment al nimicnicieiN ) @i s -uc la anihilarea puterii -e acLiune ?n 5iaLa pro0esional.1NO !e asemenea, @i i-eca -e pre-estinare put)* s se trans0orme ?n 0atalism, -ac ca ) ?n opoGiLie cu ten-inLele autentice ale religioGitLii cal5iniste raLionale ) ar 0i -e5enit o,iectul unei aproprieri -e -ispoGiLie @i senti1 mente.NH Pi. ?n s0ir@it, ten-inLa -e iGolare -e lume a m?n1tuiLilor. -ac sentimentele -e5eneau 0oarte put)rnic), * putut s con-uc la un 0el -e organiGaLie o,@teasc monahal cu caracter scmicomunisl. a@a cum a realiGat ?n repetate r?n-uri pictismul. chiar @i 1 ls?n interiorul ,isericii re0ormate. !ar at?la timp c?l acest e0ect e4trem con-iLionat -e acea culti5are a )5o0ion*+ii*iii nu a 0ost realiGat, iar pietismul re0ormat a tins -eci s se asigure -e m?ntuirc ?n ca-rul 5ieLii prof)sion*+) laice, e0ectul practic al principiilor pietiste nu a 0ost -cc?t un control ascetic @i 5*i strict al mo-ului -e 5iaL asupra prolesici @i o @i mai soli- ancorare a eticii pro0esionale in religie, -ecil putea s -eG5olte simpla Monora,ilitateN laic o,i@nuit a cre@tinilor re0ormaLi consi-erat -e pieti@tii Mriguro@iN -rept cre@tinism -e rangul al -oilea. $ristocraLia religioas a m?ntuiLilor care a5ansa pe primul plan ?n -eG5oltarea asceGei re0ormate, cu at?l mai mult cu c?t aceasta era luat mai ?n serios, a 0ost ulterior organiGat 5oluntarist, a@a cum s1a ?nt?mplat ?n 6lan-a, su, 0orma constituirii -e con5enticule ?n interiorul ,isericii, ?n timp ce ?n ca-rul puritanismului engleG ea a generat, ?n parte, ten-inLa -e separare 0ormal ?n organiGarea ,isericii ?ntre cre@tini acti5i @i cre@tini pasi5i @i, ?n parte, a@a cum am artat mai sus, -e 0ormare a unor secte. !eG5oltarea pietismului 1)r5*n legat -e numele lui 2pener, Qranc+e @i \inGen-or0 @i situat pe terenul luteranis1mului ne ?n-eprteaG -e tr?mul -octrinei pre-estinrii. @ar aceasta nu ?nseamn neaprat ?n-eprtarea -in s0era 1#9

acelor raLionamente a cror culme o repreGenta aceast -octrin ca -e pil- in0luenLarea lui 2pener -e ctre pie1tismul anglo1olan-eG pe care a mrturisit1o el ?nsu@i @i care a ie@it la i5eal, -e e4emplu, ?n lectura lui &aileU 119 ?n primele sale con5enticule. ?n orice caG, pentru criteriile noastre speciale, pietismul nu ?nseamn -ec?t penetrarea 5o4u+ui 4) (i*0, culti5at @i controlat meto-ic, a-ic *sc)tic, 12 @i ?n s0erele religioGitLii necal5iniste. !ar lute1ranismul nu putea -ec?t s perceap aceast asceG raLional ca pe un corp strin, iar lipsa -e consec5enL a -octrinei pietiste germane era urmarea -i0icultLilor care reGultau -e aici. ?n scopul unei 0un-amentri -ogmatice a mo-ului -e 5iaL religios sistematic, 2pener com,in raLionamente luterane cu caracteristica speci0ic re0ormat a 0aptelor ,une ca atare s5?r@ite Mcu intenLia -e a17 1+orific* pe !umneGeuN121 @i cu cre-inLa, a5?n- @i ea reGonanLe re0ormate, ?n posi,ilitatea ca cel renscuLi s poat aJunge ?ntr1o msur relati5 la pet?ecLiune cre@tin.122 7ipsea ?ns consec5enLa teoriei. 2pener, puternic in0luenLat -e mistici12#, a ?ncercat. ?ntr1o 0orm -estul -e 5ag, -ar esenLialmente luterana mai mult s -escrie -ec?t s 0un-amenteGe caracterul sistematic al mo-ului -e 5iaL cre@tin, esenLial @i pentru pietismul su. el nu a -e-us c)rtitu4o s*+utis -in sancti0icare, ci a ales124, ?n locul i-eii -e con0irmare, legtura luteran /-e care am amintit mai susE nu prea str?ns cu cre-inLa. !ar, at?ta timp c?t elementul ascetic1raLional al pietismului ?@i pstra superioritatea asupra laturii emoLionale, i-eile importante pentru concepLia noastr s1au impus mereu, @i anumeK 1. -eG5oltarea meto-ic a s0inLeniei proprii spre o ?ntrire @i per0ecLionare tot mai ?nalt, controla,il ?n raport cu +)1)*, ar 0i un in-iciu al strii -e graLie12I @i 2. pro5i-enLa -i5in *r *c0ion* asupra celor Mast0el per0ecLionaLiN ?n sensul c !umneGeu le - semnele 2ale, -ac ei a@teapt 126 cu r,-are @i cu re0lecLie meto-ic. !e asemenea, @i pentru $. *. Qranc+e acti5itatea pro0esional era miJlocul ascetic prin 14

e4celenL.12H Dentru el era tot at?t -e sigur ca @i pentru puritani c !umneGeu ?nsu@i ?i ,inecu5?nteaG pe ai 2i prin succesul ?n munc. Dietismul @i1a creat ca surogat al M-u,lei hotr?riN repreGentri care au impus ?ntr1o 0orm ?n esenL asemntoare, numai c mai ,l?n-, o aristocraLie a renscuLilor12" ,aGat pe graLia -eose,it a lui !umneGeu cu toate consecinLele psihologice -escrise mai sus pentru cal5inism. !intre acestea 0ace parte, -e e4emplu, a@a1Gisul MterminismN129 imputat pietismului ?n general -e ctre a-5ersari /e a-e5rat, pe ne-reptE, a-ic presupunerea c graLia este o0erit uni5ersal, -ar 0iecruia 0ie numai o singur -at ?ntr1un moment ,ine -eterminat al 5ieLii1#sale, 0ie c?n-5a pentru ultima oar. ;elui care a pier-ut acest moment uni5ersalismul graLiei nu ?i mai era -eci -e nici un 0olosK era ?n aceea@i situaLie cu cel trecut cu 5e-erea -e !umneGeu ?n -octrina cal5inist. Drin e0ectul ei, aceast teorie se apropie -estul -e mult, -e e4emplu, -e presupunerea, a,stras -e Qranc+e -in triri personale @i larg rs1p?n-it ) s1ar putea spune pre-ominant ) ?n pietism, c graLia s1ar putea impune numai ?n ?mpreJurri unice @i speciale -up 1#1 o anterioar Mlupt pentru cinLN. !at 0iin- c, -up prerea pieti@tilor, nu oricine a5ea calitLi pentru o asemenea trire, cel care, ?n po0i-a aplicrii meto-ei -e asceG in-icate -e pieti@ti, nu a cunoscut aceast trire, era consi-erat -e ctre cei renscuLi un cre@tin pasi5. De -e alt parte ?ns, crearea unei 5)to4) pentru pro5ocarea Mluptei pentru cinLN a5ea ca e0ect 0aptul c @i -o,?n-irea graLiei -i5ine era un o,iect al acLiunii umane r*0ion*+)# ?n acest aristocratism al graLiei ?@i au originea reGer5ele ?ntreLinute 0aL -e spo5e-ania con0i-enLial, nu -e toLi ) -e e4emplu, nu @i -e Qranc+e ), totu@i -e mulLi pieti@ti @i mai ales -e 4uho(nicii pieti@ti, a@a cum arat numeroasele ?ntre,ri a-resate lui 2pener, reGer5e care au a5ut o contri,uLie la suprimarea ei @i ?n luteranism. ;ci )f)ctu+ 5iGi,il al graLiei o,Linute prin isp@ire @i con-uit s0?nt 141

tre,uia sZ hotrasc ?n legtur cu a-misi,ilitatea a,sol5irii -e pcate. ;a atare, era imposi,il s te mulLume@ti cu o simpl con+htio' pentru a o o,Line.1#2 9u-ecata -e sine religioas a lui Nin2)n4orf, -e@i ?ncepuse s @o5ie ?n 0aLa atacurilor orto-o4iei, se re5rsa mereu ?n i-eea -e ..unealtNO. !e alt0el ?ns, concepLia acestui straniu M-iletant religiosN, cum ?l nume@te Ritschl, suport greu o interpretare lipsit -e echi5oc ?n pro,lematica ce ne intereseaG.1## %l personal s1a -eclarat ?n repetate r?n-uri ca repreGentant al tropului paulin1luteran 65potri(* celui Mpiclist1iaco,i0 care s1ar Line prea str?ns -e =c1c# !ar comunitatea 0raLilor mora5i @i practicile ei. pe care el le a-mitea ?n po0i-a accentului pe care ?l punea1#4 mereu pe apartenenLa sa la lutcranism @i pe care le promo5a, s1a situat ?n protocolul notarial -in 12 august 1H29 pe o poGiLie care corespun-ea ?n marc msur aristocraLiei cal5iniste a s0inLilor.112 Mult -iscutatul trans0er al 0uncLiei -e -ecan asupra lui ;risios ?n 12 noiem,rie 1H41 a e4primat ce5a asemntor. 7a care se a-uga 0aptul c, -in cei trei tropi ai comunitLii 0raLilor mora5i, cel cal5inist @i cel mora5 erau -in capul locului orientaLi ?n esenL spre etica pro0esional protestant. \inGen-or0 s1a pronunLat, -e asemenea, ?ntr1un spirit a,solut puritan 0aL -e 9ohn WesleU ?n sensul c. chiar -ac cel Justi0icat nu se r)cuno*/t) singur, *+0ii ar putea s1i r)cuno*sc, Justi0icarea -up mo-ul su -e 5iaL.l#0' !ar, pe -e alt parte, ?n e5la5ia speci0ic comunitLii -e la *errnhut a 0raLilor mora5i momentul emoLional se plaseaG pe primul plan, ?ncere?n- ?n mo- special la \inGen-or0 s anuleGe mereu1#H ten-inLa ctre sancti0icarea ascetic ?n sens puritan @i s impun sancti0icrii prin 0apte ,une o orientare luteran.1#" !e asemenea, su, in0luenLa respingerii con5enticulelor @i a menLinerii practicii spo5e-aniei, s1a -eG5oltat o legtur g?n-it esenLialmente ?n spirit luteran -e me-iere a m?ntuirii prin O DocinL. 142

s0intele sacramente. Drincipiul GinGen-or0ian potri5it cruia sinceritatea sentimentului religios este criteriul autenticitLii sale, la 0el, -e e4emplu, ca @i utiliGarea tr*1)rii +* sor0i ca miJloc -e re5elare a 5oinLei lui !umneGeu au acLionat at?t -e puternic ?mpotri5a raLionalismului mo-ului -e 5iaL, ?ne?t, pe ansam,lu, elementele emoLionale antiraLionale ale e5la5iei comunitLii -e la *errnhut a 0raLilor mora5i au a5ut ?n s0era -e in0luenL a contelui1#9 o putere mult mai mare -ec?t 14 ?n celelalte Gone ale pielis1 mului. 7egtura -intre moralitate @i iertarea pcatelor -in I4)* tu+ci ii*tni5 a 141 lui 2pangen,erg este la 0el -e sla, ca ?n lutcranism ?n general. Respingerea -e ctre \inGen-or0 a aspiraLiei meto-iste spre per0ecLiune corespun-e aici, ca @i ?n restul operei sale. i-ealului su, ?n 0on- eu-aimonist, -e a1i 0ace pe oameni s simt 0ericirea m?ntuirii /el spune ..>liic+selig+eitNE ?n preGent142, ?n loc -e a1i ?n-ruma @i a le o0eri certitu-inea ei printr1o munc M raLional ?n lumea 4) 4inco+o# ** De -e alta parte ?ns, i-eea c 5aloarea principal a comunitLii 0raLilor mora5i, spre -eose,ire -e alte ,iserici, ar consta ?n caracterul acti5 al 5ieLii cre@tine. ?n acti5itatea misionar @i implicit ?n acti5itatea pro0esional144 a rmas @i aici 5ie. 7a care se a-aug @i 0aptul c raLionaliGarea practic a 5ieLii -in punctul -e 5e-ere al uti+it,0ii a 0ost o component esenLial a concepLiei -espre 5iaL a lui \inGen-or0.14I Dentru el. ca @i pentru alLi repreGentanLi ai pictismului, ea era o consecinL, pe -e o parte, a respingerii categorice a speculaLiilor 0iloGo0ice, periculoase pentru cre-inL, @i, respecti5, pre0erinLa pentru 146 cuno@tinLele empirice -e -etaliu , iar, pe -e alt parte, a ?nLelepciunii laice a misionarului pro0esionist. ;omunitatea 0raLilor mora5i ca centru al misiunii era ?n acela@i timp @i o ?ntreprin-ere comercial, orient?n-u1i ast0el pe mem,rii si spre asceGa laic. o asceG ce1@i cuta ?n 5iaL pretutin-eni Mpro,lemeN @i o structur luci- @i -eli,erat potri5it acestora. Inter5ine ?ns o,stacolul ) a5?n-u1@i o,?r@ia ?n mo-elul 5ieLii misionare a apostolilor ) 14#

al glori0icrii charismei apostolice @i al pauperitLii, -e-us -in 5iaLa misionar a MucenicilorN14H ale@i prin graLia lui !umneGeu, ceea ce echi5ala ca e0ect cu o parLial re?ntoarcere la consi+i* )(*n1)+ic*# ;rearea unei etici pro0esionale raLionale -up chipul celei cal5iniste era ast0el 0r?nat, chiar -ac ) a@a cum arat schim,area mi@crii ana,aptiste ) nu e4clus, ci mai -egra, energic pregtit luntric prin i-eea muncii nu5*i M-e -ragul pro0esieiN. !in punctele -e 5e-ere care n) intereseaG, e4amin?n- ?n general pietismul german, 5om 0i ne5oiLi s constatm ?n ancorarea religioas a asceGei sale o eGitare @i o nesiguranL, 0c?n-u11 mult in0erior consec5enLei -e 0ier a cal15inismului, in0erioritate -eterminat ?n parte -e in0luenLa luteran, ?n parte -e caracterul )5o0ion*+ al religioGitLii sale. %ste -rept c s?ntem 0oarte unilaterali atunci c?n- preGentm acest element emoLional ca 0iinaspectul speci0ic pietismului @i opus +ut)r*nis5u+ui#+iS !ar ?n comparaLie cu c*+(inis5u+, intensitatea raLionaliGrii 5ieLii nu a5ea cum s nu 0ie mai scGut, -eoarece impulsul luntric al g?n-ului la starea -e graLie care tre,uie mereu recon0irmat ) ea asigur?n- un (iitor etern ) este -e5iat emoLional spre pr)2)nt, iar ?n locul ?ncre-erii ?n sine, pe care pre-estinatul cuta s1o re-o,?n-easc mereu printr1o munc neo,osit @i e0icace, a 0ost pus acea umilinL @i sl,iciune149 a 0iinLei, parLial o urmare a stimulrii emoLiei orientate e4clusi5 spre triri interioare, parLial a instituLiei luterane a spo5e-aniei pe care pieti@tii o pri5eau a-eseori cu mult circumspecLie, -ar pe care totu@i 1I o tolerau, ?n cele mai multe caGuri. ;ci ?n toate acestea se mani0est acel mo- speci0ic luteran -e cutare a m?ntuirii pentru care hotr?toare este Miertarea pcatelorN @i nu Msancti0icareaN practic. ?n locul aspiraLiei -eli,erate, raLionale, -e a o,Line @i -e a pstra cuno*/t)r)* sigur a m?ntuirii 5iitoare /-e -incoloE, ne a0lm ?n preGenLa ne5oii -e * si50i ?mpcarea @i comuniunea cu !umneGeu aici /pe pm?ntE. 144 L,.

!up cum ?n 5iaLa economic ?nclinaLia pentru satis0acLia ime-iat este ?n con0lict cu con-ucerea raLional a MeconomieiN care are -rept scop esenLial griJa pentru 5iitor, tot ast0el stau lucrurile, ?ntr1 un anumit sens, @i ?n -omeniul 5ieLii religioase. %ste e5i-ent c orientarea ne5oii religioase spre un ata@ament s)nti5)nt*+ luntric legat -e preGent conLinea un impuls 5*i 5ic spre raLionaliGarea acti5itLii laice, ?n comparaLie cu ne5oia -e con0irmare orientat spre 5iaLa -e -incolo a Ms0inLilorN re0ormaLi, pe c?n- ?n comparaLie cu luteranii orto-oc@i cu cre-inLa lor legat tra-iLional mai mult -e cu5inte @i -e sacramente, ea era ?ntot-eauna capa,il s -eG5olte un plus -e impregnare a mo-ului -e 5iaL cu meto-ica religioas. De ansam,lu, pietismul a5ansa -e la Qranc+e @i 2pener spre \inGen-or0 printr1o tot mai *cc)ntu*t, su,liniere a caracterului emoLional. !ar aceasta nu era.o Mten-inL e5oluti5N imanent care se e4terioriGa ?n pietism. $ceste -i0erenLe erau un reGultat al opoGiLiilor -intre me-iile religioase /@i socialeE -in care pro5eneau repreGentanLii lor -e seam. 8u ne putem opri aici asupra acestor pro,leme @i nici nu putem 5or,i -e mo-ul ?n care speci0icul pietismului german ?@i gse@te e4presia 1I1 ?n ).tin4)r)* sa social @i geogra0ic. $ici tre,uie s ne reamintim c nuanLarea acestui pietism emoLional ?n comparaLie cu mo-ul -e 5iaL religios al s0inLilor puritani se -es0@oar ?n treceri treptate. !ac o s caracteriGm mcar pro5iGoriu consecinLa practic a acestei -eose,iri, 5irtuLile pe care le culti5a pietismul pot 0i consi-erate ca 0iinapropiate pe -e o parte 0uncLionarilor, sluJ,a@ilor, muncitorilor @i celor care lucreaG ?n in-ustria casnic M0i-eli pro0esiei lorN1I2 @i, pe -e alt parte, patronilor cu ?nclinaLii prepon-erent patriar1 hale, mani0est?n- o 8un,(oin0, plcut lui !umneGeu /?n genul lui \inGen-or0E. ?n comparaLie cu aceasta, cal5inismul pare o ru- mai apropiat a simLului Juri-ic -ur @i acti5 al ?ntreprinGtorilor ,urgheGi capitali@ti.1I# ?n 0ine, 14I

pietismul pur emoLional este, a@a cum a su,liniat ?nc Ritschl1I4, o -electare religioas pentru +)isur)4 c+*ss)s*# 6ric?t -e incomplet ar 0i aceast caracteriGare, totu@i @i astGi ?nc ?i corespun- anumite -eose,iri @i ?n ceea ce pri5e@te speci0icul economic al popoarelor care s1au a0lat su, in0luenLa uneia sau alteia -intre aceste -ou orientri ascetice. ;om,inaLia -intre religioGitatea emoLional @i totu@i ascetic @i in-i0erenLa cresc?n- sau respingerea 0un-amentelor -ogmatice ale asceGei cal5iniste caracteriGeaG @i 5arianta anglo1american a pietismului continentalK 5cio;4is5u+#MDD ?ns@i -enumirea arat speci0icul su remarcat -e ctre contemporaniK sistematica Mmeto-icN a mo-ului -e 5iaL ?n scopul -e a aJunge la c)rtitu4o s*+utis: cci @i aici este 5or,a -e ea -e la ,un ?nceput @i ea a rmas ?n centrul aspiraLiilor religioase. ?nru-irea incontesta,il, ?n po0i-a tuturor -eose,irilor, cu anumite orientri ale pietismului german1I6 se mani0est ?n primul r?nprin 0aptul c aceast meto-ologie a 0ost trans0erat @i asupra actului )5o0ion*+ al Mcon5ertiriiN. $ici starea emoLional pro5ocat la 9ohn WesleU -e in0luenLa herrnhutcrist1 luteran a luat un caracter pronunLat )5o0ion*i, ?n special pe solul american, ?ntruc?t meto-ismul era -in capul locului orientat spre acti1 5itatea misionar ?n rin-urile maselor. 6 lupt pentru cinL ri-icat uneori p?n la cea mai ?n0rico@toare stare -e e4taG, e0ectuat ?n $merica -e pre0erinL pe M,anca groaGeiN, a con-us la cre-inLa c graLia lui !umneGeu este nemeritat @i ast0el, ?n acela@i timp, la con@tiinLa Justi0icrii @i ?mpcrii. $ceast religioGitate emoLional a intrat cu mari -i0icultLi interioare ?ntr1o legtur stranie cu etica ascetic 0i4at o -at pentru tot-eauna raLional prin puritanism. ?n primul r?n-, ?n opoGiLie cu cal5inismul, care suspecta orice stare emoLional ca 0iin- ?n@elciune, s1a consi-erat -rept singur @i ne?n-oielnic temei al lui c)rtitu4o s*+utis siguranLa
1

;lasele a5ute. 146

a,solut a ,ene0iciarului graLiei, ?n principiu -oar si50it,, -ecurg?n- -in nemiJlocirea mrturiei spiritului. $ceast siguranL tre,uia s 0ie sta,ilit cel puLin ?n mo- normal, pentru o anumit Gi @i o anumit or. ;on0orm ?n5Lturii lui WesleU care repreGint o ampli0icare consec5ent a -octrinei sancti0icrii, -ar, ?n acela@i timp, o a,atere categoric -e la 5arianta orto-o4 a acesteia, un om renscut ?n acest 0el poate, ?nc ?n aceast 5iaL, -atorit acLiunii graLiei ?n el, printr1un al -oilea proces luntric care are loc ?n mo- o,i@nuit separat @i a-eseori pe nea@teptate ) Msancti0icareaN ) s aJung la con@tiinLa p)rf)c0iunii ?n sensul a,senLei pcatului. 6ric?t -e greu se realiGeaG acest Lel, a-eseori a,ia spre s0?r@itul 5ieLii, el este necesar ) cci c)r;+itu4o s*+utis este garantat pentru tot-eauna @i pune o certitu-ine senin ?n 1IH locul griJii MursuGeN a cal5inistului ) @i, ?n orice caG, un autentic con5ertit tre,uie s se mani0este 0aL -e sine ?nsu@i @i 0aL -e ceilalLi prin aceea c cel puLin pcatul Mnu are putere asupra luiN. ;u toat importanLa hotr?toare a mrturiei -e sine a s)nti5)ntu+ui, nu s1a renunLat, 0ire@te, la con-uita s0?nt orientat -up +)1)# $tunci c?n- WesleU a luptat ?mpotri5a Justi0icrii prin 0apte ,une a timpului su, el n1a 0cut -ec?t s re?n5ie 5echea i-ee puritan -up care 0aptele nu s?nt cauGa real, ci -oar un principiu -e cunoa@tere a strii -e graLie @i aceasta numai ?n caGurile c?n- ele s1au 0cut spre gloria lui !umneGeu. 8umai con-uita corect nu era su0icient, a@a cum a a0lat el -in proprie e4perienL, tre,uia s e4iste @i s)nti5)ntu+ strii -e graLie. <neori WesleU ?nsu@i a numit 0aptele Mcon-iLieN a graLiei, su,liniin- 1I" @i ?n -eclaraLia -in 9 august 1HH1 c cel ce nu s5?r@e@te 0apte ,une nu este un a-e5rat cre-incios. Meto-i@tii au su,liniat c ei nu se -eose,esc -e ,iserica o0icial prin -octrin, ci prin mo-ul ?n care ?@i mani0est e5la5ia. !e cele mai multe ori importanLa Mro-uluiN cre-inLei a 0ost moti5at prin Ioan, I., #,9 @i 0elul -e 5iaL a 0ost consi-erat ca s)5n clar al rena@terii.1I9 ;u toate acestea au aprut -i0icultLi. Dentru meto-i@tii care 14H

erau a-epLi ai -octrinei pre-estinrii, -eplasarea lui c)rti;tu4o s*+utis nu ?nspre con@tiinLa graLiei reGult?n- -in 0elul -e 5iaL ascetic ca atare, con0irmat tot mereu, ci ?nspre s)n; ti5)ntu+ nemiJlocit -e graLie @i per0ecLiune16 ) cci atunci certitu-inea o0erit -e Mperse5erentiaN s1ar ?m,ina cu o lupt unic, pentru cinL ) ?nsemna unul -in -ou lucruriK sau, la 0irile sla,e, o interpretare antinomic a Mli,ertLii cre@tineN, a-ic pr,u@irea 0elului -e 5iaL meto-ic sau, ?n caGurile ?n care se re0uGa aceast consecinL, o con@tiinL -e sine a s0inLilor161, ri-ic?n-u1se p?n la ?nlLimi ameLitoare, o ampli0icare prin emoLie a tipului puritan. $5?n-u1se ?n 5e-ere atacurile a-5ersarilor, s1a ?ncercat contracararea consecinLelor, pe -e o parte, prin su,linierea insistent a caracterului normati5 al ?i8+i)i @i a in-ispensa,ilitLii con0irmrii162, iar pe -e alt parte ele au -eterminat ?n ca-rul mi@crii o ?ntrire a orientrii antical5iniste a lui WesleU, potri5it creia graLia putea 0i pier-ut. Duternicele in0luenLe luterane -e care 0usese marcat WesleU16# prin interme-iul comunitLii 0raLilor mora5i au intensi0icat aceast e5oluLie @i au ampli0icat inc)rtitu4in)* orientrii religioase a 164 moralitLii meto-iste. ?n 0ine, reGultatul a 0ost c, ?n esenL, numai conceptul -e , JegenerationN ) o certitu-ine a m?ntuirii simLit -irect ca ro- al cr)4in0)i ) ca temelie in-ispensa,il @i -e sancti0icare cu urmarea ei, eli,erarea /cel puLin 5irtualE -e su, puterea pcatului, a 0ost menLinut ca -o5a- 0erm ) ce -ecurge -e aici ) a strii -e graLie, 0iin-e5aloriGat ?n mocorespunGtor importanLa miJloacelor e4terne ale graLiei, mai ales ale sacramentelor, ?n orice caG, 1)n)r*+ *<*k)nin1* care clca pe urmele meto-ismului pretutin-eni, inclusi5 ?n 8oua $nglie, ?nsemna o ?nlLare a -octrinei pri5in- graLia @i alegerea.16I ;a atare, ?n analiGa no*str,, meto-ismul apare ca o structur a5?n- o etic la 0el -e la,il ca @i pietismul. !ar * <rezirea general. 14"

@i el se ser5ea -e aspiraLia spre o hi1h)r +if)*, o Ma -oua m?ntuireN, ca un 0el -e surogat pentru -octrina pre-estinrii @i, originar -in $nglia, practica eticii sale se orienta spre cre@tinismul re0ormat -e acolo, a crui r)(i(*T* 5oia s 0ie. !in punct -e 5e-ere 5)to4ic, s1a creat actul emoLional al con5ertirii. !up ce acesta s1a realiGat, nu a urmat o pioas ,ucurie -ecurg?n-in comuniunea cu !umneGeu -e genul pietismului emoLional al lui \inGen-or0, ci emoLia a 0ost ime-iat ?n-rumat pe 0ga@ul aspiraLiei raLionale spre per0ecLiune. !e aceea, caracterul emoLional al religioGitLii nu a con-us spre un cre@tinism luntric emoLional -e 0elul pietismului german. ; acest lucru era legat /ca urmare, ?n parte, tocmai a momentelor emoLionale ale con5ertiriiE -e o mai sla, -eG5oltare a sentimentului p,c*tu+ui a rele5at ?nc 2chnec+en,urger @i a rmas un punct constant ?n critica meto-ismului. $ici a 0ost hotr?tor caracterul 0un-amental r)for5*t al simLirii religioase. $ceast pro5ocare a emoLiilor a5ea mai ?nt?i 0orma unui entuGiasm ocaGional, care apoi -e5enea tot mai aprins, 0r ?ns a a0ecta ?n 5reun 0el caracterul raLional al mo-ului -e 5iaL.166 $st0el, MregeneratioriNO a meto-ismului a creat -oar o co5p+)t*r) la -octrina sancti0icrii prin 0apte ,uneK consoli-area religioas a mo-ului -e 5iaL ascetic, -up ce se renunLase la pre-estinare. 2emnele -istincte ale con-uitei, in-ispensa,ile pentru atestarea unei con5ertiri autentice ca o Mcon-iLieN a ei, a@a cum spunea WesleU, au 0ost ?n 0on- e4act acelea@i 16H ca @i ?n cal5inism. ?n cele ce urmeaG , -iscut?n- i-eea -e pro0esie la a crei -eG5oltare el nu a a-us nici o contri,uLie nou16", putem lsa meto-ismul la o parte, -at 0iin- c a aprut mai t?rGiu. Dietismul -e pe continentul european @i meto-ismul popoarelor anglo1 sa4one pri5ite -in punctul -e 5e-ere al i-eilor lor, ca @i -in cel al -eG5oltrii lor istorice, s?rtt ni@te ICia superioa r. *I Menate re. 149

0enomene secun-are.169 n schim,, ca un al -oilea purttor 4) sin) st,t,tor al asceGei protestante, alturi -e cal5inism se a0l ana,aptismul @i sectele care s1au -esprins -in el ?n secolele al XCI1lca @i al XCII1lea, ?n mo- -irect sau prin a-optarea 0ormelor lui -e g?n-ire religioas) 8*pti/tiiMMW , in)noni0ii @i. mai ales, MUM @uukcrii# 6 -at cu ace@tia aJun1 gem la comunitLi religioase a cror etic are o cu totul alt ,aG -cc?t -octrina re0ormat. 2tu-iul care urmeaG @i care rele5 numai ceea ce este important pentru noi nu poate o0eri o imagine a -i5ersitLii -e 0orme ale acestei mi@cri. Qire@te c -in nou punem accentul principal pe e5oluLia -in NLrile capitaliste 5echi. ) I-eea cea mai important -in punct -e 5e-ere principial @i istoric a tuturor acestor comunitLi, a crei in0luenL asupra -eG5oltrii culturii nu 5a putea 0i pus ?n e5i-enL -cc?t ?ntr1un alt conte4t, am ?nt?lnit1o -eJa ?n 0orme incipienteK este 5or,a -e ..,elie5ersO churchN.1H2 $ceasta a0irm c o comunitate religioas, ..,iserica 5iGi,ilN -up termenul 0olosit -e ,isericile re0ormate1HO, nu mai era conceput ca o instituLie fi4)i co5is pentru atingerea unor scopuri supranaturale, ca o institu0i) care. ?n mo- ine5ita,il, cuprin-e at?t pe cei -repLi, c?t @i pe cei ne-repLi, 0ie spre preamrirea lui !umneGeu /la cal5ini@tiE, 0ie ?n scopul me-ierii m?ntuirii oamenilor /la catolici @i luteraniE, ci e4clusi5 ca o comunitate a cr)4incio/i+or @i r)n,scu0i+or p)rson*+i @i numai a acestoraK cu alte cu5inte nu ca o M,isericN, ci ca o MsectNO.1H4 8umai acest lucru urma s 0ie sim,oliGat -e principiul, ?n sine pur e4terior, -e a1i ,oteGa e4clusi5 pe a-ulLii care au -o,?n-it @i au cunoscut 1HI cre-inLa luntric @i personal. .9usti0icareaN prin aceast cre-inL era la . ,apti@ti, a@a cum au repetat1o ace@tia cu perse5erenL cu prileJul tuturor -iscuLiilor religioase, ra-ical -eose,it -e i-eea unei atri,uiri MJu-iciareN a meritului lui ;ristos, i-ee care -omina -ogmatica orto-o4 a 5echiului protestan1 tism.1H6 %a consta mai cur?n- ?n *propri)r)* +,untric, a operei m?ntuitoare a lui ;ristos. !ar aceasta se pro-ucea 1I

prin r)()+*0i) individual, prin e0ectul spiritului lui !umneGeu asupra in-i5i-ului @i nu5*i prin acest e0ect. $cesta era o0erit tuturor @i era su0icient s a@tepLi spiritul @i s nu te opui 5enirii lui prin ata@amentul pctos 0aL -e lume. ImportanLa cre-inLei ?n sensul cunoa@terii ?n5Lturii ,iserice@ti, -ar @i ?n sensul primirii cu cinL a graLiei lui !umneGeu a trecut pe al -oilea plan @i ast0el s1a pro-us o rena@tere ) 0ire@te mult trans0ormatoare ) a unor i-ei pneumatologic1religioase ale cre@tinismului originar. !e e4emplu, secta pentru care Menno 2imons, ?n a sa Bon4*;5)nt8o)k /1I#9E, a 0ost primul care a creat o -octrin -estul -e ?nchegat, urmrea, la 0el ca @i celelalte secte ana,aptiste, s 0ie o a-e5rat ,iseric, impunita,il, a lui ;ristos, const?ncl. la 0el ca @i comunitatea originar, -in cei chemaLi @i treGiLi p)rson*+ -e !umneGeu. RenscuLii @i numai ace@tia s?nt 0raLi ai lui ;ristos pentru c erau, ca @i el, GmisliLi spiritual -irect -e !umneGeu. 1HH !e aici a reGultat pentru primele comunitLi -e ana,apti@ti o )(it*r) strict a ..lumiiN, a-ic a oricror contacte nu neaprat necesare cu laicii, legat -e cea mai strict ,i,liocraLie ?n sensul 5ieLii e4emplare a primei generaLii -e cre@tini. $t?ta timp c?t 5echiul spirit a rmas 5iu1H", acest principiu al e5itrii lumii nu a -isprut nicio-at cu totul. !in tot ce a -ominat ?nceputurile lor, sectele ana,aptiste au acceptat ca principiu constant pe acela pe care l1am cunoscut, cu o alt moti5are, la cal5inism @i a crui importanL 0un-amental 5a ie@i mereu la i5ealK r)pri5*r)* necon-iLionat a oric,r)i Mi-olatriGri a 0pturiiN ca -e5aloriGare a 5eneraLiei -atorate 1H9 numai lui !umneGeu. 7a prima generaLie -e ana,apti@ti -in %l5eLia @i -in su-ul >ermaniei mo-ul -e 5iaL ,i,lic era g?n-it tot at?t -e ra-ical ca, iniLial, la 20?ntul QranciscK ca -esprin-ere brutal -e orice ,ucurie lumeasc @i o 5iaL strict dup modelul apostolilor. Pi ntr(adevr 5iaLa multora dintre primii lor reprezentani amintete de cea a ?fntului 9gidiu. @ar aceast strict respectare a /ibliei "23 nu avea o poziie prea ferm fa de 525

caracterul pneumatologic al religioGitLii. ;eea ce !umneGeu re5elase prorocilor @i apostolilor -oar nu era tot ce putea @i -orea %l s re5eleGe. !impotri5K -inuirea cu5?ntului, conceput nu ca -ocument scris, ci ca o 0orL a 20?ntului !uh cu e0ect ?n 5iaLa coti-ian a cre-incio@ilor @i care 5or,e@te -irect oricui 5rea s11 asculte, era ) a@a cum a pre-icat ?nc 2chYenc+0el- contra lui 7uther @i, mai t?rGiu, Qo4 contra pres,iterienilor ), potri5it mrturiei comunitLilor originare, singurul semn -e recunoa@tere al ,isericii a-e5rate. !in aceast i-ee a re5elaLiei continue a reGultat -octrina ,ine cunoscut, -eG5oltat mai t?rGiu ?n mo- consec5ent -e Vua+eri, cu pri5ire la ?nsemntatea ?n ultim instanL -ecisi5 a mrturiei luntrice a spiritului ?n raLiune @i con/tiin0,# Drin aceasta a 0ost ?nlturat nu 5ali-itatea, ci -ominaLia e4clusi5 a ?i8+i)i @i toto-at s1a iniLiat o e5oluLie care a a,an-onat ?n mo- ra-ical toate rm@iLele -octrinei ,iserice@ti a m?ntuirii, iar la Vua+eri chiar ,oteGul @i ?mprt@ania.1"1 $lturi -e pre-estinaLio1ni@ti, mai ates -e cal5ini@tii riguro@i, ana,apti@tii au ?mpins cel mai -eparte -e5aloriGarea ra-ical a tuturor sacramentelor ca miJloace -e m?ntuire @i ast0el au -us la o Mscoatere a lumii -e su, puterea 5rJiiN p?n la ultimele ei consecinLe. 8umai Mlumina interioarN a re5elaLiei continue 0cea posi,il a-e5rata ?nLelegere -eopotri5 a re5elaLiilor ,i,lice ale lui !umneGeu.1"2 De -e alt parte, e0ectul ei, cel puLin potri5it -octrinei Vua+erilor, care au -us raLionamentul p?n la capt, putea s se e4tin- @i asupra oamenilor care nu au cunoscut nicio-at 0orma ,i,lic a re5elaLiei. $0irmaLia Me4tra ecclesiam nulla salusN era 5ala,il numai pentru ,iserica in5iGi,il a celor iluminaLi -e spirit. B,r, aceast lumin interioar, omul natural, chiar -ac era cluGit -e raLiunea natural1"#, rm?nea om ca o 0iinL pur carnal, a crei -eprtare -e !umneGeu ana,apti@tii, inclusi5 Vua1+erii, o simLeau cu @i mai mult -uritate -ec?t cal5ini@tii. Rena@terea, pe -e alt parte, pe care o pro-uce spiritul -ac11 */t)pt,5 @i -ac i ne -e-icm luntric, po*t), 0iin1I2

generat -e !umneGeu, s -uc la o asemenea ?n0r?ngere -eplin a puterii pcatului1"4, ?nc?t reci-i5ele sau chiar pier-erea strii -e graLie -e5in practic imposi,ile, -e@i, a@a cum s1a ?nt?mplat mai t?rGiu ?n meto-ism, atingerea acestei stri nu era consi-erat ca o regul, ci gra-ul -e per0ecLiune al 0iecruia se socotea ca 0iinsupus e5oluLiei. To*t) comunitLile ana,aptiste -oreau s 0ie comunitLi MpureN, ?n sensul ca toLi mem,rii s se comporte irepro@a,il. !esprin-erea luntric -e lume @i -e interesele ei @i supu nerea necon-iLionat 0aL -e -ominaLia lui !umneGeu care ne 5or,e@te ?n con@tiinL erau singurul semn in-u,ita,il al unei rena@teri reale, iar con-uita corespunGtoare o con-iLie a m?ntuirii. $ceast ?n-eprtare nu putea 0i c?@tigat, ci era un -ar al graLiei lui !umneGeu, -ar numai cine tria -up con@tiinLa sa se putea consi-era ca renscut. ?n acest sens, M0aptele ,uneN erau Mcausa sine Vua nonN. 2e 5e-e -eciK aceste -in urm raLionamente ale lui &arclaU, -e la care nu ne1am ?n-eprtat, echi5alau -e 0apt cu -octrina re0ormat @i cu siguranL c au 0ost -eG5oltate st?n- ?nc su, in0luenLa asceGei cal5iniste, care a prece-at sectele ana,aptiste -in $nglia @i Arile -e 9os. ?ntreaga prim epoc a acti5itLii misionare a lui >. Qo4 a constat ?n a pre-ica ?nsu@irea temeinic @i luntric a acesteia. !ar, -in punct -e 5e-ere psihologic ) -at 0iin- c pre-estinarea a 0ost respins ) caracterul speci0ic 5)to4ic al moralitLii ana,aptiste se ?ntemeia mai ales pe i-eea 7*/t)pt,rii e0ectului spiritului, care @i p?n ?n Gilele noastre marcheaG caracterul 5))tin1;u+ui Vua+erist, analiGat at?t -e su,til -e &arclaU. 2copul acestei a@teptn ?n tcere ar 0i -up el -ep@irea instinctualului @i a iraLionalului, a pasiunilor @i strilor su,iecti5e ale omului MnaturalN. %l tre,uie s tac pentru a crea acea pro0un- lini@te a su0letului, singura ?n care !umneGeu poate 5or,i. 2igur c e0ectul acestei Ma@teptriN se put)* trans0orma ?n stri isterice, ?n cre-inLa c e@ti pro0et @i, at?ta timp c?t e4istau speranLe eschatologice, putea pro5oca o iG,ucnire -e entuGiasm 1I#

chiliastic ) a@a cum acest lucru e posi,il la toate celelalte genuri -e pietate 0un-amentale ?n mo- similar @i care s1a realiGat ?n orientarea -istrus la Munster. !ar, o -at cu ptrun-erea ana,aptismului ?n 5iaLa pro0esional normal +*ic,, i-eea c !umneGeu 5or,e@te numai atunci c?n- omul tace ?nsemna e5i-ent o e-ucaLie pentru o chi82uit) calm a acLiunilor @i pentru orientarea acestora -up cercetarea in-i5i-ual plin -e griJ a con/tiin0)iS*D Dractica 5ieLii comunitLilor ana,aptiste -e mai t?rGiu ) ?ntr1o msur 0oarte speci0ic aceea a Vua+erilor ) @i1a ?nsu@it acest caracter calm, so,ru, prin e4celenL con/tiincios# M2coaterea ra-ical a lumii -e su, puterea 5rJiiN nu a-mitea alt -rum -cc?t asceGa laic interioar. Dentru comunitLile care nu -oreau s ai, -e1a 0ace cu puterea politic @i cu acti5itLile ei, reGulta -e aici ptrun-erea acestor 5irtuLi ascetice ?n 5iaLa pro0esional. ?n timp ce con-uctorii celei mai 5echi mi@cri ana,aptiste 0useser 0oarte ra-icali ?n ceea ce pri5e@te ?n-eprtarea lor -e lume, mo-ul -e 5iaL strict apostolic nu mai era menLinut ?n mo- necon-iLionat pentru to0i ca necesar pentru -o5e-irea rena@terii ?ncep?n- chiar cu prima generaLie. $ceast generaLie a a5ut -eJa elemente ,urgheGe ?nstrite. ?nc ?nainte -e Menno, care militase 0r @o5ial pentru 5irtutea pro0esional laic @i pentru or-inea ?ntemeiat pe proprietatea pri5at, austeritatea moral a ana,apti@lilor s1a ?n-reptat 1"6 pe 0ga@ul trasat -e etica re0ormat , tocmai p)ntru c, e5oluLia spre 0orma 39-aic, monahal a asceGei era re0uGat oricui ) -e pe 5remea lui 7uther pe care I1au urmat toLi ana,apti@tii ) ca 0iin- ne,i,lic @i e4cluG?n- sancti0icarea prin 0apte ,une. =otu@i ) 0c?n- a,stracLie -e comunitLile semicomu1niste, ale perioa-ei timpurii ) nu numai c o sect ana1,aptist /a@a1numiLii M=un+erN, M-unc+ar-sO\ M-ompelaersNE a respins p?n ?n Gilele noastre orice instrucLiune @i orice a5ut -ep@in- cele necesare su,GistenLei, ci chiar @i la &arclaU 0i-elitatea 0aL -e pro0esie nu este conceput ?n sens cal5inist sau numai luteran, ci mai -egra, tomist, ca 1I4

o consecinL n*tur*+i rution)' ine5ita,il a ?nr-cinrii cre-inciosului ?n lume.1(H !ac aceste concepLii au 0ost a0ectate -e o atenuare similar a concepLiei cal5iniste pri5in- pro0esia, ca ?n multe -in opiniile lui 2pener @i ale picti@tilor germani, la sectele ana,aptiste, pe -e alt parte, intensitatea intereselor pro0esionale economice a 0ost, prin -i0eriLi 0actori, consi-era,il *cc)ntu*t,# ?n primul r?n-, -atorit re0uGului -e acceptare a unor posturi -e 0uncLionari pu,lici, concepute iniLial ca o -atorie religioas rcGul1t?n- -in ?n-eprtarea -e lume. $cest re0uG a continuat s e4iste chiar @i -up ce s1a renunLat la el ?n principiu, ?n practic, cel puLin la menoniLi @i la Vua+cri, ca urmare a re0uGului categoric -e a utiliGa armele @i -e a presta Jur1m?nlul, -eoarece -e aici reGulta @i o -escali0icare pentru 0uncLii pu,lice. 7a toate 5ariantele ana,aptiste ea era ?nsoLit -e o a-5ersitate cert 0aL -e orice 0el -e stil aristocratic -e 5iaL, parLial, ca ?n caGul cal5ini@tilor, ca urmare a inter-icLiei -e preamrire a oricrei 0iinLe pm?n1 te@ti, parLial -atorit unor principii apolitice sau -e1a -reptul antipolitice. ?n 0elul acesta, ?ntreaga meto-ic so,r @i con@tiincioas a mo-ului -e 5iaL ana,aptist a 0ost ?mpins pe 0ga@ul 5ieLii pro0esionale apolitice. Drin aceasta, imensa importanL pe care -octrina ana,aptist a m?ntuirii o acor-a controlului prin con@tiinL ca re5elaLie in-i5i-ual a lui !umneGeu a imprimat comportrii ?n 5iaLa pro0esional un caracter a crui semni0icaLie maJor pentru mani0estarea unor laturi 0un-amentale ale spiritului capitalist o 5om cunoa@te mai ?n-eaproape ?n cele ce urmeaG, @i chiar @i atunci numai ?n msura ?n care acest lucru este posi,il, 0r a -iscuta ansam,lul eticii politice @i sociale a asceGei protestante. Dentru a anticipa mcar acest lucru, 5om 5e-ea c 0orma speci0ic pe care a luat1o1"" asceGa laic la ana,apti@ti, ?n special la Vua+eri, @i1a gsit e4presia, la ni5elul -e g?n-ire -in secolul al XCII1lea, ?n
1

?n mo- natural. 1II

con0irmarea practic a acelui important MprincipiuN al MeticiiN capitaliste 0ormulat -e o,icei ?n cu5intele MhonestU is the ,est policUN(1"9, care @i1a a0lat con0irmarea clasic ?n tratatul mai ?nainte citat al lui Qran+lin. 2pre -eose,ire -e aceasta, 5om lmuri e0ectele cal5inismului mai mult ?n -irecLia -esctu@rii energiei pri5at1 economice generate -e c?@tigK cci ?n po0i-a legalitLii 0ormale a ceea ce este Ms0?ntN, ?n cele -in urm cal5ini@tii acceptau a-esea -ictonul lui >oetheK M!er *an-eln-e ist immer geYissenslos, es hat nieman>eYissen als -er &etrachten-e.N((5 <n alt element important care a 0a5oriGat intensitatea asceGei laice a con0esiunilor ana,aptiste nu poate 0i nici el -iscutat ?n toat amploarea lui -ec?t ?ntr1un alt conte4t. =otu@i @i ?n pri5inLa lui anticipm unele o,ser5aLii, cu scopul -e a Justi0ica mo-ul -e preGentare la care am recurs aici. ;u totul intenLionat nu am luat -eocam-at ca punct -e plecare instituLiile sociale o,iecti5e ale 5echilor ,iserici protestante @i in0luenLele lor eiice, ?n special at?t -e importanta 4iscip+in, 8is)ric)*sc,, ci e0ectele pe care aproprierea su8i)cti(, a religioGitLii ascetice -e ctre in4i(i4 era apt s le e4ercite asupra mo-ului lui -e 5iaL. Pi nu pentru c aceast latur s1a ,ucurat p?n acum -e mai puLin atenLie, ci pentru c e0ectul -isciplinei ,iserice@ti nu a acLionat ?ntot-eauna ?n aceea@i -irecLie. ;ontrolul poli1 Lienesc al ,isericii asupra 5ieLii in-i5i-ului, impus ?n teritoriile ?n care ,isericile cal5iniste erau ,iserici -e stat, control ce 0riGa InchiGiLia, putea s acLioneGe ?ntr1un sens contr*r eli,errii 0orLelor in-i5i-uale -eterminate -e aspiraLia ascetic spre aproprierea m?ntuirii prin 5iaL meto-ic @i a @i 0cut1o uneori. $@a cum reglementarea mercantilist a statului a putut s culti5e in-ustrii, -ar nu @i, cel puLin nu prin sine ?nsu@i, MspiritulN capitalist ) pe ( 6nestitatea este cea mai ,un politic. (( ;el lipsit ce -e accioneaG este ?ntot-eauna scrupule, numai cel ce contempl le are. 1I6

care acolo un-e ea a5ea un caracter poliLienesc1autoritar, ?l paraliGa pur @i simplu ), tot ast0el, acela@i e0ect putea s1@i ai, sorgintea @i ?n reglementarea ,isericeasc a asceGei, -ac ea se -eG5olta precumpnitor su, supra5eghere poliLieneasc, ?n acest caG, ea constr?ngea la un anumit com1 portament e4terior, -ar, ?n anumite ?mpreJurri, paraliGa impulsurile su,iecti5e pentru un mo- -e 5iaL meto-ic. 6rice analiG a acestui aspect191 tre,uie s Lin seama -e marea -i0erenL -intre e0ectul poliLiei -e mora5uri a 8is)rici+or -e stat, o poliLie autoritar, @i cel al poliLiei -e mora5uri a s)ct)+or ,aGat pe supunerea -e ,un5oie. Qaptul c, ?n principiu, mi@carea ana,aptist ?n toate 5ariantele sale a creat MsecteN, @i nu M,isericiN, a 0a5oriGat intensitatea asceGei lor, la 0el ca @i ) ?n msuri -i0erite ) ?n caGurile comunitLilor cal5iniste, pietiste, meto-iste, care 4) f*cto au 0ost ?mpinse pe 0ga@ul 0ormrii 5oluntare -e comunitLi.192 $cum, -up ce ?n cele -e mai sus am ?ncercat s -eG5oltm 0un-amentarea religioas a i-eii puritane -e pro0esie, urmeaG s cercetm e0ectul ei asupra 5ieLii economice. ;u toate a,aterile -e -etaliu @i cu toate -eose,irile -e accent care se pun la -i0eritele comunitLi religioase ascetice pe punctele -e 5e-ere -ecisi5e pentru noi, s1a -o5e-it c acestea s?nt preGente @i 19# e0iciente la toate aceste comunitLi. !ar, pentru a recapitula, ?n stu-iul nostru este -ecisi5 la toate 5ariantele concepLia care apare tot mereu a Mstrii -e graLieN religioas, tocmai ca o stare Ast*tus: care ?l -esprin-e pe 194 om -e ticlo@ia trupului, -e MlumeN. !ar pose-area acestei stri ) in-i0erent -e mo-ul -e -o,?n-ire a ei potri5it -ogmelor 5ariantei respecti5e ) putea 0i garantat nu prin miJloace magic1sacramentale sau -atorit u@urrii prin spo5e-anie sau prin 0apte pioase iGolate, ci numai prin confir5*r), -atorit unei con-uite speci0ice @i net -i0erite -e stilul -e 5iaL al omului MnaturalN. !e aici a urmat pentru in-i5i- i58o+4u+ -e a1 @i contro+* 5)to4ic starea -e graLie a mo-ului -e 5iaL @i, ca 1IH

atare, impregnarea acestuia cu *sc)tis5# !ar, a@a cum am 5Gut, acest stil -e 5iaL ascetic a ?nsemnat o mo-elare r*0ion*+,, orientat -up 5oinLa lui !umneGeu, a ?ntregii e4istenLe. Iar aceast asceG nu mai era opus sup)r)ro1*;tionis9, ci o per0ormanL consi-erat ca 0iin- cu putinL pentru oricine 5oia s 0ie sigur -e m?ntuirea sa. *otr?tor era 0aptul c aceast 5iaL special a s0inLilor cerut -e religie, -i0erit -e cea MnaturalN, nu se mai -es0@ura ) @i acest lucru este -ecisi5 ) ?n a0ara lumii, ?n comunitLi monahale, ci 6n lume @i ?n r?n-uielile ei. R*0ion*+i2*r)* mo-ului -e 5iaL ?n aceast lume ?n perspecti5a celei -e -incolo era e0ectul conc)p0i)i -espre ch)5*r) a protestantismului ascetic. $sceGa cre@tin re0ugiat iniLial -in lume ?n singurtate, renunL?n- la lume, o stp?nise -in m?nstire @i prin ,iseric, ?n ansam,lu ea lsa coti-ianului laic caracterul su natural. $cum ca p@ea ?n 5iaL, tr?ntea u@a m?nstirii ?n urma sa @i ?ncepea s penetreGe tocmai 5iaLa 4) fi)c*r) 2i a lumii cu meto-ica ei, s trans0orme aceast 5iaL ?ntr1una raLional ?n lume @i totu@i nu 4in aceast lume sau p)ntru aceast lume. ;u ce succes ) 5om ?ncerca s artm ?n cele ce urmeaG. Dentru a ?nLelege legturile -intre repreGentrile religioase 0un-amentale ale protestantismului ascetic @i preceptele 5ieLii economice coti-iene, este necesar s cercetm mai ales acele scrieri teologice -espre care putem spune c s?nt roa-ele practicii preoLe@ti. ;ci ?ntr1 o 5reme c?n- lumea -e -incolo repreGenta totul @i ?n care a-miterea la ?mprt@anie -etermina poGiLia social a cre@tinului, ?n care inter5enLia preotului ?n 5iaLa spiritual, ?n -isciplina ,ise1 ( =rea, -e supralicitare. 1I"

riceasc @i ?n piactic e4ercita o in0luenL ) a@a cum ne arat orice pri5ire 0ugar ?n colecLiile -e ..consiliaN, Mcasus conscientiaeN etc. ) pe care noi, oamenii mo-erni, pur /i si5p+u nici nu putem s ne1o 5*i 6nchipui5, 0orLele religioase care acLioneaG ?n *c)*st, pr*ctic, s?nt principalii 0actori care alctuiesc Mcaracterul popularN. ?n acest su,capitol, spre -eose,ire -e celelalte care 5or urma, putem a,or-a protestantismul ascetic ca pe un ?ntreg. !at 0iin- ?ns c puritanismul engleG -eri5at -in cal5inism o0er cea mai consec5ent 0un-amentare a i-eii -e pro0esie, con0orm principiului nostru punem ?n centrul consi-eraLiilor noastre pe unul -in repreGentanLii lui. Richar&a4ter se -istinge -e alLi repreGentanLi literari ai eticii puritane prin poGiLia sa eminamente practic @i realist @i, ?n acela@i timp, @i prin recunoa@terea uni5ersal a lucrrilor sale, mereu ree-itate @i tra-use. Dres,iterian @i apologet al sinoa-elor -e la Westminstcr, ?n acela@i timp ) -eopotri5 cu cele mai ,une spirite ale timpului ) -ep@intreptat -ogma cal5inismului culminant, a-5ersar luntric al uGurprii lui ;romYell, la 0el ca al oricrei re5oluLii, strin -e secte @i, mai ales, -e Gelul 0anatic al Ms0inLilorN, -ar -e o imens generoGitate 0aL -e particularitLile e4terioare @i o,iecti5 0aL -e a-5ersar, el @i1a cutat c?mpul -e acti5itate ?n special ?n -irecLia promo5rii practice a 5ieLii morale -in punct -e 5e-ere religios. 0iinunul -in preoLii cu cel mai mare succes pe care ?i cunoa@te istoria, el s1a pus prin acest gen -e acti5itate ?n sluJ,a gu5ernului parlamentar, la 0el ca @i a 19Ilui ;romYell @i a RestauraLiei , p?n ce, su, aceasta -in urm, ?nc ?nainte -e M20. &artolomeuN, s1a retras -in 0uncLie. 7ucrarea sa C+uisti*n Dir)ctorE este compen-iul cel mai cuprinGtor al teologiei morale puritane, 0iin- ?n ?ntregime orientat -up e4perienLa practic a propriei sale acti5itLi -e preot. Dentru comparare ne 5om 0olosi -e Th)o+o1isch) ?)4)nk)n ale lui 2pener, ?n care se preGint pietismul 1I9

german, Apo+o1E a lui &arclaU pentru teologia Vua+erilor @i lucrrile196 altor repreGentanLi ai eticii ascetice , -ar -in moti5e -e spaLiu, pe c?t posi,il, ?n note -e su,sol.19H !ac cercetm cartea lui &a4ter S*ints' E()r+*stin1 R)st @i al su Christi*n Dii)ctorE sau lucrri ?nru-ite ale altora19", ne surprin-e -e la prima 5e-ere 199 ?n Ju-ecLile cu pri5ire la ,ogLie @i -o,?n-irea acesteia su,linierea tocmai a elementelor e,ionite -in 5estirea Nou+ui T)st*5)nt#CWW ;a atare ,ogLia este o mare primeJ-ie, ispitele2 1 sale s?nt ne?ncetate @i aspiraLia la ea nu este numai lipsit -e sens 0aL -e importanLa imens a ?mprLiei cere@ti, ci @i ?n-oielnic -in punct -e 5e-ere moral. 2e pare c aici asceGa este mult mai categoric ?n-reptat 65potri(* oricrei aspiraLii spre -o,?n-irea unor ,unuri pm?nte@ti -ec?t la ;al5in, care nu 5e-ea ?n ,ogLia preoLilor nici o pie-ic ?n calea e0icienLei lor. !impotri5, el o consi-era un spor util al prestigiului, care le permitea s1@i in5esteasc a5erile ?n mo- renta,il, cu con-iLia s 0ie e5itate neplcerile. %4emplele -e con-amnare a -orinLei -e ?na5uLire -in scrierile puritane pot 0i -ate la nes0?r@it @i puse ?n contrast cu literatura -in %5ul Me-iu t?rGiu, mult mai lipsit -e i-ei preconcepute ?n aceast pri5inL. Pi aceste reGer5e s?nt luate 0oarte ?n serios, numai c, la o e4aminare mai atent, se remarc sensul @i conte4tul etic -ecisi5 al acestor e4emple. Pi anume, ceea ce este realmente repro,a,il -in punct -e 5e-ere moral este cu+c*tu+ p) ur)ch)CWC pe a5ere, este apoi sa5u1 rarea ,ogLiei cu consecinLele sale ) lene5ia @i po0tele trupe@ti ) @i, mai ales, a,aterea -e la aspiraLia spre 5iaLa Ms0?ntN. !eci a5erea este ?n-oielnic nu5*i p)ntru c, )* implic primeJ-ia acestei tr?n-5ii. ;ci Meterna lini@te a s0inLilorN este numai -incolo. De pm?nt, pentru a 0i sigur -e starea sa -e graLie, omul tre,uie Ms e4ecute lucrrile aceluia care 11a trimis, c?t este Giua -e mareN. 8u tihna @i -es0trile, ci nu5*i *c0iun)* ser5e@te, potri5it 5oinLei clar re5elate a lui !umneGeu, la sporirea gloriei 2ale.2 # ;a atare, pi)r4)r)* 4) ti5p este primul @i ?n principiu cel mai greu pcat. !urata 5ieLii este in0init -e mic @i -e preLioas pentru ca ea s Msta,ileascN 5ocaLia proprie. Dier-erea -e 16

timp prin petreceri, trncneli2`4, lu42 I, chiar @i somnul prelungit 2 6 peste cel necesar menLinerii sntLii ) 6 p?n la ma4imum " ore ) s?nt a,solut con-amna,ile -in punct -e 5e-ere moral.2 H ?nc nu se spune ca la Qran+lin Mtimpul ?nseamn ,aniN, -ar teGa este 5ala,il oarecum ?n sens spiritual. =impul este in0init -e preLios, cci 0iecare or pier-ut -iminueaG2lucrul ?n sluJ,a gloriei lui !umneGeu. " !e aceea @i contemplarea pasi5 este lipsit -e 5aloare sau chiar con-amna,il, cel puLin atunci c?n- are loc ?n -auna muncii pro0esionale.2 9 ;ci este 5*i pu0in plcut lui !umneGeu -ec?t acLiunea 21 5ie a 5oinLei sale ?n pro0esie. ?n plus, pentru ea e4ist Gilele -e -uminic @i, -up &a4ter, ?ntot-eauna aceia care s?nt lene@i ?n pro0esia lor nu au timp nici pentru !umneGeu ?n orele ?nchinate 7ui.211 $st0el, lucrarea -e cpetenie a lui &a4ter este str,tut -e propo5-uirea, uneori chiar ptima@, a-eseori repetat, a 5uncii grele, perse5erente, 0iGice sau intelectuale.212 !ou moti5e acLioneaG aici con5ergent.21# ?n primul r?n-, munca este 5i3+ocu+ *sc)tic 5eri0icat, ea 0iin- apreciat ca atare -e ,iserica 6cci-entului, ?n opoGiLie categoric nu numai 0aL -e 6rient, ci @i 0aL -e toate regulile monahale -in ?ntreaga lume214, -in timpuri str5echi.21I %a este miJlocul speci0ic -e pre5enire ?mpotri5a tuturor ispitelor pe care puritanismul le su,sumeaG noLiunii -e unc+)*n +if)* @i al crei rol nu este ne?nsemnat. $sceGa se4ual puritan se -eose,e@te -e cea monahal numai ca nuanL, nu ca principiu, iar prin 0aptul c inclu-e @i 5iaLa matrimonial are consecinLe mai mari -ec?t prima. ;ci @i ?n cstorie relaLiile se4uale nu s?nt 4)c6t miJlocul 5oit -e !umneGeu pentru sporirea gloriei sale @i, ca atare, s?nt permise numai potri5it poruncii Mcre@teLi @i 5 ?nmulLiLiXN.216 7a 0el ca @i ?mpotri5a ?n-oielilor religioase @i scrupuloasei auto0lagelri, tot ast0el @i ?mpotri5a tentaLiilor se4uale se prescrie, pe l?ng o -iet se5er, alimentaLie 5egetarian @i ,i reci, @i preceptulK Mmunce@te -in greu ?n pro0esia taN.21H ( CiaL necurat. 161

!ar -incolo -e toate acestea, munca este ?n primul r?n- un scop 6n sin) al 21" 5ieLii, porunc -e la !umneGeu. Dreceptul 20?ntului Da5cl ..cine nu munce@te nu mn?ncN este 5ala,il necon-iLionat @i pentru toat lumea.219 $,senLa -orinLei -e a munci este un simptom al a,senLei strii -e graLie.22 $pare clar -istanLarea -e poGiLia me-ie5al. =oma -in $Vuino interpretase 221 @i el aceast Ju-ecat. !ar, -up el , munca este necesar numai n*tur*+i r*+ionc pentru menLi1 nerea 5ieLii in-i5i-ului @i a comunitLii. $colo un-e acest scop nu e4ist. ?nceteaG @i 5ala,ilitatea prescripLiei. %a se re0er numai la specie, nu @i la in-i5i-. %a nu se re0er la cei care pot iri -in a5erea lor 0r a munci @i tot ast0el contemplarea ca 0orm spiritual -e acti5itate ?n ?mprLia lui !umneGeu se situeaG mai presus -cc?l porunca ?n interpretarea ci u4 %+icru5# ?n plus. pentru teologia popular, 0orma suprem -e ..pro-ucti5itateN monahal consta ?n sporirea lui ++i)suunis )cc+)si*)' prin rugciune @i c?ntaiul ?n cor. Qire@te c nu numai aceste ?nclcri ale o,ligaLiei etice -e a munci s?nl e4cluse la &a4ter, ci el insist asupra principiului c nici ,ogLia nu eli,ereaG -e pres1 cripLia aceea necon-iLionat. 222 8ici cel ,ogat s nu mn?ncc 0r a munci, -eoarece, chiar -ac nu este ne5oit s munceasc pentru satis0acerea ne5oilor sale, rm?ne totu@i porunca lui !umneGeu, pe care tre,uie s1o respecte la 0el ca @i cel srac.22# ;ci pro5i-enLa -i5in Line la ?n-em?na oricui, 0r nici o -eose,ire, o 5ocaLie, o pro0esie Jc*++in1:, pe care acesta tre,uie s o recunoasc @i ?n care 5a224 munci, @i ea nu este ca ?n luteranism o misiune creia tre,uie s i te supui @i cu care tre,uie s te mulLume@ti, ci o porunc a lui !umneGeu -at in-i5i-ului -e a lucra spre gloria 2a. $ceast nuanL aparent minor a a5ut ample consecinLe psihologice @i a 0ost legat -e -eG5oltarea acelei interpretri pro(i4)n0i*+) a cosmosului economic, curent ?nc ?n scolastic. O ;omoara ,isericii. 162 i

?nc =oma -in $Vuino. ca @i alLii, a conceput 0enomenul -i5iGiunii muncii @i al ?mprLirii pe pro0esii a societLii, @i re0erirea la el este cea mai como-, ca emanaLie -irect a planului cosmic al lui !umneGeu. !ar ?nca-rarea oamenilor ?n acest cosmos se pro-uce c#. c*usis n*tur*+i8us* @i este ?nt?mpltoarc /..contingentN, potri5it uGului ling5istic scolasticE. !up cum am 5Gut, pentru 7uther ?nca-rarea omului ?n strile @i pro0esiile -ate ) reGultat -in or-inea o,iecti5 istoric ) este o emanaLie -irect a 5oinLei -i5ine @i. ca atare, r,5in)r)u in-i5i-ului ?n poGiLia @i ?n ca-rul pe care i lc1a in-icat !umneGeu, o o,ligaLie religioas.22I $ceasta cu al?t mai mult cu c?l relaLiile e5la5iei luterane cu ..lumeaN ?n general au 0ost @i au rmas -in capul locului nesigure. !in s0era -e i-ei ale lui 7uther. care nu a a,an-onat nicio-at in-i0erenLa paulin 0aL -e lume, nu se puteau e4trage principii etice pentru mo-elarea lumii @i, ca atare, aceast o,ligaLie tre,uie luat a@a cum era @i numai a putea 0i -eclarat o,ligaLie religioas. ) !e alt natur este mo-ul ?n care se nuanLeaG caracterul pro5i-enLial al Jocului intereselor pri5at1economice ?n concepLia puritan. Dotri5it schemei puritane interpretate pragmatic, scopul pro5i-enLial al ?mprLirii pe pro0esii se recunoa@te -up ro*4)+) ei. &a4ter se lanseaG 0rec5ent ?n consi-eraLii asupra lor care ?n mai multe pri5inLe amintesc -irect -e cunoscuta apoteoG 226 a -i5iGiunii muncii a lui $-am 2mith. 2pecialiGarea pro0esiilor con-uce, -at 0iin- c ea 0ace posi,il sporirea ?n-cm?nrii Aski++: muncitorului, la cre@terea cantitati5 @i calitati5 a ran-amentului muncii @i, ca atare, sluJe@te ,inele comun Jco55on 8)si:, i-entic cu ,inele unui numr c?l mai mare -e oameni. !ac p?n aici moti5area este pur utilitar @i per0ect ?nru-it cu unele concepLii rsp?n-ite ?n literatura laic a timpului22H, in0luenLa caracteristic puritan transpare ?n momentul ?n care &a4ter pune ?n 0runtea e4plicaLiilor sale urmtoarea moti1 !in cauGe naturale. 16#

5areK ,.?n a0ara unei pro0esii sta,ile, munca pe care o 0ace un om este una ocaGional, intermitent @i el petrece mai mult timp ?n l?nceGeal -ec?t ?n muncN, precum @i ?n momentul ?n care trage urmtoarea concluGieK ,.Pi el /muncitorul -e pro0esieE ?@i 5a 0ace trea,a 6n or4in), pe c?n- un altul se a0l ?ntr1o permanent Gpceal @i munca lui nu cunoa@te nici loc, nici timp22" ... -e aceea o pro0esie sta1 tornic Ac)it*in c*++in1, ?n alte locuri st*t)4 c*++in1: este cea mai ,un pentru oricine.ON Munca intermitent pe care este ne5oit s o presteGe muncitorul cu Giua este o stare interme-iar, a-esea ine5ita,il, -ar ?ntot-eauna ne-orit. !up cum am 5Gut, 5iaLa celui ..0r pro0esieN este lipsit -e caracterul sistematic1 meto-ic pe care ?l cere asceGa laic. Pi potri5it eticii Vua+erilor, 5iaLa pro0esional a omului ar tre,ui s 0ie o practicare ne?ncetat a 5irtuLii ascetice, o con0irmare a strii sale -e graLie prin con/tiincio2it*t)* sa care se mani0est prin griJa229 @i meto-a cu care ?@i e4ercit el pro0esia. !umneGeu nu cere munc ?n sine, ci o munc pro0esional raLional. I-eea puritan -e pro0esie pune tot mereu accentul pe acest caracter meto-ic al asceGei pro0esionale, nu, ca la 7uther, pe mulLumirea cu -estinul -at -e !umneGeu.2# !e aceea, nu numai c se - un rspuns a0irmati5 0r reGer5e la ?ntre,area -ac cine5a are 5oie s com,ine mai multe c*+hn1s ) -ac aceasta este spre ,inele general sau spre ,inele personal2#1, -ac nu -uneaG nimnui @i -ac nu se aJunge la situaLia ?n care respecti5ul -e5ine necon@tiincios( Aunf*ithfu+: ?ntr1una -in pro0esiile com,inate. 8ici schi58*r)* pro0esiei nu este pri5it ca 0iin- repro,a,il ca atare, -ac nu este 0cut cu 0ri5olitate, ci pentru a ?m,rLi@a o pro0esiune mai plcut lui !umneGeu2#2, a-ic ) ?n con0ormitate cu principiul general ) mai util. Mai ?nt?i, este -rept c utilitatea unei pro0esii @i 0aptul -e a 0i plcut lui !umneGeu se apreciaG ?n primul r?n- -up criterii morale @i apoi -up ( ?n te4tul originalK MungeYissenha0tN, p. 1HI /n. e-.E. 164

acelea ale importanLei ,unurilor pro-use pentru McomunitateN, -ar urmeaG @i un al treilea criteriu, 0ire@te cel mai important -in punct -e 5e-ere practicK Mpro0ita,ilitateaN -in punctul -e 5e-ere al economiei pri5ate.2## Qiin-c -ac acel !umneGeu pe care puritanii ?l 5acti5 ?n toate e5enimentele 5ieLii o0er unuia -intre ai 2i o @ans -e c?@tig, nu se poate ca %l s nu ai, o intenLie. ;a atare, cre@tinul e5la5ios tre,uie s urmeGe aceast chemare trg?n- un 0olos -e pe urma ei.2#4 M!ac !umneGeu 5 arat un -rum pe care 0r pier-ere pentru su0letul 5ostru sau pentru alLii put)0i c6/ti1* legal 5*i 5u+t -ec?t pe un alt -rum @i re0uGaLi acest lucru @i urmriLi -rumul a-uctor -e c?@tig mai puLin, atunci acLionaLi 65potri(* unui* 4in scopuri+) ch)5,rii (o*str) /callingE, r)fu2*0i s, fi0i *45inistr*toru+ /ste1 YartE +ui Du5n)2)u @i s primiLi -arurile 2ale pentru a le putea 0olosi pentru %l -ac 5i le1ar cere. 8u pentru plcerile trupului @i pentru pcat, ci p)ntru Du5n)2)u *()0i (oi) s, 5unci0i p)ntru * fi 8o1*0i#9CZD &ogLia este -untoare numai c?nse ca-e ?n ispita lene5iei @i l?nceGelii @i a plcerilor unei 5ieLi pctoase, c?n- se aspir la ea numai pentru a putea tri mai t?rGiu 0r griJi @i ?n -electare. !ar, ca e4ercitare a -atoriei pro0esionale, nGuinLa spre ,ogLie este nu numai permis moral,2#6 ci @i -e1a -reptul impe1 rati5. Dara,ola cu ser5itorul alungat pentru c nu a -at cu camt lira ce i se ?ncre-inLase prea 2#H s e4prime ?n mo- -irect aceast i-ee. $ 5oi s 0ii srac ) s1a argumentat a-eseori ) este2#" acela@i lucru cu a 5oi s 0ii ,olna5 , lucru repro,a,il ca ?ncercare -e sancti0icare prin 0apte ,une @i pgu,itor pentru gloria lui !umneGeu. Pi, ?n 0ine, pentru un om apt -e munc cer@etoria este nu numai pcatul lene5iei, ci @i, -up cu5?ntul apostolului, un pcat ?mpotri5a iu,irii aproapelui.2#9 !up cum accentuarea sensului ascetic al unei pro0esii sta,ile ?i trans0orm -in punct -e 5e-ere etic pe sp)ci*+i/tii mo-erni, tot ast0el se trans0orm prin interpretarea pro1 5i-enLial CXW a @anselor -e pro0it omul 4) *f*c)ri# $sceGa 16I

-etest ?n egal msur in-olenLa -istins a seniorului, ca @i par5enitismul mitocanului. ?n schim,, o raG cal- a apro,rii etice ?l lumineaG pe ,urgheGul so,ru 241 care s1a ri-icat prin 0orLe proprii K M>o- ,lcsseth his tra-eNO este 24 o e4presie curent pentru acei s0inLi 1 care au urmat cu succes poruncile -i5ine, iar ?ntreaga 0orL a lui !umneGeu -in H)chiu+ T)st*5)nt care rsplte@te pe ai si tocmai ?n 5iaLa *c)*st* pentru e5la5ia lor24# tre,ui.` s ai, un e0ect similar pentru puritanul care. urm?n- s0atul lui &a4ter. ?@i controla propria stare -e graLie prin comparaLie cu starea su0leteasc a eroului ,i,lic244, intcrprct?n- enunLurile ?i8+ici ca Mpe ni@te paragra0e ale unui co- -e legiN. ?n sine. enunLurile H)chiu+ui T)st*5)nt nu erau chiar lipsite -e am,iguitate. $m 5Gut c. -in punct -e 5e-ere ling5istic. 7uther a 0olosit conceptul -e ?cnit' ?n sens laic mai ?nt?i ?n tra-ucerea unui pasaJ -in =sus# 0iu+ +ui Sir*h# !ar, prin toat atmos0era -e care este ptruns, cartea Isus# fiu+ +ui Sir*h aparLine, ?n po0i-a in0luenLelor elenistice, prLilor cu aspect tra-iLionalist ale H)chiu+ui T)st*5)nt A).hns:# %ste caracteristic 0aptul c p?n @i ?n preGent aceast carte pare c se ,ucur -e o popularitate -eose,it la Lranii germani luterani24I, -up cum r-cinile luterane ale unor largi curente -in pietismul german se mani0est, -e o,icei, prin"+ pre0erinLa 0aL -e Isus# fiu+ +ui Sir*h#[ Duritanii au respins apocri0ele ca ne0iininspirate, con0orm -istincLiei lor categorice ?ntre -i5in @i omenesc.24H ;u at?t mai puternic a 0ost e0ectul C,r0ii +ui Io(, -intre crLile canonice, prin com,inaLia -intre glori0icarea mreLiei a,solut su5erane a lui !umneGeu, situat mai presus -e orice apreciere ome1 neasc, at?t -e ?nru-it cu concepLiile cal5iniste, @i certitu-inea care reapare ?n partea 0inal, secun-ar pentru ;al5in, -ar at?t -e important pentru puritani, c !umneGeu o,i@nuie@te s1i ,inecu5?nteGe pe ai 7ui /?n C*n)* iui Io(# numaiXE ?n 5iaLa aceasta, inclusi5 -in punct -e 5e-ere ( !umneGeu s1i ,inecu5?nteGe comerLul. 166

material.24" ;5ictismul oriental, care se simte ?n 5ersurile cele mai pline -e atmos0er ale psalmilor @i ?n Pi+4)+) +ui So+o5on, a 0ost escamotat prin interpretare, la 0el cum a proce-at &a4ter cu coloratura tra-iLionalist a pasaJului ce a inspirat noLiunea -e pro0esie /5ocaLieE -in %pistola ?nt?i ctre ;orintcni. ?n schim,, s1a pus cu at?t mai mult accentul pe pasaJele -in H)chiu+ T)st*5)nt care preamresc +)1*+it*t)* for5*+, ca semn caracteristic al unui mo- -e 5iaL plcut lui !umneGeu. =eoria -up care legea moGaic @i1ar 0i pier-ut 5ala,ilitatea prin Nou+ T)st*5)nt numai ?n msura ?n care ca conLine reguli ceremoniale @i -eterminate istoric pentru 249 poporul e5reu, alt0el ?ns @i1ar 0i pstrat 5ala,ilitatea pe care o a5usese -intol-cauna ca e4presie a lui +). n*tu5c, a permis eliminarea unor prescripLii care pur @i simplu s?nt incompati,ile cu 5iaLa mo-ern, ls?n- totu@i calc li,er2( puternicei ampli0icri a spiritului -e legalitate ?ncreGtoare ?n sine @i luci-, proprie asceGei laice a acestui protestantism, prin numeroasele trsturi ?nru-ite ale moralitLii -in H)chiu+ T)st*5)nt# !eci -ac, a@a cum au 0cut ?n repetate r?n-uri contemporanii, ca @i autorii mai recenLi, atmos0era etic -ominant a protestantismului engleG este numit M%nglish *e,raismN2I1, acest lucru, corect ?nLeles, este a-e5rat. 8umai c, proce-?n- ast0el, nu tre,uie s ne g?n-im la e5reii palestinieni -in timpurile ?n care au aprut scrierile H)chiu+ui T)st*5)nt, ci la e5reime, a@a cum s1a 0ormat ea treptat, su, in0luenLa multor secole -e e-ucaLie 0ormal1legal @i talmu-ic @i chiar @i atunci tre,uie s 0im e4trem -e pru-enLi cu paralelele. $tmos0era ?n general ?n-reptat spre o e5aluare imparLial a 5ieLii ca atare a 5echilor e5rei era 0oarte ?n-eprtat -e speci0icul puritanismului. 8u tre,uie trecut cu 5e-erea nici 0aptul c tot at?t -e -i0erit 0aL -e puritanism a 0ost etica economic a e5reimii me-ie5ale @i mo-erne ?n ceea ce pri5e@te caracteristicile -e care a -epins poGiLia 0iecreia -in ele ?n e5oluLia )thosu+ui capitalist. Iu-aismul s1a situat -e partea capitalismului Ma5enturier( orientat spre politic 16H

@i speculaLiiK )thosu+ su a 0ost, ?ntr1 un cu5?nt, acela al unui paria1 capitalism. Duritanismul a 0ost purttorul )tho;su+ui unei *cti(it,0i ,urgheGe raLionale @i al organiGrii raLionale a 5uncii# %l a preluat -in etica e5reiasc numai ceea ce intra ?n acest ca-ru. ;onsecinLele caracterologice ale impregnrii 5ieLii cu normele H)chiu+ui T)st*5)nt ) un o,iecti5 atrgtor care ?ns nu2I2 e atins nici mcar pentru e5reime ) nu ar putea 0i a,or-ate ?n ca-rul acestui stu-iu. ?n a0ar -e relaLiile sugerate pentru a aprecia ?ntreaga graLie luntric a puritanului, tre,uie s mai a5em ?n 5e-ere c la el cre-inLa -e a 0i 2I# poporul ales al lui !umneGeu a cunoscut o rena@tere gran-ioas. !up cum chiar @i ,l?n-ul &a4ter mulLume@te lui !umneGeu c a 0cut ca el s 5in pe lume ?n $nglia @i ?n ,iserica cea a-e5rat @i ?n nici o alt parte, tot ast0el a ptruns aceast gratitu-ine pentru caracterul irepro@a,il propriu, -atorat milei lui !umneGeu, ?ntreaga atmos0er a 5ieLii2I4 ,urgheGiei puritane -etermin?n- caracterul 0erm @i corect -in punct -e 5e-ere 0ormal speci0ic repreGentanLilor epocii eroice a capitalismului. $cum ?ncercm s ne clari0icm ?n mo- special acele puncte ?n care concepLia puritan cu pri5ire la pro0esie @i con-iLia unui mo- -e 5iaL ascetic au tre,uit s in0luenLeGe 4ir)ct e5oluLia stilului -e 5iaL capitalist. !up cum am 5Gut, asceGa s1a ?n-reptat cu toat puterea ?mpotri5a unui singur lucruK sa5urarea spontan a 5ieLii @i a ,ucuriilor pe care ea le putea o0eri. $ceast caracteristic ?@i gse@te e4presia cea mai pregnant ?n lupta legat -e ?ook of SportsCDD pe care Iaco, I @i ;arol I au ri-icat1o la rangul -e lege, cu intenLia e4pres a com,aterii puritanismului, ultimul poruncin- ca ea s 0ie citit -in toate am5oanele. !ac puritanii au com,tut 0urio@i -ispoGiLia regelui ca -uminica anumite petreceri populare s 0ie permise legal, ?n a0ara timpului reGer5at sluJ,ei religioase, ceea ce i1a re5oltat nu a 0ost numai pertur,area lini@tii sa,atice, ci toat a,aterea intenLionat -e la mo-ul -e 5iaL or-onat al 16"

s0inLilor. Pi -ac regele a ameninLat cu pe-eaps grea orice atac asupra legalitLii acelor sports, scopul era tocmai -e a ?n0r?nge caracterul *scPtic pri5)34ios p)ntru st*t, pentru c era *nti*utorit*r# 2ocietatea monarhist10eu-al i1a aprat pe MpetrecreLiN ?mpotri5a moralei ,urgheGe pe cale -e apariLie @i a con5enticulelor ascetice antiautoritare, la 0el cum astGi societatea capitalist ?i proteJeaG pe cei M-ornici -e muncNO ?mpotri5a moralei -e clas a muncitorilor @i a sin-icatelor ostile autoritLii. QaL -e aceasta, puritanii respectau speci0icul cel mai importantK principiul mo-ului -e 5iaL ascetic. !e alt0el, a5ersiunea puritanismului 0aL -e sport nici mcar la Vua+eri nu era pur @i simplu principial. ;on-iLia era ca el s ser5easc un scop raLionalK re0acerea 0orLelor necesare pentru e4ercitarea muncii 0iGice. !e5enea ?ns suspect -e ?n-at ce era consi-erat ca miJloc -e -escrcare a unor instincte nestp?nite, iar ?n momentul ?n care aJungea un pur miJloc -e -istracLie @i, mai cu seam, -ac treGea am,iLia -e competiLie atletic, instinctele ,rute sau -orinLa neraLional -e a pune rm@aguri, era ,ine?nLeles -e1a -reptul con-amna,il. Dlcerea instinctu*+, a 5ieLii, care -istrage ?n egal msur -e la munca pro0esional, ca @i -e la preocuprile religioase, se situa ?n contra-icLie cu asceGa raLional, in-i0erent -ac ea se preGenta su, 0orma Msportului seniorialNO sau su, cea a 0rec5entrii localurilor -e -ans sau a c?rciumilor -e ctre omul -e r?n-.2I6 ;a atare, @i atitu-inea 0aL -e ,unurile culturale care nu implicau o e5aluare religioas -irect era ne?ncreGtoare @i ostil. 8u pentru c i-ealul -e 5iaL al puritanismului ar 0i 0ost ?ngustimea -e spirit o,scur @i plin -e -ispreL 0aL -e cultur. =ocmai opusul este 5ala,il cel puLin pentru @tiinL ) cu e4cepLia -etestatei scolastici. ;ei mai mari repreGentanLi ai mi@crii puritane s?nt a-?nc ancoraLi ?n cultura Rena@teriiK pre-icile aripii pres,iteriene a mi@crii s?nt 2IH impregnate -e clasicisme @i chiar @i cele ale ra-icalilor, cu toate c se ?mpie-icau tocmai -e ea, nu -ispreLuiesc 169

totu@i o ast0el -e eru-iLie ?n polemica teologic. Doate c nici o Lar n1a 0ost 5reo-at at?t -e ,ogat ?n 1r*4u*t)s ca 8oua $nglie ?n primii si ani -e e4istenL. 2atiriGarea a-5ersarului, -e e4emplu, %u4i8r*s a lui &utler, ?ncepe tocmai cu eru-iLia -e ca,inet @i cu -ialectica sa5ant a puritanilor. $ceasta se -atoreaG p*r0i*+ aprecierii religioase a cuno@tinLelor, care reGulta -in poGiLia 0aL -e fi4)s i5p+icit*9 catolic. ) 7ucrurile se schim, ?ns ?n momentul ?n care intrm ?n -omeniul literaturii ne@tiinLi0ice @i cu at?t mai mult ?n cel al artelor 0rumoase.2I" f a-e5rat c aici asceGa s1a a@ternut ca o ,rum peste 5iaLa 5oioas a ,tr?nei $nglii. $u 0ost a0ectate nu numai ser,rile laice. <ra 0uri,un- a puritanilor 0aL -e orice sugera sup)rstition, 0aL -e toate reminiscenLele -e m?n1 tuirc prin magie sau sacramente a persecutat sr,torirea cre@tineasc a ;rciunului2I9 ?n aceea@i msur ca @i armin-enul @i ne5ino5atul e4erciLiu artistic ,isericesc. ; ?n 26 6lan-a a rmas loc pentiu o mare art a-esea 5iguros realist nu 0ace -ec?t s -emonstreGe cum monopolul reglementrii mora5urilor manipulate autoritar -up aceste orientri nu a putut s 0ie unul total -in cauGa in0luenLei ;urLii @i a strii su5eranilor /o ptur -e r)nti)ri:, -ar @i -atorit ,ucuriei -e a tri a micilor ,urgheGi ?m,ogLiLi, -up ce scurta -omnie a teocraLiei cal5iniste s1a -iGol5at ?ntr1o 5iaL ,isericeasc -e stat luci- @i ast0el, o -at cu aceasta, cal5inismul @i1a pier-ut consi-era,il puterea -e atracLie prin asceG.261 Dentru puritani teatrul era con-amna,il.262 Drin eliminarea strict a erotismului @i a nu-itLii -in s0era posi,ilului, atitu-inea mai ra-ical -in literatur @i art nu a putut reGista. 8oLiuni ca Mi-le tal+N, Msuper0luitiesN26#, ,.5ain ostentationN ) toate semni0ic?nun comportament neraLional, lipsit -e scop, ca atare neascetic @i mai ales ser5in- nu gloria lui !umneGeu, ci pe cea a omului ) erau ime-iat 0olosite pentru a 0a5oriGa ?n mohotr?t utilitatea O Implicarea cre-inLei. 1H

so,r ?n -etrimentul moti5elor artistice. In cel mai ?nalt gra- acest lucru era 5ala,il ?n pri5inLa po-oa,elor, 264-e e4emplu a 5estimentaLiei. $cea 5iguroas ten-inL -e uni0ormiGare a stilului -e 5iaL, care astGi st la ,aGa interesului26I capitalist al stan-ar-iGrii pro-ucLiei , ?@i a5ea atunci temeiul i-eal ?n 266 respingerea Mi-olatriGrii trupuluiN. 2igur ?ns, nu tre,uie s uitm c puritanismul ?m,rLi@a un uni5ers -e contra-icLii, c simLul instincti5 pentru magni0icul atemporal ?n art se ,ucura -e o consi-eraLie mai ?nalt la con-uctorii si -ec?t 26H ?n ..po0ta -e 5iaLN a Mca5alerilorNN @i c un geniu unic precum Rcm,ran-t, -e oric?t -e puLin ?n-urare s1ar 0i ,ucurat McomportamentulN su ?n ochii !umneGeului puritan, ?n ceea ce pri5e@te orientarea creaLiei sale a su0erit puternica in0luenL a me-iului su sectant.26" !ar prin aceasta ima1 ginea -e ansam,lu nu se schim, cu nimic ?n a0ar -e 5iguroasa interioriGare a personalitLii care a putut s a-uc cu sine @i sa -etermine realmente -eG5oltarea climatului -e 5iaL puritan @i -e care a ,ene0iciat mai mult literatura, -ar @i aceasta a,ia la generaLiile ulterioare. Qr a putea s ne oprim aici mai ?n-eaproape asupra analiGei in0luenLelor puritanismului ?n toate aceste -irecLii, c4plicitm -oar 0aptul ca ,ucuria legitim pe care o -au ,unurile culturale -estinate plcerilor pur estetice @i sporti5e ?nt?lnc@te mereu o limit caracteristicK ele nu tr)8ui) s, cost) ni5ic# 6mul nu este -ec?t a-ministratorul ,unurilor care i1au 0ost -ate prin mila lui !umneGeu, el tre,uie, la 0el ca @i ser5itorul -in ?i8+i), s -ea socoteal269 -e 0iecare ,nuL care i s1a ?ncre-inLat @i cheltuirea lui ?ntr1un scop care nu este -estinat gloriei lui !umneGeu, ci plcerii proprii, este cel puLin con-amna,il.2H ;ine n1a ?nt?lnit chiar @i ?n Gilele noastre 2H1 repreGentanLi ai acestei concepLiiS I-eea 4*tori)i omului 0aL -e a5utul care i1a 0ost ?ncre-inLat, cruia el i se supune ca a-ministrator prestator -e ser5icii sau chiar ca Mma@in -e c?@tigat ,aniN apas ca o po5ar grea asupra 5ieLii. ;u c?t a5utul 1H1

cre@te, cu at?t mai apstor -e5ine sentimentul -e rspun-ere pentru acest a5ut ) -ac starea -e spirit ascetic se 5eri0ic ) -e a11 menLine ne@tir,it spre gloria lui !umneGeu @i -e a11 ?nmulLi prin munc neo,osit. >eneGa unora -in aspectele acestui stil -e 5iaL se a0l ?nc ?n %5ul Me-iu, ca @i a altor componente ale spiritului capitalist mo-ern2H2, -ar ,aGa sa etic consec5ent nu @i1a gsit1o -ec?t ?n etica protestantismului ascetic. ImportanLa sa pentru -eG5oltarea capitalismului este e5i-ent.2H# $ceast asceG protestant laic ) pesemne c a@a putem reGuma cele spuse p?n aici ) a acLionat -eci cu toat puterea ?mpotri5a plcerii nest5ilite -e a pose-a. ea 0r?na consu5u+, ?n special pe cel -e lu4. ?n schim,, ea a a5ut ca e0ect psihologic eli,erarea -orinLei -e a -o,?n-i ,unuri -e inhi,iLiile eticii tra-iLionaliste. $sceGa G-ro,e@te ctu@ele -orinLei -e c?@tig, nu numai legaliG?n-1o, ci /?n sensul preGentrii noastreE pri5in-1o ca pe una 5oit -e !umneGeu. $@a cum -epune mrturie claia alturi -e puritani @i &arclaU, marele apologet al Vua+crilor, lupta ?mpotri5a po0tei trupe@ti @i a ata@amentului 0aL -e ,unurile pm?nte@ti nu a 0ost o lupt ?mpotri5a c6/ti1u+ui raLional, ci ?mpotri5a utiliGrii neraLionale a ,unurilor. !ar aceasta const ?n primul r?n- ?n pre-ilecLia pentru con-amna,ilele2H4 0orme ost)nt*ti() ale lu4ului at?t -e apropiate sensi,ilitLii 0eu-ale, ?n locul utiliGrii raLionale @i -orite -e !umneGeu a a5erii pentru scopurile 5ieLii in-i5i-ului @i comunitLii. %a nu urmrea s11 constr?ng pe omul ,ogat la 5ortific*r)CMD, ci la utiliGarea a5erii sale pentru lucruri uti+) -in punct -e 5e-ere pr*ctic# I-eea -e confort implic ?n mo- caracteristic scopurile -e utiliGare permise -in punct -e 5e-ere etic @i, 0ire@te, nu este o ?nt?mplare 0aptul c -eG5oltarea stilului -e 5iaL pe care ?l implic acest concept a 0ost o,ser5at cel mai -e5reme @i cel mai clar tocmai la repreGentanLii cei mai consec5enLi ai acestei concepLii -espre 5iaL, la Vua+eri. 2trlucirii @i sclipirilor lu4ului ca5aleresc 1H2

care, a@eGat pe o ,aG economic @u,re-, pre0er eleganLa uGat cumptrii so,re, ei i1au opus ca i-eal tihna curat @i soli- a ho5); u" ,urgheG.2H6 !in punctul -e 5e-ere al pro4uc)rii ,ogLiei pri5ate, asceGa a luptat ?mpotri5a inJustiLiei, ca @i ?mpotri5a lcomiei pur instinctu*+), cci pe aceasta o repu-iau ca pe o co()tousn)ss9, ca ni*n<nis5 etc, a-ic aspiraLia la ,ogLie ?n scopul 0inal -e * fi ,ogat. ;ci a5erea ca atare era o ispit. !ar aici asceGa era 0orLa Mcare -ore@te mereu ,inele @i creeaG mereu rulN, a-ic rul pe care ?l McreeaGNO ?n sensul suK a5erea @i tentaLiile sale. ;ci ea nu numai c 5e-ea, la 0el ca H)chiu+ T)st*5)nt @i ?n -eplin analogie cu e5aluarea etic a M0aptelor ,uneNN, ?n nGuinLa la ,ogLie ca scop acea culme a ceea ce tre,uie con-amnat, ci 5e-ea ,inecu5?ntarea lui !umneGeu ?n -o,?n-irea ,ogLiei ca ro4 al muncii pro0esionale. ;eea ce era ?ns mult mai important, e5aluarea religioas a muncii pro0esionale neo,osite, struitoare, sistematice, laice, -rept miJloc ascetic suprem @i, ?n acela@i timp, -rept con0irmarea cea mai sigur @i mai 5-it a omului renscut @i a autenticitLii cre-inLei sale, tre,uia s 0ie c)* 5*i put)rnic, p?rghie posi,il a e4pansiunii acelei concepLii -espre 5iaL pe care am numit1o aici MspiritN al capitalismului.2HH Iar -ac 0acem co58in*0i* ?ntre restr?ngerea consumului @i -esctu@area nGuinLei spre c?@tig, reGultatul e4terior e ca @i -atK for5*r)* 4) c*pit*+ prin constr6n1)r)* *sc)tic, 4) * f*c) )cono5ii#CM* Qr?narea consumrii a ceea ce s1a c?@tigat tre,uia s 5iGeGe utiliGarea pro-ucti5 -rept capital in()stit# Qire@te c ?n ci0re, 0orLa acestui e0ect nu suport nici un 0el -e -eterminare e4act. ?n 8oua $nglie aceast inter-epen-enL s1a rele5at ?ntr1un mo- at?t -e palpa,il, ?ne?t nu a scpat nici ochiului unui istoric eminent ca !oUle.2H9 !ar @i ?n 6lan-a, care a 0ost strict -ominat -e cal5inism numai H ani, ?n cercurile mai riguroase -in punct -e 5e-ere religios, simplitatea ( \g?rcenie. 1H#

accentuat a 5ieLii, concomitent cu achiGiLionarea -e ,ogLii enorme, a -us la o ptima@2" @i e4cesi5 acumulare -e capital. %ste e5i-ent c ulterior ten-inLa care a e4istat ?n toate timpurile @i pretutin-eni, resimLit la noi @i astGi, spre MaristocratiGareaN a5erilor ,urgheGe a 0ost sensi,il 0r?nat -e antipatia puritanismului 0aL -e 0ormele -e 5iaL 0eu-ale. <nii autori mercantili@ti engleGi -in secolul al XCII1lea au e4plicat superioritatea puterii capitalului olan-eG asupra celui engleG prin aceea c acolo a5erile nou -o,?n-ite nu erau in5estite ?n mo- regulat ?n prn?nt @i nu s1a cutat aristocratiGarea prin trecerea la o,iceiuri -e 5iaL 0eu-ale ) cci acest lucru este important, nu numai cumprarea pm?ntului ca atare ) @i ast0el nu au 0ost sustrase 5alori0icrii capitaliste.2"1 $precierea *1ricu+turii -e ctre puritani ca 0iino acti5itate lucrati5 -eose,it -e important care sporea mult e5la5ia /-e e4emplu, la &a4terE nu se re0erea la +*n4+or4# ci la Eco5*n @i la 0ermier, iar ?n secolul al XClII1lea nu la iunch)r, ci la *1ricu+toru+ ..raLio1 nalN.2"2 ?ncep?n- cu secolul al XCII1 lca. societatea engleG este scin-at ?ntre Mmica no,ilime ruralN purttoare a tra-iLiei M5oioasei $nglii -e o-inioarN @i cercurile puritane a cror putere social oscileaG consi-era,il.2"# $m,ele caracteristici, aceea a unei nesl,ite @i nai5e ,ucurii a 5ieLii @i a unei stp?niri -e sine strict reglementate @i reLinute, ?nsoLite -e o con5enLional legtur etic, s?nt alturate @i astGi ?n imaginea Mcaracterului popularN engleG.2"4 =ot ast0el, 5echea istorie a coloniGrii nor-1americane este str,tut -e contrastul puternic -intre Ma-5enturersN care cu 0orLa -e munc a Min-ente- ser5antsN( organiGeaG plantaLii @i aspir s triasc la 0el ca ni@te seniori, ?mpo1 tri5a mentalitLii speci0ic ,urgheGe a puritanilor.2"I ?n toate ?mpreJurrile, ?n cercurile supuse puterii concepLiei -espre 5iaL a puritanilor, aceasta a 0a5oriGat ten-inLa spre un mo- -e 5iaL ,urgheG, r*0ion*+ -in punct -e ( 2er5itori tocmiLi. 1H4

5e-ere economic, ceea ce este, 0ire@te, mult mai important -ec?t simpla 0a5oriGare a 0ormrii capitalului. $ceast concepLie era principalul @i mai ales singurul purttor consec5ent al acestui mo-e 5iaL. ;oncepLia puritan a stat l?ng leagnul Momului economicN mo-ern. 2igur c aceste i-ealuri -e 5iaL puritane au e@uat la o ?ncercare prea grea prin MtentanLiileN ,ogLiei ,ine cunoscute puritanilor ?n@i@i. !e regul gsim a-epLi autentici ai spiritului puritan ?n r?n-urile Mpturilor 6n curs 4) *sc)nsiun) *Y ale micilor ,urgheGi @i 0ermieri, iar pe 8)*ti possi4)nt)s*, chiar printre Vua+cri. a-eseori gata s1@i renege 5echile i-ealuri.24H $cela@i -estin 11a a5ut @i asceGa laic anterioarK asceGa monahal -in %5ul Me-iu. !up ce economia raLional @i1a mani0estat ?ntreaga e0icienL aici ?n locul ?n care 5iaLa era strict reglementat @i consumul riguros controlat, a5erea acumulat se risipea 0ie -irect, cum s1a ?nt?mplat ?n perioa-a premergtoare schismei ) cG?npra- aristocratiGrii ), 0ie tre,uia s se inter5in cu una -in numeroasele Mre0ormeN pentru a menLine -isci1 plina m?nstireasc a0lat ?n pericol -e a se -estrma, ?ntreaga istorie a or-inelor, cu reglementrile lor, a 0ost ?ntr1un anumit sens o lupt mereu reluat ?mpotri5a e0ectului scculariGator al proprietLii. $cela@i lucru este 5ala,il la o scar mult mai mare @i pentru asceGa laic a puritanismului. Duternicul r)(i(*+ al mcto-ismului care prece-e ?n0lorirea in-ustriei engleGe ctre s0?r@itul secolului al XCIII1lea poate 0i comparat 0oarte ,ine cu o re0orm la ni5elul unei m?nstiri. !e la 9ohn WesleU repro-uc aici un pasaJ2"" care s1ar potri5i 0oarte ,ine ca moto la tot ceea ce s1a spus p?n acum. ;ci acest pasaJ ne arat cum cpeteniile orientrilor ascetice ?nLelegeau limpe-e cone4iunile e5ocate aici, aparent at?t -e para-o4ale, chiar ?n sensul preGentat aici.2"9 %l scrieK O QericiLi posesori. 1HI

,.Mi1e team c oriun-e a crescut ,ogLia, sentimentul religios s1a mic@orat ?n aceea@i msur. !e aceea, nu 5- cum s1ar putea ca, potri5it 0irii lucrurilor, o treGire a unei cre-inLe autentice s 0ie -e lung -urat. ;ci religia tr)8ui) s pro-uc hrnicie Ain4usttE:, c?t @i spirit -e economie, -e cumptare Afru1*+itE:, iar acestea nu pot genera nimic altce5a -ec?t ,ogLie. !ar -ac ,ogLia cre@te, cresc @i orgoliul, patima @i -ragostea -e cele laice ?n toate 0ormele lor. ;um ar 0i cu putinL ca meto-ismul, a-ic o religie a inimii, chiar -ac acum ea ?n0lore@te ca un ar,ore 5er-e, s rm?n mereu ?n aceast stareS Dretutin-eni meto-i@tii s?nt harnici @i economi. ;a atare, a5erile lor cresc. !e aceea le sporesc ?n mo- corespunGtor orgoliul, patima, -orinLa -e -es0tri trupe@ti @i laice @i -e o 5iaL plin -e tru0ie. $st0el, 0orma religiei rm?ne, -ar spiritul ei se pier-e treptat. 6are nu e4ist nici o cale -e a ?mpie-ica -eclinul religiei curateS 8u1i putem ?mpie-ica pe oameni s 0ie harnici @i economi. Tr)8ui) s,;i 6n4)5n,5 p) to0i cr)/tinii s, c6/ti1) c6t pot /i s, )cono5is)*sc, *t6t* c6t pot, *4ic,# 6n c)+) 4in unn,# s, s) 658o1,0)*sc,#9 /<rmeaG ?n-emnul ca aceia care Mc?@tig c?t pot @i economisesc c?t potN s 0ac @i Mtot ce potN pentru a1@i spori graLia pentru a a-una o comoar ?n ceruri.E ) !up cum se 5e-e, e 5or,a -e legtura -iscutat aici, p?n ?n cele mai mici amnunte.29 !up cum spune WesleU, 5iguroasele mi@cri religioase, a cror importanL pentru -eG5oltarea )cono5ic, a constat ?n primul r?n?n e0ectele )4uc*0i)i ascetice, @i1au etalat e0ectul )cono5ic ?n toat amplitu-inea, -e o,icei a,ia -up ce apogeul entuGiasmului pur religios 0usese -ep@it, -up ce tensiunea cutrii ?mprLiei cerurilor a ?nceput s se -iGol5e treptat ?ntr1o so,r 5irtute pro0esional, -up ce r-cina religioas s1a uscat treptat, ce-?n- locul utilitarului pm?ntesc ) c?n-, pentru a 5or,i ?n cu5intele lui !oY-en, ?n 0anteGia popular Ro8inson C<so), o5u+ )cono5ic, i2o+*t, care pe l?ng toate mai 0ace @i munc -e misionar291, ?n loc s aspire luntric, ?n 1H6

singurtatea sa, la ?mprLia cerurilor, a luat locul MpelerinuluiN lui &unUan alerg?n- prin ?6+ciu+ 4)/)rt,ciuni+or# !ac mai t?rGiu principiulK Mto ma+e the ,est o0 8oth Yorl-sN a -o,?n-it o poGiLie -ominant, con@tiinLa curat, -up cum a remarcat @i -e -ata aceasta !oY-en, tre,uia, ?n s0?r@it, s -e5in pur @i simplu un miJloc pentru o 5iaL ,urgheG con0orta,il, a@a cum ?@i gse@te e4presia at?t -e 0rumos acest lucru ?n pro5er,ul german -espre Mperna moaleN. $cea epoc a secolului al XCII1lea, animat su, aspect religios, a lsat mo@tenire succesoarei sale utilitare o con@tiinL e4traor-inar -e ,un, putem spune 0r @o5ialK f*ris)ic -e ,un, ?n ceea ce pri5e@te c?@tigarea ,anilor, -ac aceasta a5ea loc alt0el numai ?ntr1un ca-ru legal. Drincipiul M!eo plcere 5i4 potes0 0usese a,an-onat.192 $ aprut o )tic, prof)sion*+, speci0ic 8ur1h)2,# ?ntreprinGtorul ,urgheG, a5?ncon@tiinLa c se ,ucur -e toat graLia lui !umneGeu @i c este 5iGi,il ,inecu5?ntat -e acesta, putea, -ac nu -ep@ea limitele corectitu-inii 0ormale @i morala sa era irepro@a,il @i -ac mo-ul ?n care ?@i 0olosea ,ogLia nu era con-amna,il, s1@i urmreasc interesele -e c?@lig @i era chiar r)co5*n4*8i+ s1o 0ac. 7a aceasta se a-aug 0aptul c puterea asceGei religioase ?i punea la -ispoGiLie muncitori so,ri, meticulo@i, e4traor-inar -e capa,ili @i ata@aLi muncii pe care o consi-erau -rept scopul 5ieLii lor. 5oit -e !umneGeu.29# =ot ea ?i mai 0urniGa asigurarea lini@titoare c -istri,uLia inegal a ,unurilor ?n aceast lume este o oper cu totul special a pro5i-enLei -i5ine, care prin aceste -eose,iri, la 0el ca @i prin graLia particular, ?@i urmre@te scopurile tainice necunoscute nou.294 ;hiar lui ;al5in ?i aparLine enunLul citat 0rec5ent, potri5it cruia numai -ac MpoporulN, a-ic masa muncitorilor @i me@te@ugarilor, 5a 0i menLinut ?n srcie, el 5a rm?ne asculttor 0aL -e !umneGeu. 29I 6lan-eGii /Dieter -e la ;our @i alLiiE au MseculariGatN acest enunL p?n ?ntr1acolo, ?ne?t s spun c masa -e oameni *r +ucr* numai atunci c?n- este minat -e ne5oi @i aceast 0ormu1 1HH

lare e unul -in leitmoti5ele economiei capitaliste, care s1a trans0ormat apoi ?n multiplele teorii cu pri5ire la Mpro-ucti5itateaN salariilor scGute. Pi aici latura utilitar s1a insinuat ?n i-ee o -at cu 5esteJirea r-cinii sale religioase, e4act -up schema pe care am o,ser5at1o -e at?tea ori. %tica me-ie5al nu numai c nu a interGis cer@itul, ci, -impotri5, prin culti5area or-inelor cer@etorilor, 11a glori0icat pur @i simplu. !?n- celor ,ogaLi prileJul pentru 0apte ,une prin pomeni, chiar @i cer@etorii laici au 0ost uneori consi-eraLi -rept MstareN @i trataLi ca atare. ;hiar @i etica social anglican -in 5remea -inastiei 2tuart se situa, luntric, 0oarte aproape -e aceast atitu-ine. ;ola,orarea la acea -ur legislaLie engleG cu pri5ire la asistenLa sracilor a 0ost reGer5at asceGei puritane care ?n aceast pri5inL a -eterminat o schim,are ra-ical. Pi ca a putut s rea@eGe acest lucru, -eoarece sectele protestante @i comunitLile strict puritane ?n general nu *u cunoscut296realmente cer@etoria ?n interiorul lor. De -e alt parte ?ns, pri5it -e cei -in ta,ra opus, aceea a muncitorilor, 5arianta GinGen-or0ian a pietismului i1a glori0icat pe muncitorii 0i-eli pro0esiei lor, care nu cutau c?@tigul, ci triau asemenea apostolilor.29H 7a ?nceput, ast0el -e concepLii, su, o 0orm @i mai ra-ical, erau rsp?n-ite ?n r?n-urile ana,apti@tilor. Qire@te c acum ?ntreaga literatur ascetic -e aproape to*t) con0esiunile este impregnat -e i-eea c o munc 0i-el chiar @i cu sim,rii mai mici pentru aceia crora 5iaLa nu le1a -at nici o alt @ans este e4tern -e plcut lui !umneGeu. ?n *c)*st, pri5inL, asceGa protestant ca atare nu a a-us nici o ino5aLie. !ar ea nu numai c a a-?ncit la ma4imum acest punct -e 5e-ere, ci a creat pentru aceast norm ceea ce ?n cele -in urm era i5port*nt pentru e0ectul suK i5pu+su+ psihologic prin conceperea acestei munci ca (oc*0i), ca cel mai ,un, a-eseori ?n ultim analiG ca sin1uru+ miJloc -e a 0i sigur -e starea -e graLie.29" De -e alt parte, ea a legaliGat e4ploatarea acestei -orinLe speci0ice -e a munci, 1H"

interpret?n- -rept M5ocaLieN @i c?@tigul ?n ,ani al ?ntre1 prinGtorului.299 %ste e5i-ent c?t -e puternic a 0ost nGuinLa ).c+usi(, ctre ?mprLia cereasc prin ?n-epli1 nirea o,ligaLiei -e munc 5ocaLional @i stricta asceG pe care -isciplina con0esional a impus1o tocmai claselor paupere, ?n ceea ce pri5e@te promo5area Mpro-ucti5itLiiN muncii ?n sensul capitalist al cu5?ntului. =ratarea muncii -rept ..pro0esieN a -e5enit tot at?t -e caracteristic pentru muncitorul mo-ern, ca @i interpretarea corespunGtoare a c?@tigului pentru ?ntreprinGtor. $tunci c?n- un o,ser5ator anglican at?t -e 0in cum a 0ost 2ir William DettU a e4plicat puterea economic a 6lan-ei ?n secolul al XClI1lea prin 0aptul c acolo -eose,it -e numero@ii 4iss)nt)rs /cal5ini@tii @i ,apti@tiiE erau oameni care ?@i pri5eau Mmunca @i hrnicia ?n meserie ca pe o -atorie 0aL -e !umneGeuN, aceasta nu constituia -ec?t o re0lectare a acestei stri -e 0apt nou atunci. Duritanismul, ai crui repreGentanLi erau soli-ari ?n ostilitatea lor ptima@ 0aL -e *c)st gen -e capitalism pri5ilegiat -e ctre stat, cel comercial, cel ,aGat pe reLeaua -e lucrtori la -omiciliu @i cel colonial, opunea organiGrii sociale MorganiceN ?n acea 5ariant 0iscal1mo1nopolist pe care ea o a-optase ?n anglicanismul -in timpul 2tuarLilor, ?n speL ?n concepLiile lui 7au-, opunea acestei alianLe -intre stat @i ,iseric cu Mmonopoli@tiiN pe 0on-ul unei in0rastructuri cre@tin1sociale ) impulsurile in-i5i-ualiste ale c?@tigului raLional @i legal pe ,aGa aptitu-inilor @i iniLiati5ei proprii. $cestea au a5ut o contri,uLie hotr?toare la crearea in-ustriilor care s1au 0ormat 0r concursul autoritLilor, ?n pane ?n po0i-a @i ?mpotri5a autoritLilor pu,lice, ?n timp ce in-ustriile monopoliste -e stat pri5ilegiate -in $nglia au -isprut ?n cur?n- cu -es15?r@ire.# Duritanii /DrUnne, Dar+erE au respins orice apropiere -e Mcurteni @i -e 0uritorii -e proiecteN capitaliste -e an5ergur, pe care ?i consi-erau o clas suspect -in punct -e 5e-ere etic, 0iin- m?n-ri -e morala comercial ,urgheG proprie, superioar, care ar constitui a-e5ratul 1H9

f moti5 al persecuLiilor la care ei erau supu@i -e ctre acele cercuri. ?nc !e0oe consi-era c lupta ?mpotri5a opoGanLilor putea s 0ie c?@tigat prin ,oicotarea cam,iilor ,ancare @i prin retragerea -epunerilor. ?n 0oarte mare msur, -eose,irea -intre cele -ou mo-uri -e comportament capi1 talist a mers m?n ?n m?n cu -eose,irile religioase. $-5ersarii noncon0ormi@tilor @i1au ,tut Joc p?n ?n secolul al XCIII1lea -e ace@tia, cali0ie?n-u1i -rept purttori ai spirit of shopk))p)rs* @i i1au persecutat pentru -istrugerea 5echilor i-ealuri engleGe. $ici era ancorat @i -eose,irea -intre etica economic puritan @i cea e5reiasc @i chiar contemporanii /DrUnneE @tiau c prima @i nu Z a -oua era etica economic 8ur1h)2,# 9M <na -in prLile constituti5e ale spiritului capitalist mo-ern @i nu numai ale acestuia, ci @i ale culturii mo-erne, mo-ul -e 5iaL raLional pe ,aGa i4)ii 4) prof)si), s1a nscut, a@a cum am -orit s -emonstrm prin e4punerea noastr, clin spiritul asceGei cr)/tin)# 2 ne ?ntoarcem la tratatul lui Qran+lin, citat la ?nceputul acestui stu-iu, pentru a 5e-ea c elementele esenLiale ale mentalitLii -enumite acolo Mspirit al capitalismuluiO1 s?nt tocmai acelea pe care puLin mai ?nainte le1am -e0init -rept conLinut al asceGei pro0esionale puritane# 2 lipsit -oar -e 0un-amentarea religioas care -ispruse -eJa la Qran+lin. 8ici i-eea c munca pro0esional mo-ern are un caracter *sc)tic nu este nou. Pi >oethe a 5rut s ne ?n5eLe c limitarea la acti5itatea -e specialitate, cu renunLarea la multilateralitatea 0austic a ome1 nescului pe care ea ?l con-iLioneaG, este ?n lumea mo-ern o con-iLie necesar a unei acLiuni 5aloroase ?n general, c, -eci, M0aptaN @i MrenunLareaN se con-iLioneaG necesarmente reciproc. a 5rut s ne ?n5eLe acest moti5 ascetic 0un-a1 mental al mo-ului -e 5iaL ,urgheG ) atunci c?n- acesta 5rea s repreGinte stilul @i nu lipsa -e stil. $ 0cut1o c?n- atinsese culmea ?nLelepciunii sale -e 5iaL, ?n Anii 4) ' 2pirit negustoresc. 1" 4i(5)0i) @i prin mo-ul ?n care 11 a 0cut pe Qaust s1@i ?ncheie 5iaLa.# # Dentru el aceast cunoa@tere a repreGentat o -esprLire -e o epoc -e omenie -eplin @i 0rumoas care ?n -eG5oltarea culturii noastre nu se 5a repeta cum nu s1a repetat nici perioa-a -e ma4im ?n0lorire a $tenei ?n $ntichitate. Duritanul a 4orit s 0ie un om al pro0esiei, noi s?ntem o,ligaLi s 0im. ;ci asceGa scoas -in chiliile m?nstirilor @i mutat ?n 5iaLa pro0esional un-e a ?nceput s -omine mortalitatea laic a a5ut contri,uLia ei la e-i0icarea acelui 5iguros cosmos al or-inii economice mo-erne legate -e con-iLiile tehnice @i economice ale pro-ucLiei mecanice @i ma@iniste care e4ercit astGi @i 5a e4ercita, . poate, p?n ce se 5a epuiGa ultima ton -e com,usti,il 0osil, o presiune co5?r@itoare asupra stilului -e 5iaL al tuturor acelora care se nasc ?n acest angrenaJ, nu numai al acelora -irect implicaLi ?n -omeniul economic. !up prerea lui &a4ter, griJa pentru ,unurile e4terioare tre,uie s apese pe umerii Ms0inLilorN si# 4, numai ca Mo mantie su,Lire care poate 0i lep-at ?n orice clipN. !ar soarta a trans0ormat mantia ?ntr1o carcas -ur ca oLelul. $sceGa, trec?n- la reconstruirea lumii @i la e4ercitarea e0ectelor asupra ei, a 0cut ca ,unurile e4terioare ale lumii acesteia s -o,?n1-easc, ca nicio-at ?n istorie, o putere crese?n- @i ?n cele -in urm at?t -e mare asupra omului ?ne?t acesta s nu poat scpa -e ea. $stGi, spiritul ei a -isprut -in aceast carcas, cine @tie -ac nu pentru tot-eauna. !e c?n- se spriJin pe o temelie mecanic, capitalismul ?n5ingtor nu mai are ne5oie -e acest suport. ;hiar @i atmos0era roG a 5eselului mo@tenitor al asceGei, Iluminismul, pare a pli -e0initi5, iar i-eea -e Mo,ligaLie pro0esionalN ,?ntuie prin 5iaLa noastr ca o 0antom a unor conLinuturi -e cre-inLe religioase. ?n caGurile ?n care Me4ercitarea pro0esieiN nu poate 0i pus -irect ?n relaLie cu cele mai ?nalte 5alori ale culturii spirituale sau cu cele ?n care ea tre,uie perceput su,iecti5 pur @i simplu -rept coerciLie economic, omul contemporan renunL -e cele mai multe ori la orice 0el -e 1"1

interpretare a ei. De tr?mul eli,errii sale totale, ?n 2tatele <nite, nGuinLa spre c?@tig, golit -e sensul ei etico1 religios, ?ncearc astGi s se asocieGe cu pasiunile pur mon-ene care nu arareori ?i imprim -e1a -reptul caracterul -e sport.# I 8imeni nu @tie ?nc cine 5a locui pe 5iitor ?n acea carcas @i -ac la captul acestei e5oluLii imense se 5or a0la proroci noi sau o 5iguroas rena@tere a unor i-ei @i i-ealuri 5echi s*u nimic -in toate acestea, ci o ?mpietrire mecaniGat, garnisit cu atitu-inea gra5 ..a celui ce1@i - importanLN. ;ci pentru Multimii oameniN ai acestei e5oluLii culturale, cu5intele urmtoareK ..speciali@ti 0r spirit, oameni 0r inim -e-aLi plcerilor. acest nimic ?@i ?nchipuie c ar 0i urcat o treapt neatins 5reo-at -e omenireN ar putea -e5eni a-e5ruri. !ar cu acesta aJungem pe tr?mul Ju-ecLilor -e 5aloare @i -e cre-inL cu care nu 5rem s ?ncrcm aceast preGentare pur istoric. 6,iecti5ul ar 0i mai -egra, acela -e a insista asupra importanLei a,ia a,or-ate aici a raLionalismului @i pentru conLinutul eticii soci*+;po+i+ic), a-ic pentru genul -e organiGare @i -e 0uncLii ale comunitLilor sociale -e la con5enticule p?n la stat. !up aceea, ar tre,ui analiGate relaLiile acestei asceGe raLionale cu raLionalismul umanist# 6 @i i-ealurile sale -e 5iaL @i in0luenLele sale culturale, cu -eG5oltarea empirismului 0iloGo0ic @i @tiinLi0ic, cu e5oluLia tehnic, apoi cu ,unurile aparLin?n- culturii spirituale. ?n 0ine, -up aceasta, ar tre,ui urmrite -in punct -e 5e-ere istoric -e5enirea sa ?n timp ?ncep?n- cu germenii me-ie5ali ai unor asceGe laice @i -iGol5area ei ?n utilitarismul pur @i prin -i0eritele Gone -e -i0uGare a religioGitLii ascetice. $,ia -intr1un asemenea stu-iu ar putea reGulta 4i5)nsiun)* importanLei culturale a protestantismului ascetic ?n raport cu alte elemente plastice ale culturii mo-erne. $ici s1a ?ncercat numai s se e4plice acLiunea sa @i 1)nu+ e0ectului su ?ntr1un singur punct, -ar unul important, -in moti5ele sale. !ar ?n continuare ar tre,ui s se pun ?n e5i-enL @i mo-ul ?n care asceGa pro1 1"2

testant, la r?n-ul su, a 0ost in0luenLat -e ansam,lul con-iLiilor culturale ale societLii, ?n special al celor )cono5ic), ?n -e5enirea @i speci0icul lor.# H ;ci, -e@i omul mo-ern ?n general, oric?t ,un5oinL ar a5ea, ?n mo- o,i@nuit nu este ?n stare s1@i imagineGe c?t -e mare a 0ost importanLa conLinutului religios -e con@tiinL pentru mo-ul -e 5iaL, pentru cultur @i caracterele popoarelor, este 0iresc s nu intenLionm s punem ?n locul unei interpretri cauGele unilateral MmaterialisteN a culturii @i istoriei una spiritualist la 0el -e unilateral. A554ou, s?nt -eopotri5 posi,ile# ", -ar am,ele ser5esc la 0el -e puLin a-e5rului istoric, -ac ele nu s?nt -estinate s 0ie o munc pregtitoare, ci ar pretin-e s 0ie o ?ncheiere a cercetrii.# 9

1. 8u tratm separat GYinglianismul, -eoarece, -up o scurt perioa- -e mare putere, @i1a pier-ut repe-e importanLa. ) M$nninianismulN al crui speci0ic 4o15*tic a constat ?n respingerea -ogmei pre-estinrii ?n 0ormularea sa categoric @i ?n re0uGul MasceGei laiceN s1a constituit ca secl numai ?n 6lan-a /@i ?n 2.<. $.E @i pentru noi este lipsit -e interes ?n acest capitol sau, cel mult, pre Gint un interes negati5 0aptul c el a 0ost con0esiunea patriciatului comercial -in 6lan-a /-espre aceasta mai t?rGiuE. !ogmatica sa a 0ost a-mis ?n ,iserica anglican @i ?n cele mai multe 5ariante ale meto-ismului. $titu-inea sa MerastianN /a-ic -e repreGentare a su5eranitLii statului @i ?n pro,lemele ,iserice@tiE era aceea a tuturor instituLiilor cu interese pur politice, a Darlamentului cel lung -in $nglia, la 0el ca @i a %lisa,etei, @i a 2tatelor >enerale -in Arile -e 9os, ?n special a lui 6l-en,arne5el-t. 2. ?n ceea ce pri5e@te e5oluLia noLiunii -e MpuritanismN, 5eGi ?n lipsa altor lucrri 2an0or-, Stu4i)s *n4 R)f+)ctions of th) 'r)*t R)8)++ion, p. 6I @. urm. ;oi utilizm aceast e4presie, ori de c?te ori avem nevoie, n sensul pe care 5(a avut n limbaFul popular al 1"#

secolului al XCII1leaK mi@crile religioase -e orientare ascetic -in 6lan-a @i $nglia, in-i0erent -e programele -e organiGare ,iseri1 ceasc @i -e -ogme, -eci incluG?nMin-epen-enLiiN, congregaLio1ni@lii, ,apti@tii, menoniLii @i Vua+crii. #. ?n analiGa acestor pro,leme, acest lucru a 0ost ?nLeles a,solut gre@it. 2om,art, -ar @i &rentano ?i citeaG mereu pe autorii morali@ti /-e cele mai multe ori pe unii pe care i1au cunoscut prin mineE -rept co-i0icatori -e reguli -e 5iaL, 0r s se ?ntre,e mcar o -at pentru care -intre ele e4istau singurele recompense 4) 5intuir) e0iciente -in punct -e 5e-ere psihologic. 4. %ste -e prisos s su,liniem ?n mo- special c, ?n msura ?n care acest stu-iu1schiL se situeaG pe teren pur -ogmatic, se o,ser5 pesle tot 0ormulrile literaturii ,iserice@ti @i ele istorie -og matic, a-ic ..-e m?na a -ouaNO @i. ca atare, acest te4t al nostru nu are nici o pretenLie -e originalitate. 2e ?nLelege c m1am str-uit s apro0un-eG iG5oarele pri5in- istoria Re0ormei. $r 0i 0ost ?ns o insolenL s ignor munca teologic intens @i su,til a multor -ecenii ?n loc ) ceea ce este ine5ita,il ) s m las c,+,u2it -e ca spre inLclegcrca iG5oarelor. Creau s sper c -imensiunile re-use ale stu-iului nu au -us la 0ormulri eronate @i c am e5itat cel puLin -in punct -e 5e-ere o,iecti5 gre@eli importante -e ?nLelegere. 2iuur c stu-iul meu susLine elemente noi pentru cel 0amiliariGat cu lite ratura teologic cea mai important, numai ?n msura in care totul este oriental -up punctele -e 5e-ere )i @i care n) intereseaG aici. <nele -intre aceste importanLa ei pentru ..stilul -e 5iaLN mo-em ) i a u interesat, 0ire@te, mai puLin pe autorii teologi. !up apariLia acestui stu-iu, s1au 0cut incursiuni sistematice in aceast latur @i ?n special ?n cea sociologic a materiei, prin opera mai sus citat a lui %. =roeltsch. ) 7ucrarea sa, ')r+uu4 inu+ "c+*nchthon# ca @i numeroasele recenGii -in 'ott# C)+# An2# au a5ut precursori. Qie @i -in moti5e -e spaLiu nu citeG tot ce am 0olosit, ci ?n 0iecare caG nu5*i lucrrile pe care le urmre@te pasaJul respecti5 -in te4t sau cu care are 5reo legtur. $-eseori este 5or,a chiar -e autori mai 5echi ?n caGuri1O ?n care punctele -e 5e-ere care ne intereseaG le1au 0ost apropiate. !otarea pecuniar cu totul insu0icient a ,i,liotecilor germane are ca urmare 0aptul c ?n Mpro5incieN iG5oarele @i lucrrile cele mai importante nu se pot ?mprumuta -ec?t pentru c?te5a sptm?ni -e la &erlin sau -e la alte ,i,lioteci mari. %ste caGul lucrrilor lui Coet, &a4ter. =5ermans. WesleU. ale tuturor autorilor meto-i@ti, ,apti@ti @i Vua+eri, precum @i ale multora necuprin@i ?n ;orpus Retormatorum 1"4

-in primele epoci. ?n multe caGuri, pentru un stu-iu 5*i *profun4*t este in-ispensa,il 5iGitarea unor ,i,lioteci engleGe @i, mai ales, americane. Dentru stu-iul -e 0aL a tre,uit /@i s1a pututE s 0ie su0icient ceea ce a 0ost posi,il s 0ie o,Linut ?n >ermania. !e la o 5reme ?ncoace ?n $merica renegarea caracteristic @i struitoare a propriului trecut MsectantN -e ctre uni5ersitLi 0ace ca ,i,liotecile lor s procure puLin asemenea literatur nou sau chiar -eloc ) un caG particular al acelei ten-inLe generale -e MseculariGareN a 5ieLii americane, care ?n scurt timp 5a -iGol5a caracterul naLional tra-iLional @i 5a schim,a complet @i -e0initi5 sensul multor instituLii 0un-amentale ale Lrii. ;ercettorul actual tre,uie s mearg ?n pro5incie la micile colegii orto-o4e ale sectelor. I. ?n cele ce urmeaG, nu ne preocup mai ?nt?i ?n nici un 0el ori ginea, antece-entele @i istoria -eG5oltrii curentelor ascetice, ci lum conLinutul lor -e i-ei ?n 0orma 0inal, ca pe ce5a -at. 6. !espre ;al5in @i cal5inism ?n general ne putem in0orma cel mai ,ine -in lucrarea 0un-amental a lui Kampsehulte @i -in e4ce lenta preGentare a lui %rich Marc+ /?n lucrarea sa Co+i1nE:# 8u peste tot critic @i neten-enLios este ;amp,ell, HHie Pinit*ns in %o++*n4# En1+*n4 *n4 A5)ric* /2 5olumeE. 6 scriere partiGan 5io lent antical5inist este Stu4i)n o()r =oh*n C*+(i3n -e Dicrson. Dentru istoria cal5inismului ?n 6lan-a s?nt -e cilit, pe ling MotleU, clasicii olan-eGi, ?n special >roen 5an Drinsterer, ')schic4 (# h# H*4)r+*n4R \ !* %o++*n4) )t +inf+ucnc) 4) C*+(in /1"64E, ) 7e p*rti *ntn)(o+utionn*u( )t conf)ssion)+ 4*ns M ')1+is) 4) P#?# AI"6 K pentru 6lan-a 5o4)rn,:R apoi mai ales lucrarea lui Qruin, Ti)n 3*r)n uit 4)n t*chti13*n1)n oor+o1 @i, ?n special, cea a lui 8a,er C*+(inist of !ih)rti3nsch, la care se a-aug W. 9. Q. 8uUcns, ')sch# 4)rk)rk)+# :< po+# 1)schi cn 5 4) R)p# 4) H)i# Pro(# /$mst. 1""6E. $. Kohler, Di) ni)4)r+# r)t# &irch) /%rlangen, 1"I6E pentru secolul al XlX1lea. pentru QranLa alturi -e DolenG, &air-, Ris) of th) %u1u)notsR pentru $nglia, alturi -e ;arlUle, MacaulaU, Masson @i ) +*st 8ut not +)*st ) Ran+e. MenLionm acum lucrrile care urmeaG s 0ie citate mai Jos ale lui >ar-iner @i Qirth, apoi -e e4emplu =aUlor, ,4 R)trosp)ct of th) R)+i1ious !if) in En1+*n4 /1"I4E @i e4celenta lucrare a lui Weingarten, Di) )n1+isch)n R)(o+utions; &irch)n, articolul -espre Mmorali@tiiN engleGi al lui %.=roeltsch, ?n R)*kn2Ek+op,4i) fur Prot)'st# Th)o+# u# &irch), e-. a #1a, apoi ) ,ine?nLeles 1) So2i*++)hr)n 4)r chhst+ich)n &irch)n un4 'rupp)n a aceluia@i @i e4celentul eseu al lui %-. ,ernstein -in ')schicht) 4)s So2i*+is5us /2tuttgart, 1"9I, 5oi. I, p. I 6 @. urm.E. ;ea mai ,un 1"I

,i,liogra0ic /peste H -e titluriE este cea a lui !e4ter, Con1r); 1*tion*+is5 ofth) !*st ZWW O)*rs /e -rept c ea conLine ?n special, -ar nu e4clusi5, pro,leme -e or1*ni2*r) a &isericiiE. $ceast carte este mult superioar celei a lui Drice A%ist# of Nonconfor5is5:, a lui 2+eats @i altor preGentri. Dentru 2coLia, -e e4emplu, 2ac+, &# (on Schott+*n4 /1"44E @i literatura -espre 9ohn Kno4. ?n ceea ce pri5e@te coloniile americane, se -istinge -intre numeroasele lucrri in-i5i-uale cea a lui !oUle, Th) En1+ish in A5)ric*# $poiK !aniel Wait *oYc, Th) Purit*n R)pu8+ic /In-ianapolis, =he &oYen1Merrill1;U. pu,lishersE, 9. &roYn, Th) Pi+1rii( B*th)rs of N)< En1+*n4 *n4 t+i)ir Purit*n Succ)ssors /e-. a #1a, Re5ellE. $lte citate la locul respecti5. ?n ceea ce pri5e@te -i0erenLele 4octrin*r), e4punerea care urineaG se -atoreaG ?n special ciclului -e prelegeri citat mai ?nainte al lui 2chncc+en,urger. 7ucrarea 0un-amental a lui Ritschl, Di) 4irist+ich) !)+u) (on 4)r R)chtf)r+i1un1 un4 H)rsoh;nun1 /# 5olume, citatele -e aici pro5enin-in e-iLia a #1aE, -enot prin str?nsa ?mpletire a e4punerii istorice cu Ju-ecLi -e 5aloare speci0icul pregnant al autorului care, cu Loal ncmaiponicua claritate a i-eilor, nu o0er cititorului ?ntot-eauna -epli . / siguranL a Mo,iecti5ittiiN. $colo un-e el respinge, -e e4emplu, e4punerea lui 2chne+1+en,urger, Justi0icarea mi s1a prul a-eseori ?n-oielnic, oric?t -e reticent a@ 0i -e a emite o Ju-ecat proprie. Mai -eparte, ceea ce el consi-er, -e e4emplu, -in imensa 5arietate -e i-ei @i slri -e spirit religioase, chiar la 7uther, -rept -octrin MluteranN pare s 0ie a-eseori constatat prin Ju-ecLi -e 5aloareK e ceea ce pentru Ritschl are (*+o*r) p)r)n, la luteranism. %ste un luteranism a@a cum *r fi tr)8uit s 0ie /-up R.E, nu ?ntot-eauna a@a cum a 0ost. % -e prisos s mai amintim c au 0ost utiliGate mult lucrrile lui Karl Miiller, 2ce,erg etc. ) !ac ?n cele ce urmeaG ?l supun pe cititor ca @i pe mine la penitenLa unor note hipertro0iate, aceasta se -atore@te necesitLii -e a permite o ree4aminare -ecisi5 mcar pro5iGorie a i-eilor -in acest stu-iu, chiar @i prin sugerarea unora -in i-eile care se leag -e el, special pentru cititorii f,r, pregtire teologic. H. ;?t pri5e@te stu-iul -e mai Jos, tre,uie s su,liniem -in capul locului c nu cercetm aici concepLiile personale ale lui C*+(in, ci c*+(inis5u+ @i chiar @i pe acesta ?n for5* pe care a luat1o la s0ir@itul secolului al X Cl1lea @i ?n secolul al X Cll1lea ?n marile regiuni ?n care in0luenLa sa a 0ost -ominant @i care ?n acela@i timp au 0ost purttoare ale culturii capitaliste. >ermania este -eocam-at +,s*t, cu totu+ +* o p*rt), -eoarece cal5inismul pur nu * 4o5in*t aici nicieri ?n regiuni mari. Qire@te c Mre0ormatN nu este i-entic cu Mcal5inistN. 1"6

". !eclaraLia <ni5ersitLii -in ;am,ri-ge 0cut -e comun acor- cu arhiepiscopul -e ;anter,urU, ?n articolul XCII al creGului anglican, a@a1numitele articole 7am,eth -in 1I9I care /?n opoGiLie cu 0ormularea o0icialE propo5-uiau ?n mo- e4pres @i pre-esti narea pentru moarte, nu au 0ost rati0icate -e regin. =ocmai ra-icalii /-e e4emplu, %*ns)r4 &no Es Conf)ssion: au insistat cel mai mult asupra pre-estinrii e4prese pentru moarte /nu numai Ma-miterea -amnaLiuniiN, cum 5oia -octrina mai ,l?n-E. 9. CeGi te4tul creGurilor cal5iniste cita`S aici @i ?n cele ce urineaG la Karl Miiller, Dic ?)k)nntnisschrift)n 4)r r)for5i)rt)n &irch), 7eipGig, 19 #. $lte citate ?n locurile respecti5e. 1 . ;0. 2a5oU @i %*ns)r4 &no++(s D)c!ir*tion /americanE, ?n ceea ce pri5e@te prc-cstinaLionismul hughenoLiior, 5eGi @i DolenG, I, I4I, @. urm. 11. !espre teologia lui Milton, 5eGi stu-iul lui %i,ach -in Th)o+# Stu4i)n un4 &ri+ik)n, 1"H9 /un stu-iu super0icial ?n aceast pri5inL este cel al lui MacauleU prileJuit -e tra-ucerea Iui 2umncr a lucrrii Doctrin* Christi*n* regsit ?n 1"2#, =auchnitG %-. 1"I, p. 1 @. urm.E. Dentru mai multe -etalii, lucrarea engleG puLin prea schematic structurat, ?n @ase 5olume, a lui Masson @i ,iogra0ia german a lui Milton scris -e 2tern pe ,aGa ei. ) Milton s1a ri-icat ?nc -in tinereLe -easupra -octrinei pre-estinrii ?n 0orma celor -ou -ecrete, iar la ,tr?neLe a aJuns la cre@tinismul a,solut tolerant. ?n ceea ce pri5e@te eli,erarea -e legturile cu timpul su, el poate 0i comparat ?ntr1un anumit sens -e 2e,aslian Qranc+. 8umai c Milton a 0ost o 0ire practic1poGiti5, iar Qranc+ una esenLialmente critic. Milton este MpuritanNO numai ?n sensul larg al unei orientri r*0ion*+) * 5ieLii laice -up 5oinLa lui !umneGeu, orientare ce repreGenta mo@tenirea trainic lsat -e cal5inism urma@ilor. ?ntr1un sens 0oarte asemn tor, @i Qranc+ ar putea 0i consi-erat MpuritanN. ;onsi-er?n-u1i M,iGariN pe am,ii, nu ne ocupm -e ei. 12. %ic )st fi4)i sununus 1r*4us: cr)4)r) D)u5 )ss) c+); 5)nt)5, @ui t*in p*ucos s*+(*t ) iustu5, @ui su* (o+unt*t) nos 4*5n*8i+)s f*cit9 este te4tul 0aimosului pasaJ -in scrierea D) s)no *r8itrio# 1#. $m,ii, 7uther @i ;al5in, au cunoscut -e 0apt ) 5eGi o,ser5aLiile lui Ritschl -in C)schicht) 4)s Pi)tis5us @i Kostlin arti1 O $cestas este cel c mai gra-e cre-inLK creGi e ?nalt plin -e mil !umneGeu care m?ntuie@te at?t -e puLini @i c este -rept cel care ne pe-epse@te -up 5rerea 2a. 1"H

colul 'ott -in R# f# Prot# Th)o+# un4 &#, e-. a #1a ) un !umneGeu -u,luK tatl cel re5elat ?n-urtor @i ,un -in Nou+ T)stn5)nt, cci acesta stp?ne@te primele crLi -in Institutio Christi*n*, iar ?n spatele acestuia un D)us *8scon4itus, un !umneGeu ascuns ) un -espot sama5olnic. 7a 7uther !umneGeul Nou+ui T)st*5)nt a5ea o poGiLie -ominant, -at 0iin- c el a e5itat tot mai mult r)f+)c0i* asupra a ceea ce era meta0iGic, ca 0iin- inutil @i primeJ-ioas. 7a ;al5in i-eca unei -i5initLi transcen-entale a -o,?n-it putere asupra 5ieLii. ?n e5oluLia popular a cal5inismului. ca nu a putut, 0ire@te, s se menLin, -ar locul ei a 0ost luat nu -e tatl cel ceresc -in Nou+ T)st*5)nt, ci -e Ieho5a -in cel H)chi# 14. ;I. pentru cele ce urmeaGK 2chei,e. C*+(ins Pr*'4)stin*; tions+)hr)# *alle. 1"9H. ;?t pri5e@te teologia cal5inist ?n generalK *cppe, Doi25*tik 4)r )(*n1)+isch; rc+'or5i)rt)n &irch), %l,er0el-, 1"61. 14. Corpus R)for5*to55, 5oi. HH. p. 1"6 @. urm. 1I. DreGentarea -e mai sus a conceptelor -octrinei cal5iniste poate 0i citit ?ntr1o 0orm apropiat -e a noastr ?n lucrarea lui *oorn,ee+ Th)o+o1i* pr*ctic* /<trccht, 166#E 7. II c. 1K !e prae1 -estinatione ) ?n mo- semni0icaLi acest paragra0 urmeaG i5)4i*t -up titlul D) D)o# 2ursa -e inspirase a lui *oorn,ee+ este ?n prin cipal primul capitol al %pistolei ctre %0cseni. ) 8u este caGul s analiGm aici 0eluritele ?ncercri inconsec5ente -e a com,ina res ponsa,ilitatea in-i5i-ului cu pre-estinarea @i graLia -i5in @i -e a sal5a Mli,ertateaN empiric a 5oinLei, a@a cum a 0cut $ugustin ?nc pe c?n- ?@i ela,ora -octrina. 16. Th) 4))p)st co5n5nitE /cu !umneGeuE ..s foun4 not in ins; titutions or coipor*tions of chiirch)s# 8ut in th) s)cr)t s of * so+it*iE h)*if, 0ormuleaG !oY-en ?n 0rumoasa sa carte P5it*n *n4 #An1+ic*n /p. 2#4E punctul hotr?tor. $ceast a-?nc ?nsingurare luntric a in-i5i-ului a 0ost a-optat @i -e ctre Janseni@tii -e la Dort RoUal care erau pre-estinaLioni@ti. 1H. Contr* @ui huius5o4i co)tu5 /a-ic o ,iseric ?n care e4ist o ?n5Ltur curat, sacramente @i -isciplin ,isericeascE contem1 nunt ###s*+utis su*) c)r0i )ss) non possuntR )t @ui in i++o cont)5ptu p)rs)()r*t )+)ctus non )st9, 6le5ian, !e su8st# fo)4#, p. 222. O ;ea mai pro0un- comuniune se poate a0la nu ?n instituLii sau corporaLii -e ,iserici, ci ?n ascunGi@urile unui su0let singuratic. N !impotri5, cei 0el... care nu nesocotesc o a-unare -e acest potcare 0i siguri -e m?ntuirea lor. iar cel perse5ereaG ?n acel -ispreL nu este printre cei ale@i.

19. M% -rept c se spune c !umneGeu @i1a trimis 0iul pentru a m?ntui neamul omenesc, -ar nu acesta i1a 0ost scopul, el nu 5oia 2* aJute -ec?t pe unii s se ri-ice -in c-ere... @i 5 spun c !umneGeu a murit numai pentru cei ale@i...N. /Dre-ica rostit ?n 16 9 la &roe+ l?ng Rogge, Wten,ogaert II, p. 9. ;0. 8uUens, op# cit#, II, p. 2#2E. ?nc?lcit este @i argumentarea rolului -e miJlocitor al lui ;ristos, ?n %*ns)r4 &no++Es Conf)ssion# Deste tot se presupune c !umneGeu nici mcar nu ar 0i a5ut ne5oie -e acest miJloc. 2 . !espre acest proces, 5eGi stu-iile consacrate Meticii econo mice a religiilor uni5ersaleN. DoGiLia -istinct a 5echii etici israe1 licne 0aL -e cea egiptean @i cea ,a,ilonian cu care era str?ns ?nru-it prin conLinut @i -eG5oltarea ei -up epoca pro0eLilor au constat, a@a cum se 5a 5e-ea acolo, ?n acest 0apt 0un-amentalK respingerea magiei sacramentale ca o cale spre m?ntuire. 21. =ot ast0el, -up concepLia cea mai consec5ent, ,oteGul era o,ligatoriu numai ?n 5irtutea unei reguli poGiti5e, -ar nu era necesar pentru -o,?n-irca m?ntuirii. !e *c))* in-epen-enLii scoLieni @i engleGi, puritani con5in@i, au iG,utit s impun principiul potri5it cruia copiii celor e5i-ent -amnaLi s nu 0ie ,oteGaLi /-e e4emplu, copiii ,eLi5ilorE. 2ino-ul -e la %-am -in 1I"6 /art. #2, 1E reco man-a ca a-ultul care -orea s 0ie ,oteGat, -ar care nu era ?nc MmaturN pentru ?mprt@anie, s 0ie ,oteGat numai ?n caGul ?n care schim,area lui era irepro@a,il @i -orinLa lui son4)r sup)rsti0i)# 22. $ceast atitu-ine negati5 0aL -e Mcultura simLurilorN este, a@a cum a artat at?t -e 0rumos !oY-en, op# cit#, un element consti tuti5 al puritanismului. 2#. ;u5?ntul in4i(i4u*+is5 are cele mai 0elurite sensuri. ;eea ce se ?nLelege *ici prin el 5a reGulta, n-J-uim, -in cele ce urmeaG, ?ntr1un alt sens al cu5?ntul ui, lutcranismul a 0ost numit Min-i5i-ua listN, 0iin-c nu cunoa@te o reglementare ascetic a 5ieLii. !e e4emplu, !ietrich 2ch0er utiliGeaG cu5?ntul iar@i ?ntr1un alt sens, atunci c?n- ?n lucrarea sa Nur ?)urt)i+un1 4)s >or5s)r &onkor4*ts /$,h. -. &eri. $+a-., 19 IE nume@te E(u+ ")4iu epoca unei in4i(i 4u*+it,0i pregnante, -eoarece pentru e5enimentele r)+)(*nt) pentru istoric, momentele iraLionale au a5ut o importanL pe care astGi nu o mai au. %l are -reptate, -ar poate @i cei crora el le opune o,ser5aLiile sale, cci am,ii ?nLeleg ni@te lucruri cu totul -i0erite atunci c?n- 5or,esc -e in4i(i4u*+it*t) @i in4i(i4u*+is5# Qormulrile geniale ale lui 9a+o, &urc+har-t s?nt astGi parLial -ep@ite @i chiar acum o analiG temeinic, -e orientare istoric, a conceptului ar 0i e4trem -e 5aloroas -in punct -e 5e-ere @tiinLi0ic. Qire@te ?ns c 1"9

-ac instinctul -e Joc ?i -etermin pe anumiLi istorici s11 M-e0ineascN ?ntr1un stil -e a0i@, pentru al putea 0olosi pentru etichetarea unei epoci istorice, acest lucru are un e0ect e4act opus. 24. !e asemenea, ?ntr1o opoGiLie ) 0ire@te mai puLin categoric ) cu -octrina catolic -e mai t?rGiu. !ar pro0un-ul pesimism al lui Dascal, ,aGat -e asemenea pe -octrina alegerii prin graLie este -e pro5enienL Jansenist @i in-i5i-ualismul su mani0estat prin 0uga -e lume pro5enin- tot -e acolo nu se ?nca-reaG c?tu@i -e puLin ?n atitu-inea catolic o0icial. CeGi ?n aceast pri5inL p. 1 1, nota 6#, ?n care se citeaG lucrarea lui *onigsheim -espre Janseni@tii 0ranceGi. 2I. =ot a@a @i Janseni@tii. 26. &aileU, Pr*.is pi)t*tis /e-iLia german ) 7eipGig, 1H24E, p. 1"H. Pi Dh. 9. 2pener, ?n ale sale Th)o+o1isch) ?)4)nk)n /aici citate -up e-iLia a #1a, *allc, 1H12E, se situeaG pe o poGiLie asemntoareK arareori prietenii ?@i o0er s0atul Lin?n- seama -e res pectul 0aL -e !umneGeu, ci -e cele mai multe ori cu intenLii lume@ti /nu neaprat egoisteE. M*eN ) the M+noYing manN ) Mis ,lin- in no manOs cause, ,ut ,cst sighte- in his oYn. *c con0ines himsel0 to the circlc o0 his oYn a00airs, an- thrusts not his 0ingcrs in nce-less 0ires... *e sees the 0alscness o0 it /a lumiiE anthere0ore learns to trust himsel0 e5er, others so 0ar, as not to ,e -amagc- ,U their -isappointmentsN(, 0iloGo0eaG =h. $-ams A>orks of th) Purit*n Di(incs, p. 7IE. ) &aileU APr*.is pi)t*tis, op# cit#, p. 1H6E mai recoman- ca, ?n 0iecare -imineaL ?nainte -e a ie@i printre oameni, s ne ?nchipuim c mergem ?ntr1o p-ure sl,atic plin -e primeJ-ii @i s11 rugm pe !umneGeu s ne -ruiasc Mmantia pr) ()4)rii @i a -reptLiiOO. ) $cest sentiment e4ist ?n a,solut toate 5ariantele ascetismului @i i1a -eterminat pe unii pieti@ti la o 5iaL -e pustnic ?n miJlocul lumii. ;hiar @i 2pangen,erg, ?n lucrarea ?n spi ritul -e la *errnhut, I4)* fi4)i fr*tru5, p. #"2, ?l citeaG pe Ieremia 1H, I. M&lestemat s 0ie omul care se ?ncre-e ?n omON. Dentru a aprecia -imensiunea acestei stranii miGantropii a acestei concepLii -espre 5iaL, 5eGi lmuririle -ate -e *oorn,ee+, Th)o+# pr*4# 1, p. ""2, ?n ceea ce pri5e@te o,ligati5itatea iu8irii 4u/5*nu+ui: D)ni@u) hoc 5*1is nos u+cisci5ur, @uo pro.i5u5, inu+tu5 no8is, ] %l?n ) omul care ) este or, ceea ce cunoa@te pri5e@te cauGa oricrui alt om, -ar 5e-e 0oarte ,ine c?ne 5or,a -e a sa. 2e mrgine@te la s0era propriilor pro,leme @i nu risc s pun m?na ?n 0oc pentru o cauG ce nu11 intereseaG... Ce-e 0alsitatea lumii @i ?n5aL -eci s ai, ?ncre-ere numai ?n 0el el. ?ne?t rareori ?n ceilalLi, numai ?n a@a 0ie a0ectat -e -eGamgirile lor. s nu 19

tra-imus ultori !eo... Tuo @uis p+us s) u+ciscitur, )o 5inus i4 pro ipso *1it D)us'R aceea@i Mam?nare a rG,unriiN ca @i cea -in prLile -e -up e4il ale H)chiu+ui T)st*5)nt, o su,til ampli0icare @i interioriGare a sentimentului -e rG,unare ?n comparaLie cu str5echiul Mochi pentru ochiN. ?n ceea ce pri5e@te Miu,irea 0aL -e aproapele tuN, 5eGi @i mai -eparte, p. 19#, nota #I. 2H. %5i-ent, con0esionalul nu are nu5*i acest e0ect. !e e4emplu 0ormulrile lui Muthmann, \. f# R)+# PsEch#, I, 0asc. 2, p. 6I, s?nt prea simple pentru pro,lema psihologic e4trem -e complicat a spo5e-aniei. 2". =ocmai *c)*st, com,inaLie este at?t -e important pentru aprecierea ,aGelor psihologice ale structuri+or sociale cal5iniste. %le se ?ntemeiaG to*t) pe moti5e interioare Min-i5i-ualisteN, MraLionale -in punctul -e 5e-ere al scopului sau al 5aloriiN. In-i5i-ul nu se con0un- nicio-at prin si50ir)* s* cu ele. >loria lui !umneGeu ca @i propri* 56ntuir) rm?n mereu 4)*supr* Mpragului con@tiinLeiN. $cest 0apt imprim @i astGi unele particularitLi speci0icului struc turii sociale la popoarele cu un trecut puritan. 29. ;aracteristica principal *nti*utorit*rP a -octrinei, care ?n 0on- aprecia ca 0iin- lipsit -e sens orice griJ a statului @i a ,ise ricii pentru etic @i m?ntuirea su0letului a -us tot mereu la interGi cerea ei, -e e4emplu, -e ctre 2tatele >enerale -in Arile -e 9os. <rmarea a 0ost 0ormarea -e con5enticule /-e e4emplu, -up 1614E. # . ;u pri5ire la &unUan, c0. ,iogra0ia lui Qrou-e ?n colecLia En1+ish ")n of!)tt)rs a lui MorleU, apoi schiLa /super0icialE a lui MacaulaU A"isc)++# >orks, II, p. 22HE. ) &unUan este in-i0erent 0aL -e -i0erenLele -intre 5ariantele cal5inismului, -ar el personal este un ,aptist cal5inist rigorist. #1. Re0erirea la in-iscuta,il marea importanL, pentru caracterul soci*+ al cre@tintLii re0ormate, a i-eii cal5iniste, potri5it creia, pentru a 0i m?ntuit, tre,uie s 0ii primit ?ntr1o co5unit*t) supus poruncilor -umneGeie@ti, care reGult -in cerinLa -e M?ncorporare ?n trupul lui ;ristosN /;al5in. Instit. III, 11, 1 E se impune -e la sine. !ar pentru i-eile no*str) speci0ice centrul -e greutate al pro,lemei se situeaG ?n alt parte. $cea i-ee -ogmatic ar 0i putut aprea @i ?n caGul ?n care ,iserica ar 0i a5ut un caracter -e pur instituLie @i, -up cum se @tie, a@a s1a @i ?nt?mplat. ?n sine, aceast i-ee nu pose-a acea O ?n s0?r@it, mai -egra, ne rG,unm pe aproapele nerG,unat -e noi c?n?l ?ncre-inLm lui !umneGeu cel rG,untor... ;u c?t mai mult se rG,un cine5a pe el ?nsu@i, cu at?t mai puLin 0ace asta !umneGeu pentru el. 191

pul. . 1 psihologic care s treGeasc ini0i*ti() creatoare -e comunitLi I1 s1i con0ere total o asemenea putere cum pose-a cal5inismul. $ceast ten-inL a sa generatoare -e comunitLi sa mani0estat tocmai 6n *f*r* schemei -e comunitate ,isericeasc poruncit -e !umneGeu ?n MlumeN. $ici este -ecisi5 cre-inLa c ;ristos @i1ar con0irma starea -e pre-estinare printr1o acti5itate iii 5*ior)5 Dci 1+ori*5', @i oroarea 0aL -e i-olatriGarea 0pturilor omene@ti @i 0aL -e orice a-eGiune la raporturile p)rson*+) 0aL -e oameni nu putea -ee?t s ?n-repte aceast energie, pe neo,ser5ate, spre 0ga@ul unei acti5itLi poGiti5e /impersonaleE. ;re@tinul care Line la con0irmarea pre-estinrii sale lucreaG pentru scopurile lui Du5n)2)u, iar acestea nu pot 0i -ec?t impersonale. 6rice relaLie p)rson*+, -ictat pur @i simplu -e sentimente, -eci ne-eterminat raLional, ?ntre un om @i altul poate 0i u@or ,nuit ?n orice etic puritan, la 0el ca @i ?n oricare alt etic ascetic, -e a 0i i-olatriGare a unor 0pturi. <rmtorul a5ertisment este o -o5a- cit se poate -e limpe-e ) alaiuri -e ceea ce s1a spus mai sus ) pentru prietenieK +i is *n iir*;+ion*+ *ct *n4 noi fit for * r*0ion*+ )r) *tu r) to Io() *nE on) f*rth)r th*n rc*son <i++ *+hn( us### 6+ ()rE of t)n +*k)i+is up ni)ns niin4s so *s to +iin4cr th)ir Io() of'o49 /&a4ter, C+insti*n Dir)ctorS, IC, p. 2I#E. 8e 5om ?nt?lni mereu cu asemenea argumente. ;al5ini@tii s?nt entuGiasmaLi -e i-eea c ?n alctuirea lumii, ca @i a or-inii sociale, !umneGeu ar tre,ui s -oreasc -rept miJloc -e mrire a gloriei sale uti+u+ po2iti(: nu 0iinLa -e -ragul ei ?nse@i, ci or4in)* a ceea ce este 0iinLa supus 5oinLei sale. !e aceea, im,ol-ul spre 0apte ale s0inLilor, -esctu@at -e -octrina alegerii prin graLie, se con0un- cu ten-inLa -e raLionaliGare a lumii. =ot ast0el i-eca potri5it creia utilitatea pu8+ic, sau th) iK_'o- of th) tn*nI*9, a@a cum o 0ormuleaG &a4ter AChristi*3i Dir)ctor:, IC, p. 262, citin-, oarecum 0orLat, Ro5# ^, #E, ?n consens per0ect cu raLionalismul li,eral -e mai t?rGiu, tre,uie pus ?naintea oricrui ,ine MpersonalN sau Mpri5atN. 6ric?t -e puLin nou ar 0i 0ost aceast i-ee, ea reGulta pentru puritanism -in re0uGul i-olatriGrii 0pturii umane. ) 6roarea american tra-iLional 0aL -e s)nicii+) personale este -eterminat, pe l?ng alte moti5e soli-e generate -e sentimentele M-emocraticeN, @i /in-irectE -e aceast tra-iLie. =ot ast0el ?ns r)+*ti( pronunLata imunitate a O!umneGeu. 2pre mai marea sla5 a lui N $ ne1o iu,i pe cine5a -incolo este -e limita pe care in-ic raLiunea un act iraLional, nepotri5it cu o 0iinL raLional... Qoarte a-esea cugetul omului este prea preocupat a@a ?ne?t ?mpie-ic iu,irea -e !umneGeu. a &inele celor mulLi. 192

popoarelor care au 0ost puritane 0aL -e ceGarism @i, ?n general, atitu-inea su0lete@te mai li,er ?nclinat s lase noile mari personalitLi Ms se 5ali-eGe -e la sineN, -ar pe -e alt parte -ragostea isteric 0aL -e ele @i i-eea nai5 c cine5a ar putea 0i o,e-ient politic 0aL -e altcine5a -in Mgratitu-ineN, atitu-inea reGer5at a engleGilor 0aL -e marii lor oameni -e stat, 0aL -e at?tea la care am asistat -up 1"H" ?n >ermania, ?n sens poGiti5 sau negati5. ) ;?t pri5e@te pcatul cre-inLei ?n autoritate, acesta este a-mis numai ?n 0orma impersonal ) orientat spre conLinutul Scripturii ) @i, tot ast0el, supraaprecierea chiar @i a oamenilor -es5?r@iLi @i eminenLi, -eoarece ?n 0elul acesta ar putea 0i primeJ-uit o,e-ienLa 0aL -e Du5n)2)u# CeGi &a4ter, Christi*n Dir)ctorE /e-. a 21a, 16H"E, I, p. I6. ) 2emni0icaLia politic a respingerii Mi-olatriGrii 0pturii umaneN @i principiul potri5it cruia mai ?nt?i ?n ,iseric, iar apoi @i ?n 5iaL ?n general ar tre,ui s M-omneascN numai !umneGeu ) nu se ?nca-reaG ?n conte4tul nostru. #2. Com a5ea ?nc multe prileJuri -e a -iscuta -espre raportul -intre MconsecinLeleN -ogmatice @i cele practic1psihologice. %ste -e prisos s menLionm c cele -ou nu s?nt i-entice. ##. Qire@te c MsocialN, 0r 5reo aluGie la sensul mo-ern al cu5?ntului, ci -oar ?n sensul unei acti5itLi ?n ca-rul organiGaLiilor comunitare politice, ,iserice@ti @i -e alt 0el. #4. Qaptele ,une s5?r@ite ?n *+t scop -ec?t acela al cinstirii lui Du5n)2)u s?nt p,c,to*s), %*ns)r4 &no++Es Conf)ssion, c. XCI. #I. ;e poate s ?nsemne o asemenea Miu,ire a aproapeluiN, care este Mcon-iLionat numai -e impersonalitateN prin raportarea 5ieLii la !umneGeu, ?n -omeniul propriu al 5ieLii comunitare religioase, ilustreaG M;hina Inlan- MissionN @i MInternaLional Missionaries $llianceN /5eGi ?n aceast pri5inL Warnec+, ')sch# 4# prot "ission, e-. a I1a, pp. 99, 111E. ;u costuri uria@e, grupuri mari -e misionari, -e e4emplu, circa 1 numai pentru ;hina, au 0ost echipate pentru a M5estiN ?n sensul strict literal paginilor E(*n1h)+i* prin pre -ici am,ulante, -eoarece ;ristos ar 0i poruncit @i @i1ar 0i con-iLionat re5enirea -e acest lucru. !ac pe aceast cale asculttorii unor ase menea pre-ici au 0ot c?@tigaLi pentru cre@tinism @i ca atare 5or a5ea parte -e m?ntuire, ,a chiar -ac *u 6n0)+)s mcar -in punct -e 5e-ere gramatical lim,a misionarilor este, ?n principiu, total lipsit -e importanL @i o trea, a lui !umneGeu care hotr@te singur acest lucru. *u-son =aUlor cre-e /5eGi Warnec+, +oc# cit: c ?n ;hina triesc circa I -e milioane -e 0amilii. 6 mie -e misionari ar putea Ms aJungN p?n la I -e 0amilii pe Gi /XE @i ast0el, ?n o mie -e Gile 19#

sau ?n mai puLin -e trei ani, E(*n1h)+i* ar putea s 0ie M5estitN tuturor chineGilor. ) $ceasta este e4act schema -up care, -e e4emplu, cal5inismul a 0cut e-ucaLia ,isericeasc. Nu m?ntuirea su0letelor celor a5uLi ?n 5e-ere ) ceea ce era trea,a lui !umneGeu /?n practic, a lor proprieE @i care nu putea 0i in0luenLat ?n nici un 0el -e miJloacele e-ucati5e ale ,isericii ) era scopul, ci sporirea gloriei lui !umneGeu. ) $ceste per0ormanLe misionariste mo-erne au o ,aG care ?n mo- 0ormal nu se -atoreaG cal5inismului ca atare. /;al5in personal respingea o,ligati5itatea misiunilor ?n r?n-u1rile paginilor, consi-er?n- c e4pansiunea ,isericii este unius D)i opus'#: %ste ?ns e5i-ent c ele ?@i au sorgintea ?n s0era -e i-ei -in etica puritan, potri5it creia ne mani0estm iu,irea aproapelui prin ?n-eplinirea poruncilor lui !umneGeu spre sla5a lui. ?n 0elul acesta aproapele prime@te ceea ce i se cu5ine, restul 0iin- trea,a lui !umneGeu. ) M6meniaN relaLiilor cu MaproapeleN pare a 0i -isprut. $cest lucru se mani0est ?n cele mai -i5erse relaLii. !e e4emplu, ?n -omeniul caritLii re0ormate, ?ntr1un anumit sens pe ,un -reptate 0aimoas. or0anii -in $mster-am, cu pantalonii @i 0ustele lor care ?n secolul al XX1lea tot mai erau ?mprLite 5ertical, o Jumtate 0iin- ro@ie @i neagr @i o Jumtate ro@ie @i 5er-e ) un 0el -e costum -e ,u0on ) erau -u@i la ,iseric spre a 0i 5GuLi, ceea ce pentru sensi1 ,ilitatea 0aL -e trecut era cu siguranL un spectacol 0oarte ?nlLtor. 6r0anii sluJeau ast0el gloria lui !umneGeu, -e@i orice sentiment per1sonal1MomenescN ar 0i tre,uit s se simt o0ensat -e aceast mas1 cara-. Com 5e-ea mai ?ncolo cum merg lucrurile p?n ?n amnuntele acti5itLii pro0esionale pri5ate. Qire@te c toate acestea nu -esemneaG -ec?t o t)n4in0, @i mai t?rGiu noi ?n@ine 5om 0i ne5oiLi s 0acem anumite -elimitri. !ar aici a tre,uit s o 0i4m ca pe o ten-inL 0oarte important a acestei religioGitLii ascetice. #6. ?n toate aceste pri5inLe etica -eterminat -e pre-estinare -e la Dort RoUal este cu totul -i0erit, -atorit orientrii sale mistice e4tralaice @i ca atare catolice /5eGi *onigsheim, op# cit#:# #H. *un-eshagen A?)itr# 2# &irch)n()rf*ssun1s1)sch# un4 &ir; ch)npo+itik, 1"64, I, p. #HE susLine punctul -e 5e-ere at?t -e 0rec 5ent repetat c -ogma pre-estinrii ar 0i 0ost o -octrin teologic @i nu una popular. $ceast a0irmaLie este corect numai -ac i-en ti0icm conceptul -e MpoporN cu 5*s* pturilor -e Jos, neinstruite. !ar chiar @i aici ea nu are -ec?t o 5ala,ilitate strict limitat. Kohler 5:.

Jop# cit#: a gsit ?n anii O4 ai secolului al XlX1lea tocmai MmaseleN /se are ?n 5e-ere mica ,urgheGie olan-eGE ca a5?n- o mentalitate ptruns -e -octrina pre-estinrii. 6ricine respingea -u,lul -ecret era un eretic @i un marginaliGat. ;hiar @i lui i s1a pus ?ntre,area c6n4 s1a renscut /-in punctul -e 5e-ere al pre-estinriiE. Dre-estinarea 11a con-iLionat @i pe !a ;osta, a con-iLionat @i separarea grupului -e Koc+. 8u numai ;romYell, pe care ?nc \eller AD*s th)o+o;1isch) SEst)5 N<in1+is, p. 1HE 11a 0olosit ca para-igm a e0ectului -ogmei, -ar @i s0inLii si @tiau 0oarte ,ine -espre ce este 5or,a, iar C*non)s ale sino-urilor -e la !or-recht @i Westminster cu pri5ire la -octrin erau chestiuni naLionale -e mare an5ergur. TrE)rs @i )3)ctors ai lui ;romYell a-miteau numai pre-estinaLioni@ti, iar &a4ter A!if), I, p. H2E, -e@i ?n alte pri5inLe le este a-5ersar, socote@te in0luenLa lor asupra calitLii clerului ca 0iinconsi-era,il. %ste cu totul e4clus ca pieti@tii re0ormaLi care au participat la con5enticulele engleGe @i olan-eGe s nu 0i a5ut o i-ee clar ?n ceea ce pri5e@te -octrina. =ocmai aceasta ia a-unat laolalt ?n cutarea strii -e c)rtitu4o s*+utis# ;atolicismul corect -in punct -e 5e-ere ecleGiastic, cruia nu1i era c?tu@i -e puLin strin -octrina eGoteric @i ?n 0orm oscilant, putea s arate ce ?nsemna @i ce nu ?nsemna pre-estinarea, s in-ice aspectele ei -e -octrin t)o+o1ic,# /7ucrul cel mai important era c se respingea mereu punctul -e 5e-ere potri5it cruia in4i(i4u+ ar tre,ui s se consi4)r) ales @i s se con0irme. ;0. -octrina catolic, -e e4emplu, la $-. 5an WUc+, Tr*ct# 4) pr*)4)stin*tion), Koln, 1H ". Msura ?n care cre-inLa ?n pre-estinare a lui Dascal era corect nu 5a 0i e4aminat aici.E *., cruia -octrina nu1i este simpatic, ?@i e4trage e5i-ent impresiile prepon-erent -in situaLii germane. $ceast antipatie a sa ?@i are temeiul ?n prerea la care a aJuns pe cale pur -e-ucti5, c ea /-octrinaE ar tre,ui s con-uc la 0atalism moral @i antinomism. ?nc \eller Aop# cit#: a respins aceast prere. De -e alt parte, nu se poate nega c o asemenea ?ntorstur era posi8i+,# Melanchthon @i WesleU 5or,esc -e ea. %ste ?ns caracteristic 0aptul c ?n am?n-ou caGurile era 5or,a -e o com,inaLie Mcre-inL1religioGitateN ,aGat pe emoLie. Dentru aceast com,inaLie creia ?i lipsea i-eea raLional -e confir5*r), aceast concluGie Linea ?ntr1a-e5r -e esenLa chestiunii, ?n is+*5is5 aceste consecinLe 0ataliste s1au realiGat !ar cumS Qiin-c pre-estinarea islamic era pr)4)t)r5inist, @i nu pre-es1 tinaLionist. se re0erea la -estinele p,56nt)n) @i nu la m?ntuirea -e 4inco+o, 0iin-c ceea ce era hotr?tor -in punct -e 5e-ere etic, Mcon0irmareaN ca pre-estinat, nu Juca nici un rol ?n islamism. !in 5:2

ea nu putea -ecurge -ec?t ne?n0ricarea ?n r,28oi /ca la "oir*:, nu puteau -ecurge ?ns concluGii cu pri5ire la 5)to4)+) -e 5iaL, pentru care lipsea MrsplataN religioas. CeGi -isertaLia teologic -e la *ei-el,erg a lui Q. <lrich ADi) Horh)r8)st# !# i5 +s+# un4 Chr#, 1912E. ) $ceste atenuri ale -octrinei pe care le1a a-us practica, -e e4emplu &a4ter, nu s1au apropiat -e esenLa ei, at?ta timp c?t nu se atingea i-eea -eciGiei -e alegere @i -e confir5*r) a lui !umneGeu re0eritoare la in4i(i4u+ concr)t# ) Mai cu seam @i ?n primul r?n- toate marile 0iguri ale puritanismului /?n sensul cel mai larg al cu5?ntuluiE au pornit -e la aceast -octrin care, prin serioGitatea ei sum,r, le1a in0luenLat e5oluLia ?n tinereLeK Milton la 0el cu ) e -rept, ?ntr1o msur mai mic ) &a4ter @i Qran+lin, 0oarte li,er cugettorul -e mai t?rGiu. %manciparea ulterioar a acestor oameni -e interpretarea strict a -octrinei corespun-e ?ntru totul @i ?n -etaliu e5oluLiei pe care a parcurs1o ?n aceea@i -irecLie @i mi@carea religioas ?n ?ntregul ei. =oate marile r)(i(*+s ,iserice@ti, cel puLin ?n 6lan-a @i cele mai multe chiar @i ?n $nglia, au pornit ?ntot-eauna -e Ia aceast emancipare. #". =ot ast0el -up cum la &unUan /T+i) Pi+1ri5 's Pro1r)ss: ea constituie ?ntr1un mo- at?t -e categoric starea -e spirit 0un-a mental. #9. Dentru luteranul -in epoca epigonismului aceast 6ntr)8*r) era -eJa mai ?n-eprtat -ec?t pentru cal5inist, 0c?n- -esigur a, stracLie -e -ogma pre-estinrii, nu pentru c cel -int?i s1ar 0i intere sat mai puLin -e m?ntuirea su0letului su, ci pentru c, -atorit mo-ului ?n care a e5oluat ,iserica luteran, caracterul ei -e insti tuLie ce con0er m?ntuirea s1a situat pe primul plan, ast0el ?nc?t in-i 5i-ul se simLea ca un o,iect al acti5itLii ei @i a-postit -e ea. %ste ?ns caracteristic 0aptul c a,ia pietismul a 0ost acela care a pro 5ocat aceast pro,lem @i la luteranism. 8u tre,uie ?ns trecut cu 5e-erea 0aptul c pro,lema lui Mcertitu-o salutisN c* *t*r) a 0ost central pentru orice religie m?ntuitoare 0r sacramente, 0ie ea ,u-ist, Jainist sau oricare alta. Aici ?@i au originea toate impulsu rile psihologice cu caracter pur r)+i1ios# 4 . $cest lucru este preciGat ?n mo- e4pres ?n scrisoarea a-resat lui &ucer ;orp. Re0. 29, ""# @. urm. ;0. ?n aceast pri5inL ?nc o -at 2chei,e, op# cit, p. # . 41. Westminster ;on0ession o0er @i ale@ilor perspecti5a /XCIII, 2E unei c)rtitu4ini ne?n@eltoare a graLiei, -e@i cu toate 0aptele noastre rm?nem ni@te Mslugi ne0olositoareN /XCI, 2E @i lupta ?mpotri5a rului dureaz toat 5iaLa #XC''', #E. 8umai c alesul tre,uie 196

a-eseori s lupte timp ?n-elungat pentru a -o,?n-i c)rtitu4o pe care i1 o - con@tiinLa -atoriei ?mplinite, con@tiinL care omului cre-incios nu1i poate 0i nicio-at rpit. 42. CeGi, -e e4emplu, 6le5ian, D) su8st*nti* fo)4)ris 1r*tui0i int)r D)u5 )t e3ectos /1I"IE, p. 2IH @i *ei-egger, Corpus Th)o+o; 1i*) XXIC, p. "H @. urm. @i alte pasaJe la *eppe, Do15*tik 4)r )(# r)f# &irch)AiSYI:,p# 42I. 4#. !octrina cal5inist autentic se re0erea la cr)4in0* @i la con @tiinLa comuniunii cu !umneGeu -in sacramente, menLion?n- Mcele lalte roa-e ale spirituluiN numai ?n treact. CeGi pasaJele respecti5e la *eppe, Do15*tik 4)r )(# r)f# &irch), p. 42I. ;al5in ?nsu@i a respins 0aptele ,une ca s)5n) ale 5ali-itLii ?n 0aLa lui !umneGeu, -e@i acestea erau pentru el, ca @i pentru luterani, roa-e ale cre-inLei AInstit# III, 2, #H, #"E. ?ntoarcerea practic spre con0irmarea cre-in Lei prin 0aptele pe care le caracteriGeaG *sc)2* merge ?n paralel cu schim,area treptat a -octrinei lui ;al5in, potri5it creia /la 0el ca la 7utherE -octrina pur @i sacramentele caracteriGeaG ?n pri5u+ r?n- a-e5rata ,iseric ?n scopul egaliGrii M-isciplineiN ca trstur caracteristic cu acestea -ou. $ceast e5oluLie poate 0i urmrit, -e e4emplu, ?n pasaJele -in *eppe, op. cit#, pp. 194119I, tot ast0el @i ?n mo-ul ?n care ?nc -e la s0?r@itul secolului al XCI1lea se -o,?n-ea ?n Arile -e 9os calitatea -e mem,ru al comunitLii /supunerea e4pres prin contract la 4iscip+in,, -rept con-iLie centralE. 44. CeGi ?n aceast pri5inL, printre altele, o,ser5aLiile lui 2chnec+en,urgcr, op. cit, p. 4". 4I. $st0el la &a4ter reapare, -e e4emplu, -i0erenLa -intre 5ort*+ @i ()ni*+ sin', ?ntocmai ca ?n -octrina catolic. Drimul /pcatE este un simptom -e lips sau neactualitate a strii -e graLie @i atunci numai o con()rsion a ?ntregii 0iinLe umane poate s o0ere o garanLie a posesiunii sale. ;el -e1al -oilea nu este incompati,il cu starea -e graLie. T 46. ?n acest sens se e4prim cu multe amnunte &a4ter, &aileU, 2e-gYic+, *oorn,ee+. CeGi @i e4emplele lui 2chnec+en,urger, op# cit, p. 262. 4H. ;onceperea Mstrii -e graLieN ca un 0el -e calitate * st,rii /apro4imati5 ca a strii -e asceG -in 5echea ,isericE se gse@te 0rec5ent, printre altele, la 2chortinghuis A%)t inni1) Christ)n4o5, 1H4 , lucrare int)r2is, -e 2tatele >eneraleXE. * -cat fatal6 pcat scuzabil. 19H

4". $@a cum ) 5om 5e-ea mai t?rGiu ) susLine &a4ter ?n numeroase pasaJe -in Christi*n Dir)ctorE @i ?n pasaJul 0inal al acestei lucrri. ) Recoman-area muncii pro0esionale ca miJloc -e a alunga teama -e propria in0erioritate moral aminte@te -e interpre tarea psihologic -at -e ctre Dascal ?nclinaLiei spre ,ani @i asceGei pro0esionale ca miJloc in5entat pentru ?n@elarea -e sine cu pri5ire la propria nimicnicie moral. %l pune cre-inLa ?n pre-estinare ?mpreun cu con5ingerea pri5innimicnicia tuturor 0iinLelor umane -at -e pcatul originar total ?n sluJ,a renunLrii la lume @i a reco man-rii contemplrii ca singurul miJloc -e -espo5rare -e apsarea pcatului @i -e o,Linere a certitu-inii m?ntuirii. ) !r. Daul *onigsheim a 0cut unele remarci pertinente asupra noLiunii -e pro 0esie la catolicismul autentic @i la Jansenism ?n -isertaLia sa citat /parte a unei lucrri mai ample, care, sperm, 5a 0i continuatE. 7a Janseni@ti lipse@te orice urm a legturii -intre certitu-inea m?ntuirii @i *c0iun)* laic. ;oncepLia lor -espre Mpro0esieN are, ?n msur mult mai mare -ec?t cea luteran @i cea autentic catolic, sensul unei trimiteri -e sine ?ntr1o situaLie -e 5iaL -at, o0erit nu numai, ca ?n catolicism, -e or-inea social, ci -e glasul propriu al con@tiinLei /*onigsheim, op# cit#, p. 1#9 @. urm.E. 49. $ceste i-ei s?nt continuate @i -e stu-iul lui 7o,stein scris ?ntr1o manier 0oarte accesi,il @i consacrat lui *. *oltGmann, stu-iu care tre,uie @i el comparat cu ceea ce urmeaG. I s1a repro@at su,linierea e4cesi5 a leitmoti5ului c)rtitu4o s*+utis# 8umai c aici tre,uie s operm o -istincLie ?ntre teologia lui ;al5in @i c*+(inis5, precum @i ?ntre sistemul teologic @i ne5oile asistenLei spirituale. To*t) mi@crile religioase care au cuprins mulLimi mari -e oameni au pornit -e la ?ntre,area Mcum pot s m asigur c 5oi 0i m?ntuitNS !up cum am mai spus, ea Joac un rol central nu numai ?n caGul acesta, ci @i ?n toat istoria religiilor, -e e4emplu, @i ?n cea in-ian. Pi cum ar putea s 0ie alt0elS I . ?ntr1a-e5r, nu se poate nega c -eG5oltarea 4)p+in, a acestui conc)pt s1a pro-us a,ia ?n epoca luteran 4r2i) /Draetorius, 8icolai, MeisnerE. /;onceptul este pr)2)nt @i la 9ohannes >erhar-, chiar ?n sensul -iscutat aici.E ?n cartea a patra a lucrrii sale ')schicht) 4)s Pi)tis5us /5oi. II, p. #, @. urm.E, Ritschl consi-er c intro-u cerea acestui concept ?n religioGitatea luteran ar 0i o resuscitare sau o preluare a e5la5iei catolice. %l nu contest /p. 1 E c pro,lema certitu-inii m?ntuirii la in-i5i- este aceea@i, at?t la 7uther c?t @i la misticii catolici, -ar cre-e c soluLiile celor -ou prLi s?nt opuse. ;u siguran/ c eu nu pot ?n-rGni s 0ac o Ju-ecat proprie. Qire@te 5:4

c oricine simte c aerul care a-ie ?n Br)ih)it )in)s Christ)n5)n;sch)n este altce5a -ec?t, pe -e o parte, Joaca -ulceag cu M,l?n-ul copil IsusN -in literatura mai t?rGie, iar, pe -e alt parte, -ec?t starea -e spirit religioas a lui =auler. =ot ast0el menLinerea elementului mistico1 magic ?n -octrina luteran a ?mprt@aniei a a5ut cu siguranL alte moti5e religioase -ec?t acea cucernicie M,ernar-inicN ) acea atmos0er -in C6nt*r)* C6nt,ri+or) la care re5ine mereu Ritschl ca iG5or al culti5rii relaLiilor M0eciorelniceN cu ;ristos. !ar oare nu * f*(ori2*t, printre altele, aceast -octrin a ?mprt@aniei retreGirea religioGitLii -e atmos0er misticS ) =ot aici tre,uie artat c nu este -eloc a-e5rat c /p. 11, op# cit#: li,ertatea misticului ar 0i conslat ?n retragerea -in lume. =auler ?n special a pus ?n 0oarte interesantele sale consi-eraLii cu caracter religios1psihologic ?n e5i-enL or4in)* ca e0ect pr*ctic al contemplrilor nocturne pe care le recoman- pentru insomnii, or-ine care ast0el se instaureaG @i ?n i-eile pri5in- acti5itatea pro0esional laicK M8umai ?n 0elul acesta /prin unirea mistic cu !umneGeu, noaptea, ?nainte -e a a-ormiE r*0iun)* s) +i5p)2)/t), cr)i)ru+ c6/ti1, 6n put)r) @i omul cuprin-e ?nt?mplrile Gilei cu at?t mai ?mpcat @i mai -umneGeie@te cu c?t este mai unit luntric cu !umneGeu. $tunci toate lucrrile lui se or4on)*2,# !e aceea, -ac omul @i1a pregtit lucrrile @i ast0el s1a ?ntors cu 0aLa spre (irtut) @i -ac apoi aJunge la realitate, lucrrile sale -e5in (irtuo*s) @i 4i(in)#9 JPr)4i1t)n, 0ii. #1"E. ?n orice caG, se poate constata 0aptul asupra cruia 5om mai re5eniK contemplarea mistic @i concepLia raLional asupra pro0esiei nu s) ).c+u4 reciproc. 2ituaLia contrar se pro-uce a,ia atunci c?nreligioGitatea ia un caracter -irect isteric, ceea ce nu a 0ost caGul nici la toLi misticii, nici la toLi pieti@tii. I1. !espre aceasta stu-iile urmtoare pri5in- Metica economic a religiilor uni5ersaleN. Intro-ucerea. I2. ?n aceast ipoteG, cal5inismul 5ine ?n atingere cu catoli cismul o0icial. !ar pentru catolici, -e aici reGult necesitatea tainei isp@irii, iar pentru re0ormaLi ne5oia -e confir5*r) practic prin acti5itatea laic. I#. CeGi, -e e4emplu la &eGaK /!e prae-estinat. -oct. e4 prae1 lect in Rom. 9. a. Raph. %glino e4c. 1I"4, p. 1##E... Sicut ). op); ri8us ()r) 8onis *4 s*nctif6c*tionis 4onurn, * s*nctific*tion) *4 fi4)5### *sc)n4i5us: it* ). c)rtis i++is )ff)ctis non @u*5(is (oc*; tion)5, s)4 )ffic*c)5 i++*5, )t ). h*c (oc*tion) )+)ction)5 )t ). )+)ction) 4onu5 pr*)4)stin*tionis in Christo t*5 fir5*5 @u*5 i55otus )st D)i thronus c)rtissi5* conn).ion) )ff)ctoru5 )t c*u; 5::

s*ru5 co++i1i5us#' =re,uie ?ns s 0im pru-enLi ?n ceea ce pri5e@te semnele 4*5n,rii, -eoarece totul -epin-e -e starea fin*+,# /$,ia puritanismul a a5ut ?n aceast pri5inL o alt g?n-ire.E ) CeGi, -e asemenea, ?n aceast pri5inL, analiGa amnunLit a lui 2chnec+en1 ,urger, op# cit, care ?ns, 0ire@te, citeaG -oar o categorie limitat a literaturii. In ?ntreaga literatur puritan aceast trstur reapare mereu. 44 <i++not 8) s*i4: 4i4Eou 8)+i)()G) 8ut: <)r)Eou Do)rs, or T*+k)rs on+ET* spune &unUan. !up &a4ter, care propo5-uie@te 0orma cea mai ,l?n- a pre-estinrii, cre-inLa este /=?ie S*ints' E()r+*stin1 R)st, cap. XIIE supunerea 0aL -e ;ristos -in inim @i prin f*pt,# )o <h*t Eou *r) *8+) first, *n4 th)n co5p+*in of Co4 for 4)nEin1 Eou 1r*c) if Eou h*() c*us)*9, a rspuns el la o,iecLia c 5oinLa este neli,er @i c numai !umneGeu ar -eLine capacitatea -e m?ntuire. A>orks ofth) Purit*n Di(in)s, IC, p. 1IIE. %4aminarea lui Quller /istoric al ,isericiiE s1a limitat la pro,lema con0irmrii practice @i a mrturiilor -e sine ale strii -e graLie ?n schim,are. =ot ast0el *oYe ?n locul -eJa citat. 6rice e4aminare amnunLit >orks of th) Purit*n Di(in)s o0er nenumrate -o5eGi. $-eseor Mcon5ertireaN la purit*nis5 s1a -atorat -irect unor scrieri ascetice c*to+ic) ) ?n caGul lui &a4ter, -e e4emplu, un tratat ieGuit. $cest concepLii nu erau o ino5aLie ra-ical ?n raport cu -octrina lui ;al5i /c0. Inst# Christ, c. I, e-. orig., 5. 1I#6, pp. 9H, 112E. 8umai c 1 ;al5in nu era sigur c graLia putea s 0ie o,Linut pe aceast cal Ai8i4#, 14HE. ?n mo- o,i@nuit se in5ocau Ioan, I, #, I @i pasaJe asemntoare. Bi4)s )ffic*., ca s anticipm, nu se limiteaG la cal15ini@ti. ;reGurile 8*ptist) trateaG roa-ele cre-inLei ?n articolul cu pri5ire la pre-estinare e4act la 0el A*n4 th*t its ) a lui Mregenera1tion* ) proper )(i4)nc) *pp)*rs in th) ho+E fruits of r)p)nt*nc) *n4 f*ith *n4 neYness o0 li0e((((. ) $rt. H -in Cr)2u+ repro-us ?n Th) ?*ptist Church "*nu*+ -e 9. 8. &roYn, !. !. Dhila-elphia, $m. &apt. Du,l. 2oc.E. =ot ast0el tratatul in0luenLat -e 5)noni0i: O+i3f) * @up bune cum urcm de la spre aciuni cu adevrat danii sfineniei, iarastfel de la sfinenie de spre credin, tot dobndim la acele efecte sigure nu orice c&emare, ci una activ, i de la aceast c&emare NdobndimO starea de ales. iar de la starea de ales darul predestinrii, att de puternic la "ristos pe ct de neclintit este <ronul lui @umnezeu6 asta dobndim prin unirea foarte evident a cauzelor si crezutJ efectelor. * ;u se va spune: ari ai fcut sau numai ai vorbitJ H*ci: 8ai nti f ceea ce poi face i apoi plnge(te de @umnezeu pentru c(i refuza &arul dac ai motive.( H*** Pi c dovada sa propriu(zis apare n fructele sfinte ale cinei i n credina si noutatea vierii. 2

T*c.k)n, pe care 11a a-optat sino-ul -e la *arlem ?n 1649, p. 1, ?ncepe cu ?ntre,areaK -up ce se cunosc copiii lui !umneGeu, @i rspunde #p. 51$: Nu *+ is 't 4*t 4*s4*ni1h vruc&tfare 1h)+o() *++))n) 2ii h)t s)k)r fon4*5)nt*+) k)nnt))k)n### o5 4) consci)nti)n 4)r 1)+o(i1)n in h)t ni)u<) ()r8on4t 4)r1)n*4) 'o4s t) 5erse+eren(. I4. ?n ceea ce pri5e@te importanLa *c)stor* pentru conLinutul material al eticii sociale, s1au 0cut mai sus unele re0eriri. $ici este 5or,a ?ns nu -e con0inut, ci -e i58o+4u+ spre o acLiune moral. II. Mo-ul ?n care aceast i-ee a 0a5oriGat ptrun-erea spiritului e5reiesc -in H)chiu+ T)st*5)nt ?n puritanism este e5i-ent. I6. $st0el !eclaraLia -e la 2a5oU spune -espre th) 5)58)rs of )cc+)si* pur*: ei s?nt s*ints 8E e00ectual c*++in1, 5isi,lU mani0este8E th)irprof)ssion an- Yal+ing((. IH. A Principi) of 'oo4n)ss, ;harnoc+, ?n >orks of th) Pur# Di(#, p. 1HI. I". ;on5ertirea este, a@a cum uneori spune 2e-gYic+, o copie e4act a -ecretului -e alegere prin MgraLieN. !ar &aileU susLine c cine este ales este @i chemat s 0ie o,e-ient @i c*p*8i+ pentru acest lucru. ) 8umai cei pe care Du5n)2)u ?i cheam la cre-inL /care ?@i gse@te e4presie ?n schim,areE s?nt a-e5raLi cre-incio@i, nu simpli t)5por*rE 8)+i)()rs, preciGeaG %*ns)r4 &no++Es Conf)ssion /,aptistE. I4. ;0. &a4ter, Christi*n Dir)ctoiE, spre s0?r@it. I9. $st0el, -e e4emplu, ;harnoc+, S)+f;).*5in*tion, p. 1"#, ?n scopul negrii -octrinei catolice cu pri5ire la 4u8it*tio9*# 61. $ceast argumentare re5ine mereu -e e4emplu la 9oh. *oorn,ee+, Th)o+o1i* pr*ctic*, ?n 5oi. II, pp. H ,H2, 1"2, 5oi. I, p. 16 . 62. !e e4emplu ;on0. *el5et. 16 spune )t i5propri) his /0ap telorE s*+us *4tri8uitur99# 6#. CeGi ?n legtur cu toate cele -e mai sus 2chnec+en,urger, p. " @. urm. 64. Si non )s pr*)4)stin*tus f*c ut pr*)4)stin)ris*99 ar 0i spus ?nc $ugustin. * 9steo de pe acum limpede c doar asemenea credin neobinuit de roditoare este acel semn fundamental... al ncrederii cugetelor n noul legmnt al credincioilor graiei divine. * ?fini prin c&emarea lor activ, manifestat vizibil prin profesia i umbletul lor. *** Povial, ne&otrire. *** 'ar mntuirea le este atribuit n ***** mod @ac impropriu. nu ai predestinat. fost predestinat, f s fii 15

6I. 8e aminte@te -e -ictonul lui >oethe esenLialmente echi5a lentK MWie +ann man sich sel,st +ennenlernenS !urch &etrachten nicmals, Yohl a,er -urch *an-eln. Cersuche, -eine D0licht Gu tun, un- -u Yei&t gleich, Yas an -ir ist. ) Was a,er ist -eine D0lichtS !ie Qor-erung -es =ages.N( 66. 7a ;al5in ?nsu@i, Ms0inLeniaN tre,uie s ias la i()*+, AInstit# IC, I, g 2, H,9E, -ar, pentru cunoa@terea uman, 0rontiera -intre s0?nt @i pro0an rm?ne inson-a,il. =re,uie s cre-em c acolo un-e cu5?ntul lui !umneGeu este 5estit cu puritate ?ntr1o ,iseric orga niGat @i a-ministrat -up legea lui !umneGeu, s?nt preGenLi @i cei ale@i, chiar -ac nu1i putem recunoa@te. 6H. %5la5ia cal5inist este unul -intre numeroasele e4emple -in istoria religiilor pentru raportul -intre consecinLe me-iate +o1ic @i psiho+o1ic -in anumite i4)i religioase cu pri5ire la co5port*5)ntu+ religios practic. Qire@te c, -in punct -e 5e-ere +o1ic, -in pre-esti nare ar tre,ui -e-us 0atalismul. !ar )f)ctu+ psiho+o1ic a 0ost, -atorit inter5enLiei i-eii -e Mcon0irmareN, tocmai in5ers. /!up cum se @tie, a-epLii lui 8ietGsche ?@i atri,uie, -in moti5e principial -e aceea@i natur, i-eea eternei re?ntoarceri cu un sens etic poGiti5. 8umai c aici este 5or,a -e rspun-erea pentru o 5iaL 5iitoare tar nici o legtur cu cel care acLioneaG prin 5reo continuitate a con@tiinLei, ?n timp ce Ia puritani este 5ala,il principiulK Tu* i)s *1itur9# Qoarte 0rumos e4plic ?n lim,aJul timpului *oorn,ee+ relaLia -intre alegerea prin graLie @i 0apt JTh)o+ pr*ct#, 5oi. I, p. 1I9EK E+)cti s?nt inaccesi,ili 0atalismului, tocmai -atorit alegerii lor, ei se confir5, tocmai prin r)fu2u+ consecinLelor 0ataliste, @uos ips* )+)ctio so++icitos r)44it )t 4i+i1)nt)s ofticioru5*9# ?mpletirea pr*ctic, a intereselor anuleaG consecinLele 0ataliste care s1ar -e-uce logic /care -e alt0el se pro-uc oc*2ion*+ @i ?n 0aptE. De -e alt parte ?ns, con0inutu+ 4) i4)i al unei religii ) a@a cum -emon streaG chiar cal5inismul ) este 5u+t mai important -ec?t ar a-mite, -e e4emplu, William 9ames ATh) H*ri)ti)s ofR)+i1ious E.p)ri)nc), 19 2, p. 444 @. urm.E. =ocmai importanLa elementului raLional ?n meta0iGica religioas se mani0est clasic prin gran-ioasele e0ecte asupra 5ieLii pe care le1a e4ersat ?n mo- special structura i4)*tic, a !ar ( ;um te poLi prin cunoa@te pe tine ?nsuLiS 8icio-at contemplaLie. ?ntot -eauna @i1Li prin a0li acLiune. ?ncearc s1Li 0aci -atoria ime-iat 5aloarea. ) !a care este -atoria taS Imperati5ul Gilei. (( !espre tine e 5or,a /este interesul tu ?n?i JocE. 1scmpulo@i De care ?ns@i starea -e ale@i 0ace @i harnici la ?n-atoriri. 2 2

conceptului cal5inist -e !umneGeu. !ac !umneGeul puritanilor a acLionat ?n istorie ca oricare ?nainte @i -up %l, capacitatea pentru aceasta i1au -at1o mai ales atri,utele pe care i le1a con0erit puterea i4)ii# /%5aluarea MpragmaticN -e ctre 9ames a importanLei i-eilor religioase -up msura con0irmrii lor ?n 5iaL este -e alt0el ea ?ns@i un pro-us autentic al acelui uni5ers -e i-ei aparLin?n- patriei puritane a acestui remarca,il ?n5Lat.E ;a oric) alt trire, @i cea religioas este, ca atare, ,ine?nLeles, neraLional. =rirea k*t' ).cch)n' este cea ?n 0orma sa suprem, cea mistic, @i ) a@a cum a artat 0oarte 0rumos 9ames ) se -istinge prin a,soluta sa incomunica,ili1tateK ea are un caracter sp)cific @i se preGint ca o cuno*/t)r), -ar nu poate 0i repro-us a-ec5at cu miJloacele aparatului nostru conceptual @i ling5istic. %ste -e asemenea a-e5rat c orice trire religioas pier-e ime-iat -in conLinut la ?ncercarea -e a11 0ormula r*0ion*+ @i aceasta cu at?t mai mult cu c?t 0ormularea se ri-ic la un ni5el mai ?nalt -e a,stracLie. $@a cum au @tiut ?nc ?n secolul al XClI1lea sectele ana,aptiste, ?n aceasta const cauGa con0lictelor tragice inerente oricrei teologii raLionale. !ar acea iraLional itate care este proprie nu nu5*i MtririiN r)+i1io*s), ci /?n s)nsuri @i msuri -i0eriteE oric,r)i triri, nu este un o,stacol al 0aptului c, tocmai -in punct -e 5e-ere practic, genul -e sistem -e i4)i care con0isc pentru sine, ca s Gicem a@a, @i1@i ?n-reapt pe propriul 0ga@ ceea ce este MtritN -irect -in punct -e 5e-ere religios are cea mai mare importanL. ;ci 6n func0i) 4) *c)*st* se -eG5olt ?n timpurile -e in0luenLare intensi5 a 5ieLii -e ctre ,iseric @i -e -eG5oltare puternic a intereselor -ogmatice cele mai multe -intre -i0erenLele at?t -e importante practic ?n ceea ce pri5e@te consecinLele etice, a@a cum e4ist ele ?ntre 0eluritele religii -e pe pm?nt. 6ricine cunoa@te iG5oarele istorice @tie c?t -e incre-i,il -e intens a 0ost, -ac ?l msurm cu etalonul actual, interesul -ogmatic al laicului ?n epoca marilor lupte religioase. 8umai repreGentarea superstiLioas pe care o are proletariatul actual -espre ceea ce poate 0ace @i -emonstra M@tiinLaN poate 0i comparat cu acest interes. 6". &a4ter, Th) S*ints' E()r+*stin1 R)st I, 6, rspun-e la ?ntre,areaK >h)th)r to 5*k) s*+(*tion our )n4 8) not 5)rc)n*rE or +)1*t- ) It is prop)r+E 5)rc)n*rE <h)n <) ).p)ct it *s Yages for <ork 4on) ### Oth)r<is) it is on+E such * 5)rc)n*ris5 *s Christ co55*n4)th### *n4 ifs))kin1 Christ 8) 5)rc)n*rE, I 4)/ir) to 8) so ODrin e4celenL. 2 #

5)rc)n*rE### !e alt0el, nici la unii cal5ini@ti care trec -rept orto-oc@i nu lipse@te c-erea ?ntr1o e4cesi5 s0inLenie a 0aptelor. !up &aileU, Pr*.is pi)t*tis, p. 262, pomenile repreGint un miJloc -e e5itare a unei pe-epse t)5por*r)# $lLi teologi au recoman-at celor 4*5n*0i 0aptele ,une, moti5?n-u1@i recoman-area prin aceea c -amnarea 5a 0i poate mai u@or -e suportat, iar celor *+)/i pentru c ?n acest caG !umneGeu nu1i 5a iu,i numai 0r moti5, ci o8 c*us*59', ceea ce ?@i 5a gsi rsplata ?ntr1un 0el sau altul. Pi apologia /2chnec+en,urger, op# cit, p. 1 1E 0cuse unele mici concesii importanLei 0aptelor ,une pentru gra-ul m?ntuirii. 69. Pi aici, ?n mo- ine5ita,il, pentru a relie0a mai ?nt?i -i0e renLele caracteristice, tr)8ui) s 5or,im ?ntr1o lim, cu concepte Mi-eale tipiceN, ceea ce 0orLeaG oarecum realitatea istoric, -ar ?n a,senLa acesteia o 0ormulare clar ar 0i e4clus -in cauGa ?ngr-irii prin clauGe. Msura ?n care contra-icLiile conturate aici c?t se poate -e e4act nu s?nt -ec?t relati5e ar necesita o -iscuLie aparte. 2e ?nLelege -e la sine c ?nc -in %5ul Me-iu -octrina catolic o0icial a postulat la r?n-u1i i-ealul sancti0icrii sistematice a 6ntr)1ii (i)0i# !ar tot at?t -e ne?n-oielnic este cK 1. practica ,isericeasc coti-ian tocmai prin miJlocul ei e-ucaLional cel mai e0icient, spo5e-ania, 6n+)sn)* mo-ul -e 5iaL nesistematic -escris ?n te4t @i 2. conLinutul a0ecti5 0un-amentalmente riguros @i rece @i singurtatea ce se ,iGuia numai pe sine ?nsu@i a cal5ini@tilor nu puteau -ec?t s 0ie permanent a,sente -in catolicismul laic al %5ului Me-iu. H . ImportanLa a,solut central a *c)stui moment 5a 0i e5i-en Liat treptat a@a cum am mai menLionat, a,ia ?n stu-iile pri5inEtic* )cono5ic, * r)+i1ii+or uni()rs*+)# H1. ?ntr1o anumit msur @i luteranii. 7uther nu a (rut s smulg -in r-cini aceast ultim rm@iL -e magie sacramental. H2. ;0., -e e4emplu, 2e-gYic+, ?u?; un4 'n*4)n+)hr) /tra-u cerea german 0cut -e Roscher, 16"9EK cel gata s se ciasc are Mo regul 0i4N pe care o respect ?ntocmai @i -up care ?@i organi GeaG @i1@i schim, ?ntreaga 5iaL /p. I91E. %l trie@te ) ?nLelept, 5igilent @i pru-ent ) -up lege /p. I96E. Nu5*i o schim,are -ura,il a omului 6ntr)1 poate, 0iinurmarea alegerii prin graLie, s O-e !in c s?ntem stp?niLi g?n-ul a cauG ne a0la m?ntuirea nu -e s?nt oare scopurile noastre mercenare sau s?nt legaleS ) 2?ntem cu a-e5rat mercenari atunci c?no a@teptm ca plat pentru munca e0ectuat. $lt0el nu este -ec?t o atitu-ine mercenar cum o coman- ;ristos... @i, -ac a11 cuta pe ;nstos ?nseamn a 0i mercenar, -oresc s 0iu mercenar. (( !in caceaste cauG. 2 4

-etermine acest lucru /p. "I2E. 6 a-e5rat cinL ?@i gse@te ?ntot1 -eauna e4presia ?n trans0ormare /p. #61E. ) !eose,irea -intre 0aptele ,une numai -in punct -e 5e-ere moral @i op)r* spiritu*+i*' const, -up cum e4plic *oorn,ee+ /op. cit, I, IX, c. 2E, tocmai ?n 0aptul c acestea s?nt o urmare a unei (i)0i renscute, c Jop# cit, 5oi. I, p. 16 E se poate o,ser5a ?n ea un progres continuuN, a@a cum el poate 0i o,Linut numai prin acLiunea supranatural a graLiei -i5ine /op. cit, p. 1I E. 20inLenia este trans0ormarea 6ntr)1ii 0iinLe umane prin graLia -i5in Ai8i4#, p. 19 , @. urm.E ) i-ei comune ?ntregului protestantism, care se regsesc, 0ire@te, @i ?n i-ealurile supreme ale catolicismului, 4*r care @i1au putut arta consecinLele pentru lume tocmai ?n orientrile puritane spre asceGa laic @i, mai ales, care numai acolo erau su0icient -e puternic r,sp+,tit) -in punct -e 5e-ere psihologic. H#. $ceast -in urm -enumire este -eri5at ?n 6lan-a special -up acei MpuriN care ?@i -uceau 5iaLa e4act -up prescripLiile 8i8+ic) /-e e4emplu, la CoetE. ) !e alt0el, ?n secolul al XCII1lea -enumirea -e Mmeto-i@tiN este uneori aplicat @i puritanilor. H4. !eoarece, a@a cum su,liniaG pre-icatorii puritani /-e e4emplu, &unUan, ?n Th) Ph*ris)) *n4 th) Pu8+ic*n, W. o0. Dur. !i5., p. 126E, fi)c*r) pcat luat ?n parte nimice@te tot MmeritulN acu mulat -c1a lungul 5ieLii prin M0apte ,uneN, -ac, ceea ce este -e ne?nchipuit, omul ar putea prin propriile sale puteri s 0ac ce5a ce !umneGeu ar putea s1i consi4)r) -rept merit sau chiar ar putea tri permanent ?n per0ecLiune. 8u e4ist, ca ?n catolicism, un 0el -e cont curent cu sol-, o imagine cunoscut ?nc -in $ntichitate, ci pentru 6ntr)*1* (i*0, este 5ala,il categorica alternati5K stare -e graLie sau -e -amnare. Re0eriri la conceptul -e cont curent, 5eGi p. 21 , nota 1 #. HI. ?n aceasta const -eose,irea -intre simpla +)1*+itE/i ci(i+itE care sl@luiesc la &unUan ca to5ar@i ai lui "r# 7>or+4+E; >is)5*n9 in citU1ul numit MMoralitUN. H6. ;harnoc+, S)+f;).*5in*tion /Wor+s o0 the Dur. !i5., p. 1H2EK R)f+)ction *n4 kno<+)41) of s)if is * pr)ro1*ti() of * raLional n*tur)#9 7a care nota -e su,solK ;ogito, ergo sum is the 0irst prin cipie o0 the neY philosophU(((. HH. 8u este, cre-, locul aici -e a analiGa ?nru-irea teologiei lui !uns 2cotus ) care nicio-at n1a aJuns s 0ie -ominant, uneori ( $cti5itLile spiritului. (( Re0lecLia @i cunoa@terea -e sine N( s?nt prerogati5ele unei naturi raLionale. ;ogito, ergo sum este primul principiu al noii 0iloGo0ii. 2 I

-oar tolerat, c?teo-at etichetat -rept ereGie ) cu anumite raLionamente ale protestantismului ascetic. ?n opoGiLie -eli,erat 0aL -e catolicism, repulsia speci0ic -e mai t?rGiu a pictismului 0aL -e 0iloGo0ia lui $ristotel era ?mprt@it ?ntr1un sens oarecum -i0erit at?t -e 7uther, c?t @i -e ;al5in /5eGi Inst# Chr# II, c. 2, p. 4. IC, c. 1H, p. 24E. MDrimatul 5oinLeiN, cum a numit acest lucru Kahl, este comun tuturor acestor curente. H". %4act a@a este -e0init sensul ei -e e4emplu ?n articolul Asc)2, -in !).iconu+ 8is)ric)sc c*to+ic ?n per0ect concor-anL cu cele mai ?nalte 0orme istorice ale ei. =ot ast0el 2ee,erg, ?n R# E# f# Prot# Th# u# &# =re,uie s ne 0ie ?ng-uit -e a 0olosi acest concept ?n scopurile urmrite -e acest stu-iu, a@a cum o 0acem. ?mi este ,ine cunoscut 0aptul ca acest sens poate 0i conceput @i alt0el, mai larg sau mai ?ngust, @i -e o,icei a@a @i este. H9. ?n %u4i8r*s, puritanii s?nt comparaLi cu clugrii cor-elieri AC6ntu+ I, 1", 19E. ?ntr1un raport al trimisului geno5eG Qieschi, armata lui ;romYell este numit o a-unare -e MclugriN. " . $5?n- ?n 5e-ere aceast continuitate luntric pe care am a0irmat1o e4pres ?ntre asceGa monahal ?n a0ara lumii @i asceGa pro 0esional ?n interiorul lumii /laicE, constat cu surprin-ere c &rentano Aop# cit#, p. 1#4 @i alteleE citeaG 65potri(* mea asceGa muncii la c,+u1,ri @i recoman-area acesteiaX ?ntregul Me4cursN ?n -reptat contra mea culmineaG aici. !ar tocmai aceast continuitate este, -up cum poate constata oricine, o premis 0un-amental a ?ntregii mele e4puneri. Re0orma a trans0erat asceGa @i meto-a -e 5iaL raLional cre@tin -in m?nstiri ?n 5iaLa pro0esional laic. ;0. e4punerile care urmeaG @i care au rmas neschim,ate. "1. CeGi numeroasele rapoarte pri5in- interogatoriile la care au 0ost supu@i ereticii puritani, repro-use ?n %istorE ofth) Purit*ns -e 8eal @i ?n En1+ish ?*ptists -e ;ros,U. "2. ?nc 2an0or- Aop# cit#: @i mulLi alLii ?naintea lui @i -up el au -e-us i-ealul -e r)s)r() -in puritanism. ;0. ?n pri5inLa acestui i-eal @i remarcile lui 9ames &rUce cu pri5ire la co++)1);uI american ?n 5oi. II -in A5)ric*n Co55on<)*+th# ) Drincipiul ascetic al Mstp?nirii -e sineN a 0cut -in puritanism unul -in prinLii actualei 4iscip+in) 5i+it*r) /5eGi -espre aceasta "orit2 (on Or*ni)n c* fon 4*tor *+ institu0ii+or 5i+it*r) cont)5por*n): Rolo00 ?n Pr)u?# =*hr8#, 19 #, 5oi. III, p. 2IIE. MIronsi-esN ai lui ;romYell, ?n m?n cu pis tolul cu pie-ica ri-icat, 0r s trag, con-u@i ?n galop asupra inamicului, nu erau superiori Mca5alerilorN, al cror atac ca5aleresc impetuos atomiGa propria 0ormaLie, printr1o pasiune -e -er5i@, ci 13

in5ers, prin stp?nire -e sine luci- care ?i Linea permanent ?n preaJma con-uctorului. $mnunte 5eGi ?n Qirth, Cro5<)++'s Ar5E# "#. CeGi ?n specialK Win-el,an-, )8)r >i++)nsfcih)it, p. HH @. urm. "4. 8umai nu at?t -e clar. ;ontemplaLii, uneori amestecate cu sentimentalitate, se ?ncruci@eaG multiplu cu aceste elemente raLionale. !ar, ?n schim,, @i contemplaLia este reglementat ?ntr1 un mo- 5)to4ic# "I. !up Richar- &a4ter este p,c*t oric) este ?mpotri5a r)*sori9 cu care !umneGeu ne1a creat @i ne1a -at ca norm, a-ic nu numai pasiunile inerent pctoase, ci @i orice a0ecte lipsite -e sens sau -e msur c* *t*r), -eoarece ele tul,ur count)n*nc)9 @i ca procese pur carnale ne a,at -e la raportarea raLional la !umneGeu a oricrei acti5itLi @i simLiri @i ?l o0enseaG. ;0., -e e4emplu, ceea ce se spune -espre pcatul m?niei AChiisti*n Dir)ctorS', e-. a 21a, 16H", I, p. 2"IE. /?n acest scop, la p. 2"H este citat =auler.E !espre pcatul fricii, 5eGi i8i4#, p. 2"H, col. 2. 2e insist asupra 0aptului c, -ac a-mitem c *p)titu+ este th) ru+) or 5)*sur) of )*tin1'9, aceasta constituie i-olatriGarea 0pturii Ai4o+*tn: Ai8i4#, I, p. #1 , #16, col. 1E. ;u prileJul unor asemenea consi-eraLii se citeaG, ?n a0ar -e Pi+4)+) +ui So+o5on puse pretutin-eni ?n primul r?n-, @i D) tr*n; @ui++it*t) *ni5i a lui Dlutarh. 8u arareori se recurge @i la scrierile ascetice ale %5ului Me-iu, 5eGi &ernhar-, &ona5entura @.a ) 6poGiLia 0aL -e Mcine nu iu,e@te 5inul, 0emeia @i c?nteculN nu putea 0i 0or mulat mai categoric -ec?t prin e4tin-erea conceptului -e i4o6*trE asupra tuturor ,ucuriilor senGuale, ?n msura ?n care ele nu s?nt Jus ti0icate i1i)nic, caG ?n care /aici este inclus sportul, -ar @i alte r)cr)*tions: s?nt permise /?n aceast pri5inL, 5eGi mai JosE. Com o,ser5a c sursele citate aici @i ?n alt parte nu s?nt scrieri -ogma tice sau ocaGionale, ci s?nt inspirate -in practica asistenLei spirituale @i, ca atare, repreGint o ,un imagine a( -irecLiei ?n care acLiona aceasta. "6. ?n treact 0ie spus, a@ regreta -ac -in aceast preGentare s1ar -e-uce 5reo )(*+u*r) a 5reunei 0orme -e religioGitate. 2?ntem -eparte -e a@a ce5a. Dentru o e5aluare pur religioas, importante s?nt )f)ct)+) unor trsturi caracteristice, poate peri0erice, -ar cu greutate pentru comportamentul practic. ( RaLiune. ((( N;umptul. Regul sau msur a m?ncatului. 2 H

"H. CeGi ?n aceast pri5inL articolul "or*+ist)n, )n1+isch) -e %. =roeltsch, ?n R# E# f# Prot# Th# u# &#, e-. a #1a. "". ;?t -e puternic a 0ost in0luenLa unor conLinuturi 0oarte concrete ale con@tiinLei religioase @i a unor situaLii care ne apar ca Macci-ente istoriceN se 5e-e -eose,it -e clar -in 0aptul c ?n cercu rile pietismului ,aGat pe Re0orm s1a r)1r)t*t uneori a,senLa m?nstirilor @i c e4perimentele McomunisteN ale lui 7a,a-ie @i ale altora nu erau -ec?t un surogat pentru 5iaLa -e m?nstire. "9. I-eea apare chiar ?n unele con0esiuni -in epoca Re0ormei. 8ici Ritschl nu contest APi)tis5us, I, p. 2I" @. urm.E, -e@i el consi-er e5oluLia ulterioar -rept o -egenerare a i-eii -e Re0orm, c, -e e4emplu, ;on0. >ali. 2I, 26, ;on0. &elg. 29, ;on0. *el5. post. 1H Mau circumscris ,iserica re0ormat particular cu semne -istincti5e empirice @i c cre-incio@ii s?nt inclu@i ?n aceast ,iseric a-e5rat nu f,r, s)5nu+ un)i *cti(it,0i 5or*+)9 /5eGi p. 5:/, nota 4#E. 9 . ?+)ss 'o4 th*t I() *r) not of th) 5*nE* /=h. $-ams, CC. of th)Pur#Di(#,p# 1#"E. 91. I-eea at?t -e important -in punct -e 5e-ere istoric -e 8irth; ri1ht a -o,?n-it ast0el ?n $nglia un spriJin consi-era,ilK Th) first 8o5 <hich *r) <ritt)n in h)*()n### As th) first 8o5 is not to 8) 4)f)*t)4 in his in=i)rit*nc) *n4 th) )nro++)4 n*5)s *r) n)()r to 8) o8+itt)r*t)4, so c)rt*in+E sh*++ th)E in+i)rit )t)5*+ +if)9 /=h. $-ams, ># of th) Pur# Di(#, p. XICE. 92. 2entimentul luteran -e c,in0, penitent ?i este pro0un- strin cal5inismului e5oluat -in punct -e 5e-ere ascetic, ce1i -rept nu ?n teorie, -ar ?n practic. $cest sentiment este lipsit -e 5aloare etic, nu 0olose@te c?tu@i -e puLin celui -amnat, iar pentru cel sigur -e 0aptul c este ales, pcatul propriu pe care poate c @i11 mrturise@te sie@i nu este -ec?t un s)5n -e e5oluLie ?nt?rGiat @i -e sancti0icare insu0icient pe care el, ?n loc -e a11 regreta, ?ncearc s11 -ep@easc prin 0apt, spre gloria lui !umneGeu, @i11 ur,/t)# ;0. consi-eraLiile lui *oYe /capelanul lui ;romYell, 16I6)I"E, ?n Of 5)n's )n5itE *1*inst 5od and of r)conci+i*tion 8)t<))n 5od and 6an, >orDs of the %nglish Duritan !i5ines, p. 2#HK Th) c*rn*+ 5in4 is enmitU against 5od& 4t $s t e mind, t erefore, not as speculative merel7, but as practicai and active, t at must be rene8ed #eod. p. .3$. %econciliation&&& must begin in "& a deep conviction &&& of 7our ] 2la5 !omnului c nu s?ntem -intre cei mulLi. (( Drimii nscuLi care s?nt ?nscri@i ?n rai... primul nscut poate 0i !eoarece ?n5ins ?nnu mo@tenirea lui nu @i numele ?nscrise tre,uie uitate, -esigur, ei 5or mo@teni o 5iaL 5e@nic. 2 "

for5)r enmitU... 3 h*() h))n alienatc- fro5 'o4### C# /p. 2I1E a c+)*r *n4 +i()+E *ppr)h)nsion### of th) 5onstrous ini@uitE *n4 <ick)4n)ss t+i)r)of#' $ici este 5or,a -e ura 0aL -e pcat, nu 0aL -e pctos. !ar chiar @i 0aimoasa scrisoare a -ucesei Renata -O%ste /mama %leonoreiE ctre ;al5in, ?n care ea 5or,e@te, printre altele, -e MuraN pe care ar purta1o tatlui @i soLului 4*c, ar 0i con5ins c ei 0ac parte -intre cei -amnaLi, ilustreaG trans0erul asupra persoanei @i este toto-at un e4emplu pentru ceea ce s1a spus mai sus -espre -esprin-erea luntric a in-i5i-ului -e legturile comunitLilor, implicate prin sentiment MnaturalN -atorit -octrinei pre-estinrii. 9#. $Oo3ie 8ut thos) <ho 1i() )(i4)nc) of 8)in1 regenerate- or holU p)rsons ou1ht to 8) r)c)i()4 or count)4 fit 5)58)rs of (isi8+) church)s# >h)r) this is <*ntin1, the 5erU essenec o0 a church is H/E.s0N, ast0el este 0ormulat principiul -e 6Yen, 5icecancelarul in-e1 pcn-cntist1cal5inist -e la 640or- ?n timpul lui ;romYell J6n(# in+o th) Ori1in of# E(# Ch#:# CeGi articolul urmtor. 94. CeGi articolul urmtor. 9I. ;at. >cne5. 149. &aileU, Pr*.is pi)t*tis, p. 12I. M?n 5iaL tre ,uie s 0acem ca @i cum nimeni ?n a0ar -e Moise nu ar a5ea s ne -ea porunci.N 96. MRe0ormatul 5e-e legea plutin- ?naintea ochilor ca o norm i-eal, ?n timp ce pe luteran legea ?l -escumpne@te ca norm ce nu poate 0i nicio-at atins.NO ?n catehismul luteran ea este situat 6n*int), spre a crea u5i+in0* necesar, ?n catehismele re0ormate, 4up, E(*n1h)+i)# Re0ormaLii repro@au luteranilor ca ar a5ea Mo a-e5rat team -e a -e5eni s0inLiNO A"8'h+)r:, iar luteranii repro@au re0ormaLilor Mro,ia 0aL -e legeN @i aroganLa. 9H. Stu4i)s *n4 R)f+)ctions of th) 'r)*t R)8)++ion, p. H9 @. urm. 9". !intre acestea, nu tre,uie s uitm ?n primul r?n- C6nt*r)* C6nt,ri+or, -e cele mai multe ori pur @i simplu ignorat -e puritani, a crei erotic oriental a contri,uit la crearea tipului -e e5la5ie a 20. &ernar-. 99. ?n pri5inLa necesitLii acestui autocontrol, 5eGi -e e4emplu pre-ica mai sus citat a lui ;harnoc+ -espre ;or. 2, 1#, I. >orks of th) Pur# Di(#, p. 161 @. urm. O >?n-ul este !e -u@mnie ?mpotri5a luicarnal !umneGeu. aceea, el tre,uie re?nnoit nu @i numai speculati5, -ar @i practic acti5. Reconcilierea... tre,uie s ?nceap 1. ?ntr1o cre-inL a-?nc... a -u@mniei anterioare... %ram ?nstrinat -e !umneGeu... 2. ?ntr1o ?nLelegere clar @i @i5ie... a -in ?ngroGitoarei ne-replti ticlo@iei ea. N8umai aceia sau care -o5e-esc c s?nt regeneraLi persoane s0inte ar tre,ui s 0ie primiLi sau socotiLi -rept mem,ri a-ec5aLi ai ,isericilor 5iGi,ile. $colo un-e acest ?ns@i lucru -e5ine -orinLa, se pier-e esenLa ,isericii. 2 9

1 . MaJoritatea teologilor morali@ti recoman- acest lucru. !e e4emplu, &a4ter, Christ# Dir)ctorER II, p. HH @. urm., care ?ns nu escamoteaG MpericoleleN. 1 1. ;onta,ilitatea moral a 0ost, 0ire@te, larg rsp?n-it @i la alLii. !ar *cc)ntu+ pus pe ea, ca singur miJloc -e cuno*/t)r) a ale gerii sau -amnrii -ecise ?n eternitate, este a,sent @i, o -at cu el, @i r,sp+*t* psihologic -ecisi5 pentru griJa @i respectarea acestei McalculriN. 1 2. $ceasta a 0ost -eose,irea hotr?toare 0aL -e alte mo-uri -e comportare, aparent similare. 1 #. Pi &a4ter AS*ints' E()r+*stin1R)st, c. XIIE e4plic n)putin0* )+) *;! ()4)* pe !umneGeu prin urmtoarea o,ser5aLieK -up cum putem 0ace comerL pro0ita,il prin corespon-enL cu un strin ne5Gut, tot ast0el am putea printr1un McomerL 0ericitN cu !umneGeu cel ne5Gut s -o,?n-im Mperla preLioasN. ) $ceste pil-e comer ciale ?n locul celor Ju-iciare o,i@nuite la morali@tii mai 5echi @i la luterani s?nt -estul -e caracteristice puritanismului care ?n cele -in urm ?l las pe om s1@i Mc?@tigeN singur m?ntuirea. ) ;0. @i urm torul pasaJ -intr1o pre-icK >) r)ckon th) (*+u) of * thin1 8E th*t <hich * <is) tn*n <i++ 1i() for it, <ho is not i1nor*nt of it nor un4)r n)c)ssitE# Christ, th) >is4o5 of 'o4, 1*() hi5s)+f Ins o<n pr)cious 8+ooc+# to r)4))5 sou+s *n4 h) k3i)n <h*t th)E <)r) *n4 h*4 no n))4 of th)5' /MattheY *enrU, Th) >orth of th) Sou+, >orks of th) Pur# Di(#, p. #1#E. 1 4. ?n opoGiLie cu aceasta, 7uther ?nsu@i spuseseK MDl?nsul e mai presus -ec?t acLiunea, iar su0erinLa ?ntrece orice 0el -e acLiune.N 1 I. %5oluLia teoriei eticii luteranismului arat -e asemenea acest lucru ?n mo-ul cel mai clar. ?n aceast pri5inL, 5eGi *oennic+e, Stu4i)n 2ur *+tprot)st*ntisch)n Et+iik, &erlin, 19 2 @i instructi5a recenGie asupra ei a lui %. =roeltsch, >ottingen, ')+# An2#, 19 2, nr. ". $propierea ?n ceea ce pri5e@te s0era -e cuprin-ere a -octrinei luterane -e cea o3to-o$1 cal5inist, mai 5eche, este a-e seori 0oarte pronunLat. !ar orientarea religioas -i0erit ?@i 0cea loc mereu. Melanchthon pusese ?n primul plan conceptul c,in0)i, pentru a gsi un punct -e reper pentru legarea moralitLii -e cre -inL. ;inLa -atorat legii tre,uie s premearg cre-inLei, iar 0aptele O DreLuim 5aloarea unui lucru prin ceea ce un om ?nLelept ar -a pe el, un om care nu este ?n necuno@tinL -e cauG @i nici nu este supus ne5oilor. ;ristos, ?nLelepciunea !omnului, s1a -at pe sine ?nsu@i,su0letelor s?ngele su preLios pentru m?ntuirea s?nt acestea @i nu a5ea ne5oie @i -e @tia ele. ce 21

,une s1o urmeGe, alt0el ea nu poate 0i ) 0ormularea este aproape puritan ) a-e5rata cre-inL Justi0icatoare. %l consi-era c un anumit gra- -e relati5 per0ecLiune poate 0i realiGat @i pe pm?nt. IniLial, Melanchthon spusese c scopul Justi0icrii ar 0i acela -e a11 0ace pe om capa,il -e 0apte ,une, iar progresul spre per0ecLiune ar repreGenta cel puLin msura 0ericirii pe pm?nt pe care ar putea s1o o0ere cre-inLa. I-eea c 0aptele ,une ar 0i ro*4)+) necesare ale cre-inLei, c cre-inLa ar na@te o 5iaL nou a 0ost -eG5oltat @i -e -ogmaticienii luterani -e mai t?rGiu, ?n aparenL la 0el cum o 0cuser re0ormaLii. ?nc Melanchthon, mai mult ?ns luteranii -e mai t?rGiu, a rspuns la ?ntre,area ce ar 0i ,3aptele ,uneN mai ales prin re0eriri la lege. !ar serioGitatea -iminuat cu care se trata ,i,liocraLia @i ?n special orientarea -up normele H)chiu+ui T)st*5)nt era -oar o reminiscenL a i-eii iniLiale a lui 7uther. 8umai D)c*+o1u+ a rmas ) ca o co-i0icare a principiilor 0un-a1 mentale ale legii morale n*tur*+) ) norm pentru acLiunea uman. D*r: nu e4ista o punte sigur ?ntre 5ali-itatea sa statutar @i importanLa e4clusi5 tot mai accentuat a cre-inLei pentru Justi0icare, 0ie @i pentru 0aptul c aceast cre-inL /5eGi mai susE a5ea un cu totul alt caracter psihologic -ec?t cea cal5inist. $utenticul punct -e 5e-ere luteran -e la ?nceput a 0ost a,an-onat @i tre,uia a,an-onat -e o ,iseric socotit -rept instituLie -e m?ntuire, 0r s se c?@tige ?ns o concepLie nou. ?n speL, 0ie @i -in teama -e a pier-e ,aGa -ogmatic Aso+* fi4)-: nu se putea aJunge la raLionaliGarea ascetic a 5ieLii ?n ?ntregul ei ca un o,iecti5 moral al in-i5i-ului. ;ci lipsea impulsul -e a lsa i-eea -e confir5*r) s se ampli0ice p?n la importanLa pe care ?n cal5inism o a5ea -octrina alegerii prin graLie. !ar @i interpretarea magic a sacramentelor care coinci-ea cu eliminarea acestei 4octrin), @i anume mutarea lui r)1)n)r*tio sau cel puLin a ?nceputului acestuia ?n 8ot)2, -ac se accept caracterul uni()rs*+ al graLiei, tre,uia s acLioneGe ?n sens contrar -eG5oltrii unei moralitLi meto-ice, -eoarece -iminua -istanLa -intre st*tus n*tu;r*+is @i starea -e 1r*0i), mai ales ?n con-iLiile puternicei su,linieri luterane a pcatului originar. 8u mai puLin interpretarea ).c+usi( 3uri4ic, a actului -e Justi0icare care presupunea 5aria,ilitatea hotr?rilor lui !umneGeu prin e0ectul actului concr)t -e cinL a pctosului con5ertit. =ocmai aceast 5aria,ilitate a 0ost su,liniat tot mai mult -e Melanchthon. =oat aceast schim,are a -octrinei sale, care se mani0est prin pon-erea mai mare * c,in0)i, a5ea o legtur luntric cu a-eGiunea sa la Mli,erul ar,itruN. =oate acestea au -eterminat caracterul nemeto-ic al mo-ului -e 5iaL luteran. ?n 211

imaginaLia luteranului miJlociu, actele -e graLie concr)t) pentru pcate concrete tre,uiau s constituie conLinutul m?ntVirii ) 0ie @i ca urmare a -inuirii spo5e-aniei ) @t nu -eG5oltarea unei aristocraLii -e m?ntuiLi autogeneratoare. $st0el nu se putea aJunge la o moralitate f,r, lege, nici la o *sc)2, raLional cluGit -e lege. 7egea rm?nea ?n mo- neorganic alturi -e Mcre-inLN ca statut @i cerinL i-eal la care se a-uga 0aptul c, ?ntruc?t lumea se 0erea -e ,i,liocraLia strict ca 0iinun act -e sancti0icare prin 0apte ,une, rm?nerea ei era nesigur @i neprecisa @i mai ales nesistematic ?n ceea ce pri5e@te conLinutul ei mai amnunLit. 7a 0el cum =roeltsch /op. cit#: spusese -espre teoria eticii, 5iaLa rm?nea pur @i simplu o Msum -e porniri, aproape mereu e@uateN care, menLinute ?n M0r?miLarea unor in-icaLii iGolate @i nesigureN @i neorientate spre Min0luenLarea integritLii coerente a 5ieLiiN, ci 0iin?n esenL ?n con0ormitate cu e5oluLia pe care o tria ?nsu@i 7uther /5eGi mai susE, repreGentau o Mtrimitere1 -e1sineN ?ntr1o situaLie -e 5iaL ?n mic @i ?n mare. M=rimiterea1-e1sineN, at?t -e mult -cpl?ns, a germanilor spre culturi strine, u@urinLa cu care ?@i schim, naLionalitatea, este ) *+,turi -e unele aspecte politice ale -estinului naLiunii ) atri,uit ) si ?nc ?n mare msur ) acestei e5oluLii care re5er,ereaG @i astGi ?n toate relaLiile ce alctuiesc 5iaLa noastr. ?nsu@irea su,iecti5 a culturii a rmas sla,, 4)o*r)c) ea a a5ut loc ?n esenL prin recepLionarea pasi5 a ceea ce se o0erea ?n moMautoritarN. 1 6. CeGi -espre aceste lucruri cartea -e con5ersaLii a lui =holuc+K Hor1)schic+it) 4)s R*tion*+is5us# 1 H. ?n ceea ce pri5e@te celelalte e0ecte ale -octrinei is+*5ic) a pre-estinrii /mai corectK * pr)4)t)r5in,rii: @i cauGele acesteia, 5eGi -isertaLia /teologic -e la *ei-el,erg, citat mai ?nainteE a lui Q. <lrichK Di) Horh)r8)stiin5un1s+)hr) i5 Is+*5 un4 C+uist)ntu5, 1912. ;?t pri5e@te -octrina pre-estinrii la Janseni@ti, 5eGi D. *onigs1 heim, op# cit# 1 H. CeGi pe aceast tem stu-iul urmtor -in culegerea -e 0aL. 1 ". Ritschl, ')schicht) 4)s Pi)tis5us, I, p. 1I2, o caut ?n perioa-a -inainte -e 7a,a-ie /-e alt0el, numai pe ,aG -e speci mene -in Arile -e 9osE consi-er?nc la pieti@tiK /1E s1au 0ormat con5enticule. /2E s1a culti5at i-eea Mnimicniciei e4istenLei omene@tiN ?ntr1un mo- care McontraGice interesele m?ntuirii e5an gheliceN. /#E s1a cutat Masigurarea graLiei printr1o comportare -elicat 0aL -e !omnul nostru Isus ;ristosN, ?ntr1o 0orm nere0or matoare. $ceast -in urm caracteristic se potri5e@te numai pentru epoca timpurie @i numai unuia -intre repreGentanLii trataLi. I-eea 212

Mnimicniciei 0pturiiN era ?n sine un pro-us autentic al spiritului cal5inist @i, numai atunci c?n- ea con-ucea spre e5a-area practic -in lume, ie@ea -e pe 0ga@ul protestantismului normal. ?n s0?r@it, ?ntr1o anumit msur ?n special ?n scopuri -e catehiGare, sino-ul -e la !or-recht a or-onat el ?nsu@i con5enticulele. !intre caracteristicile e5la5iei pietiste analiGate ?n preGentarea lui Ritschl reGumat mai sus, tre,uie luate ?n consi-erareK /1E MDreciGismulN, ?n sensul unei ata@ri mai pronunLate 0aL -e litera ?i8+i)i 6n ceea ce pri5e@te toate *sp)ct)+) ).t)rio*r) ale 5ieLii, pe care uneori ?l susLine >is,ert Coet. ) /2E tratarea Justi0icrii @i ?mpcrii cu !umneGeu nu ca scop ?n sine, ci ca simplu 5i3+oc pentru o 5iaL ascetic s0?nt, a@a cum poate ea 0i gsit la 7o-ensteUn, -ar la care 0ace aluGie, -e e4emplu, Melanchthon /p. 12I $ 2E. ) /#E ?nalta apreciere -at Mluptei pentru cinLN, aceasta 0iin- un in-iciu al unei autentice rena@teri, a@a cum a propo5-uit1o ?naintea tuturor W. =eellinc+. ) /4E a,Linerea -e la ?mprt@anie cu participarea la ea a unor persoane nerenscute / -e acest 0apt ne 5om ocupa mai t?rGiuE @i con5enticulele implicite care nu se ?nca-reaG ?n canoanele -e la !or-recht cu reluarea Mpro0eLieiN, a-ic a tlmcirii Scripturii @i -e ctre neteologi, chiar @i 0emei /$nna Mria 2chiirmannE. =oate acestea s?nt lucruri care se a,at, uneori consi-era,il, -e la -octrina @i practica re0ormatorilor. !ar ?n comparaLie cu orientrile necuprinse ?n preGentarea lui Ritschl, ?n special cu puritanii engleGi, ele repreGint 6n *f*r, -e nr. # -oar o accentuare a unor ten-inLe integrate e0ecti5 ?n -eG5oltarea acestei e5la5ii. ImparLialitatea e4punerii lui Ritschl are -e su0erit -e pe urma 0aptului c marele sa5ant intro-uce ?n ea Ju-ecLile sale -e 5aloare orientate -up politica ,isericii sau, mai ,ine Gis, politica religioas @i, ?n antipatia sa 0aL -e religioGitatea speci0ic *sc)tic, pretutin-eni un-e se o,ser5 o ?nclinaLie ctre aceasta, intro-uce prin interpretare recru-escenLe McatoliceN. !ar, asemenea catolicismului, @i 5echiul protestantism cuprin-e *++ sorts *n4 con4itions of 5)n# Pi totu/i 8is)ric* catolic a respins rigorismul asceGei laice ?n 0orma Jansenismului, -up cum pietismul a respins c5ietismul speci0ic catolic -in secolul a XCII1lea. ) ?n orice caG, pentru consi-eraLiile noastre speciale, pietismul se trans0orm a,ia aici ?n ce5a care acLioneaG nu treptat, ci calitati5 alt0el, c?n- teama -e MlumeN con-uce la 0uga -in 5iaLa pro0esional ?ntemeiat pe proprietatea pri5at, a-ic la 0ormarea -e con5enticule pe ,aG monahal1comu1nist /7a,a-ieE sau ) a@a cum spuneau contemporanii -espre unii pieti@ti ra-icali ) la n)1+i3*r)* intenLionat a muncii pro0esionale laice ?n 0a5oarea contemplaLiei. $ceast consecinL se constat -eose,it 21#

-e 0rec5ent ?n caGurile ?n care contemplaLia ?ncepe s -o,?n-easc acea caracteristic pe care Ritschl o nume@te M,ernar-inismN, -eoarece apare, pentru prima oar, ?n interpretarea C6nt,rii C6nt,ri+or -e ctre 20. &ernar-K o religioGitate -e atmos0er mistic aspir?n- spre o unio 5Estic* -e nuanL cripto1 se4ual. %a repreGint -in punct -e 5e-ere al psihologiei religioase pure 0aL -e e5la5ia re0ormat, -ar @i 0aL -e e4presia ei *sc)tic, la oameni ca Coet, in-u,ita,il, un Maliu-N. ?ns Ritschl ?ncearc s sta,ileasc o legtur ?ntre acest c5ietism @i *sc)2* picur pentru u o supune ast0el pe aceasta -in urm aceleia@i -amnaLiuni. %l pune -egetul pe 0iecare citat -in mistica sau ascetica catolic, pe care ?l gse@te ?n literatura pietist. !ar chiar @i teologi morali@ti cu totul MnesuspecLiN engleGi @i olan-eGi ?i citeaG pe &ernar-, &ona5entura, =homas a Kempis. 7a toate ,isericile re0ormate relaLia cu trecutul catolic era 0oarte comple4 @i, ?n 0uncLie -e punctul -e 5e-ere a-optat, una sau alta -intre aceste ,iserici apare mai apropiat -e catolicism sau -e unele laturi ale acestuia. 11 . $rticolul -estul -e instructi5 Pi)tis5us -e Mir,t, -in R)*+)n2# f# prot# Th)o+# u# &#, e-. a #1 a, trateaG, ls?n- cu totul la o parte antece-entele re0ormate, apariLia pietismului numai ca o trire religioas personal a lui 2pener, ceea ce pro-uce o senGaLie stranie. !escrierea lui >usta5 QreUtag -in ?i+4)r *us 4)r 4)u+sch)n H)r1*n; 1)nh)it merit s 0ie citat @i astGi ca intro-ucere ?n pielism. ?n ceea ce pri5e@te ?nceputurile pietismului engleG, re0lectat ?n litera tura 5remii, c0.K W. Whita+er, Pri5* institutio 4iscip+in*@u) pi)t*tis /1IH E. 111. !up cum se @tie, aceast concepLie a 0cut -in pietism unul -intre principalii purttori ai i-eii -e to+)r*n0,# ;u aceast ocaGie 5om intercala c?te ce5a -espre aceast i-ee. !ac trecem aici peste in4if)r)n0* umanist1 iluminist, cci ea ca atare nu a a5ut nicieri e0ecte practice i5port*nt), -in punct -e 5e-ere istoric, i-eea a a5ut ?n 6cci-ent urmtoarele iG5oare principaleK 1. raLiunea -e stat pur politic /arhetipK Wilhelm -e 6raniaE. ) 2. mercanti lismul /ast0el, -e e4emplu, ?n mo-eose,it -e clar ?n caGul ora@ului %msterdam i al multor alte ora@e, proprietari 0unciari @i potentaLi care ?i pri5eau pe sectanLi ca pe ni@te purttori 5re-nici de stim ai progresului economicE. ) #. schim,area ra-ical a e5la5iei cal5i niste. @in capul locului predestinarea e=cludea promovarea de ctre stat a religiei prin intoleran. n felul acesta, el nu putea salva sufletele. ;umai gndul la 1+ori* +ui Du5n)2)u a putut determina biserica s apeleze la spriFinul statului, n vederea suprimrii ere ziei. @ar, cu ct se punea un accent mai mare pe apartenena predi( 214

catarului @i a tuturor participanLilor la ?mprt@anie, la categoria celor ale@i, cu at?t mai insuporta,il -e5enea orice inter5enLie a statului ?n ocuparea 0uncLiilor -e pre-icatori @i ?n repartiGarea parohiilor, ca surse -e 5enit, unor a,sol5enLi poate nerenscuLi ai uni5ersitLilor, pentru simplul moti5 c a5eau o pregtire teologic @i, ?n general, era insuporta,il orice amestec al stp?nirii ?n tre,urile comunitLilor. Dietismul re0ormat a ?ntrit acest punct -e 5e-ere prin -eprecierea corectitu-inii -ogmatice @i prin ero-area treptat a principiului M%4tra ecclesiam nulla salusN. C*+(in consi-erase *cc)pt*r)* @i a celor -amnaLi -e ctre instituLia -i5in a ,isericii ca 0iin- singura compati,il cu gloria lui !umneGeu. ?n 8oua $nglie s1a ?ncercat constituirea ,isericii ca aristocraLie a s0inLilor con0irmaLi. !ar chiar @i in-epen-enLii ra-icali au respins orice amestec al autoritLilor ci5ile, ca @i al oricror autoritLi ierarhice, ?n e4aminarea Mcon0irmriiNO posi,il numai ?n ca-rul strict al comunitLii. I-eea c gloria lui !umneGeu cere ca @i -amnaLii s 0ie supu@i -isciplinei ,isericii a 0ost -at la o parte -e i-eea ) @i ea e4istent la ?nceput, -ar treptat su,liniat cu tot mai mult ar-oare ) c ?mprLirea ?mprt@aniei cu un -amnat -e !umneGeu ar a-uce preJu-icii gloriei -i5ine. $cest lucru a -us ?n mo- ine5ita,il la 5oluntarism, cci a -us la M,elie5ersO ;hurchN, a-ic la comunitatea religioas ?n care nu erau inclu@i -ec?t cei renscuLi. &aptismul cal5inist cruia ?i aparLinea, -e e4emplu, con-uctorul Mparlamentului s0inLilorN, Draisego&are,one, a tras concluGiile cele mai categorice -in acest raLionament. $rmata lui ;romYell s1a pronunLat pentru li,ertatea con@tiinLei, iar Mparlamentul s0inLilorN, chiar @i pentru -esprLirea ,isericii -e stat, 4)o*r)c) mem,rii si erau pieti@ti e5la5io@i, a-ic -in moti5e po2iti(;r)+i1io*s)R ) 4. s)ct)+) *n*8*ptist), -espre care 5om 5or,i mai t?rGiu, au respectat -e la ,un ?nceput cu cea mai mare stricteLe @i consec5enL luntric principiul potri5it cruia numai cei care au renscut personal pot 0i primiLi ?n comunitatea ,isericii @i -e aceea au respins categoric orice caracter MinstituLionalN al ,isericii @i orice amestec al puterii laice. Pi aici e4igenLa unei toleranLe a,solute a 0ost pro-us -e un moti5 po2iti(; r)+i1ios# ) Dro,a,il c primul care s1a pronunLat -in asemenea motive pentru o toleranL a,solut @i pentru -esprLirea ,isericii -e stat, cu aproape o generaLie ?naintea ,apti@tilor @i cu -ou generaLii ?nainte -e Roger Williams, a 0ost 9ohn &roYne. Drima -eclaraLie ?n acest sens a unei comunitLi ,iserice@ti pare a 0i 0ost reGoluLia baptitilor englezi din %msterdam din 535 sau 5350: th) 5*1istr*t) is not to 5i44+) <ith r)+i1ion or 5*tt)rs of)onsci)nc)### 8)c*us) 21I

Christ is i) &in1 *n4 +*n1i()r of i) Church *n4 consci)nc)#* Drimul -ocument o0icial al unei comunitLi ,iserice@ti care a cerut proteJarea po2iti(, a li,ertLii con@tiinLei -e ctre stat ca un 4r)pt a 0ost pro,a,il art. 44 -in Conf)ssion of AP*rticu+*r: ?*ptists, -in 1644. 2e cu5ine su,liniat c i-eea e4primat ocaGional -up care toleranLa religioas c* *t*r) ar 0i 0a5oriGat capitalismul este complet gre@it. =oleranLa religioas nu este speci0ic mo-ern sau occi-ental. %a a e4istat ?n ;hina, ?n In-ia, ?n marile imperii -in $sia -e su-15est ?n epoca elenismului, ?n Imperiul Roman, ?n imperiile musulmane, ?n perioa-e ?n-elungate, ?ntr1o amploare limitat -oar -e raLiuni -e st*t /care o limiteaG @i astGiXE ca nicieri ?n lume ?n secolele al XCI1 lea @i al XCII1lea, -ar cel mai puLin ?n teritoriile 4o5in*t) -e puritanism ca, -e e4emplu, 6lan-a @i 2eelan?n perioa-a ascensiunii lor politico1 economicc, sau ?n puritana $ngl 5eche sau nou. =ocmai 6cci-entului i1a 0ost caracteristic a ?nainte, c?t @i -up Re0orm, la 0el ca @i Imperiului 2asaniGilor, ini +)r*n0* conf)sion*+, a@a cum ea a e4istat ?n -i0erite perioa-e @i ;hina, 9aponia @i In-ia, -ar -e cele mai multe ori -in moti5e pol tice. !eci toleranLa c* *t*r) nu are nimic -e1a 0ace cu capitalismu Important era cui fo+os)* aceast toleranL. ;?t pri5e@te M,elic5ersO ;hurchN, 5om 5or,i ?n articolul urmtor -espre consecinLele sale. 112. $ceast i-ee a 0ost pus ?n practic, -e e4emplu, -e acei tn)rs ai lui ;romYell, cei ce ?i e4aminau pe can-i-aLii la 0uncLia -e pre-icator. %i nu cutau s constate at?t cali0icarea pro0esional a can-i-aLilor, c?t starea -e graLie su,iecti5. CeGi @i articolul urmtor. 11#. 8e?ncre-erea caracteristic pietismului 0aL -e $ristotel @i 0aL -e 0iloGo0ia clasic ?n general se pro0ileaG ?nc la ;al5in /c0. Instit# II, c. 2, p. 4. III, c. 2#, p. I. IC, c. 1H, p. 24E. !up cum se @tie, la ?nceput, la 7uther aceast ne?ncre-ere era la 0el -e mare, -ar a 0ost reprimat -e in0luenLa umanist /?n primul r?n- a lui MelanchthonE @i -e ne5oile stringente ale e-ucaLiei @i ale apologeticii. Qire@te c, ?n concor-anL cu tra-iLiile protestante @i >)st5inst)r Conf)ssion /c. I, HE, a0irma c, pentru cei neinstruiLi ceea ce este n)c)s*r pTni.. m?ntuire este conLinut ?ntr1o 0orm su0icient -e limpe-e ?n Scriptur,# 114. ?mpotri5a acestui lucru au protestat ,isericile o0iciale, -e e4emplu, @i C*t)his5u+ /prescurtatE al ,isericii pres,iteriene scoLiene ( Magistratul nu poate s sau 0ie miJlocitor ?n -e ceea ce pri5e@te religia pro,lemele con@tiinL... pentru c ;ristos este regele @i cel care enunL legea ,isericii @i a con@tiinLei. 216

-in 164", p. CIIK Darticiparea unor persoane care nu aparLin aceleia@i 0amilii la sluJ,ele cele,rate acas este -eGa5uat ca o @tir,ire a-us 0uncLiei. Dietismul, ca oricare alt 0ormaLie -e comuniune ascetic, 11a eli,erat pe in-i5i- -e legturile patriarhalismului 0amilial -eterminate -e interesele prestigiului 0uncLiei. 552. !in moti5e ,ine ?ntemeiate, nu analiGm aici relaLiile Mpsi hologiceN, ?n sensul @tiinLi0ic al cu5?ntului, ale acestor conLinuturi religioase @i e5itm pe c?t posi,il chiar @i terminologia corespunG toare. $nsam,lul -e concepte al psihologiei, inclusi5 al psi+ii*tri)i, nu este ?nc su0icient pentru a 0i -irect utiliGat -e cercetarea istoric ?n pro,lemele noastre 0r a pertur,a o,iecti5itatea Ju-ecLii isto rice. Qolosirea terminologiei acestor -iscipline nu ar 0ace -ec?t s genereGe ispita -e a acoperi ni@te 0apte ime-iat inteligi,ile @i a-e seori -c1a -reptul ,anale cu un 5l -e eru-iLie 5er,al -iletant, pentru a crea aparenLele unei mai mari e4actitLi conceptuale, ceea ce, -in pcate, a 0ost tipic pentru 7amprecht. ) ?ncercri mai serioa se -e 5alori0icare a unor termeni psihopatologici ?n scopul inter pretrii unor 0enomene istorice -e mas 5eGi la W. *ellpach, 'run4+inicn 2u )in)r PsE4io+o1i) 4)r %Est)ri), capitolul al 121lea, precum @i ?n lucrarea aceluia@i, intitulat N)r(osit,t un4 &u+tur# $ici nu pot a-uce ?n -iscuLie 0aptul c @i acest autor cu un 5ast ori Gont are, -up prerea mea, unele sc-eri -atorate in0luenLrii -e ctre unele teorii ale lui 7amprecht. ;?t -e lipsite -e orice 5aloare ?n comparaLie cu literatura mai 5eche s?nt remarcile schematice ale lui 7amprecht cu pri5ire la pietism /?n 5olumul al H1lea -in D)utsch) ')schic+%): @tie oricine este 0amiliariGat 0ie @i numai cu literatura curent. 116. $st0el, -e e4emplu, la a-epLii lui Inni1)s C+uist)n4o5 al lui 2chortinghuis. !in punctul -e 5e-ere al istoriei religiilor, aceasta ?@i are originea ?n capitolele -in !eutero1Isaia -espre ro,ul lui !umneGeu @i ?n Ps*+5u+ 22. 11H. $cest lucru s1a mani0estat la pieti@tii olan-eGi, la ?nceput iGolat, iar apoi su, in0luenLe spino2i)n)# 116. 7a,a-ie, =ersteegen @.a. 11". ;el mai clar apare aceast in0luenL atunci c?n- el ) ima1 ginaLi15K 2penerX ) contest competenLa autoritLilor -e a controla con5enticulele, e4cept?n- caGurile -e tul,urare a or-inii @i -e a,u Guri, -at 0iin- c este 5or,a -e un 4r)pt fun4*5)nt*+ al cre@tinilor garantat -e or-inea apostolic ATh)o+o1isch) ?)4)nk)n, II, p. "1 @. urm.E. ?n principiu acesta este e4act punctul -e 5e-ere puritan re0e ritor la raportul @i s0era -e 5ala,ilitate a -repturilor in-i5i-uale 21H

-ecurg?n- e,5 iur) 4i(in)G @i, ca atare, inaliena,ile. 7ui Ritschl nu ia scpat aceast ereGie APi)tis5us, II, p. 1IHE @i nici cea amintit mai -eparte ?n te4t Ai8i4#, p. 11IE. 6ric?t -e anistoric /ca s nu spunem 0ilistinE este critica poGiti5ist pe care el o 0ace conceptului -e M-rept 0un-amentalN, cruia ?i -atorm aproape tot ceea ce @i astGi i se pare chiar @i celui mai MreacLionarN ca minim al s0erei li,ertLii sale in-i5i-uale, totu@i tre,uie s 0im, 0ire@te, ?ntru totul -e acor- cu el c ?n am,ele caGuri lipse@te o integrare organic ?n concepLia luteran a lui 2pcncr. ;on5enticulele Aco++)1i* pi)t*tis: ca atare, care au 0un-amentat teoretic 0aimoasele Pi* 4)si4)ri*9 ale lui 2pener @i pe care, practic, el le1a creat, a5eau prin esenLa lor un corespon-ent ?n proph)sEin1s engleGe, a@a cum s1au ?nt?lnit ele pentru prima oar ?n me-itaLiile ,i,lice lon-oneGe ale lui 9oh. 5. 7asco /1I4HE @i care -e atunci au 0ost parte component a in5entarului -e 0orme ale e5la5iei puritane, persecutate ca rG5rtire ?mpotri5a autoritLii ,isericii. ?n 0ine, respingerea -isciplinei ,iserice@ti -e la >ene5a el o moti5eaG prin 0aptul c purttorul ei autoriGat, Mstarea a treiaN Jst*tus o)cono;5icus: laicii cre@tiniE nu este ?nca-1at in organiGarea ,isericeasc luteran. De -e alt parte ?ns .a miterea ) la -iscutarea e4comunicrilor ) -e mem,ri laici ai consistoriului ca repreGentanLi su5erani ai Mstrii a treiaN arc o 5ag tent luteran. 12 . D)nu5ir)* -e MpictismN care apare pentru prima oar ?n s0era luteranismului este o -o5a- c, -up concepLia contempora nilor, este caracteristic 0aptul c -in MpietasN se 0ace aici o *cti(it*t) meto-ic. 121. $-mitem, 0ire@te, c aceast moti5are este proprie cu prec-ere cal5inismului, -ar nu nu5*i +ui# %a apare -eose,it -e 0rec5ent tocmai ?n cele mai ()c+ii regulamente ,iserice@ti luterane. 122. ?n sensul *e,r. I, 1#, 14. ;0. 2pener, HH?eo3. ?)4)nk)n, 1,# 6. 12#. $lturi -e &aileU @i &a4ter /5eGi Consi+i* th)o+o1ic*, III, 6, 1, -ist., 1, 4H, i8i4# -ist. #, 6E, 2pener ?l aprecia ?n-eose,i pe =homas a Kempis @i ?n primul r?npe =auler /-in care nu a ?nLeles totulK Consi+i* th)o+o1ic*, III, 6, 1 -ist. 1, 1E. 6 tratare apro0un-at a acestuia -in urm ?n special ?n Cons# th)o+# I, 1, 1, nr. H. Dentru el, 7uther a reGultat -in =auler. 124. CeGi Ritschl, op# cit#, II, p. 11#. %l a respins Mlupta pentru cinLN a pieti@tilor -e mai t?rGiu /@i a lui 7utherE -rept caracteristic ( !in -reptul -i5in. N pioase !orinLe /irealiGa,ileE. 21"

).c+usi(* a unei a-e5rate con5ertiri ATh)o+# ?)4)nk)n, III, p. 4H6E. ?n ceea ce pri5e@te sancti0icarea ca roal gratitu-inii -in cre-inLa ?n concilieri ) o 0ormulare speci0ic luteran /5eGi pp. 9911 , nota I9E ) 5eGi la Ritschl, op# cit, p. 11I, nota 2. ;?t pri5e@te c)rtitu4o s*+utis, pe -e o parte, Th)o+# ?)4)nk)n, I, p. #24K a-e5rata cre-inL nu este perceput prin si50uri, ci este r)cunoscut, prin ro*4)+) sale /-ra1 goste @i o,e-ienL 0aL -e !umneGeuE. pe -e alt parte, Th)o+# ?)4)nk)n, I, p. ##I @. urm.: M?n ceea ce pri5e@te griJa -e a 5 asigura starea -e graLie @i -e m?ntuire 5eO sK gsi i-ei mai sigure ?n crLile noastreN ) luterane ) M-ec?t ?n cele ale scri,ilor engleGiN. !ar ?n pri5inLa esenLei sancti0icrii, el era -e acor- cu engleGii. 12I. 9urnalele religioase pe care le1a recoman-at $. *. Qranc+e au 0ost @i ?n acest caG semnul e4terior al acesteia. ) %4erciLiul meto-ic @i o8i/nuin0* sancti0icrii tre,uie s -etermine cre@terea acesteia @i -esprLirea ,inelui -e ru. $ceasta este tema 0un-a mental a crLii lui Qranc+e, Hon 4)s Chris+cn Ho++ko5in)nh)i+# 126. %ste caracteristic 0aptul c a,aterea acestei cre-inLe pieliste raLionale ?n pro5i-enL -e la interpretarea ei orto-o4 a ie@it la i5eal ?n cursul 0aimoasei -ispute -intre pieti@tii -in *alle @i 7oscher, repreGentantul orto-o4iei luterane. ?n lucrarea sa Ti5o; th)us H)rinus, 7oscher merge p?n acolo, ?ne?t opune toate reGulta tele actelor o5)n)/ti hotr?rilor pro5i-enLei. ?n schim,, poGiLia consec5ent a lui Qranc+e, acea str0ulgerare limpe-e cu pri5ire la ceea ce urmeaG s se ?nt?mple, reGultat al unei */t)pt,ri calme a hotr?rii, tre,uie pri5it ca un Msemn al lui !umneGeuN ) per0ect analog cu psihologia Vua+erilor @i, respecti5, cu i-eea ascetic general, -up care 5)to4ic* raLional este calea prin care ne apro piem -e !umneGeu. %ste -rept c \inGen-or0, care, printr1una -in -eciGiile sale maJore, a lsat pe seama 6nt65p+,rii -estinul 0ormrii comunitLii sale, este -eparte -e 0orma -at -e Qranc+e cre-inLei ?n pro5i-enL. ) 2pener, Th)o+# ?)4)nk)n, I, p. #14, se re0erise la T*u+)r atunci c?n- a consi-erat -rept caracteristic a Mpasi5itLiiN cre@tine 0aptul c omul tre,uie s se supun e0ectelor -i5ine @i s nu le pertur,e prin acLiuni ale sale pripite, ceea ce ?n esenL este @i punctul -e 5e-ere al lui Qranc+e. Dretutin-eni iese clar la supra0aL acti5itatea religioas pietist mult sl,it ?n comparaLie cu purita nismul @i care caut pacea /pe pm?ntE1 MQirst righteousness, then peaceN a spus, ?n opoGiLie cu -e cele -e mai sus, ?nc ?n 19 4, un ,aptist proeminent />. White, ?ntr1o cu5?ntare pe care o 5om mai citaE, 0ormul?n- programul etic al con0esiunii sale A?*ptist %*n48ook, 19 4, p. 1 HE. 219

5 /. !)ct# p*r*)n)t# IC, p. /5. 5 4. ?mpotri5a acestei repreGentri, care re5ine mereu, se ?n-reapt ?n special critica lui Ritschl. /CeGi scrierea lui Qranc+e ) citat cu trei note mai sus ) care conLine -octrina.E 129. %l se gse@te @i la pieti@tii nepre-estinaLioni@ti engleGi, -e e4emplu, la >oo-Yin. !espre el @i alLii 5eGi *eppe, ')sch# 4)s Pi)tis5us in 4)r r)for5i)rt)n &irch), 7ei-en, 1"H9, o carte care nu a -e5enit inutil nici -up lucrarea -e re0erinL a lui Ritschl, nici pentru $nglia @i. oarecum, nici pentru 6lan-a. ?nc ?n secolul al XlX1lea Kohler /potri5it crLii care urmeaG s 0ie citat ?n articolul urmtorE a 0ost a-eseori ?ntre,at ?n 6lan-a care a 0ost 5o5)ntu+ rena@terii sale. 1# . Drin aceasta se ?ncerca s se com,at consecinLa -octrinei luterane pri5in- posi,ilitatea re-o,?n-irii graLiei /?n special, o,i@nuita Mcon5ertireN in e4tremisE. 1#1. $rgumentul ?mpotri5a necesitLii pe care o implic aceasta -e a cunoa@te Giua @i ora Mcon5ertiriiN, ca trslur in4isp)ns*8i+, a autenticitLii sale, 5eGi ?n 2pencr, Thco+# ?c4# II, 6, 1. p. 19H. %l cuno@tea Mlupta pentru cinLN tot ai?t -e puLin ca @i Melanchthon t)noir)s consci)ntiu) ale lui 7uth . 1#2. Qire@te c la aceasta a contri,uit @i tlmcirea antiautoritar speci0ic oricrei asceGe a MpreoLimii ?n generalN. ) ;?teo-at preoLilor li se recoman-a am?narea iertrii pcatelor p?n la Mcon0ir mareaN a-e5ratei cinLe, ceea ce Ritschl consi-er, pe -rept cu5?nt, ca 0iin- ?n principiu -e inspiraLie cal5inist. 1##. $spectele importante pentru noi se gsesc cel mai u@or ?n Dlitt, Nin2)n4orfs Th)o+o1ic /# 5oi., >otha, 1"69E, 5oi. I, pp. #2I, #4I,#"1,412,429,4## @. urm., 444,44". 5oi. II, pp. #H2, #"1, #"I, 4 9 @. urm.. 5oi. III, pp. 1#1, 16H, 1H6. ) ;0. @i &ernh. &ec+er,\33J1 2)n4orf un4 s)in Christ)ntu5 /7eipGig, 19 E, cartea a #1a, cap. III. 1#4. 2igur c el consi-era ;on0esiunea -e la $ugs,urg -rept un -ocument 5ala,il al 5ieLii religioase cre@tin1luterane numai cu con-iLia ) e4primat n -eGgustloarea sa terminologie ) s 0ie udat cu o )fiertur -e puroaie din rni*. %(l citi este un chin, -eoa rece limbaFul 0olosit pentru e4primarea confuziei gndirii sale 0ace o impresie mai peni,il -ec?t acel M;hristoterpentinolN( care 5(a nspimntat pe !. <&. Cisc&er #n polemica sa cu )"&ristoterpe* din 8unc&en$. O M<lei -e christoterpentinN. 22

1#I. M?n n i o religie nu recunoatem drept frai pe cei ce nu au fost splaLi prin stropire cu s?ngele lui ;ristos @i a cror (i*0, spiri tual nu este profun4 schi58*t,# 8u recunoa@tem nici o comunitate re5elat /e5i-entE a lui ;ristos -ec?t acolo un-e cu5?ntul lui !umneGeu este propo5-uit ?n toat puritatea lui @i un-e mem,rii ei tr,i)sc ca ni@te copii sfin0i ai lui !umneGeu.N ) %ste a-e5rat c ultima propoGiLie este luat -in "icu+ C*t)his5 al lui 7uther. -ar, -up cum su,liniaG Ritschl, *co+o propoGiLia ser5e@te -rept rspuns la ?ntre,area cum s 0ie s0inLit numele lui !umneGeu, pe c?n- *ici este -estinat 4)+i5it,iii ,isericii sfin0i+or# 1#6. CeGi Dlitt, I, p. #46 ) @i mai hotr?t este la Dlitt, I, p. #"1 rspunsul citat la ?ntre,area -ac M0aptele ,une s?nl necesare pentru m?ntuireN. MInutile @i -untoare pentru -o,?n-irea m?ntuirii, -ar -up aceasta at?t -e necesare, ?ne?t cine nu le 0ace nu este nici m?ntuit.N !eci @i aiciK ele nu s?nt cauGa real a m?ntuirii, -ar s?nt sin1uru+ principiu -e recunoa@tere a ei. 1#H. !e e4emplu, prin acele caricaturi ale Mli,ertLii cre@tineN criticate -e Ritschl, op# cit#, III, p. #"1. 1#". Mai ales printr1o accentuare insistent a i-eii -e satis0acLie pentru pe-eaps ?n -octrina m?ntuirii pe care el, -up ce a 0ost respins -e ctre unele secte americane ?n ?ncercrile -e o,Linere a unei 0uncLii -e misionar, a 0cut1o pe ,aGa meto-ei -e sancti0icare. !e atunci, ci pune ?n 0runtea asceGei -e la *errnhut menLinerea e5la 5iei sinc)r) @i a 5irtuLilor resemnrii umile, ?n opoGiLie categoric cu ten-inLele comunitLii sale per0ect analoge cu asceGa puritan. 1#9. ;are ?ns ?@i a5ea limitele sale. ;hiar @i -in acest moti5 este eronat intenLia -e a ?nca-ra religioGitatea lui \inGen-or0 ?ntr1o treapt -e -eG5oltare MpsihosocY3ZN, a@a cum proce-eaG 7amp1 rceht. De l?ng toate acestea, religioGitatea lui nu era in0luenLat -e nimic altce5a -ec?t -e 0aptul c el era un cont) cu porniri 0un-a mental 0eu-ale. =ocmai +*tur* )5o0ion*+, s1ar potri5i tot at?t -e ,ine -in punct -e 5e-ere MpsihosocialN cu perioa-a -eca-enLei sen timentale a ca5alerismului, ca @i cu aceea -e )sensibilitate*. @in punct -e 5e-ere MpsihosocialN, opoGiLia 0aL -e raLionalismul 5est1 european se e4plic mai curnd prin tradiia patriar&al a estului german. 14 . "ontroversele lui Qinzendorf cu @ippel arat acest lucru la fel ca @i ) dup moartea sa enunurile sinoadelor din 5/3. care e=prim clar caracterul de instituie de mntuire al comunitii de la Aerrn&ut a frailor moravi. Cezi critica lui Mitsc&l, op# cit#, ''', p. ..0 . urm. 221

141. CeGi, -e e4emplu, g 1I1, 1I#, 16 . ; s1ar putea ca sancti 0icarea s nu se pro-uc 6n pofi4* unei autentice cinLe @i iertri a pcatelor reGult ?n special -in o,ser5aLiile -e la p. #11 @i cores pun-e -octrinei luterane a m?ntuirii, ?n aceea@i msur ?n care o contraGice pe cea cal5inist /@i pe cea meto-istE. 142. ;0. a0irmaLiile Iui \inGen-or0 citate -e Dlitt, II, p. #4I. 7a 0el, 2pangen,erg, I4)* fi4)i, p. #2I. 14#. ;0., -e e4emplu, a0irmaLiile lui \inGen-or0 -espre Mat. 2 , 2" citate -e Dlitt, III, p. 1#1K M;?n5- un om pe care !umneGeu 11a ?nGestrat cu talente alese, m ,ucur @i utiliGeG cu plcere aceste talente. !ar -ac ?mi -au seama c el nu e mulLumit cu ceea ce are, ci 5rea s 0ie mai ?nGestrat, consi-er o ast0el -e atitu-ine -rept ?nce putul picirii unui asemenea om.N \inGen-or0 nega ) ?n special ?n con5or,irea sa cu 9ohn WesleU -in 1H4# ) pro1r)su+ sancti0icrii 0iin-c o i-enti0ica cu Justi0icarea @i pentru c o consi-era ?ntr1un raport cu ;ristos numai ?n plan )5o0ion*+# Dlitt, I, p. 41#. ?n locul sentimentului1MunealtN apare 0aptul -e Ma a5eaN -i5inulK mistic, nu asceG /?n sensul pe care ?l 5om -iscuta ?ntr1o intro-ucere la alte stu-iiE. ) !esigur /a@a cum 5om arta tot acoloE @i puritanul aspir 4) f*pt la con-iLia p,56nt)*n,, preGent. !ar aceast con-iLie inter pretat ca c)rtitii4o s*+utis ?i - s)nti5)ntu+ c* este o un)*+t, *cti(,# 144. ;are ?ns -in cauGa acestei -e-ucLii nu a cunoscut o 0un-a mentare etic consec5ent. \inGen-or0 respinge i-eea lui 7uthcr pri5in- sluJirea lui !umneGeu ?n pro0esie -rept criteriu 4)cisi( al 0i-elitLii ?n pro0esie. $ceasta ar 0i r,sp+*t* pentru MsluJirea cu cre-inL a M?ntui torul uiN /Dlitt, II, p. 411E. 14I. %ste cunoscut ma4ima saK M<n om ?nLelept nu tre,uie s 0ie necre-incios, iar un om cre-incios nu tre,uie s 0ie ne?nLeleptN, -in lucrarea sa Sokr*t)s 4# i# Aufrichti1) An2)i1) ()rschi)4)n)r nicht so<oh+ un8)k*nnt)r *+s (i)+5)hr in A8f*++ 1)r*t)n)r %*upt; <*hrh)it)n /1H2IE, precum @i pre0erinLa sa pentru autori ca &aUle. 5.3. Dre-ilecLia net a asceGei protestante pentru empirismul raLionaliGat prin 0un-amentare matematic este cunoscut @i nu 5a 0i -iscutat ?n-eaproape aici. ;0., ?n ceea ce pri5e@te orientarea @tiinLelor ctre cercetarea matematic1raLionaliGat Me4actN, moti 5ele ei 0iloGo0ice @i -eose,irea 0aL -e concepLia lui &aconK Win-el,an-, ')sch# 4# Phi+os#, pp. # I1# H, ?n special notele -e la p. # I, Jos, care resping pe ,un -reptate i-eea -up care @tiinLele mo-erne ale naturii tre,uie ?nLelese ca un pro4us al unor interese tehnologico1matenale. 2igur, e4ist relaLii -e cea mai mare importanL, 222

-ar ele s?nt mult mai complicate. CeGi @i Win-el,an-, N)u)r) Phi+os, I, p. 4 H @. urm. Crit)riu+ -ecisi5 pentru poGiLia asceGei protestante, a@a cum este el su,liniat -e 2pener ?n Th)o+# ?)4)nk)n, I, p. 2#2, III, p. 26 , 0usese urmtorulK $@a cum cre@tinul se cunoa@te -up ro*4)+) cre-inLei sale, tot ast0el cunoa@terea lui !umneGeu @i a intenLiilor sale nu poate 0i a,stras -in cunoa@terea +ucr,ri+or sale. !isciplina pre0erat a cre@tinilor puritani, ana,apti@ti @i pieti@ti au 0ost fi2ic* @i apoi alte -iscipline ?n -omeniul matematicii @i @tiinLelor naturii, care lucreaG -eci cu acelea@i meto-e. %4ista con5ingerea c prin cunoa@terea empiric a legilor -i5ine ale naturii s1ar putea aJunge la ptrun-erea MsensuluiN lumii, 0apt care nu s1ar putea realiGa nicio-at prin speculaLii conceptuale, -at 0iincaracterul 0ragmentar al re5elaLiei -i5ine, ceea ce era o i-ee cal5inist. %mpirismul secolului al XCII1lea era pentru asceG miJlocul -e a11 cuta pe M!umneGeu ?n naturN. $cest empirism prea s con-uc spre !umneGeu, iar speculaLia 0iloGo0ic era orientat ?n sens in5ers. !up 2pener, 0iloGo0ia lui $ristotel a 0ost -eose,it -e -untoare cre@tinismului. Oric*r) alta e mai ,un, ?n special cea a lui DlatonK Cons# Th)o+# III, 6, 1, !ist. 2, nr. 1#. ;0. @i urmtorul pasaJ caracteristicK n4) pro C*rt)sio @ui4 4ic*5 non h*8)o /nu 11a cititE, s)5p)r t*5)n opt*(i )t opto, ut D)us (iros ).cit)t, @ui ()r*5 phi+o;sop+ii*5 ()+ t*n4)5 ocu+is sist)r)nt, in Vua nullius hominis atten-e1retur *uctorit*s, s)4 s*n* t*ntu5 5*1istri n)sci* r*4o' /2pener, Cons# Th)o+# II, I, nr. 2E. 2e @tie ce importanL au a5ut aceste concepLii ale protestantismului ascetic pentru -eG5oltarea )4uc*0i)i, ?n special a ?n5Lm?ntului r)*+# Drogramul su pe-agogic a reGultat -in com,inaLia cu atitu-inea 0aL -e fi4)s i5p+icit*9# 5./. M$cest gen -e oameni care ?@i socotesc 0ericirea alctuit -in patru prLiK 1. a 0i mic, -ispreLuit, umilit.... 2. a negliJa simLurile -e care nu e ne5oie pentru sluJirea !omnului.... #. a nu a5ea nimic sau a -a altora cele primite.... 4. a munci Gi -e Gi, nu pentru c?@tig, ci p)ntru prof)si) @i pentru cauGa !omnului @i a aproapelui. AR)+# R)4)n, II, p. 1" , Dlitt, I, p. 44IE. 8u oricin) poate -e5eni MucenicN, ci numai cei pe care ?i cheam !omnul. !ar, potri5it mrturisirii personale a lui \inGen-or0 /Dlitt, I, p. 449E, s?nt ?nc -i0icultLi, N !e un-e reiese c nu am totu@i ce s spun -espre !escartes, tot-eauna am -orit @i -oresc ca !umneGeu s ri-ice ni@te ,r,auO care s pun ?n s0?r@it ?n 0aLa ochilor a-e5rata 0iloGo0ie ?n oricui, care se urmre@te nu autoritatea ci numai g?n-irea sntoas, ne@tiutoare -e 5reun -ascl. N ;re-inLa implicit. 22#

-eoarece pre-ica -e pe pm?nt este a-resat 0ormal tuturor# ?nru-irea -intre acest Macosmism li,er al iu,iriiN @i 5echile i-ealuri ana1 ,aptiste este e5i-ent. 14". ;ci interioriGarea emoLional a e5la5iei nu era nici-ecum strin luteranismului, nici chiar ?n perioa-a lui -e epigonism. Asc)tis5u+) reglementarea 5ieLii care ?n ochii luteranilor era sus pect -e Msancti0icare prin 0apte ,uneNO ) era *ici mai -egra, -i0erenLa constituti5. 149. 6 Mteam sincerN este un semn mai ,un al graLiei M-ec?t certitu-ineaN, consi-er 2pcncr ?n Th)o+# ?)4)nkcn, I, #24. !esigur c @i la autorii puritani ?nl?lnim a5ertismente insistente ?n pri5inLa 0alsei Mcertitu-iniN, -ar, cel puLin, -octrina pre-estinrii, ?n msura ?n care in0luenLa ei -etermina asistenLa spiritual, acLiona mereu ?n sens contrar. 1I . ;ci e0ectul psiho+o1ic al e4istenLei spo5e-aniei consta pretutin-eni ?ntr1o *t)nu*r) a responsa,ilitLii proprii a su,iectului pentru con-uita sa. !e aceea ca @i era cutat. Implicit a5ea loc @i o eli,erare -e consec5enLa rigorist a e4igenLelor ascetice. 1I1. ?n ce msur au a5ut un rol @i momentele pur po+itic) chiar @i pentru n*tur* e5la5iei pietiste, a artat ?nc Ritschl ?n preGentarea pe care a 0cut1o pietismului -in Wiirttem,erg /op. cit#, 5oi. IIIE. 1I2. CeGi a0irmaLia lui \inGen-or0 citat la p. 22#, nota 14H. 1I#. Qire@te c @i cal5inismul, ?n orice caG cel autentic, este MpatriarhalN. 7egtura -intre succesul acti5itLii lui &a4ter @i carac terul artiGanal al acti5itLii -in Ki--erminster apare clar ?n auto,io gra0ia sa. CeGi pasaJul citat ?n Th) >orks of th) Pur# Di(in)s, p. XXXCIIIK Th) to<n +i()th upon th) <)*(in1 of &i44)r5inst)r stuffs, *n4 *s th)( st*n4 iii th)ir +oo5, th)E c*n s)t * 8ook 8)for) th)5, or )4ifE )*ch oth)r##:9 =otu@i patriarhalismul -e pe 0on-ul eticii re0ormiste @i cu at?t mai mult al celei ana,aptiste este -e alt natur -ec?t cel -e pe 0on-ul pietismului. Dro,lema nu poate 0i -is cutat -ec?t ?ntr1un alt conte4t. 1I4. !)+() (on i!;r R)chtf)rti1un1 un4 H)rsohnun1, e-. a #1a, I, p. I9". ) !ac Qre-eric Wilhelm I a numit pietismul o a0acere potri5it pentru r)nti)ri, acest lucru este semni0icati5 mai mult pentru acest rege -ec?t pentru pietismul lui 2pener @i Qranc+e, iar regele @tia pro,a,il moti5ul pentru care i1a -eschis statele sale prin e-ictul -e toleranL. ( 6ra@ul trie@te -e pe urma muncii Lestorilor carela 0ac p?nGeturi ,icolore @i, cum stau rG,oiul -e Lesut, ei pot pot s pun o po5eLe carte ?n unul 0aLa lor sau s1@i -ea altuia. 224

1II. Dentru o intro-ucere orientati5 ?n cunoa@terea meto-is1 mului este -eose,it -e util e4celentul articol ")tho4is5us -e 7oo0s -in R)*+;EncEk+# f# Prot# Thco+# u# &#, e-. a #1a. 2e pot utiliGa @i lucrrile lui 9aco,U /?n-eose,i %*n48uch 4)s ")tho4is5us:, Kol-e, 9ungst, 2outheU. !espre WesleUK =Uerman, !if) *n4 Ti5)s of=o+< IC, 7on-on, 1"H . ;artea lui Watson A!if) of >#, @i ?n tra-ucere ?n germanE este popular. <na -in cele mai ,une ,i,lioteci a5?nlucrri -espre istoria meto-ismului este la 8orthYestern <ni5ersitU -in %5anston, l?ng ;hicago. Doetul religios Isaac Watts, un prieten al capelanului lui 6li5er ;romYell /*oYeE, apoi Richar- ;romYell, al crui s0at l1ar 0i cutat White0iel/5eGi @i 2+eats, p. 2I4 @. urm.E, repreGint un 0el -e 5erig ?ntre puritanismul clasic @i meto-ism. 1I6. !ac 0acem a,stracLie -e anumite in0luenLe personale ale 0amiliei WesleU, aceast ?nru-ire este con-iLionat istoric, pe -e o parte, -e -ispariLia treptat a -ogmei pre-estinrii @i, pe -e alt parte, -e 5iguroasa re-e@teptare a principiului so+* fi4) la ?ntemeie torii meto-ismului. ea este moti5at ?n special prin caracterul speci0ic -e 5ision*ris5 al acesteia care a con-us la o oarecare re?ntoarcere /trans0ormatoareE la anumite meto-e me-ie5ale ale pre-icii M-e tre GireN com,inat cu 0orme pietiste. ;u siguranL ?ns c acest 0enomen nu se ?nca-reaG ?ntr1o linie 1)n)r*+, -e e5oluLie ctre Msu,iecti5ismN, cci ?n aceast pri5inL ea era rmas nu numai ?n urma pietismului, ci @i ?n urma e5la5iei ,ernar-ine me-ie5ale. 1IH. $@a a numit WesleU ?nsu@i uneori e0ectul cre-inLei meto -iste, ?nru-irea cu M,eatitu-ineaN lui \inGen-or0 este e5i-ent. 1I". CeGi aceea@i, -e e4emplu, ?n !)8)n >)s+)Es, -e Watson /e-. germanE, p. ##1. 1I9. 9. 2chnec+en,urger, Hor+)sun1)n u8)r 4i) !)+ir8)1riff) 4)r k+)in)n prot)st*ntisch)n &irch)np*it)i)n, e-itat -e *un-eshagen, Qran+0urt, 1"6#, p. 14H. 16 . White0iel-, con-uctorul grupului -e a-epLi ai pre-estinrii care, ne0iin- organiGat, s1a -iGol5at -up moartea sa, respinsese ?n general -octrina Mper0ecLiuniiN a lui WesleU. !e 0apt, aceasta nu e -ec?t un suro1*t al i-eii cal5iniste -e con0irmare. 161. 2chnec+en,urger, op# cit#, p. 14I. DuLin alt0el, 7oo0s, op# cit $m,ele consecinLe s?nt tipice pentru toate religioGitZLile similare. 162. $@a a proce-at, -e e4emplu, con0erinLa -in 1HH . ?nc prima con0erinL, cea -in 1H44, recunoscuse c 5ersetele ,i,lice atingeau Mcam c?t un 0ir -e prN cal5inismul pe -e o parte @i antinomismul pe 22I

-e alta. !at 0iin- o,scuritatea lor, mi@crile nu ar tre,ui s se -espart pe moti5e -octrinare, at?ta timp c?t se menLine calitatea ?i8+i)i ca norm pr*ctic,# 16#. !octrina meto-ist se -eose,ea -e cea a 0raLilor -e la *errnhut prin aceea c ea susLinea posi,ilitatea unei per0ecLiuni 0r pcat, pe care a respins1o, ?ntre alLii, @i \inGen-or0, pe c?n-, pe -e alt parte, WesleU consi-era aspectul )5o0ion*+ al religioGitLii -e la *errnhut -rept MmisticN @i numea M,las0emieN conceptele lui 7uther cu pri 5ire la MlegeN. $ici apare 0rontiera care continua s e4iste ine5ita,il ?ntre luteranism @i orice 0el -e mo-e 5iaL religios r*0ion*+# 164. 6caGional, 9ohn WesleU su,liniaG c ?n toate religiile, la Vua+eri, pres,iterieni @i anglicani tre,uie creGute 4o15)+), numai la meto-i@ti nu. CeGi ?n legtur cu cele -e mai sus e4punerea, ce e -rept sumar, la 2+eats, %istorE of th) Br)) Church)s of En1+on4, 16""11"I1. 16I. ;0., -e e4emplu, !e4ter, Con1r)1*tion*+is5, p. 4II @. urm. 166. Qire@te ?ns c ?l po*t) a0ecta, a@a cum o 0ace astGi la negrii americani. ) !e alt0el, caracterul a-eseori pregnant patologic al emoLiei meto-iste spre -eose,ire -e emoLionalitatea pietismului relati5 -omoal este -eterminat ) pe l?ng moti5ele pur istorice @i pu,licitatea proce-eului ) po*t) @i -e o mai *cc)ntu*t, preGenL a ascetismului ?n 5iaLa -in regiunile ?n care este rsp?n-it meto-ismul. ?n aceast pri5inL ar tre,ui s se pronunLe neurologii. 16H. 7oo0s, op# cit#, p. HI , su,liniaG insistent c meto-ismul se -eose,e@te -e celelalte mi@cri ascetice prin aceea c el se situeaG 4up, Iluminismul engleG @i ?l plaseaG ?n paralel cu re na@terea /0ire@te mult mai sla,E a pietismului la noi ?n prima treime a acestui secol. ) =otu@i ne este ?ng-uit o 5ariant paralel a pie tismului lui \inGen-or0, care, ?n opoGiLie cu 2pener @i Qranc+e, a 0ost @i ea o reacLie 0aL -e Iluminism. Qacem aceast paralel spriJi1 nin-u1ne pe Ritschl, !)hr) (on 4)r R)chtf)rti1un1 un4 H)rsoh; nun1, 5oi. I, p. I6" @. urm. ) 8umai c, a@a cum am 5Gut, aceast reacLie a meto-ismului a luat o cu totul alt orientare -ec?t la *errnhut, cel puLin ?n msura ?n care s1a a0lat su, in0luenLa lui \inGen-or0. 16". De care el ?ns, a@a cum arat pasaJul -in 9ohn WesleU /5eGi p. 1H6E a -eG5oltat1o e4act la 0el @i cu e4act acela@i e0ect ca @i celelalte religii ascetice. 169. !up cum a ie@it la i5eal mai t?rGiu, erau ni@te for5) *t) nu*t) ale eticii consec5ent ascetice a puritanismului. ?n timp ce, -ac am 5rea s interpretm aceste concepLii religioase, ?n orice 0el, 226

ca ni@te Me4ponenLiN sau Mre0lectriN ale -eG5oltrii capitaliste, ar tre,ui s se pro-uc tocmai contrariul. 1H . !intre ,apti@ti numai a@a1 numiLii M>eneral &aptistsN ?@i au originea ?n 5echii ana,apti@ti. .Darticular &aptistsN au 0ost, a@a cum s1a spus @i mai ?nainte, cal5ini@ti care, ?n principiu, au limitat apar tenenLa la ,iseric la renscuLi sau la proGeliLii p)rson*+i, a@a ?ne?t au rmas 5oluntari@ti ?n principiu @i a-5ersari ai tuturor ,isericilor recu noscute -e stat, -e@i pe 5remea lui ;romYell ?n practic nu erau ?ntot-eauna consec5enLi. ;a @i M>eneral &aptistsN, oric?t -e im portanLi ar 0i ei -in punct -e 5e-ere istoric ca purttori ai tra-iLiei ana,aptiste, nu ne o0er nici un prileJ pentru o analiG -ogmatic -eose,it. ;, -in punct -e 5e-ere 0ormal, Vua+erii, o nou orga niGaLie a lui >eorge Qo4 @i a to5ar@ilor si, nu erau, ?n ceea ce pri5e@te i-eile lor 0un-amentale, -ec?t ni@te continuatori ai tra-iLiei ana,aptiste este un 0apt incontesta,il. ;ea mai ,un intro-ucere ?n istoria lor, preGent?n-u1se toto-at @i legtura lor cu ,apti@tii @i menoniLii, este cea a lui Ro,ert &arclaU, Th) Inn)r !if) of th) R)+i; 1ious Soci)ti)s of th) Co55on<)*+th, 1"H6. Dentru istoria ,apti@tilor, c0. printre alteleK *. M. !e4ter, Th) Tru) StorE of =ohn S5Eth, th) S);?*ptist, *s to+4 8E %i5s)+f *n4 his Cont)5por*ri)s, &oston, 1""1 /@i 9. ;. 7ang, ?n ?*pt# Tu*it# R., 1""#, p. 1 @. urm.E. 9. Murch, .4 %ist# of & Pr)s8# *n4 ')n# ?*pt# Ch# in th) ># ofEn1+, 7on-on, 1"#I. $. *. 8eYman, %ist# of th) ?*pt# Ch# in th) if#S#, 8eY Bor+, 1"94 AA5# Church %ist# S)r# 5oi. 2E. Ce--er, A Short %ist# of th) ?*ptists, 7on-on, 1"9H. %. &. &a4, Ris) *n4 B*++ of th) An*8*ptists, 8eY Bor+, 19 2. >. 7orimer, ?*ptists in %istorE, 19 2. 9. $. 2eiss, ?*ptists SEst)5 ).*5in)4R 7uth. Du,l. 2. 19 2. alt material ?n ?*ptist %*n48ook, 7on-on, 1"96. ?*ptist "*nu*+s, Daris, 1"913#. ?n ?*ptist Tu*rt# R)(i)<, ?n ?i8ioth)c* S*cr* /6,erlin, 19 E. 2e pare c cea mai ,un ,i,liotec pri5in- 8*pti/tii se a0l la ;olgate ;ollege ?n statul 8eY Bor+. ?n pri5inLa istoriei Vua+erilor, se consi-er c cea mai ,un colecLie se a0l la !e5on1 shire *ouse, la 7on-ra /neutiliGat -e mineE. 6rganul o0icial mo-ern al orto-o4iei este pu,licaLia A5)ric*n Bri)n4, e-itat -e pro0. 9ones. cea mai ,un istorie a Vua+erilor, aceea a lui RoYntree. $lte surseK Ru0us &. 9ones, ')or1) Bo., An Auto8io1r*phE, Dhil., 19 #. $lton ;. =homas, A %istorE of th) S# ofBri)n4s in A5)ric*, -&il., 54:26 9duard Rrubb, Soci*+ Asp)cts of Tu*k)r B*ith, Bondon, 54::, la care se a-aug 0oarte ampla @i ,una literatur 8io1r*fic,# 1H1. <nul -in numeroasele merite ale istoriei ,isericii a lui Karl Muller este acela -e a 0i acor-at spaLiul meritat mi@crii ana,aptiste 22H

at?t -e magni0ic ?n 0elul ci, -e@i at?t -e mo-est ca mani0estare. ;a nici o alta, ea a su0erit persecuLiile crunte ale tuturor ,isericilor, -in simplul moti5 c a (rut s 0ie o s)ct, ?n sensul propriu al cu5?ntului. Drin catastro0a -e la Miinster a orientrii eschatologice, ea era -iscre-itat ?n ?ntreaga lume /-e e4emplu, ?n $ngliaE. Pi ea a aJuns, mereu stri5it @i ostraciGat, chiar @i -up cinci generaLii, a,ia la mult timp -up apariLie, s1@i 0ormuleGe ?n mocoerent conLinutul religios -e i4)i# !e aceea a pro-us mai puLin MteologieN -ec?t ar 0i putut s pro-uc ?n con-iLiile ostilitLii ei 0aL -e practica pro0esional a cre-inLei ?n !umneGeu ca M@tiinLN. $ceasta a st?rnit puLin simpatie la teologia pro0esionist mai 5eche ) @i chiar la cea -in 5remea ei ) @i nu s1a impus. !ar @i la unii autori mai noi lucrurile nu s?nt mult -i0erite. 7a Ritschl, Pictis5us, I, p. 22 @. urm., -e e4emplu, Mre,oteGaLiiN s?nt trataLi -estul -e lipsit -e o,iecti5itate, ,a chiar cu -ispreL. %4ist tentaLia -e a 5or,i -e un Mpunct -e 5e-ereNO teologic M,urgheGN. $ceasta ?n con-iLiile ?n care 0rumoasa lucrare a lui ;ornelius A')schicht) 4)s "iins+)isch)n Aufru+us: e4ist -e -ecenii. Ritschl imagineaG @i aici o rec-ere, -in punctul lui -e 5e-ere, ?n McatolicismN @i simte in0luenLele -irecte ale con0esorilor @i clugrilor 0ranciscani. !ac s1ar putea -o5e-i asemenea in0luenLe pe alocuri, ele ar 0i e4trem -e sla,e. Mai presus -e orice, 0aptele istorice arat c ,iserica catolic o0icial trata cu ma4im ne?ncre-ere asceGa +*ic, a pro0anilorK ori -e c?te ori ea a -us la 0ormarea -e con5enticule, acestea au 0ost pri5ite cu ma4im suspiciune @i s1a ?ncercat ?mpingerea lor pe 0ga@ul 0ormrii -e or-ine ) a-ic iGolarea -e lume ) sau ane4area lor ca asceG -e gra-ul al -oilea la or-inele e4istente supun?n-1o ast0el propriului ei control. ;?n- acest lucru nu1i reu@ea, ea 5e-ea ?n culti5area unor moralitLi ascetice su,iecti5iste pericolul -e negare a autoritLii @i -e ereGie, a@a cum a proce-at ) ?n 5irtutea aceluia@i -rept ) ,iserica %lisa,etei 0aL -e MprophesUingsN, 0aL -e con5enticulele ,i,lice semipietiste, chiar @i ?n caGurile c?n- acestea erau per0ect corecte -in punctul -e 5e-ere al Mcon0ormismuluiOO, 0apt rele5at @i -e 2tuarLi ?n ?ook of Sports ) -espre care 5or,im mai t?rGiu. Istoria a numeroase mi@cri eretice, -ar @i, -e e4emplu, a humi1 liaLilor @i a ,eghinilor, precum @i soarta 20?ntului Qrancisc s?nt -o5eGi ?n acest sens. Dre-icile clugrilor cer@etori, mai ales ale 0ranciscanilor, au aJutat ?n repetate r?n-uri la pregtirea terenului pentru moralitatea ascetic laic a protestantismului re0ormat ana1 ,aptist. !ar numeroasele caracteristici comune -e ?nru-ire ?ntre asceGa -in interiorul monahismului occi-ental @i mo-ul -e 5iaL 22"

ascetic -in interiorul protestantismului ) ?nru-ire care tocmai ?n conte4tul nostru 5a 0i mereu su,liniat ca 0iin- e4trem -e instructi5 ) a5eau -rept cauG 0inal 0aptul c to*t) asceGele situate pe terenul cre@tinismului ,i,lic tr)8ui*u s ai, ?n mo- ine5ita,il anumite trsturi comune importante. !e asemenea, @i 0aptul c orice asceG, oricare ar 0i con0esiunea care ?i constituie 0on-ul, tre,uie s pose-e miJloace 5eri0icate -e M?n,u@ireN a pornirilor crnii. ) 7a stu-iul care urmeaG ar mai 0i -e remarcat 0aptul c scurtimea lui se -atoreaG ?mpreJurrii c pentru pro,lema care tre,uie -is1cutal ?n mo- special ?n *c)st stu-iu, @i anume -eG5oltarea ,aGelor religioase ale i-eii M,urgheGeN -e pro0esie, etica ana,aptist este -e o importanL 0oarte limitat. %a nu a a-us nimic realmente nou. 7atura social a mi@crii, mult mai important, o 5om lsa -eocam-at la o parte. !atorit mo-ului ?n care punem pro,lema, 5om preGenta aici -in conLinutul istoric al mi@crii ana,aptiste 5*i ()chi numai ceea ce a a5ut e0ect asupra speci0icului sectelor care ne intereseaGK ,apti@tii, Vua+erii @i /mai mult ?n treactE menoniLii. 1H2. CeGi mai sus, p.2 9, nota 9#. 1H#. ;u pri5ire la originea @i mo-i0icarea acesteia, 5eGi $. Ritschl, ')s*55)+t) Aufs,t2), p. 69 @. urm. 1H4. 2e ?nLelege c ana,apti@tii au re0uGat ?ntot-eauna s 0ie numiLi MsectN. %i s?nt 8is)ric* ?n sensul %pistolei ctre %0escni /I,2HE. !ar ?n terminologia no*str, ei s?nt MsectN nu nu5*i pentru c nu au nici o legtur cu statul. ?nc la Vua+eri /&arclaUE relaLia -intre stat @i ,iseric -in prima perioa- a cre@tinismului constituia un i-eal, -at 0iin- c pentru ei, ca @i pentru unii pieti@ti /=ersteegenE, nu5*i puritatea ,isericilor -e su, cruce nu --ea loc la nici o suspiciune. !ar ?ntr1un stat necre-incios sau chiar su, cruce, cal5ini@tii ) la 0el ca ?n acela@i caG chiar ,iserica catolic ) f*ut) 4) 5i)u. tre,uiau s 0ie pentru -esprLirea ,isericii -e stat. %i nu s?nt o MsectN nici pentru c primirea ?n comunitatea cre-incio@ilor a5ea loc, 4) f*cto, printr1un contract ?ntre comunitate @i catehumen. ;ci a@a se pro ce-a for5*+, -e e4emplu, @i ?n comunitLile re0ormate -in Arile -e 9os /ca urmare a situaLiei politice originareE, -up 5echiul statut al ,isericii /5eGi ?n aceast pri5inL, 5on *o00mann, &irch)n()rf*s; sun1sr)cht 4)r ni)4)r+# R)for5i)rt)n, 7eipGig, 19 2E. ) Moti5ul real era c, ?ntruc?t comunitatea religioas put)* 0i organiGat nu5*i ?n mo- 5oluntarist, ca o sect, @i nu instituLional, ca ,iseric, ea urma s nu cuprin- @i pe cei nerenscuLi @i ca atare s nu se a,at -e la 5echiul mo-el cre@tin. 7a comunitLile ana,aptiste conc)ptu+ -e M,isericN inclu-ea ceea ce la re0ormaLi era uneori o stare -e 229

0apt. $m sugerat c @i la *c)/ti* unele moti5e religioase ,ine -eter1 minate ?mpingeau spre M,elie5ersO ;hurchN. ?n pri5inLa conceptelor -e M,isericN @i -e MsectN, 5eGi -etalii ?n stu-iul urmtor. ;onceptul -e MsectN a 0ost utiliGat ?n acela@i ?nLeles simultan cu mine @i ) presupun ) in-epen-ent -e mine @i -e Katten,usch, ?n R# E# f# Pr# Th# u# &# /articolul S)kt):# ?n ale sale So2i*++)hr)n 4)r christ+ich)n &irch)n, =roeltsch ?l accept @i el, insist?n- asupra lui. CeGi mai Jos @i Intro-ucerea la stu-iile pri5inMetica economic a religiilor uni5ersaleN. 1HI. ;?t -e important -in punct -e 5e-ere istoric era acest sim,ol pentru conser5area comunitLii ,iserice@ti, el constituinpentru aceasta un semn lipsit -e am,iguitate @i incon0un-a,il, a artat ?ntr1un mo- 0oarte clar ;ornelius, op# cit# 1H6. $numite apropieri -e acesta ?n -octrina Justi0icrii la menoniLi pot 0i trecute cu 5e-erea aici. 1HH. Doate c pe aceast i-ee se ?ntemeiaG interesul religios pentru lmurirea unor pro,leme cum ar 0i mo-ul ?n care tre,uie g?n-it ?ntruparea lui ;ristos @i raportul acestuia cu Qecioara Mana, pro,leme care se preGint a-eseori at?t -e straniu -rept component pur -ogmatic unic, ?nc ?n cele mai 5echi -ocumente ale ana1 ,apti@tilor /-e e4emplu, la ;ornelius, ane4a la 5oi. II, ?n Conf)siuni+) repro-use ?n +oc# cit:# /CeGi ?n aceast pri5inL, printre altele, K. Miiller, &# '# II, 1, p. ## .E !i0erenLa -intre cristologia re0ormaLilor @i cea a luteranilor /?n -octrina cu pri5ire la a@a1numita co55unic*tio i4io5*tu5*: se ,aGa pe interese religioase similare. 1H". %l @i1a gsit e4presia ?n e5itarea iniLial strict a celor e4co municaLi chiar @i ?n 5iaLa social, un punct ?n care ?n@i@i cal5ini@tii au 0cut concesii importante concepLiei -up care raporturile cetLene@ti nu s?nt atinse, ?n principiu, -e cenGurile spirituale. CeGi stu-iul urmtor. 1H9. %ste ,ine cunoscut mo-ul ?n care acest principiu aparent neimportant s1a e4terioriGat la Vua+eri /re0uGul -e a scoate plria, -e a ?ngenunchea, -e a se ?nclina, precum @i -e a se a-resa la per soana a -oua pluralE. !ar, ?ntr1o anumit msur, acest principiu este propriu oric,r)i asceGe care, -e aceea, ?n 0orma ei *ut)ntic,, este ?ntot-eauna Mostil oricrei autoritLiN. ?n ca-rul cal5inismului, i-eea @i1a gsit e4presia ?n principiul c ?n 8is)ric, tre,uie s -om neasc numai Cristos# ;?t pri5e@te pietismul, s ne g?n-im la M=rans0er -e proprietLiN ale un)i naturi a lui ;ristos la o *+t, natur a lui 2#

str-ania lui 2pener -e a Justi0ica titu+*turi+) prin ?i8+i)# $sceGa c*to+ic, a ?nclcat aceast caracteristic, ?n pri5inLa autoritLilor superioare ale 8is)ricii, prin Jurm?ntul -e supun)r), interpret?n- supunerea ca atare ?n sens ascetic. $ceast Min5ersareN a principiului ?n asceGa protestant constituie temelia istoric a speci0icului 4)5ocr*0i)i actuale a popoarelor supuse in0luenLei puritane @i a -i0erenLei ei 0aL -e cea a Mspiritului latinN. =ot ea constituie ,aGa istoric a Mlipsei -e respectN a americanilor, care, -up caG, unora li se pare respingtoare, iar altora recon0ortant. 1" . Qire@te c aceast respectarea a ?i8+i)i s1a re0erit iniLial la ana,apti@ti, ?n principal la Nou+ T)st*5)nt, @i, ?ntr1o msur mai mic, la cel H)chi# 7a toate aceste 5ariante, Dre-ica -e pe munte s1a ,ucurat -e o apreciere -eose,it ca 0iin- un program -e etic social. 1"1. ?nc 2chYenc+0elconsi-erase c s5?r@irea e4terioar a sacramentelor este un *4i*phoion, ?n timp ce M>eneral &aptistsN @i menoniLii respectau ?n mo- riguros ,oteGul @i ?mprt@ania, iar menoniLii @i splarea picioarelor. =oate sacramentele, cu e4cepLia ?mprt@aniei, ?@i pier-user 0oarte mult -in prestigiu, se poate spune chiar c -e5eniser suspecte, ca la a-epLii pre-estinrii. CeGi stu-iul urmtor. 1"2. ?n acest scop ana,apti@tii @i ?n special Vua+erii /&arclaU, Apo+o1: for th) Tru) C+uisti*n Di(initE, e-. a 41a, 7on-ra, 1H 1 ) care mi1a 0ost pus la -ispoGiLie prin ama,ilitatea lui %-. &ernsteinE au in5ocat a0irmaLia lui ;al5in -in Inst# C+irist# Th)o!, III, 2, un-e se gsesc ?ntr1a-e5r unele apropieri clare -e -octrina ana,aptist. !e asemenea, @i 4istinc0i* mai 5eche -intre pon-erea Mcu5?ntului lui !umneGeuN ca 0iin- calea pe care !umneGeu a re5elat1o patriar hilor, pro0eLilor @i apostolilor, @i Sf6nt* Scriptur, ca 0iin- ceea ce toLi ace@tia au not*t -in cu5?ntul lui !umneGeu a5ea o tangenL luntric, pro,a,il 0r s e4iste o legtur istoric, cu concepLia ana,apti@tilor pri5in- esenLa re5elaLiei. !octrina mecanic a in spiraLiei @i, implicit, stricta ,i,?iocraLie a cal5ini@tilor era -e ase menea a,ia un pro-us al unei e5oluLii ?ncepute ?n secolul al XCI1lea ?ntr1un sens, -up cum -octrina pri5in- Mlumina interioarN -in -octrina Vua+erilor care a5ea o ,aG ana,aptist era reGultatul unei e5oluLii ?n sens opus. !esprLirea net a 0ost, pro,a,il, parLial urmarea unor ne?ncetate polemici. 1"#. $cest lucru a 0ost puternic su,liniat 0aL -e unele ten-inLe ale soGGinienilor. RaLiunea MnaturalN nu @tie ni5ic -espre !umneGeu /&arclaU, +oc# cit, p. 1 2E. Drin aceasta, poGiLia pe care ?n mo- o,i@ nuit o -eLinea ?n protestantism +). n*tur*) a 0ost -in nou -eplasat. 2#1

?n principiu, nu putea e4ista nici un 0el -e 1)n)r*+ ru+)s, nici un co4 moral, cci Mpro0esiaN pe care o are 0iecare @i care este in4i(i4u*+, pentru 0iecare i1a 0ost artat -e !umneGeu prin con/tiin0,# =re,uie s 0acem nu M,ineleN ) ?n sensul generaliGat al raLiunii MnaturaleN ), ci s ?mplinim (oin0* +ui Dun5)2)u, a@a cum este ea ?ns@i scris ?n inimile noastre prin noua legtur @i cum se e4terioriGeaG ea ?n con@tiinL /&arclaU, p. H# @. urm., p. H6E. $ceast n*0ion*+it*t) a moralului care urmeaG -in opoGiLia accentuat -intre -i5in @i trupesc ?@i gse@te e4presia ?n propoGiLiile 0un-amentale ale eticii Vua1+erilorK 11 Ciat a 5i5 4o)s contr*rS; to his f*ith though his 0aith maU ,e Yrong, is no <*Es *cc)pt*8+c to 'o4### thou1h th) thin1 5i1ht h*() 8c)n +*<fu+ to *noth)r* /&arclaU, p. 4"HE. Qire@te c ?n practic aceast iraLionalitate nu a putut 0i menLinut. !e e4emplu, la &arclaU, 5or*+ *n4 p)rp)tu*i st*tut)s *ckno<+)41)4 8( *++ Chiisti*ns** constituie limita to+)r*n0)i# Dractic 5or,in-, contemporanii @i1au simLit etica ) cu unele particularitLi ) ca 0iin- -e aceea@i natur cu cea a pieti@tilor re0ormaLi. 2pener su,liniaG ?n morepetatK M=ot ce este ,un ?n ,iseric a 0ost suspectai -e Vua+erism.N !e aceea, 2pener ?i putea in5i-ia pe Vua+eri pentru aceast 0aim. C*s# Th) o+#, III, 6, 1, !ist. 2 /8. 64E. ) Re0uGul Jurm?ntului -in cauGa unui cu5?nt -in ?i8+i) arat c?t -e mic era emanciparea real 0aL -e cu5?ntul scris. ImportanLa etic soci*+* a Ju-ecLii consi-erate -e unii Vua+eri -rept chintesenL a 6ntr)1ii etici cre@tineK M2 0aci altuia numai ceea ce -ore@ti ca el s1Li 0ac LieN nu ne preocup aici. 1"4. 8ecesitatea -e a accepta aceast posi8i+it*t) este moti5at -e &arclaU prin aceea c, 0r ea, th)r) shou+4 n)()r 8) * p+*c) kno<n 8E th) S*ints <h)r)in th)E 5i1ht 8) fr)) of 4ou8tin1 *n4 4)sp*ir, <hich ### is 5ost *8sur49*'# 2e 5e-e -eciK c)rtitu4o s*+utis -epin-e -e ea. CeGi &arclaU, +oc# cit#, p. 2 . 1"I. $@a-ar, rm?ne o -i0erenL -e nuanL ?ntre raLionaliGarea cal5inist @i cea Vua+erist a 5ieLii. !ar, atunci c?n- &a4ter a0irm c la Vua+eri MspiritulN tre,uie s acLioneGe asupra su0letului ca @i asupra unui ca-a5ru, ?n timp ce principiul re0ormat /0ormulat carac teristicE esteK Mreason an- spirit are conJunct principlesNN(( AC+uist# Dir#, II, p. H6E, practic, pentru timpul su, aceast opoGiLie nu mai era 5ala,il. W ;eea ce 0ace un om ?mpotri5a cre-inLei lui, chiar -ac aceasta poate s 0ie gre@it, nu este acceptat nici-ecum -e !umneGeu... -e@i lucrul acesta ar putea s 0i prut legal altcui5a. (( 7egile morale @i permanente Qecunoscute -e nicio-at toLi cre@tinii. (N 81ar tre,ui s e4iste un loc cunoscut -e s0inLi un-e s poat scpa -eeste ?n-oieli @i poate -isperare. acesta... tot ce 0i mai a,sur-. ((N RaLiunea principii conJugate. @i spiritul s?nt 2#2

1"6. CeGi 0oarte pe-antele articole ")nno @i ")nnonit)n -e ;ramer, ?n R# E# f# Pr#;Th# u# &#, ?n special p. 6 4. De c?t -e ,une s?nt aceste articole, pe at?t -e puLin ptrunGtor @i parLial -e1a -reptul ine4act este articolul ?*ptist)n -in aceea@i enciclope-ie. !e e4emplu, autorul su nu cunoa@te Pu8+ic*tions of th) %*ns)r4 &no++Es 2oc3e05 in-ispensa,ile pentru istoria ,aptismului. 1"H. $st0el, la &arclaU, op# cit#, p. 4 4, se arat pe larg c m?ncatul, ,utul @i c6/ti1u+ s?nt n*tur*_ @i nu spiritu*+ *cts', care pot 0i 0cute @i t*r* chemarea special a lui !umneGeu. $ceast a0irmaLie este un rspuns la /caracteristicaE o,iecLie c, -ac nu ai 5oie s te rogi 0r un special 5otion of th) spirit, a@a cum propo5-uiesc Vua+erii, nu ai 5oie nici s ari 0r un im,ol- e4pres al lui !umneGeu. Qaptul c @i ?n unele reGoluLii mo-erne ale sinoa -elor Vua+erilor se ?nt?lne@te s0atul -e a te retrage -in 5iaLa acti5 -up -o,?n-irca unei a5eri su0iciente, pentru a putea tri cu totul ?n uni5ersul lui !umneGeu, -eparte -e 0or0ota lumii, este. 0ire@te, tot at?t -e caracteristic, chiar -ac asemenea i-ei se regsesc cu siguranL @i la alte con0esiuni -in c?n- ?n c?n-, inclusi5 la cal5ini@ti. Pi aceasta este o e4presie a 0aptului c acceptarea eticii pro0esionale ,urgheGe -e ctre purttorii ci constituie o orientare spre lume a unei asceGe la origine 6n4)p,rt*t) -e lume. 1"". $trag aici -in nou insistent atenLia asupra e4celentelor consi-eraLii ale lui %-. &ernstein, op# cit# !e preGentarea e4trem -e schematic 0cut -e Kauts+U mi@crii ana,aptiste @i -e a sa teorie a Mcomunismului ereticN /?n primul 5olum al aceleia@i lucrriE ne 5om ocupa cu alt ocaGie. 1"9. Ce,len /;hicagoE, ?n incitanta sa lucrareK Th)orE of ?usin)ss Entrcpris), este -e prere c acest principiu ar aparLine numai Mcapitalismului timpuriuN. !ar MsupraoameniN economici care, la 0el cu actualii c*pt*ins of in4us+rS**, se situeaG -incolo -e ,ine @i -e ru, au e4istat ?n toate timpurile. ?n Gonele largi ale com portamentului capitalist, principiul respecti5 nu @i1a pier-ut nici aGi 5ala,ilitatea. 19 . !e e4emplu, =h. $-ams />orks of th) Pur# Di(#, p. 1#"E este -e prere c in ci(i+ *ctions it is 1oo4 to 8) as the manU, in r)+i; 1ious, to 8) *s th) 8)sf9# 2igur c acest lucru poate a5ea un ?nLeles ( $cLiuni naturale @i N nu spirituale. MagnaLi in-ustriali. ON ?n maJoritatea, acti5itLile ci5ile este ,ine s 0ii ca ?n cele religioase, s 0ii ca cei mai ,uni. 2##

mai larg -ec?t s1a intenLionat. $ceasta ?nseamn c onestitatea puritan este o legalitate for5*+ist,, tot ast0el cum >*hrh*fti1k)it sau upri1htn)ss re5en-icat a-eseori -e popoarele 0oste puritane ca 5irtute naLional este ce5a speci0ic 4if)rit, trans0ormat ?n sens 0ormalist @i re0le4i5, 0aL -e Ehr+ichk)it german. CeGi unele o,ser5aLii corecte cu pri5ire la acest lucru ale unui pe-agog, ?n Pr)u?# =*hr8#, 5oi. 112 /19 #E, p. 226. 7a r?n-ul su, for5*+is5u+ eticii puritane este o consecinL a-ec5at a legrii -e lege. 5:5. ;?te ce5a ?n aceast pri5inL ?n stu-iul urmtor. 5: . Ac)*st* este cauGa e0ectului economic penetrant al 5inorit,0i+or /ascetic1Eprotestante, -ar nu @i ale celor catolice. 19#. Qaptul c -i0erenLele -intre 0un-amentrile -ogmatice erau incompati,ile cu intercalarea -ecisi5ului interes ?n Mcon0irmareN ?@i are cauGa u+ti5,, care ?nc nu 5a 0i -iscutat aici, ?n speci0icul isto riei religiei cre@tinismului ?n ansam,lu. 194. Sinc) 'o4 h*s 1*th)r)4 us to 8) * p)op+)###*, spune, printre altele, @i &arclaU Aop# cit#, p. #IHE @i personal am au-iat o pre-ic la Vua+eri, la *a5er0or- ;ollcge, ?n care s1a pus accentul tot pe inter pretarea MsaintsN b separaLi. 5:2. CeGi 0rumoasa caracteristic la !oY-en, +oc# cit# ?n ceea ce pri5e@te teologia lui &a4ter, -up ce a prsit treptat cre-inLa strict ?n M-u,laN hotr?re, ne orienteaG -estul -e ,ine Intro4uc)r)* la -i0eritele sale lucrri repro-use ?n >orks ofth) Purit*n Di(in)s /-e 9en+UnE. ) ?ncercarea sa -e a com,ina uni()rs*+ r)4)5ption9 cu p)rson*+ )+)ction'9 nu a mulLumit pe nimeni. Dentru noi este impor tant numai 0aptul c el a Linut @i atunci la p)rson*+ )+)ction, a-ic la punctul etic -ecisi5 al -octrinei pre-estinrii. De -e alt parte este important atenuarea -e ctre el a concepLiei 3u4ici*r) cu pri5ire la Justi0icare, ca o anumit apropiere -e ana,apti@ti. 5:3. =ratate @i pre-ici -e =h. $-ams, 9ohn *oYe, MattheY *enrU, 9. 9aneYaU, 2t. ;harnoc+, &a4ter, &unUan s?nt a-unate ?n cele 1 5olume -in >orks ofth) Purit*n Di(in)s /7on-ra, 1"4I14"E, ?ntr1o selecLie a-eseori cam ar,itrar. %-iLiile lucrrilor lui &aileU, 2e-gYic+, *oorn,ee+ au 0ost -eJa in-icate mai sus, -e 0iecare -at la prima citare.

( !in moment ce !umneGeu ne1a a-unat ca s 0im un popor. NM?ntuirea general. WN $legerea in-i5i-ual. 2#4

19H. =ot at?t -e ,ine ne1am 0i putut re0eri la Coet sau la alLi repreGentanLi continentali ai asceGei laice. ) Drerea lui &rentano c aceast e5oluLie ar 0i 0ost Mnumai anglo1sa4onN este complet gre@it. 2elecLia porne@te -e la -orinLa -e a -a cu5?ntul nu e4clusi5, -ar totu@i precumpnitor, mi@crii ascetice -in a -oua Jumtate a secolului al XCII1lea, cu puLin ?nainte -e 5iraJul spre utilitarism. !in pcate, ?n acest stu-iu a tre,uit s renunLm la atrgtorul o,iecti5 -e a preGenta stilul -e 5iaL al protestantismului ascetic @i -in literatura ,iogra0ic -e specialitate. $r 0i 0ost -e utiliGat mai ales cea a Vua+erilor, la noi ?nc relati5 necunoscut. 19". $m putea tot at?t -e ,ine s cercetm scrierile lui >is,ert Coet sau -eG,aterile sinoa-elor hughenote sau literatura -e speciali tate a ,apti@tilor olan-eGi. 2om,art @i &rentano au -esprins ?n mo-ul cel mai ne0ericit tocmai componentele Me,ioniteN -in &a4ter ) pe care le1am su,liniat eu ?nsumi ?n mo- special ) pentru a1mi preGenta M?napoiereaN /capitalistE in-u,ita,il a 4octrin)i sale. !arK 1. aceast ?ntreag literatur tre,uie cunoscut, temeinic pentru a o putea 0olosi corect @i 2. nu se poate trece cu 5e-erea c m str-uiesc s -o5e-esc cum, 6n pofi4* acestei 6n(,0,turi Mantimamo1 nisteNO, spiritul acestei religioGitLi ascetice, la 0el ca @i ?n gospo-riile m?nstirilor, a -at na@tere raLionalismului economic, pentru c recompensa lucrul cel mai importantK i58o+4uri+) raLionale, -eterminate ascetic. Pi tocmai acest lucru este important @i constituie sensul a ceea ce am preGentat aici. 199. =ot a@a la ;al5in, care nu era -eloc amator -e ,ogLie ,ur gheG /5eGi 5iolentele atacuri contra CeneLiei @i $n5ersului, Co55# in =)s# Opp# III, 5.1 a, # " aE. 11. S*ints' E()r+*stin1 R)st, cap. X, XII. ) ;0. @i &aileU, Pr*.is pi)t*tis, p. 1"2, sau poate MattheY *enrU ATh) >orth ofth) Sou+, >orks of Pur# Di(#, p. #19K Thos) th*t *r) )*1)r in pursuit of <or+4+E <)*+th 4)spis) th)ir sou+, not on+E 8)c*us) th) sou+ is n)1+)ct)4 *n4 th) 8o4E pr)f)rr)4 8)for) it, 8ut 8)c*us) it is )5p+oE)4 in th)s) pursuits*: Ds. 12H, 2. /!ar pe *c))*/i pagin se gse@te @i remarca ce 5a 0i citat mai t?rGiu cu pri5ire la pctuirea prin irosirea su, -i5erse 0orme a timpului, ?n special prin r)cr); *tions#: Dro,a,il c tot ast0el este pri5it pro,lema ?n ?ntreaga lite ratur religioas a puritanismului anglo1olan-eG. CeGi, -e e4emplu, ( ;ei pm?nteasc care s?nt -ornici s caute ,ogLie ?@i c negliJeaG su0letul, nu @i numai pentru su0letul este negliJat i se pre0er trupul, ci @i pentru c este 0olosit ?n aceste scopuri. 2#I

*oom,ec+ J+oc# cit#, l,X,c. 1" @i 1"E, Phi+ippik* 1)1)n 4i) A(*riti*# /7a acest aulor s?nt preGente @i in0luenLe sentimental1pietisteK 5eGi lau-a la a-resa tr*n@ui++it*s *ni5i* plcut lui !umneGeu, ?n opoGiLie cu so++icitu4o -in lumea aceasta.E M<n ,ogta@ nu 5a gsi u@or m?ntuireaN, e -e prere &aileU Aop# cit#, p. 1"2E, re0erin-u1se la un ,ine cunoscut pasaJ -in ?i8+i)# Pi catehismele 5)to4ist) ne ?n-eamn s nu Mstr?ngem comori pe lumea aceastaN. 7a pieti@ti, acest lucru se ?nLelege -e la sine. Pi la Vua+eri lucrurile stau tot a@a. ;0. &arclaU, op# cit#, p. I1HK ... *n4 th)r)for) 8)<*r) ofsuch t)rnp;t*tion *s to us) t+i)ir c*++in1s *n4 )n1in) to 8) rich)r9# 2 1. ;ci nu numai ,ogLia, ci @i pornir)* instincti5 spre ea /sau spre ceea ce trecea -rept ,ogLieE era con-amnat cu aceea@i asprime. ?n 6lan-a, la sino-ul -in partea -e su- a Lrii, ?n 1IH4, la o ?ntre,are s1a -at urmtorul rspunsK ,,cel care Line o cas -e amanetNO, -e@i ?n-eletnicirea era permis prin lege, s nu 0ie a-mis la ?mprt@anie. 2ino-ul pro5incial -in !e5enter -in 1I9" /art. 24E a e4tins aceast pre5e-ere @i asupra angaJaLilor, la Mcasele -e amanetN, iar sino-ul -in >orichem -in 16 6 a statuat con-iLii aspre @i umili toare pentru a-miterea soLiilor -e McmtariN. ?nc ?n 1644 @i 16IH s1a mai -iscutat -ac Mcelor care Lin casc -e amanetN le este ?ng -uit ?mprt@ania /aceasta pentru a atrage atenLia lui &rentano care ?@i citeaG strmo@ii catolici, -e@i ?n ?ntreaga lume euro1asiatic au e4istat -e milenii comercianLi @i ,ancheri alogeniE. ;hiar @i >is,ert Coet ADisp# Th)o+# IC, $nst. 166H -e usuris, p. 66IE ar 0i -orit s1i e4clu- pe M,ancheriN /lom,arGi, piemonteGiE -e la ?mprt@anie. 7a 0el au stat lucrurile @i la sinoa-ele hughenoLilor. Ac)st) pturi capitaliste nu erau -e0el purttoarele tipice ale mentalitLii @i mo-ului -e 5iaL -e care este 5or,a aici. !ar ele nu repreGentau nimic nou 0aL -e $ntichitate @i -e %5ul Me-iu. 2 2. I-ee amplu -eG5oltat ?n capitolul 1 -in S*ints' E()r+*stin1 R)st# De cel care 5rea s se o-ihneasc continuu ?n Ma-postulN pe care i11 - !umneGeu ca a5uLie, pe acela !umneGeu ?l ,ate @i ?n aceast 5iaL. $proape ?ntot-eauna lini@tea stul -e ,ogLia c?@tigat pre5este@te pr,u@irea. ) !ac am a5ea tot ceea ce am put)* -ori ?n lumea aceasta, ar 0i asta tot ceea ce am sperat s a5emS De pm?nt nu se poate realiGa +ips* 4) 4orin0, ) pentru c ea nu tre,uie s e4iste con0orm 5oinLei lui !umneGeu. a... 7ini@tea su0leteasc. N @i -eci 0eriLi15 -e asemenea tentaLie @i anume -e a 0olosi chemrile lor @i -e a proiecta s 0iLi mai ,ogaLi. 2#6

2 #. C+uis+# Dir# 1, p. #HI1#H6. It is for action th*t Co4 5*in; t*in)th us *n4 our *cti(iti)s: nork is th) 5or*+ *s <)++ *s th) n*tur*+ en- o0 poYer... It is action th*t 'o4 is 5ost s)rIr)4 *n4 honour)4 8E ... =he pu,lic Yel0are or the goo- o0 manU is to 8) (*+u)4 *8o() our o<n#' $ici apare punctul -e plecare pentru trecerea -e la 5oinLa lui !umneGeu la concepLiile pur utilitariste ale teoriei li,erale -e mai t?rGiu. ;?t pri5e@te sursele religioase ale utilitarismului, 5eGi mai Jos ?n te4t, precum @i mai sus, pp. 2221 22#, nota 146. 2 4. Dorunca t,c)rii este, pornin-e la ameninLarea cu pe-eap sa -in ?i8+i) Mpentru orice cu5?nt ne0olositorN, ?nc -e pe 5remea clugrilor -e la ;lunU, un miJloc ascetic 5eri0icat -e e-ucare a stp?nirii -e sine. &a4ter insist -e asemenea ?n mo- amnunLit asupra pcatului 5or,elor 0r 0olos. ImportanLa caracterologic a 0ost apreciat ?nc -e 2an0or-, op# cit#, p. 9 @. urm. ) ")+*ncho+E @i 5oros)n)ss9 ale puritanilor al?t -e a-?nc resimLite -e contemporani erau tocmai urmarea ruperii c*n4orii -in st*tus n*tur*+is @i ?n sluJ,a acestui scop s1a aliat @i con-amnarea 5or,elor neg?n-ite. ) !ac Washington 7r5ing A?r*c)8ri41) %*+i, cap. XXXE caut moti5ul ?n th) cu+cu+*tin1 spirit99 al capitalismului parLial ?n e0ectele li,ertLii politice care ar -uce la responsa,ilitatea personal, se impune o,ser5aLia c la popoarele romanice nu s1a pro-us acela@i e0ect, iar ?n ceea ce pri5e@te $nglia lucrurile au stat cam a@aK 1. puritanismul i1a 0cut pe a-epLii si capa,ili s creeGe instituLii li,ere @i totu@i s -e5in o putere mon-ial @i 2. el a trans0ormat acea calitate -e a 0i chi,Guit /cum nume@te 2om,art acest MspiritNE, care ?ntr1a-e5r este o parte constituti5 a capitalismului, -intr1un miJloc al economiei, ?ntr1un principiu al ?ntregului 5o4 4) (i*0,# 2 I. Op# cit# I, p. 11 7 2 6. Op# cit# I, p. #"# @. urm. 2 H. ?n ceea ce pri5e@te preLul timpului, i-ei similare la &arclaU, op# cit#, p. 14. 2 ". &a4ter, +oc# cit#, p. H9K MKeep up a high esteem o0 time an,e e5erU -aU more care0ul that Uou lose none o0 Uour time, then Uou are that Uou lose none o0 Uour golan- sil5er. $n- i0 5ain recrea1 tion, -ressings, 0eastings, i-le tal+, unpro0ita,le companU, or sleep, Opentru !umneGeu ne Line pentru munca acLiune @i acti5itLile noastre. este scopul moral @i natural al puterii. $cLiunea ?l ser5e@te @i ?l cinste@te cel mai ,ine pe !umneGeu... &unstarea pu,lic ,inele celor mulLi tre,uie s 0ie N sau preLuite -incolo -e ale noastre. <rsuGenie. Na 2pirit calculat. 2#H

,e anU o0 them temptations to ro, Uou o0 anU o0 Uour time, accor-1 inglU heighten Uour Yatch0ulness.N ) M=hose that are pro-igai o0 their time -espise their oYn soulsN(, consi-er MattheY *enrU A>orth ofth) Sou+, ># of# Pur# Di(#, p. #1IE. Pi aici asceGa protestant se gse@te pe 0ga@e -e mult 5reme cunoscute. 8e1am o,i@nuit s pri5im ca natural 0aptul c pro0esionistul mo-ern Mnu are timpN @i msurm gra-ul -e -eG5oltare capitalist, -e e4emplu ) cum ar 0i la >oethe ?n >*n4)r3*hr) ) -up 0aptul c oro+o1ii+) ,at s0erturile -e or /tot ast0el 2om,art, ?n &*pit*+is5us:# 2 nu uitm ?ns c primul om care /?n %5ul Me-iuE a trit -up un timp 65p,r0it a 0ost c,+u1,ru+ @i c menirea clopotelor ,iserice@ti era tocmai -e a satis0ace mai ?nt?i *c)*st, ne5oie -e ?mprLire a timpului. 2 9. ;0. -ialogurile lui &a4ter -espre pro0esie, +oc# cit# I, p. 1 " @. urm. $ici urmtorul pasaJK MhuestionK &ut maU I not cast o00 the Yorl- that I maU onlU thin+ o0 mU sal5ationS ) $nsYerK Bou maU cast o00 all such e4cess o0 Yorl-lU cares or ,usiness as unnecessar1ilU hin-er Uou in spiritual things. &ut Uou maU not cast o00 all ,o-ilU emploUment an- mental la,our in Yhich Eou 5*E se3re th) co55on 1oo4# %5erU one as a mem,er o0 ;hurch or ;ommon1Yealth must emploU their parts to the utmost 0or the goo- o0 the ;hurch an- the ;ommonYealth. =o neglect this an- saUK I Yill praU an- me-itate, is as i0 Uour ser5ant shoul- re0use Uour 1r)*t)st Yor+ antUe himsel0 to some lesser easier part. An4 'o4 h*t+i co55*n4;)th Eou so5c <*E or oth)r to +*8our for Eour 4*i+E 8r)*4 *n4 not to +i() *s 4ron)s ofth) s<)*t ofoth)rs on+E#99 Dorunca lui !umneGeu ctre $-amK M?n su-oarea 0runLii taleN ... @i in-icaLia 20. Da5elK Mcine nu munce@te nu mn?ncN se citeaG ?n acest conte4t. 2e @tie -espre O DreLuie@te multmai timpul @i s 0ii nu ?n 0iecare Gi mereu atent pierGi nici un pic -in timpul tu @i nu 5ei pier-e atunci nici aur,5ane, nici argint. Pi -ac -istracLiile ?m,rcmintea, petrecerile, 5or,ria tr?n-a5, prietenia nepro0ita,il sau somnul s?nt tentaLii care s1Li 0ure -in timpul tu, 0ii, s?nt pe msur, mai atent. ) ;ei care risipitori cu timpul lor ?@i -ispreLuiesc su0letele. N ?ntre,areK !ar nu pot renunLa la lume pentru a)m -e-icaDoLi -oar m?ntuirii meleS RspunsK s renunLi la toate e4cesele ?n pri5inLa griJilor lume@ti sau la spirituale. a0aceri care te ?mpie-ic lucrurile !ar nu poLi s ?n te lepeGi -e orice 0olosire a corpului @i munc a minLii ?n care poLi ser5i ,inelui comun. Qiecare,sau ca mem,ru al unei ,iserici comunitLi tre,uie s1@i 0oloseasc talentele la ma4imum pentru ,inele ,isericii sau al comunitLii. $ negliJa toate acestea @i a) spuneK 6 s m rog @i o s me-iteG este ca @i cum ser5itorul tu ar re0uGa munca ta cea mai important @i s1ar -e-ica unei acti5itLi mai !umneGeu u@oare @i mai puLin importante. Li1a poruncit, ?ntr1unp?inea 0el sau altul, s munce@ti pentru cea -e toate Gilele @i s nu trie@ti ca tr?ntorii -e pe urma su-orii 0runLii altora. 2#"

Vua+eri c @i cei ?nstriLi ?@i ?n-rumau 0iii spre ?n5Larea unei pro0esii /-in moti5e etice, nu a@a cum recoman- $l,erti, -in moti5e utilitareE. 21 . $ici se situeaG punctele ?n care pietismul este oarecum sin gular -in cauGa caracterului su )5o0ion*+# Dentru 2pener /5eGi Th)o+o1isch) ?)4)nk)n, III, p. 44IE, este un lucru sta,ilit c, ?n po0i-a 0aptului c el su,liniaG ?ntr1 un spirit per0ect luteran c munca pro0esional este s)r(iciu 4i(in, totu@i ) @i aceast i-ee este tot luteran ) *1it*0i* legat -e pro,lemele pro0esionale -istrage -e la !umneGeu ) o antiteG 0oarte caracteristic 0aL -e puritanism. 211. Op# cit#, p. 242K It's th)E th*t *r) +*2E in th)ir c*++in1s th*t c*n fin4 no ti5) for ho+E 4uti)s#* !e aici prerea c ora@eleddddddddd se-iul ,urgheGiei ?nclinate spre acti5itLi lucrati5e raLionale ) s?nt -e pre0erinL @i se-ii ale 5irtuLilor ascetice. $st0el, &a4ter spune ?n auto,iogra0ia sa -espre Lestorii manuali -in Ki--erminsterK An4 th)ir const*nt con()rs) *n4 tr*ffic <ith !on4on 4oth 5uch to pro;5ot) ci(i+itE *n4 pi)tE *5on1 tr*4)s5)ri9 /%4cerpt -in ># of th) Purit# Di(#, p. XXXCIIIE. ; 5ecintatea capitalei ar a5ea un e0ect ,ene0ic asupra 5irtuLilor iar uimi astGi pe preoLi, cel puLin pe cei germani. !ar @i pietismul are concepLii similare. $st0el, 2pener ?i scria la un moment -at unui coleg mai t?nrK M2e 5a -o5e-i cel puLin c ?n maJoritatea ora@elor, -e@i cele mai multe lucruri s?nt nelegiuite, se gsesc totu@i uneori su0lete ,une, gata s s5?r@easc 0apte ,une. 2pre ?ngriJorarea mea, se ?n0?mpl ca ?ntr1un sat s nu se gseasc mai nimic cu a-e5rat ,unN /HHieo3. ?)4, I, 66, p. # #E. ) Aranul este puLin potri5it pentru mo-ul -e 5iaL raLional, ascetic. >lori0icarea lui )tic, este 0oarte mo-ern. 8u ne oprim asupra pro,lemei -eterminrii -e c+*s, a asceGei. 212. 2 lum -e e4emplu urmtoarele pasaJe Aop# cit, p. ##6 @. urm.EK M&e YhollU ta+en up in -iligent ,usiness o0 Uour laY0ul call ings Yhen Uou are not e4ercise- in the more imme-iate ser5ice o0 >o-.N. ) M7a,our har- in Uour callings.N ) M2ee that Uou ha5e a calling Yhich Yill 0in- Uou emploUment 0or all the time Yhich >o-s imme-iate ser5ice spareth.N((( W ;ei care s?nt lene@i ?n 5ocaLiile lor nu mai gsesc timp pentru ?n-atoririle s0inte. (( Pi legturile tra0icul lor mult permanent cu 7on-ra @i contri,uie la promo5area ama,ilitLii @i e5la5iei printre comercianLi. N( 2 ro-nice 0ii ?n ?ntregime prins tale -e munci ale nu 5ocaLiilor legale atunci c?n?n-epline@ti ser5icii mai urgente ?ntru !umneGeu. Munce@te ?n 5ocaLia ta. 0olosi CegheaG s -in ai o greu 5ocaLie care1Li 5a tot timpul pe care ser5iciile pentru !umneGeu Li11 las li,er. 2#9

21#. Recent *arnac+ a su,liniat -in nou c preLuirea speci0ic etic a muncii @i a -emnitLii ei nu a 0ost o i-ee ori1in*r, proprie cre@tinismului @i cu at?t mai puLin speci0ic acestuia A"itt# 4)s E(#; So2# &on1r#, seria a 141a, 19 I, nr. #34, p. 4"E. 214. 8umai o analiG mai cuprinGtoare ne poate arta ?n ce const *c)*st* important opoGiLie care, e5i-ent, e4ist -e c?ne4ist @i regulile canonice ,ene-ictine. 21I. =ot ast0el ?n caGul pietismului /2pener, +oc# cit#, III, p. 429, 4# E. Qormularea tipic pietist este c 0i-elitatea 0aL -e pro0esie /5ocaLieE, care ne este impus ca pe-eaps -in cauGa c-erii ?n pcat, ser5e@te la *ni+ii+*r)* (oin0)i proprii# Munca pro0esional ca ser5iciu -e sluJire ?ntru iu,irea aproapelui este o -atorie -e gratitu -ine pentru graLia lui !umneGeu /i-ee luteranXE @i, -e aceea, -ac este 0cut ?n sil @i cu suprare, nu este plcut lui !umneGeu Aop# ci+#, III, p. 2H2E. ;a atare, cre@tinul se 5a -o5e-i prin munc Mla 0el -e harnic ca un om al lumiiN /III, p. 2H"E. %5i-ent c aceast concepLie este in0erioar celei puritane. 216. M.4 so8)i procreation o0 chil-renN( este scopul lor, spune &a4ter. 6 concepLie similar are 2pener, -ar cu concesii 0cute prerii luterane iniLiale, -up care e5itarea imoralitLii, ?n mo- o,i@ nuit ine5ita,ile, este un scop secun-ar. ;oncupiscenLa ca 0enomen ?nsoLitor al actului se4ual constituie un pcat @i ?n cstorie @i, -up concepLia lui 2pener, -e e4emplu, o ur5*r) a c-erii ?n pcat care a trans0ormat ast0el un act natural @i -orit -e !umneGeu ?n ce5a a5?nlegtur cu senGaLii pctoase @i, ca atare, ?ntr1un lucru ru@inos. ;on0orm @i unor 5ariante ale pietismului, 0orma suprem a cstoriei cre@tine este aceea ?n care se pstreaG 0ecioria, treapta urmtoare 0iin- aceea ?n care relaLiile se4uale ser5esc numai pentru procreaLie @i a@a mai -eparte p?n la cstoriile care se ?ncheie -in moti5e pur erotice sau pur e4terioare @i, pri5ite -in punct -e 5e-ere etic, nu s?nt consi-erate -ec?t ni@te concu,inaJe. !ar @i la aceste trepte in0erioare cstoriile ?ncheiate -in moti5e pur e4terioare /iG5or?n- totu@i -in moti5e r*0ion*+): s?nt pre0erate celor con-iLionate erotic. 7sm aici la o parte teoria @i practica celor -e la *errnhut. QiloGo0ia raLionalist /;hr. Wol00E a preluat teoria ascetic su, 0orma a ceea ce este -at ca 5i3+oc 6n 5e-erea unui scopK concupiscenLa @i satis0a cerea ei nu tre,uie s 0ie trans0ormate ?ntr1un scop ?n sine. =recerea spre utilitarismul orientat pur igienic este s5?r@it -eJa la Qran+lin, care se situeaG oarecum pe poGiLia etic a me-icinii mo-erne, O 6 procreaLie cumptat. 24

?nLeleg?n- prin McastitateN limitarea relaLiilor se4uale la 0rec5enLa in-icat -e punctul -e 5e-ere al s,n,t,0ii @i care, -up cum se @tie, s1 a e4primat @i teoretic asupra mo-ului -e practicare a lor. $ceast e5oluLie a a5ut loc ori -e c?te ori aceste lucruri au -e5enit o,iect al unor r*0ion*5)nt) pure. RaLionalistul se4ual puritan @i cel igienist merg pe -rumuri 0oarte -i0erite, numai ?n aceast pri5inL Mse ?nLeleg per0ectN. ?ntr1o con0erinL, un a-ept Gelos al MprostituLiei igieniceN ) era 5or,a -e ?n0iinLarea unor ,or-eluri @i a unor sta,ilimente pentru reglementarea acestei pro,leme ) a moti5at a-misi,ilitatea moral a MrelaLiilor se4uale e4traconJugaleN /consi-erate utile -in punct -e 5e-ere igienicE printr1o re0erire la su,limarea lor poetic prin B*ust @i 'r)tch)n# =ratarea lui >retchen -rept prostituat @i echi5alarea -eGlnLuirii patimilor omene@ti cu relaLiile se4uale -e -ragul sntLii ) am,ele corespun- 6ntru totu+ punctului -e 5e-ere puritan. =ot ast0el, -e e4emplu, concepLia susLinut uneori -e me-ici eminenLi, autentic pro0esionist, potri5it creia o pro,lem care atinge cele mai su,tile aspecte ale personalitLii @i culturii, cum este sensul a,stinenLei se4uale, ar 0i -e -omeniul Me4clusi5N al me-icului /ca prof)sionist:: la puritani, MspecialistulN este moralistul, -incoace teoreticianul igienei. Dentru noi ?ns principiul cam 0ilistin al McompetenLeiN pentru reGol5area pro,lemei este acela@i, -esigur cu semn schim,at. Duternicul i-ealism al concepLiei puritane, cu toate ipocriGiile sale, are reGultate poGiti5e -in punctul -e 5e-ere al conser5rii rasei @i chiar pri5it -intr1un punct -e 5e-ere pur MigienicN, ?n timp ce igiena se4ual mo-ern, -in cauGa ine5ita,ilului ei apel la Mlipsa -e preJu-ecLiN, preGint pericolul -e a sparge 0un-ul ,utoiului pe care 5rea s11 umple. Qire@te c aici nu ne 5om opri asupra mo-ului ?n care acea interpretare raLional a relaLiilor se4uale /la popoarele care au su0erit o in0luenL puritanE a coe4istat totu@i cu acea ra0inare @i ?m,i,are spiritual1etic a relaLiilor matrimoniale @i nici asupra mo-ului ?n care au crescut acele 0lori ale ca5alerismului matrimonial spre -eose,ire -e a,urii patriarhali preGenLi ?nc la noi p?n ?n cercurile aristocraLiei spirituale. /7a MemancipareaN 0emeii au o contri,uLie unele in0luenLe ana,aptiste. DroteJarea +i8)rt,0ii 4) con/tiin0, a 0emeii @i e4tin-erea i-eii -e MpreoLie generalN au 0ost @i aici primele ,re@e ?n patriarhalism.E 5/. Re5ine mereu la &a4ter. &aGa ,i,lic este ?n mo- regulat 0ie cea pe care o cunoa@tem -e la Qran+lin APi+4)+) +ui So+o5on, 22,29E 0ie glori0icarea muncii ?n Pi+4)+) +ui So+o5on, #1, 16. ;0. op# cit#, I, p. #"2, p. #HH etc. 241

21". ;hiar @i \inGen-or0 spune uneoriK M8u muncim numai pentru a tri, ci trim pentru a munci @i, -ac nu mai a5em ce munci, su0erim sau murimN AP+itt, I, p. 42"E. 219. Pi un creG al 5or5oni+or se ?ncheie /potri5it unor citateE prin cu5inteleK M!ar un tr?ntor sau un lene@ nu poate 0i cre@tin @i nu poate 0i m?ntuit. %l tre,uie ?nLepat p?n moare @i G5?rlit a0ar -in stup.N $ici 4iscip+in* gran-ioas, situat la miJloc ?ntre m?nstire @i manu0actur, care11 punea pe in-i5is aleag ?ntre munc @i e4ter minare, co58in*t, 0ire@te cu entuGiasmul religios @i -e5enit posi,il nu5*i prin *c)st* este aceea care a pro-us realiGrile eco nomice uimitoare ale acestei secte. 22 . !e aceea, simptomele ei s?nt analiGate cu griJ ?n +oc# cit#, I, p. #" . ) M2loth N( @i Mi-lenessNN s?nt pcate at?t -e gra5e, pentru c au un caracter continuu. &a4ter le pri5e@te -e1a -reptul ca M-is trugtoare ale strii -e graLieN /op. cit#, I, pp. 2H912" E. %le s?nt antiteGa 5ieLii 5)to4ic)# 221. CeGi mai sus, p. 99, nota I". 222. &a4ter, op# cit#, 1, p. 1 " @. urm. $trag atenLia mai ales urmtoarele pasaJeK MhuestionK &at Yill not Yealth e4cuse usS ) $nsYcrK It maU e4cuse Uou 0rom some sor-i- sort o0 Yor+, ,U ma+ing Uou more ser5icea,le to another, ,ut Uou are no more e4cuse- 0rom ser5ice o0 Yor+... th*n th) poor)st 5*n###99* ?n legtur cu aceasta, op# cit#, I, p. #H6K M=hough theU /,ogaLiiE ha5e no outYar- Yant to urge them, theU ha5e as great a necessitU to o,eU ;o-... >o- ha- strictlU comman-eth it /muncaE to all.N(((( CeGi p. 19H, nota 44 @. urm. 22#. =ot ast0el la 2pener Aop# cit#, III, ##", 42IE, care -in acest moti5 com,ate ca moralmente ?n-oielnic ?nclinaLia -e a ie@i pre matur la pensie. ?n susLinerea unei o,iecLii ?mpotri5a ?n-reptLirii -e a ?ncasa -o,?nGJK ?ncasarea -o,?nGii -uce la lene5ie. el su,liniaG c cine poate tri -in -o,?nGile sale este, potri5it poruncii lui !umneGeu, totu@i o8+i1*t s munceasc. 224. Inclusi5 ?n pietism. ?n caGurile ?n care este 5or,a -e schi5 8*r)* pro0esiei, 2pener opereaG ?ntot-eauna cu i-eea c, 4up, c) ] =r?n-5ie. (N ?ntre,areK !ar ,ogLia nu ne 5a a,sol5iS ) RspunsK 2e poate s 5 a,sol5e -e 5reo munc sor-i-, 0c?n-u15 mai a,sol5iLi 0olositori alteia, -ar nu 5eLi 0i mai -e ser5iciul muncii... -ec?t cel mai srac -intre oameni... NWW !e@i -e eia1i nu au nici o spate -orinL e4terioar ?mpinge -e la pe cei sraci, ei simt o mare ne5oie -e ale1 se supune lui !umneGeu ... !umneGeu a or-onat1o 0erm tuturor.T 242

cine5a a ?nceput s practice o pro0esie, continuarea ei @i lucrul ,ine 0cut constituie o o,ligaLie -e ascultare 0aL -e pro5i-enLa -i5in. 22I. ?naltul patetism al -octrinei in4i)n) a m?ntuirii, care -omin ?ntregul mo- -e 5iaL @i leag tra-iLionalismul pro0esional cu @ansa rena@terii este -escris ?n stu-iile pri5in- Metica economic a religiilor uni5ersaleN. =ocmai pe ,aGa acestei -octrine se poate cunoa@te -i0erenLa -intre simplele concepte 4i4*ctic) ale eticii @i crearea -e i58o+4uri psihologice -e un anumit 0el, prin religie. *in-usul cre-incios putea -o,?n-i @anse 0a5ora,ile -e rena@tere nu5*i prin ?n-eplinirea strict tr*4i0ion*+, a o,ligaLiilor reGult?n-in casta ?n care s1a nscut, ceea ce constituie cea mai pro0un- anco rare ?n religie a tra-iLionalismului. ?n aceast pri5inL, etica in-ian este ?ntr1a-e5r antiteGa cea mai consec5ent a celei puritane, -up cum ?n alt pri5inL /i tra-iLionalismului -e stareE ea este antiteGa cea mai consec5ent a iu-aismului. 226. &a4ter, op# cit#, I, p. #HH. 22H. ;eea ce ?nc nu ?nseamn c aceast moti5are poate 0i -e-us istorice@te -in aceste concepLii. Mai -egra, ?n ea ?@i gse@te e4presia i-eea autentic cal5inist -up care cosmosul MlumiiN ser5e@te gloriei lui !umneGeu, preamririi lui -e sine. ;otitura uti litar, -up care cosmosul economic ar tre,ui s ser5easc su, GistenLei tuturor /goo- o0 the manU, common goo- etcE, era urmarea i-eii c orice alt interpretare ar -uce la o i-olatriGare /aris tocraticE a 0pturii sau c ar ser5i nu gloria lui !umneGeu, ci Msco puri culturaleN pm?nte@ti. !ar 5oinLa lui !umneGeu, a@a cum se e4prim ea prin 0ormarea raLional a1 cosmosului economic /5eGi mai sus, pp. 19#)194, nota #IE, ?n msura ?n care scopurile pm?nte@ti pot 0i luate ?n consi-erare, poate 0i numai ,inele McomunitLiiN, Mutili tateaN impersonal. $@a-ar, -up cum s1a spus mai ?nainte, utilita rismul este o urmare a caracterului MimpersonalN al Miu,irii aproapeluiN @i a respingerii preamririi lumii prin e4clusi5itatea e4presiei puritane in 5*ior)5 D)i 1+ori*5# ;ci, c?t -e intens a 0ost -ominat ?ntregul protestantism ascetic -e i-eea c orice i-olatriGare a 0pturii @tir,e@te gloria lui !umneGeu @i ca atare este neaprat con-amna,il apare clar ?n reGer5ele @i temerile chiar ale lui 2pener, care nici nu putea 0i ,nuit mcar -e M-emocratismN, 0aL -e numeroasele ?ntre,ri, -e a susLine utiliGarea tit+uri+or ca *4i*; phoron*# %l se consoleaG ?n cele -in urm cu 0aptul c p?n @i ?n ?i8+i) apostolul s1ar 0i a-resat pretorului Qestus 0olosin- titlul kr*; tistos9# $spectul po+itic al pro,lemei nu ne intereseaG aici. N ;e5a in-i0erent . N Dreapute mic. 24#

22". M=he inconst*nt man is a stranger in his oYn houseN(, spunea @i =h. $-ams />orks ofth) Pur# Di(#, p. HHE. 229. CeGi ?n mo- special pe aceast tem a0irmaLiile lui >eorge Qo4 ?n Th) Bri)n4s' !i8r*iE /e-. W.j=h. %5ans, Dhila-elphia, 1"#HE, 5oi. I,p. 1# . 2# . !esigur, aceast cotitur a eticii religioase nu poate 0i consi-erat ca un re0le4 al situaLiei economice -e 0apt. ?n %5ul Me-iu italian specialiGarea pro0esional a 0ost mai pro0un- -ec?t ?n $nglia ?n acea perioa-. 2#1. ;ci, a@a cum se su,liniaG 0rec5ent ?n literatura puritan, !umneGeu nu a poruncit nicieri c tre,uie s ne iu,im aproapele 5*i 5u+t -ec?t pe noi ?n@ine, ci +* f)+ ca pe noi ?n@ine. $5em -eci @i 4*tori* iu,irii -e sine. !e e4emplu, cine @tie c1@i utiliGeaG a5erea spre o mai mare glorie a lui !umneGeu -ec?t ar putea s1o 0ac aproa pele nu este o,ligat -e iu,irea 0aL -e acesta s1i ce-eGe -in ea. 2#2. Pi 2pener se apropie -e acest punct -e 5e-ere. !ar el rm?ne e4trem -e reGer5at @i mai -egra, -eGapro,ator ?n caGul ?n care este 5or,a -e trecerea -e la pro0esia -e negustor /-eose,it -e periculoas -in punct -e 5e-ere moralE la teologie /III, pp. 4#I, 44#, I, p. I24E. Qrec5enta re5enire la rspunsul tocmai la *c)*st, ?ntre,are /pri5in- pcrmisi,ilitatea schim,rii pro0esieiE ?n aprecie rile lui 2pener riguros triate con0orm naturii arat, printre altele, c?t -e pr*ctic) erau ?n 5iaLa -e toate Gilele interpretrile a0irmaLiilor -in I, ;or. H. 2##. $semenea lucruri nu se gsesc cel puLin ?n scrierile pieti@tilor continentali proeminenLi. DoGiLia lui 2pener 0aL -e Mc?@tigN oscileaG ?ntre luteranism /punctul -e 5e-ere al MhraneiNE @i argumentele mercantiliste pri5inutilitatea M?n0loririi comerLuluiN etc. Aop# cit#, III, pp. ## , ##2, c0. I, p. 41"K culti5area tutunu+ui a-uce ,ani ?n Lar @i c* *t*r) este util, 4)ci nu pctoasXE. ;0. @i III, pp. 426, 42H, 429, 4#4. %l nu scap ?ns ocaGia -e a arta c, -up cum -o5e-e@te e4emplul Vua+erilor @i menoniLilor, poLi s ai pro0it @i totu@i s rm?i e5al5ios, mai mult chiar, un pro0it -eose,it -e ri-icat ) 0apt asupra cruia 5om re5eni mai t?rGiu ) ar putea 0i pro4usu+ -irect al unei onestitLi pioase Aop# cit, p. 4#IE. 2#4. 7a &a4ter, aceste preri nu s?nt o re0lectare a me-iului eco nomic ?n care a trit. Di5potri(,, auto,iogra0ia sa rele5 c suc cesul acti5itLii sale -e misionar s1ar -atora @i 0aptului c negustorii -in Ki--erminster nu erau ,ogaLi, ci c?@tigau numai foo4 *n4 ' 6mul schim,tor este strin ?n propria1i cas. 244

r*i5)nf @i c patronii nu triau mai ,ine -ec?t lucrtorii lor, ci -e pe o Gi pe alta Afroni h*n4 to 5outh:# M?l is th) poor that recei5e the gla- ti-ings o0 the >ospel.N ) =h. $-ams o,ser5 cu pri5ire la -orinLa -e c?@tigK M*e /the +noYing manE +noYs... that moneU maU ma+e a man richer, not ,etter, anthereupon chooseth rather to sleep Yith a goo- conscience than a 0ull purse... there0ore -esires no more Yealth th*n *n hon)st 5*n 5*E 8)*r ai5a5(O(( ) -ar toc5*i *t6t* el @i -ore@te /=h. $-ams, >orks of Pur# Di(# 7I.E, ceea ce ?nseamn c orice c?@tig on)st -in punct -e 5e-ere 0ormal este @i +)1iti5# 2#I. ;0. &a4ter, +oc# cit#, I, c. X tit. 1 !is. 9 /g 24E, 5oi. I, p. #H", coloana a 21a. Pi+4)+) +ui So+o5on, 2#, 4K M8u lucra pentru a 0i ,ogatNO nu ?nseamn -ec?tK rich)s for our f+)sh+E )n4s 5ust not u+ti5*; t)+E 8) int)n4)499# 6-ioas este a5uLia su, 0orma seniorial10cu-al a fo+osirii sale /c0. not, op# cit, I, p. #" , pri5in- 4)8*uch)4p*rt of th) 1)ntrE99:, nu a5uLia c* *t*r)# ) Milion ?n prima sa D)f)nsio pro popu+o An1+ic*no susLine ,ine cunoscuta teorie c numai starea -e miJloc poate 0i purttoare a (irtu0ii, prin aceast stare ?nLeleg?n-u1 se Mclasa ,urgheGN ?n opoGiLie cu MaristocraLiaN a@a cum arat moti 5area -up care at?t Mlu4ulN, c?t @i ,.ne5oiaN ?mpie-ic e4ercitarea 5irtuLii. 2#6. Ac)st* esle lucrul hotr?tor. ) Repetm o,ser5aLia gene ralK aici nu ne intereseaG conceptele pe care le1a creat teoria etic teologic, ci morala (*+*8i+, ?n 5iaLa practic a cre-incio@ilor, a-ic 5o4u+ ?n care *c0ion* ?n 0apt orientarea religioas a eticii pro0esio nale, ?n literatura caGuistic a catolicismului, ?n special ?n cea ieGuit, se pot citi consi-eraLii care s?nt /-e e4emplu, cu pri5ire la pro,lema -ac -o,?n-a este permis, asupra creia nu ne oprim aiciE 0oarte asemntoare cu cele ale multor caGui@ti protestanLi @i care par s mearg chiar mai -eparte ?n ceea ce pri5e@te ce este MpermisN @i ce este Mpro,a,ilN /a-eseori li s1a preGentat ulterior puritanilor etica ieGuit ca 0iin- ?n 0on- la 0el cu a lorXE. !up cum cal5ini@tii ?i citeaG pe teologii morali@ti catolici, nu numai pe =oma -in $Vuino, &ernar- -e ;lair5au4, &ona5entura, ci @i pe cei contemporani, caGui@tii catolici luau act cu regularitate -e etica ( 2racii *ran @is?nt 5e@minte. N cei ce) primesc 5e@tile ,une -in %5anghelie... %l un /omul care @tieE @tie... c ,anii pot 0ace om mai ,ogat, -ar nu mai cu ,un @i a ales -eci mai cur?ns -oarm o con@tiinL curat -ec?t cu o pung plin... -e aceea nu -ore@te mai mult ,ogLie -ec?t ar putea s a-une un om cinstit. N( 2copul acLiunilor noastre nu tre,uie s a5uLiile pentrua Leluri pm?nte@ti. ) 0ie Dartea -es0r?nat in-i5iGilor. 24I

eretic, 0apt asupra cruia nu ne oprim aici. ;hiar -ac 0acem total a,stracLie -e 0actorul hotr?tor al r,sp+,tirii religioase a 5ieLii ascetice a laicului, uria@a -i0erenL chiar ?n teorie const ?n 0aptul c ?n catolicism aceste concepLii latitu-inare erau pro-use nesancLionate -e autoritatea ,isericeasc ale unor teorii etice speci0ic mai la4e, -e care se Lineau -eparte tocmai a-epLii cei mai 0er5enLi @i mai riguro@i ai ,isericii, ?n timp ce, -impotri5, i-eea protestant -e pro0esie ?i punea prin succesul lor tocmai pe c)i 5*i f)r()n0i a-epLi ai 5ieLii ascetice ?n sluJ,a 5ieLii economice capitaliste. ;eea ce acolo putea 0i ?n mocon-iLionat *45isi8i+ aici aprea ca ce5a poGiti5 ,un -in punct -e 5e-ere moral. !eose,irile 0un-amentale 0oarte importante ?n plan practic -intre cele -ou etici au 0ost -e0initi5 0i4ate @i pentru epoca mo-ern -e pe 5remea con0lictului cu Janseni@tii @i al ,ulei M<nigenitusN. 2#H. Oou 5*E +*8our in th*t 5*nn)r *s t)n4)th 5ost to Eour succ)ss *n4 +*<fu+ 1*in# Oou *r) ,oun- to i5pro() *++ Eour t*+)nts###* <rmeaG pasaJul tra-us mai sus ?n te4t. ) 6 paralel -irect ?ntre aspiraLia la ,ogLie ?n ?mprLia cereasc @i aspiraLia -e succes ?ntr1o pro0esie pm?nteasc 0ace, -e e4emplu, 9aneYaU, %)*()n upon E*rth /?n >orks ofth) Pur# Di(#, p. 2HI, JosE. 2#". ;hiar @i ?n con0esiunea /luteranE a -ucelui ;hristoph 5on Wurttem,erg, se 0ace re0erire la 3ur,56ntu+ srcieiK ;ine este srac -atorit strii -in care 0ace parte tre,uie s1@i suporte srcia, -ar -ac Jur s r,56n, srac e ca @i cum ar Jura s rm?n permanent 8o+n*( sau s ai, pentru tot-eauna o pro*st, r)put*0i)# 2#9. $cela@i lucru se spune la &a4ter @i, -e e4emplu, ?n con0e siunea -ucelui ;hristoph. ;0. @i pasaJe caK ... th) (*1r*nt ro1u)s <hos) +i()s *r) nothin1 8ut *n ).or8it*nt cours): th) 5*in 8)1; 1in19 etc. /=h. $-ams, ># of Pur# Di(#, p. 2I9E. ;al5in la timpul su interGisese -eJa strict cer@etoria, iar sinoa-ele olan-eGe se ?ntrec ?n a respinge autoriGaLiile pentru cer@it. ?n timp ce ?n epoca 2tuarLilor, ?n special ?n timpul gu5ernului 7au- su, ;arol I, s1a ela ,orat sistematic principiul aJutorrii sracilor -e ctre autoritLi @i repartiGrii -e locuri -e munc @omerilor, strigtul -e lupt al puri tanilor a 0ostK 'i(in1 *+5s is no ch*ritE9' /titlu al unei cunoscute scrieri ulterioare a lui !e0oeE, iar ctre s0?r@itul secolului al XCII1lea

( DoLi munci ast0el ?nc?t@i s tinGi spre cel%@ti mai mare succes c?@tig cinstit. -estinat s1Li ?m,untLe@ti toate calitLile. (( Dunga@ii ale cror 5ieLi nu s?nt 5aga,onGi altce5a -ec?t comportamente nelalocul Ion cer@itul principal. NW $ -a poman?n nu ?nseamn caritate. 246

s1a iniLiat sistemul -e intimi-are al MYor+housesN pentru @omeri /c0. 7eonar-, E*r+E %istorE ofEn1+ish Poor R)+i)f, ;am,ri-ge, 19 @i *. 7e5U, Di) 'n54+*1)n 4)s okono5isch)n !i8)r*+is5us in 4)r ')sch# 4# )n1+# Ho+ks<, 9ena, 1912, p. 69 @. urm. 24 . ?n 19 # , pre@e-intele lui &aptist <nion o0 >reat &ritain an- Irelan-, >. White, a spus clar ?n -iscursul su -e -eschi-ere a ?ntrunirii -e la 7on-ra A?*ptist %*n48ook, 19 4, p. 1 4EK Th) 8)st 5)n on th) roii of our Purit*n church)s <)r) men o0 a00airs, <ho 8)+i)()4 th*t r)+i1ion shou+4p)r5)*t) th) <ho+) of+if)#* 241. =ocmai ?n *c)*st* const opoGiLia caracteristic 0aL -e concepLia 0eu-al. ;on0orm acesteia numai ur5*/ii par5enitului /politic sau socialE pot ,ene0icia -e succesul su @i -e ?nno,ilarea s?ngelui. /Qenomenul este e4primat ?ntr1un mo- speci0ic ?n cu5?ntul spaniol hi-algo b hiJo -Oalgo ) fi+ius 4) *+i@uo: *+i@ui4 0iin- o *()r) mo@tenit -e la strmo@i.E. 6ric?t ar pli aceste -eose,iri su, acLiunea trans0ormrilor rapi-e @i a europeniGrii Mcaracterului popularN american, totu@i @i astGi mai persist acolo concepLia spe ci0ic ,urgheG, e4act in()rs,, care elogiaG succ)su+ comercial @i c6/ti1u+ ca simptome ale unor p)rfoi5*n0) spirituale, nemani0est?nnici un respect 0aL -e simpla *()r) /mo@tenitE, ?n timp ce ?n %uropa /a@a cum remarca 9ames &rUceE, cu ,ani aproape orice onoare social poate 0i cumprat, cu con4i0i* ca proprietarul s nu 0i stat p)rson*+ ?n -osul teJghelei @i s e0ectueGe singur metamor0o Gele necesare ale a5erii sale /a@eGminte 0i-ei comis etcE. ) CeGi o luare -e poGiLie 65potri(* onoarei s6n1)+ui, -e e4emplu, ?n =h. $-ams, >orks ofth) Pur# Di(#, p. 216. 242. !e e4emplu, *en-ri+ 8i+laes, ?ntemeietorul sectei 0ami li@tilor, @i care era comerciant /&arclaU, Inn)r !if) of th) R)+i1ious Co55uniti)s ofth) Co55on<)*+th, p. #4E. 24#. $cest lucru este sigur, -e e4emplu, pentru *oom,ee+, -eoarece @i ?n Mat. I, I @i I =im. 4, " s?nt enunLate 0g-uieli pur pm?nte@ti pentru s0inLi Jop# cit#, 5oi I, p. 19#E. =oate s?nt pro-use ale pro5i-enLei lui !umneGeu, -ar %l are o griJ special pentru ai 2iK +oc# cit#, p. 192. Sup)r *+ios *ut)5 su55* cur* )t 5o4is sin1u; +*rissi+tkis ()rs,tur D)i pro(i4)nti* circ* fi4)+)s#9 <rmeaG o e4plicaLie -up care s1ar putea recunoa@te c un noroc nu @i1ar a5ea ( ;ei mai-e ,uni oameni ?nregistraLi ,iserica noastr puritan au 0ost oameni -e a0aceri care au?ntreaga creGut c religia le1ar ptrun-e 5iaLi (( Mai mult -ec?t asupra altora se mani0est pro5i-enLa -i5in 0aL -e cei cre-incio@i, cu o griJ suprem -i0erite. @i ?n mo-uri 0oarte 24H

originea ?n co55unis pro(i4cnti** ci ?n acea griJ special. Pi &aileU Aop# cit#, p. 191E ne trimite pentru succesul ?n acti5itatea pro0esional la pro5i-enLa -i5in. ; prosp)ritE este Ma-eseaN rsplata pentru o 5iaL plcut lui !umneGeu este o a0irmaLie 0rec5ent ?nt?lnit ?n scrierile @u*k)ri+or /5eGi o asemenea a0irmaLie ?n 1"1" -eJa, ?n S)+)ction fro5 th) C+uisti*n A4(ic)s iss()4 8E th) 1)n)r*+ 5))tin1 oft+i) S# ofBr# in !o5+on, e-.a 61a, 7on-ra, 1"I1, p. 2 9E. $supra legturii cu etica Vua+erilor 5om mai re5eni. 244. ;a e4emplu al acestei orientri -up patriarhi ) caracte ristic toto-at pentru concepLia -espre 5iaL a puritanilor ) se poate in5oca analiGa 0cut -e =homas $-ams con0lictului -intre laco5 @i %sau />orks of th) Pur# Di(#, p. 2#IEK *is /a Iui %sauE 0ollU maU ,e argue- 0rom the ,ase estimation o0 the ,irthrightN(( /acest pasaJ este important @i pentru -eG5oltarea i-eii -e 8irthri1ht, -espre care 5om 5or,i mai t?rGiuE, Mthat he Youl- so lightelU pass 0rom it an- on so )*sE con4ition as a pottageNN(. %ste ?ns o p)rfi4i) 0aptul c el nu a 5rut s a-mit cumprarea -in cauGa ?n@elciunii. %l este un Mcunning hunter, a man o0 the 0iel-sN((((K aceast incultur care trie@te iraLional, pe c?n- laco5 repreGint Ma plain man, -Yelling in tents, the man o0 graceN(((((. 2entimentul unei ?nru-iri luntrice cu iu-aismul, a@a cum a 0ost el e4primat ?n ,ine cunoscuta lucrare a lui Roose5elt, a 0ost gsit -e Koller /op. cit#: @i ?n 6lan-a, larg rsp?n-it la Lrani. ) !ar, pe -e alt parte, puritanismul era per0ect con@tient -e opoGiLia eticii iu-aice ?n -ogmatica sa practic a@a cum arat clar scrierea lui DrUnne ?mpotri5a e5reilor prileJuit -e planul -e toleranL al lui ;romYellE. CeGi mai Jos, p. 1"1 $. 2 a. %. 24I. Nur 8,u)r+ich)n '+*u8)ns; un4 Sitt)n+)hr)# Hon )in)5 thu; rin1isch)n !*n4pf*rr)r, e-. a 21a, >otha, 1"9 , p. 16. Aranii pre GentaLi aici s?nt pro-use caracteristice ale ,isericii +ut)r*n)# $m notat -e mai multe ori pe margine MluteranN, acolo un-e e4celentul autor ,nuie@te o religioGitate general1MLrneascN. 246. ;0., -e e4emplu, citatul la Ritschl, Pi)tis5us, II, p. 1I". 2pener?@i moti5eaG reGer5ele 0aL -e schim,area pro0esiei @i -orii O -e c?@tig pe enunLuri -in Isus, fiu+ +ui Sir*h, =heol., 5oi. III, p. 426. Ola Dro5i-enLa comun /pentru toLi, 0elE. N 8e,unia lui poate 0i -o5e-it pornin-e la -e ,aG a -reptului -e a estimarea se na@te. N( ?ne?t 5a renunLa at?t -e u@or la -e a@a ce5a, cu con-iLia ne?nsemnat a primi o cior,. (((( <n 5?ntor iscusit, un om al c?mpurilor. (N(( <n om -es5?r@it locuin?n corturi, omul cu har. 24"

24H. Qire@te c, -e e4emplu, &aileU recoman- totu@i citirea lor @i, cel puLin pe alocuri, se ?nt?lnesc citate -in apocri0e, -ar, -esigur, rare. 8u1mi amintesc nici unul /poate -in ?nt?mplareE -in Isus, fiu+ +ui Sir*h# 24". ?n caGurile ?n care -amnaLilor le1a 0ost -at un succes e4te rior, cal5inistul se consoleaG /-e e4emplu, *oorn,ee+E ?n con0or mitate cu Mteoria ?n-rtnicieiO1, cu certitu-inea c !umneGeu le1a -at acest succes pentru a1i ?nri @i, ca atare, a1i corupe cu at?t mai .,igur. 249. ?n acest loc nu 5om -iscuta ?n amnunLime acest aspect. $ici ne intereseaG numai caracterul 0ormalist al MlegalitLiiN puri tane. ;?t pri5e@te sensul eticii H)chiu+ui T)st*5)nt pentru +). n*tur*), 5eGi So2i*++)hr)n -e =roeltsch. 2I . ;aracterul o,ligatoriu al normelor etice ale Scripturii are, -up &a4ter AChristi*n Dir)ctorS, III, p. 1H# @. urm.E, o 5ala,ilitate ?n msura ?n care ele 1. s?nt -oar un MtranscriptN al $m ofn*t<)* sau 2. poart ?n sine un Me4pres character o0 uni5ersalitU an- perpetuitUN((. 2I1. !e e4emplu, !oY-cn /re0erin-u1se la &unUanE, op# cit#, p. #9. 2I2. !etalii ?n stu-iile -in Etic* )cono5ic* * r)+i1ii+or uni()r s*+)# $ici nu putem analiGa imensa in0luenL pe care a a5ut1o, -e e4emplu, asupra e5oluLiei caracterologice a iu-aismlui, a caracte rului su raLional, strin -e culti5area simLurilor, ?n special porunc* * 4ou* /M2 nu1Li 0aci chip cioplitN eleE. =otu@i, s1ar putea menLiona ca 0iin- caracteristic ceea ce mi1a in-icat unul -in con-uctorii organiGaLiei M%-ucaLional $llianceN -in 2tatele <nite ) o orga niGaLie care se ocup cu un succes uimitor @i cu ample miJloace -e americaniGarea imigranLilor e5rei ) -rept prim scop al acce-erii la con-iLia -e om -e cultur, la care se aspir prin -i0erite genuri -e ?n5Lm?nt artistic @i social, Memanciparea -e porunca a -ouaN. ) 7a puritanism, respingerii -e ctre israeliLi a oricrei antropomor 0iGri a lui !umneGeu ?i corespun-e inter-icLia oarecum -i0erit, -ar a5?n- aceea@i orientare, a i-olatriGrii 0pturii. ;?t pri5e@te iu-ais mul talmu-ic este sigur c @i unele trsturi -e principiu ale mora litLii puritane ?i s?nt ?nru-ite. !ac, -e e4emplu, ?n T*+5u4 /la Wiinsche, ?*8E+# T*+5u4, II, p. #4E se a0irm c este mai ,ine @i rsplata Iui !umneGeu este mai ,ogat -ac 0aci un ,ine -in 4*tori), -ec?t o 0apt ,un la care nu e@ti o,ligat prin lege ) cu alte ( 7egea naturii. N ;aracter special uni5ersalitLii @i al eternitLii. 249

cu5inte, ?n-eplinirea unei -atorii 0r -ragoste are o poGiLie etic mai ?nalt -ec?t 0ilantropia sentimental ), atunci etica puritan ar accepta acest lucru -up esenLa lui, -up cum &*nt, care era -e origine scoLian @i care ?n cursul e-ucaLiei sale a su0erit puternice in0luenLe pietiste, aJunge ?n cele -in urm aproape -e aceast a0irmaLie /a@a cum unele -in 0ormulrile sale au o legtur -irect cu protestantismul ascetic, ceea ce nu poate 0i -iscutat aiciE. !ar, ?n primul r?n-, etica talmu-ic este puternic marcat -e tra-iLionalismul orientalK MRa,inul =anchum ,en ;hanilai a spusK M6mul s nu schim,e nicio-at un o,iceiN />emara ctre Mischina, CII, 1, 0ii. "6 ,, nr. 9# la WiinscheK este 5or,a -e hrana GilierilorE. 8umai 0aL -e strini aceast o,ligaLie nu este 5ala,il. ) !ar concepLia puritan a MlegalitLiiN ?n calitate -e confir5*r), ?n comparaLie cu cea iu-aic ?n calitate -e ?mplinire a unei porunci pur @i simplu, a o0erit moti5e mult mai puternice pentru o *c0iun) poGiti5. 2igur c i-eea -up care succesul re5eleaG ,inecu5?ntarea lui !umneGeu nu este strin iu-aismului. !ar importanLa religios1 etic ra-ical -i0erit pe care a -o,?n-it1o aceast i-ee ca urmare a eticii -u,le /interioa1rea @i e4terioareE -in iu-aism a e4clus orice ?nru-ire a e0ectelor tocmai ?n aceast pri5inL. QaL -e MstrinN era p)r5is ceea ce era int)r2is 0aL -e M0rateN. Qie @i -in acest moti5, succesul acestui criteriu nu MporuncitN, ci MpermisN al con0irmrii r)+i1io*s) @i ca im,olpentru un mo- -e 5iaL meto-ic nu putea a5ea acela@i sens ca la puritani. ?n pri5inLa acestei pro,leme, a-eseori gre@it tratat -e 2om,art ?n cartea sa Di) =u4)n un4 4)s >irtsch*fts+)8)n, 5eGi stu-iile citate mai sus. 8u este locul pentru amnunte. 6ric?t -e ciu-at ar prea, etica iu-aic a rmas puternic tra-iLionalist. 8u 5om a,or-a aici nici uria@a -eplasare pe care a su0erit1o atitu-inea luntric 0aL -e lume, -atorit 5ariantei cre@tine a i-eii -e MgraLieN @i -e Mm?ntuireN care ?ntot-eauna a a-postit ?ntr1un 0el special 1)5)n)+) unor noi posi,ilitLi -e -eG5oltare. ?n ceea ce pri5e@te MlegalitateaN -in H)chiu+ T)st*5)nt, 5eGi Ritschl, R)chtf# un4 H)rs# II, p. 26I. Dentru puritanii engleGi, e5reii -in timpul lor erau repreGentanLii acelui capitalism orientat spre rG,oi, li5rri ctre stat, spre monopoluri -e stat, spre speculaLii cu 0ormarea -e noi capitaluri @i spre proiecte -e construcLii @i 0inanciare ale marii aristocraLii, -e care puritanii ?n@i@i a5eau oroare. !e 0apt, -eose,irea -e ansam,lu, cu reGer5ele mereu ine5ita,ile, s1ar putea 0ormula cam ?n 0elul urmtorK capitalismul e5reiesc era un paria1capitalism, speculati5, iar cel puritan o organiGare ,urgheG a muncii. 2I

2I#. A4)(,ru+ Sfint)i Scripturi reGult pentru &a4ter, ?n ultim instanL, -in MYon-er0ul -i00erence o0 the go-lU an- ungo-lUN(, -in caracterul a,solut -i0erit al lui MreneYe- manNN 0aL -e ceilalLi @i -in griJa e5i-ent 0oarte special a Iui !umneGeu pentru m?ntuirea alor 7ui /care se po*t) mani0esta, 0ire@te, @i prin M?ncercriNE. Christ# Dir#, I,p. 16I, col. 2. 2I4. !rept caracteriGare a acestui lucru e su0icient s citim c?t -e greu se -escurc chiar @i &unUan ) la care totu@i uneori se poate ?nt?lni o apropiere -e atmos0era -in Br)ih)it )in)s Christ)n5)n; sch)n a lui 7uther /-e e4emplu, ?n Of th) !*< *n4 * Christi*n, IH# of Pur# Di(#, p. 2I4, JosE ) cu para,ola 0ariseului @i 5ame@ului /5eGi pre-ica Th) Ph*ris)) *n4 th) Pu8+ic*n, op# cit, p. 1 @. urm.E. !e ce este con-amnat 0ariseulS ) %l nu respect -e 0apt poruncile lui !umneGeu, -eoarece el este e5i-ent un s)ct*nt care acor- atenLie numai mrunLi@urilor @i ceremoniilor e4terioare /p. 1 HE. !ar, ?n primul r?n-, el ?@i atri,uie meritul singur @i mulLume@te totu@i, a@a cum o 0ac Vua+erii, lui !umneGeu a,uG?n- -e numele 2u pentru 5irtutea, pe a crei 5aloare el /p. 126E se spriJin cu pcat @i, ast0el, implicit, contest *+)1)r)* graLiei acor-ate -e !umneGeu /p. 1#9 @. urm.E. ;a atare, rugciunea sa constituie o i-olatriGare a 0pturii, ceea ce ?nseamn pcat. ?n schim,, 5ame@ul, -up cum arat since ritatea mrturisirii sale, este renscut luntric, cci, a@a cum se spune ?n atenuarea caracteristic puritan a sentimentului luteran al pcatului, to * ri1ht *n4 sinc)r) con(iction of sin th)r) 5ust 8) * con(iction of th) pro,a,ilitU of5)rcE*9 /p. 2 9E. 2II. Repro-us, -e e4emplu, ?n Constitu0ion*+ Docu5)nts ale lui >ar-iner. $ceast lupt ?mpotri5a asceGei /ostil autoritLiiE poate 0i comparat cu persecuLia a,tut asupra Dort1RoUal1ului @i a Jan seni@tilor su, 7u-o5ic al XlC1lea. 2I6. ?n aceast pri5inL C*+(in era mult mai in-ulgent, cel puLin ?n pri5inLa 0ormelor aristocratice, mai ra0inate ale plcerilor 5ieLii. 7imita era numai ?i8+i*# ;ine o respect @i1@i menLine o con@tiinL curat nu tre,uie s suspecteGe cu an4ietate orice pornire luntric spre plcerile 5ieLii. =e4tul respecti5 -in cap. X al Inst# Christ# R)+# /-e e4empluE, n)c fu1)r) )* @uo@u) possu5us @u*) (i4)ntur o8+)c; ' Minunata -i0erenL -intre cucernic @i necucernic. N6mul renscut. NW Dentru o con@tiinL -reapt @io sincer a pcatului tre,uie s 0ie con@tiinL a pro,a,ilitLii milei. 2I1

t*tioni 5*1is @u*5 n)c)ssit*ti ins)nir)* ar 0i putut -eschi-e porLile unei practici 0oarte li,ertine. $ici se 0ace simLit, alturi -e teama crese?n- pentru ccititu4o s*+utis la epigoni @i ?mpreJurarea c ?n ceea ce pri5e@te )cc+)si* 5i+it*ns purttorii e5oluLiei etice a cal5i1nismului au 0ost 5icii 8ur1h)2i, lucru asupra cruia 5om strui ?n alt parte. 2IH. =h. $-ams />orks of th) Pur# Di(#, p. #E, -e e4emplu, ?ncepe o pre-ic -espre th) t+ir)) 4i(in) sist)rs*9 /Miu,irea 0iin- cea mai mare -intre eleNE reamintin- c @i Daris a o0erit $0ro-itci mrul. 2I". Romanele @i altele asemenea 0iin- <*st)ti5)s9' nu tre,uie citite /&a4ter, Christ# Dir# I, p. I 1, col. 2E. ) !eclinul poeGiei lirice @i al c?ntecului popular, nu numai al -ramei, -up epoca elisa,etan ?n $nglia, este ,ine cunoscut. ?n artele plastice puritanismul nu a gsit poate prea multe lucruri -e suprimat. %ste ?ns surprinGtoare pr,u@irea -e la o situaLie aparent 0oarte ,un a muGicii /rolul $ngliei ?n istoria muGicii nu a 0ost ne?nsemnatE la neantul a,solut pe care ?l o,ser5m ?n aceast pri5inL la popoarele anglo1 sa4one mai t?rGiu @i chiar @i astGi. ?n a0ar -e ,isericile negrilor ) @i -e acei c?ntreLi pro0esioni@ti pe care acum ,isericile @i1i angaJeaG ca uttr*ctions /=rinitU ;hurch -in &aston ?n 19 4 pentru " -olari anualE ) ?n $merica nu se au-e -e cele mai multe ori -rept Mc?ntare a comunitLiiN -ec?t un Ggomot stri-ent insuporta,il pentru ni@te urechi germane. /Drocese analoge p*r0i*+ @i ?n 6lan-a.E 2I9. =ot ast0el @i ?n 6lan-a, -up cum las s se ?ntre5a- -iscuLiile -in sinoa-e. /CeGi -eciGiile pri5in- armin-enul ?n colecLia R4ts5*,H+,U`, 1#9 @. a.E. 26 . %ste limpe-e c MRena@terea H)chiu+ui T)st*5)nt9 @i orientarea pietist spre anumite simLminte cre@tine antiestetice ?n art care ?@i au o,?r@ia ?n D)ut)ro;Is*i* @i ?n Ps*+5u+ CC tre,uie s 0i contri,uit la 0aptul c ur6tu+ a -e5enit o,iect al artei, iar re0uGul puritan -e a i-olatriGa 0ptura a a5ut @i el un cu5?nt -e spus. !ar amnuntele s?nt ?nc nesigure. ?n ,iserica roman moti5e -e cu totul alt natur /-emagogiceE au pro5ocat 0enomene aparent ?nru -ite ) e -rept ?ns c reGultatul artistic a 0ost cu totul altul. ;ine contempl S*u+ /i D*(i4 -e Rem,ran-t /?n MauritshuisE are impre sia c simte ?n mo- -irect 5igurosul e0ect al sensi,ilitLii puritane. Inspirata analiG a in0luenLelor culturale olan-eGe, ?n R)58r*n4t -e

par s se pun mai -egra, O Pi nu putem s le e5itm nici chiar pe cele ?n sluJ,a plcerii -ec?t a ne5oii. N ;ele trei surori -i5ine. N( Dier-eri -e 5reme. 2I2

;ari 8eumanii, contureaG pro,a,il ceea ce put)5 @ti acum -espre msura ?n care protestantismul ascetic i se pot atri,ui e0ecte poGiti5e, 0ertiliGatoare ?n art. 261. DreGenLa relati5 mai sla, a eticii cal5iniste ?n practica 5ieLii @i sl,irea spiritului ascetic ?n 6lan-a chiar la ?nceputul secolului al XCII1lea /congregaLionali@tilor engleGi re0ugiaLi ?n 6lan-a ?n 16 " nu le plcea insu0icientul repaus sa,atic al olan-eGilorE, culmin?nsu, stathu-erul Qre-eric *enric, @i 0orLa -e e4pansiune mai re-us a puritanismului olan-eG ?n general erau -eterminate -e o mulLime -e cauGe, imposi,il -e analiGat aici. ?n parte ele constau @i ?n or?n-uirea politic /uniune particularist -e ora@e @i pro5inciiE @i ?n mult mai sla,a 0orL militar /rG,oiul -e eli,erare 0usese -us ?n principal cu 8*nii $mster-amului @i cu armate -e mercenariK pre-icatorii engleGi ilustrau amestecarea lim,ilor la =urnul lui &a,ei, -?n- ca e4emplu armata olan-eGE. ?n 0elul acesta, gra5itatea luptei pentru cre-inL a 0ost lsat ?n mare msur ?n seama altora, ceea ce a implicat ?ns @i pier-erea participrii la put)r)* politic. ?n schim,, armata lui ;romYell, -e@i ?n parte recrutat cu 0orLa, a5ea sentimentul c este o armat -e c)t,0)ni# /Qire@te ?ns c este cu at?t mai caracteristic 0aptul c toc5*i *c)*st, armat @i1a 0i4at ?n program ?nlturarea o8+i1*ti(it,0ii ser5iciului militar, pentru c lupta este ?ng-uit numai spre gloria lui !umneGeu pentru o cauG ,ine -e0init ?n con@tiinL @i nu pentru capriciile unui principe. 6rganiGarea MimoralNO -up concepLia german tra-iLional a armatei engleGe a a5ut, istoric)/t) 5or,in-, la ?nceput moti5e 0oarte MmoraleN @i a 0ost o re5en-icare a unor sol-aLi nicio-at ?n5in@i, care a 0ost pus a,ia -up RestauraLie ?n ser5iciul intereselor ;oroanei.E !up o Jumtate -e generaLie -e la sinoa-ele -e la !or-recht ?i 5e-em ?n ta,lourile lui *als pe schutt)ri3)n;n olan-eGi, purttorii cal5inismului ?n perioa-a marelui rG,oi, comport?n-u1se ?ntr1un 0el 0oarte MpuLin asceticN. 2inoa-ele protesteaG mereu contra mo-ului lor -e 5iaL. ;onceptul olan-eG -e M-e0tig+eitN este un amestec -e Monora,ilitateN ,urgheG1 raLional @i -e con@tiinL -e stare patrician. Pi astGi ?nc atri,uirea locurilor ?n ,isericile olan-eGe -up criterii -e clas arat caracterul aristocratic al acestei concepLii. MenLinerea economiei ur,ane 0r?na in-ustria. %a cuno@tea un a5?nt aproape numai -atorit re0ugiaLilor @i, -e aceea, ?ntot-eauna numai temporar. ?n 6lan-a, e4act ca @i ?n alte prLi, a 0ost in aceea@i -irecLie e0icient asceGa laic a cal5inismului @i pietismului /inclusi5 ?n sensul pe care ?l 5om menLiona ime-iat, al Mo,iecti5ittii ascetice a economisiriiN, a@a cum mrtu1 rise@te >roen 5an Drinsterer ?n pasaJul citat la p. 2I9, nota 2" . 2I#

Qire@te c a,senLa aproape total a literaturii ,eletristice ?n 6lan-a cal5inist nu este o ?nt?mplare. !espre 6lan-a 5eGi -e e4emplu &us+en1*uet, %)t +*n4 (*n R)58r*n4t, tra-us @i ?n lim,a german @i e-itat -e 5on -er RoppE. ImportanLa religioGitLii olan-eGe ca Mo,ligati5itate ascetic a economisiriiN apare clar ?nc ?n secolul al XCIII1lea, -e e4emplu, ?n ?nsemnrile lui $l,ertus *aller. Dentru speci0icul Ju-ecrii artei ?n 6lan-a @i moti5ele sale, a se 5e-ea -e e4emplu ?nsemnrile auto,iogra0ice ale lui ;onst. *uUghens /scrise ?ntre 1629116#1E, ?n 6u- *ollan- 1"91. /7ucrarea -eJa citat a lui >roen 5an Drinsterer, !* %o++*n4) )t +'inf+u)nc) 4) C*+(in, 1"64, nu o0er nimic important pentru pro,lemele no*str)#: ) ;olonia 8ieuY18e-erlan- -in $merica era, -in punct -e 5e-ere social, o -ominaLie semi0eu-al -e MpatroniNK comercianLi care --eau capital cu ?mprumut @i, spre -eose,ire -e 8oua $nglie, era 0oarte greu s con5ingi Moameni mrunLiN s se a@eGe acolo. 262. 2 ne amintim cum autoritatea municipal puritan a ?nchis teatrul -in 2trat0or-1on1$5on ?nc pe timpul lui 2ha+espeare, interGic?n-u1i acestuia, ?n ultima perioa- a 5ieLii sale, @i @e-erea ?n acest ora@. /<ra @i -ispreLul lui 2ha+espeare 0aL -e puritani ies la i5eal cu orice prileJ.E ;hiar ?n 1HHH ora@ul &irmingham a respins cererea -e apro,are a 0uncLionrii unui teatru ca promo5?n- MleneaN @i, ca atare, 0iin- -untor comerLului /$shleU, p. 261, nota 2"9, op# cit#, p. H, "E. 26#. Pi aici este hotritor 0aptul c pentru puritan nu e4ista 4)c6t una -in -ouK 5oinLa lui !umneGeu sau 5anitatea omeneasc. !e aceea, pentru el nu puteau e4ista nici un 0el -e Ma-iaphoraN. !up cum am mai artat, poGiLia lui C*+(in ?n aceast pri5inL era cu totul altaK pentru el este in-i0erent ce se mn?nc, ce se ?m,rac etc, numai s nu urmeGe -e aici o ?nro,ire a su0letului -e ctre puterea lcomiei. 7i,ertatea 0aL -e MlumeN tre,uie s se mani0este ) la 0el ca @i la ieGuiLi ) prin in-i0erenL, ceea ce ?ns la ;al5in ?nseamn utiliGarea cu nepsare, 0r po0t a ,unurilor o0erite -e pm?nt /p. 4 9 @. urm. -in e-iLia original a lui Institutio Christi*n*) R)h1#:, un punct -e 5e-ere care, prin e0ectul su, era mai apropiat -e cel luteran -ec?t rigorismul epigonilor. 3.. ;omportarnentul Vua+erilor ?n aceast pri5inL este ,ine cunoscut. !ar chiar la ?nceputul secolului al XCII1lea comunitatea -e emigranLi -in $mster-am a 0ost rscolit timp -e un -eceniu -e 0urtuni 5iolente st?rnite -e plriile @i -e 5estimentaLia unei preotese /sa5uros -escris -e Con1r)1*tion*+is5 ofth) !*st ZWW O)*rs a lui !e4terE. ?nc 7an0or- arta, +oc# cit, c actuala tunsoare ,r,teasc 2I4

este aceea@i cu a Mcapetelor rotun-eN mult ,atJocorite @i, -e ase1 menea, c ironiGat 5estimentaLie ,r,teasc a puritanilor este ?n orice caG egal, ?n esenL, ?n ceea ce pri5e@te principiu+ care ?i st la ,aG, cu cea -e astGi. 26I. ?n aceast pri5inL, 5eGi aceea@i carte a lui Ce,len -eJa citatK Th) Th)orE of ?usin)ss Ent)rpris)# 266. Re5enim tot mereu la aceast pro,lem. Drin ea se e4plic enunLuri caK E()rE p)nnE, <hich is p*i4 upon Eours)+()s *n4 chi+; 4r)n *n4 fri)n4s 5ust 8) 4on) *s 8E 'o4's o<n *ppoint5)nt *n4 to s)r() *n4 p+)*s) hi5# >*tch n*rro<+E, or )+s) th*t thi)(ish c*rn*+ s)if <i++ +)*() 'o4nothin1* /&a4ter, op# cit, I, p. 1 ", JosE. ;riteriul esteK ceea ce este utiliGat ?n scopuri p)rson*+) este sustras ser5i ciului spre gloria lui !umneGeu. 26H. De ,un -reptate, se o,i@nuie@te s se aminteasc 0aptul /-e e4emplu, !oY-en, op# cit#: c ;romYell a sal5at -e la -istrugere ta,lourile lui Ra0ael @i Triu5fu+ +ui C)2*r 4) Mantegna, ?n timp ce ;arol al II1lea um,la s le 5?n-. !up cum se @tie, literatura na Lional engleG era pri5it -e societatea RestauraLiei cu rceal sau chiar cu ostilitate. In0luenLa Cersailles1ului era atotputernic la toate ;urLile. ) $,aterea -e la plcerile nechi,Guite ale coti-ianului ?n ceea ce pri5e@te in0luenLa lor asupra spiritului tipurilor celor mai ?nalte ale puritanismului @i a oamenilor trecuLi prin @coala lui este o pro,lem care nu poate 0i reGol5at ?n nici un caG ?n ca-rul acestui stu-iu. Washington Ir5ing /&race,ri-ge *ali, +oc# cit#: 0ormuleaG acest e0ect ?n o,i@nuita terminologie engleG ?n 0elul urmtorK it /li,ertatea politic, consi-er el, puritanismul, spunem noiE )(inc)s +)ss p+*E ofth) f*ncE, 8ut 5or) po<)r ofi5*1in*tion9O. $Junge s ne g?n-im la rolul sco0i)ni+or ?n @tiinL, literatur, ?n in5enLiile teh nice, ca @i ?n 5iaLa economic a $ngliei, ca s simLim c aceast 0or mulare puLin prea ?ngust atinge a-e5rul. ) $ici nu 5om 5or,i -e importanLa -eG5oltrii tehnicii @i a @tiinLelor empirice. !ar relaLia ca atare ?@i 0ace pretutin-eni apariLia ?n 5iaLa -e toate GileleK -e e4emplu pentru Vua+eri s?nt /-up &arclaUE r)cr)*tions permiseK 5iGitele la prieteni, citirea unor lucrri -e istorie, ).p)ri5)nt)+) 4) 5*t)5*tic, @i 4) fi2ic,, gr-inritul, -iscutarea unor ?nt?mplri -in a0aceri @i -in lume etc. ) ;auGa este cea -iscutat mai ?nainte. ( ?n@i5, 6rice ,nuL care este pltit pentru 5oi pentru copii @i prieteni tre1 ,uie s 0ie -at ca @i cum ar 0i o ?nt?lnire cu !umneGeu, ca @i cum ar tre,ui s17 ser5easc @i s17 mulLumeasctotul pe !umneGeu. 2upra5egheaG ?n-eaproape, cci alt0el egoismul carnal @i hoLesc nu1I 5a lsa nimic lui !umneGeu. N ! mai puLin importanL ?nchipuirilor imaginaLiei. @i mai mult putere 2II

26". 7ucru analiGat ?ntr1un moremarca,il ?n R)58r*n4t -e ;ari 8eumann, care ?n general tre,uie comparat cu o,ser5aLiile -e mai sus. 269. !e e4emplu, &a4ter, ?n locul citat mai sus, I, p. 1 ", Jos. 2H . ;0., -e e4emplu, ,ine cunoscuta -escriere a colonelului *utchinson /0rec5ent citat, -e e4emplu, la 2an0or-, op# cit, p. IHE ?n ,iogra0ia scris -e 5-u5a sa. !up ce Gugr5e@te toate 5irtuLile sale ca5alere@ti @i 0irea sa ?nclinat spre o 5iaL plin -e ,ucurii, ea scrieK M*e Yas Yon-er0ullU neat, cleanlU an- genteel in his ha,it, an- ha- a 5erU goo- 0ancU in it. ,ut h) +)ft o3H5erU earlU the Year1 ing o0 anUthing that Yas costlU.N( ) Qoarte asemntor este creionat ?n -iscursul 0une,ru la morm?ntul lui MarU *ammer Linut -e &a4ter / >orks of th) Pur# !3C., p. I##E i-ealul acelei puritane cu 5e-eri largi -espre lume @i cu o aleas cultur care era ?ns 0oarte econom ?n ceea ce pri5e@teK 1. timpul @i 2. cheltuielile pentru MceremoniiN @i -istracLii. 2H1. ?mi a-uc aminte ) alturi -e multe alte e4emple ) ?n mo- -eose,it -e un 0a,ricant cu succese e4traor-inare ?n a0aceri, care la ,tr?neLe a5ea o mare a5ere @i care, atunci c?n- me-icul i1a prescris pentru gra5a sa a0ecLiune -igesti5 consumul c?tor5a stri-ii pe Gi, numai cu greu s1a supus prescripLiei me-icale. De -e alt parte, consi-era,ilele -onaLii ?n scopuri -e ,ine0acere pe care le1a 0cut ?n timpul 5ieLii @i MgeneroGitateaN artau c este 5or,a nu5*i -e rm@iLe ale unei simLiri MasceticeN, care pri5e@te cu reGer5 consu5u+ propriei a5uLii ca pe un lucru ?n-oielnic -in punct -e 5e-ere moral, -eci nu era 5or,a -e nimic -e genul Ma5ariLieiN. 2H2. S)p*r*r)* atelierului, ,iroului, ?n general a Ma0aceriiN -e locuinLa pri5at ) a 0irmei -e nume ), a capitalului ?ntreprin-erii -e a5erea particular, ten-inLa -e a trans0orma ?ntreprin-erea ?ntr1un corpus 5Esticu59 /mai ?nt?i, cel puLin capitalul socialE se plasau toate pe aceast linie. CeGi, ?n aceast pri5inL, lucrarea mea %*n; 4)+s1)s)++sch*ft)n i5 "i+t)+*+t)r# 2H#. ?nc 2om,art ?n lucrarea sa D)r &*pit*+is5us /e-. IE atrsese atenLia ocaGional asupra acestui 0enomen caracteristic. =re,uie ?ns s Linem seam -e 0aptul c acumularea -e a5eri ?@i are o,?r@ia ?n -ou iG5oare psihologice 0oarte -i0erite. Drimul iG5or 5ine -in timpuri str5echi @i1@i gse@te e4presia ?n 0un-aLii, ,unuri -e O plcut %l era ?n minunat -e ?ngriJit, @i comportament @i curat toate -o5 -eau imaginaLie. -ar a renunLat 0oarte -e5reme s poarte ?m,rcmintea care e scump. N ;orp mistic, lucru secret. 2I6

0amilie, 0i-ei comisuri etc. la 0el sau ?nlr1un mo- mai pur @i mai clar ?n -orinLa -e aceea@i natur -e a muri ?mpo5rat cu mari a5eri materiale @i, mai ales, -e a asigura continuarea Ma0aceriiN chiar @i ?nclc?n- interesele maJoritLii copiilor mo@tenitori. ?n *c)st) situa/ii este 5or,a, pe ling -orinLa -e a1@i asigura o 5iat i-eal -incolo -e moarte, @i -e a conser5a sp+)n4or f*5i+i*)', a-ic -e o 5anitate gener?n- o personalitate e4tins a ?ntemeietorului, ?n orice caG este 5or,a ?n 0on- -e scopuri egocentrice. 8u tot ast0el stau lucru1 rile cu acel moti5 M,urgheGN cu care a5em -e1a 0ace aici. 2truie ?naintea noastr preceptul asceGei MrenunL, renunLN ) schim,at ?ntr1un sens poGiti51capitalistK Mtre,uie s c?@tigi, s c?@tigiN ) pur @i mo-est ?n ncraLionalitatea sa, ca un 0el -e imperati5 categoric. 8umai gloria lui !umneGeu @i -atoria proprie, nu 5anitatea omului, s?nt la puritani mo,ilul, iar *st,2i numai -atoria 0aL -e Mpro0esieN. ;ui ?i 0ace plcere ilustrarea unei i-ei prin consecinLa e4trem n1are -ec?t s1@i aminteasc -e acea teorie a unor miliar-ari americani c miliar-ele -o,?n-ite nu tre,uie lsate mo@tenire copiilor, pentru ca ace@tia s nu 0ie lipsiLi -e ,ine0acerea moral -e a tre,ui s munceasc @i s c?@tigc singuri. Ast,2i pro,a,il acest principiu a -e5enit un ,alon -e spun MteoreticN. 2H4. =re,uie su,liniat -in nou c *c)st lucru este ultimul moti5 religios important /alturi -e i-eile pur ascetice ale morti0icrii crniiE, ceea ce apare ?n mo- e4trem -e limpe-e la Vua+eri. 2HI. &a4ter AS*ints' E()r+# R)st 12E o respinge e4act cu moti 5ele o,i@nuite ale ieGuiLilorK trupul tre,uie s primeasc ceea ce i se cu5ine, alt0el -e5enim ro,ul lui. 2H6. $cest i-eal preGent ?n special la Vua+eri apare clar ?n prima lor epoc -e -eG5oltare, -up cum a artat ?n punctele sale esenLiale ?nc Weingarten ?n ale sale En1+isch) R)(o+utionskirch)n# $naliGa amnunLit a lui &arclaU, op# cit#, p. I19 @. urm., p. I##, a pus 0oarte limpe-e ?n e5i-enL acest lucru. =re,uie e5itateK 1. 5ani tatea trupeasc, a-ic orice ostentaLie, orice tinichele sclipitoare @i 0olosirea unor lucruri care s?nt lipsite -e orice scop pr*ctic sau care s?nt apreciate numai -in cauGa raritLii lor /a-ic tot -in 5anitateE. 2. utiliGarea nescrupuloas a a5erii, cum ar 0i cheltuielile 4ispropor0io n*t) 0aL -e ne5oile -e su,GistenL @i crearea -e reGer5e pentru 5iitor, pentru ne5oi minore. hua+erul era -eci, ca s Gicem a@a, Mlegea utilitLii marginaleN am,ulant. "o4)r*t) us) of th) cr)*tur) este permis ?ntru totul, 6n sp)ci*_ a-miL?n-u1se preLuirea calitLii @i O ?trlucirea familiei. 2IH

soli-itLii sto0elor etc, at?ta timp c?t acest lucru nu -ucea la (*nitE# ;0. ?n toate aceste pri5inLe "or1)n8+*tt fur 1)8i+4)t) !)s)r, 1"46, nr. 216 @. urm. /?n specialK &o5fott un4 So+i4itPt 4)r Stoff) 8)i 4)n Tu,k)5, c0. 2chnec+en,urger, Hor+)sun1)n, p. 96 @. urm.E 2HH. $m mai spus c *ici nu a,or-m pro,lema -eterminrii -e clas a mi@crilor religioase /pe aceast tem 5eGi stu-iile -espre Metica economic a religiilor uni5ersaleNE. !ar pentru a o,ser5a c &a4ter, -e e4emplu, la care recurgem -e pre0erinL, nu pri5ea prin Mochelarii ,urgheGieiN -in acea 5reme, aJunge s a5em ?n 5e-ere 0aptul c @i la el, ?n or-inea pro0esiilor plcute lui !umneGeu, -up pro0esiile @tiinLi0ice 5ine hus8*n45*n @i a,ia p) ur5, 5*rin)rs, c+o; thi)rs, 8ooks)++)rs, t*i+ors' etc, ?ntr1 o ?n@iruire pestriL. ;hiar @i 5*rin)rs menLionaLi /?ntr1un mo-estul -e caracteristicE s?nt poate consi-eraLi ?n aceea@i msur pescari, ca @i cor,ieri. ) ;u totul alt0el s?nt interpretate ?n aceast pri5inL multe enunLuri -in W T*+5u4# ;0, -e e4emplu, la 1 Wiinsche, ?*8E+# T*+5u4, II , p. 2 , 21, preceptele, e -rept, nu necontra-ictorii ale ra,inului %leaGar, toate a5?n- sensulK comerLul este mai ,un -ec?t agricultura. /Dartea inter me-iar, II 2, p. 6", cu pri5ire la in5estiLiile -e capital recoman-a ,ileK 13# ?n pm?nt, 13# ?n mr0uri, 13# ca ,ani -isponi,ili.E Dentru cei a cror con@tiinL cauGal nu este satis0cut 0r o interpretare economic /MmaterialistN, -up cum, -in pcate, se mai spuneE, 0ac o,ser5aLia c eu consi-er c in0luenLa -eG5oltrii economice asupra soartei i-eilor religioase este 0oarte important @i mai t?rGiu 5oi ?ncerca s preGint mo-ul ?n care ?n caGul nostru au e5oluat relaLiile @i procesele -e a-aptare reciproc. 8umai c i-eile religioase nu pot 0i pur @i simplu 4)4us) -in MeconomieN, ci s?nt ) @i ?n aceast pri5inL nu se pot intro-uce nici un 0el -e corecti5e ), +* r6n4u+ +or, cele mai puternice elemente mo-elatoare ale Mcaracterelor populareN @i1@i poart ?n interiorul lor legile proprii @i puterea coerciti5. Iar -i0erenLele c)+) 5*i i5port*nt), cele -intre lutera1nism @i cal5inism, s?nt -eterminate pre-ominant po+itic, ?n msura ?n care momentele e4trareligioase Joac 5reun rol. 2H". $cest lucru ?l are ?n 5e-ere %-. &ernstein, atunci c?n-, ?n stu-iul su citat mai sus spune /pp. 6"1 @i 62IEK,$sceGa este o 5ir tute ,urgheGN. ;onsi-eraLiile sale -in pasaJul citat s6nt c)+) 4in0ii ?n care s?nt sugerate aceste cone4iuni importante. !oar c aceast cone4iune este mult mai cuprinGtoare -ec?t ,nuie@te el. ;ci O Qermier, marinari, 0a,ricZn- -e sto0e, 5?nGatori -e ciLi, croitori. 2I"

hotr?toare nu a 0ost simpla acumulare a capitalului, ci raLionali1 Garea ascetic a ?ntregii 5ieLi pro0esionale. ?nc !oUle a su,liniat clar, re0eritor la coloniile americane, opoGiLia -intre nor-ul puritan, un-e -atorit McoerciLiei ascetice a economisiriiN a e4istat ?ntot-eauna un capital care se cerea in5estit, @i situaLia -in su-. 2H9. !oUle, Th) En1+ish in A5)ric*, 5oi. II, cap. I. %4istenLa unor 0ierrii /164#E, a unor post5arii /16I9E pentru piaL /@i -e alt0el @i marea ?n0lorire a me@te@ugurilorE ?n 8oua $nglie ?n prima generaLie -up ?ntemeierea coloniei au 0ost, -intr1un punct -e 5e-ere strict economic, anacronisme @i s1au -eose,it iG,itor -e situaLia -in su-, la 0el ca @i -e Rho-e ?s lan-, necal5inist @i ,ene0i ciin- -e o total li,ertate a con@tiinLei. ?n ciu-a 0aptului c a5ea un port e4celent, ?nc ?n 16"6 ?n raportul -at -e Co()rnor *n4 Counci+ se scriaK Th) 1r)*t o8struction conc)5in1 tr*4) is th) <*nt of5)r; ch*nts *n4 5)n of consi4)r*8+) Est*t)s *5on1st us9* /$rnol-, %ist# of th) St*t) of R# 3., p. 49 E. 8u ?ncape nici o ?n-oial c la acest lucru a contri,uit constr?ngerea -e a in5esti -in nou capitalul eco nomisit e4ercitat -e limitarea puritan a consumului. 7a aceasta s1a a-ugat -isciplina ,isericeasc -e care nu ne 5om ocupa aici ?nc. 2" . 2igur c aceste cercuri s1au re-us rapi- ?n 6lan-a, -up cum se -emonstreaG ?n -escrierea lui &us+en1*uets A+oc# cit, 5oi. II, cap. II @i ICE. =otu@i >roen 5an Drinsterer spune A%*n48# 4# ')sch#, 5. h. C, e-. a #1a, g # # ) nota, p. 2I4EK 7D) N)4)r+*n4)rs ()rkoop)n ())+ )n ()r8ruik)n <)ni199, ?nc -espre perioa-a -e 4up, Dacea -in West0alia. 2"1. Dentru $nglia, -e e4emplu, ?n 0a5oarea acestei i-ei ple -eaG o petiLie a unui no,il regalist citat -e Ran+e ?n En1+isch) ')schicht), IC, p. 19H, ?n care, -up intrarea lui ;arol al Il1lea ?n 7on-ra, se cerea interGicerea prin lege a achiGiLionrii -e mo@ii -e ctre capitalul ,urgheG, care ast0el urma s 0ie 0orLat s se orienteGe numai spre comerL. 2tatutul MregentuluiN olan-eG se -esprin-ea ca MstatutN -e patriciatul ,urgheG -in ora@e prin cumprarea 5echilor mo@ii ale ca5alerilor. /CeGi ?n aceast pri5inL pl?ngerea -in 16I2, potri5it creia regenLii ar 0i mai mult rentieri @i nu oameni -e a0a ceri,O pl?ngere conLinut ?n Qruin, Ti)n 3*r)n uit 4)n t*chti13*ri1)n oor+o1#: % -rept c aceste cercuri nu au a5ut nicio-at o mentalitate riguros cal5inist. Iar pasiunea notorie a cercurilor largi ale ,urgheGiei ( Marea pie-ici re0eritoare la comerL este lipsa negustorilor @i oamenilor _ situaLie ,un printre noi. N 6lan-eGii consum puLin @i 5?nmult. 2I9

olandeze n a -oua Fumtate a secolului al XCll(lea pentru titluri aristocratice este su0icient pentru a arta c, cel puLin ?n *c)*st, perioa-, -eose,irea -intre situaLia -in $nglia @i cea -in 6lan-a se poate accepta numai cu pru-enL. $ici 0orLa posesiunii unor ,ani mo@teniLi a 0r?nt spiritul ascetic. 2"2. $chiGiLionarea pe scar mare a mo@iilor engleGe -e ctre capitalul ,urgheG a 0ost urmat -e o epoc -e prosperitate a agricul turii engleGe. 2"#. 7an-lorGii anglicani au re0uGat a-eseori p?n ?n secolul acesta s accepte noncon0ormi@tii -rept aren-a@i. /?n preGent, am,e le parti-e con0esionale au un numr apro4imati5 egal -e mem,ri, ?nainte, noncon0ormi@tii au 0ost ?ntot-eauna ?n minoritate.E 2"4. De ,un -reptate atrage atenLia *. 7c5U /?n recent aprutul stu-iu -in Archi( f# So2iu+<iss#, 46, p. 6 I @. urm.E c Mtrsturile -e caracterN ale poporului engleG, -e-use -in numeroase caracteristici parLiale, ar pre-ispune acest popor la acceptarea unui )thos ascetic @i a unor 5irtuLi ,urgheGe, 5*i pu0in -ec?t alte popoare. 6 po0t -e 5iaL 5iguroas @i primar a 0ost /@i esteE principala trstur a sa. Duterea asceGei puritane -in timpul -ominaLiei sale se mani0est tocmai prin uluitoarea msur ?n care aceast trstur -e caracter a 0ost 5o4)r*t, la a-epLii si. 2"I. Re5ine mereu @i ?n preGentarea lui !oUle. ?ntot-eauna ?n ati tu-inea puritanilor moti5ul religios a a5ut un e0ect hotr?tor /0ire@te nu ?ntot-eauna sin1ui(+ hotr?torE. Mutarea gentlemenilor ?n Mana1 chussets, chiar @i a unei camere a lorGilor cu no,ilime ere-itar, colonia /su, con-ucerea lui WinthropE era gata s1o a-mit, cu con4i 0i* c* 1)nt+)5)nii s se alture ,isericii. Dentru a se menLine 4isci p+in* conf)sion*+, se urmrea caracterul ?nchis al coloniei /8eY *ampshire @i MZine au 0ost coloniGate -e mari negustori anglicani, care au ?ntemeiat uria@e cresctorii -e 5ile. $ici legtura social era 0oarte sla,E. ?nc ?n 16#2 s1au auGit pl?ngeri la a-resa Mlcomiei -e pro0itN a locuitorilor 8oii $nglii /5eGi, -e e4emplu, Wcc-cns, Eco no5ic *n4 Soci*+ %istorE of N)< En1+*n4, I, p. 12IE. 2"6. $cest lucru ?l su,liniaG ?nc DettU, op# ci+#, @i toate sursele contemporane 0r e4cepLie 5or,esc ?n special -e s)ct*n0ii puritaniK ,apti@ti, Vua+eri, menoniLi, ca 0iin- o ptur ?n parte lipsit -e miJ loace, n parte o 5ic, 8ur1h)2i) capitalist @i ?i opun at?t aristocraLiei marilor negustori, ct i aventurierilor financiari. @ar tocmai din aceast ptur 5ic capitalist i nu din rndurile marilor financiari: mo1 nopoliti, furnizori de stat, creditori ai statului, ntreprinztori colo niali, pro5ot)rs etc, a pro5enit ceea ce era c*r*ct)ristic capitalismului 26

occi-entalK organiGarea ,urghcG1 pri5at1capitalist a acti5itLii lucra1 ti5e. /CeGi, -e e4emplu, <n53in, In4ustri*+ Or1*ni2*+ion in th) Ma*F *n4 MU* C)nturi)s, 7on-on, 1914, p. 196 @. urm.E. $cest contrast era ,ine cunoscut contemporanilor, c0. ?n acest sens Dar+er, Discours) Conc)rnin1 Purit*ns, -in 1641, un-e se e4prima opoGiLia at?t 0aL -e creatorii -e proiecte 5ane c?t @i 0aL -e curteni. 2"H. CeGi ?n ceea ce pri5e@te mo-ul ?n care s1a mani0estat acest lucru ?n politica DennsUl5aniei ?n secolul al XCIII1lea @i ?n special ?n timpul rG,oiului pentru in-epen-enLK 2harpless, A Tu*k)r E.p)ri5)nt in 'o()55)nt, Dhila-elphia, 19 2. 2"". !)h)n >cs+)Es, -e 2outheU, cap. 29. %l mi1a 0ost in-icat ?ntr1o scrisoare a pro0. $shleU /191#E, cci eu n u l cuno@team. %. =roeltsch /cruia i l1am comunicat ?n acest scopE 11a citat ocaGional. 2"9. Recoman- ca pasaJul s 0ie citit -e toLi cei care astGi se 5or mai in0ormaLi @i mai ?nLelepLi cu pri5ire la aceste lucruri -ec?t ?n@i@i con-uctorii @i contemporanii acelor mi@cri care, -up cum se 5e-e, @tiau 0oarte precis ce 0ceau @i ce puneau ?n pericol. % ?ntr1a-e5r inaccepta,il proce-eul a-optat -e unii -in criticii mei -e a contesta cu at?ta aroganL 0apte incontesta,ile @i p?n acum -e nimeni contestate, pe care m1am limitat s le e4amineG -in punctul -e 5e-ere al unor 0orLe motrice luntrice, a@a cum -in pcate s1a ?nt?mplat. ?n secolul al XCII1lea nimeni nu a pus 5reo-at la ?n-oial aceste legturi /c0. @i ManlcU, surrEofYcUr ).*55)4, 1669, p. 1#HE. De l?ng scriitorii mo-erni citaLi mai sus, le1au tratat ca pe ce5a -e la sine ?nLeles poeLi precum *. *cine @i Keats, ca @i repreGentanLi ai @tiinLei cum s?nt MacauleU, ;unningham, Rogers sau scriitori ca MattheY $rnol-. !in literatura cea mai nou 5eGi $shleU, ?ir5in; 1h*5 In4ustrE Rui4 Co55)rcc /191#E, care la timpul su mi1a e4primat totalul acor- printr1o scrisoare. ;0. ?n legtur cu ?ntreaga pro,lem stu-iul lui *. 7c5U cilat la p. 26 , ?n nota 2"4. 29 . ; ?nc la puritanii 5remurilor clasice acelea@i lucruri erau -e la sine1?nLclese esie ilustrat 0oarte ,ine -e 0aptul c la &unUan $3r. "on)E;!o() argumenteaG 0r ?nconJurK Meste permis s -e5ii religios p)ntru * 4)()ni 8o1*t, -e e4emplu, pentru a Li spori clien telaN, cci este in-i0erent 4) c) ai -e5enit religios /p. 114 -in e-iLia =auchnitGE. 291. !e0oe era un noncon0ormist Gelos. 292. Pi ?pener #<&eol. ,edenDcn, +oc# cit#, pp. . 3 @. urm., . :, .0 . urm.$ consider profesiunea de comerciant ca fiind plin de ispite i de capcane, lotui, la o ntrebare d urmtoarea e=plicaie: )mi face plcere s vd c, n ceea ce privete comerul, bunul 35

amic nu are nici un 0el -e scrupule, ci ?l recunoa@te ca pe un mo- -e 5iaL, ceea ce @i este, pentru ca s a-uc 0oloase omenirii @i ca atare, s se practice iu8ir)* potri5it 5oinLei lui !umneGeu.N In mai multe locuri aceast a0irmaLie este susLinut mai ,ine cu argumente mercantiliste. $tunci c?n- 2pener caracteriGeaG uneori ?ntr1un spirit per0ect luteran -orinLa -e ?m,ogLire con0orm cu I. =im. 6, " @i 9 @i in5oc?n-u11 pe Isus, fiu+ +ui Sir*h /5eGi mai susE -rept principal curs care tre,uie ?n-eprtat @i a-opt punctul -e 5e-ere al MhraneiN ATh)o+# ?)4#,(oI# III, p. 4#I, susE, el ?l atenueaG, pe -e alt parte, re0erin-u1se la sectanLii prosperi care totu@i triesc ?n cucernicie /p. 244, nota 2##E. Pi pentru el ,ogLia ca )f)ct al unei munci pro0esionale harnice i se pare ne5ino5at. ;a urmare a in0luenLei luterane, acest punct -e 5e-ere este mai puLin consec5ent -ec?t cel al lui &a4ter. :0. &a4ter, +oc# cit#, II, p. 16, atrage atenLia s nu 0ie angaJaLi ca Mser5antsN Mhea5U, 0legmati+, sluggish, 0leshlU, sloth0ul personsN( @i recoman- s se pre0ere Mgo-lU ser5antsN((, nu numai pentru c Mungo-lU ser5antsN ((( ar 0i simpli MeUe1ser5antsN((((, ci, mai ales, pentru c Ma trulU go-lU ser5ant Yill -o all Uour ser5ice in o,e1 -ience to 'o4, *s if'o4 hi5s)+fh*4 8i4hi5 4o icON(N. ?n schim,, alLii ar 0i ?nclinaLi Mto ma+e no great 5*tt)r of consci)nc) of i0O((((N. Pi in5ers, la muncitor semnul caracteristic al graLiei nu este mrturisirea e4terioar a religiei, ci Mthe conscience to -o their -utU (N(. 2e o,ser5 c aici interesele lui !umneGeu se inter0e reaG ?n mo- suspect cu cele ale patronilorK p?n @i 2pener /Th)o+# ?)4#, III, p. 2H2E, care ?n alte locuri ?n-eamn struitor oamenii sa @i lase ti5p pentru a se g?n-i la !umneGeu, consi-er ca ce5a -e la sine ?nLeles c muncitorul tre,uie s se mulLumeasc cu un minimum -e timp li,er /chiar @i -uminicaE. ) De ,un -reptate, unii autori engleGi i1au numit pe imigranLii protestanLi Mpionieri ai muncii cali0icateN. CeGi @i -o5eGile lui *. 7e5U. Di) 'run4! 4)s okono5# !i8)r*+is5us, p. I#. :.. CeGi analogia -intre pre-estinarea Mne-reaptN -up crite riile omene@ti numai a unora @i repartiLia ,unurilor tot atZt -e ne-reapt, * -ersoane masive, flegmatice, apatice, obeze, trndave. * ?ervitori cucernici. *** ?ervitori necucernici. ** ?ervitori care supraveg&eaz. *S* +n servitor cu adevrat pios va face totul ascullnd de @umnezeu, ca i cumfi@umnezeu nsui l(ar rugat s te serveasc. ****** nu fac din asta o ? mare problem de contiin. ******* "ontiina de a( i face datoria. 262

-ar tot at?t -e 5oit -e !umneGeu, -e e4emplu, la *oorn,ee+, +oc# cit#, 5oi. I, p. 1I#. De l?ng aceasta, -e e4emplu, la &a4ter, op# cit#, I, p. #" , srcia este a-eseori simptomul unei lene5ii pctoase. 29I. Pi =h. $-ams A>orks of th) Pur# Di(#, p. 1I"E este -e prere c !umneGeu las pro,a,il at?Lia oameni sraci, pentru c, -up c?te @tie el, ei nu ar putea 0ace 0aL ispitelor pe care le a-uce cu sine ,ogLia. ;ci mult prea -es ,ogLia alung religia -in su0letul omului. 296. CeGi mai sus pp. 246124H, nota 2#9, @i cartea lui *. 7e5U citat acolo. %4act acela@i lucru este rele5at ?n toate -escrierile /-e e4emplu, -e ManleU, pentru hughenoLiE. 29H. 7ucrri asemntoare nu au lipsit nici -in $nglia. $colo se situeaG, -e e4emplu, @i acel pietism care, continu?n- S)rious C*ii /1H2"E al lui &a4ter, a propo5-uit s,r,ci*, castitatea @i, iniLial, iGo larea -e lume. 29". $cti5itatea lui &a4ter ?n comunitatea -in Ki--erminster care ?n momentul sosirii sale era ?n pragul -estrmrii este unic ?n ceea ce pri5e@te succesul ?n istoria asistenLei spirituale @i ?n acela@i timp un e4emplu tipic pentru 5o4u+ ?n care asceGa a 0ormat masele pentru munc sau, ?n lim,aJ mar4ist, pentru pro-ucLia -e Mplus5a1 loareN @i care, pur @i simplu, a 0cut posi8i+, 5alori0icarea ei ?n raportul capitalist -e munc /in-ustria casnic, LestoriaE. $cesta este raportul cauGal general. !in punctul -e 5e-ere al lui &a4ter, a pus ?nca-rarea cre-incio@ilor si ?n angrenaJul capitalismului ?n sluJ,a intereselor sale etice @i religioase. !in punctul -e 5e-ere al -eG5oltrii capitalismului, acestea -in urm au acLionat ?n ser5iciul -eG5oltrii MspirituluiN capitalist. 299. Pi ?nc ce5aK $5em tot -reptul s a5em reGer5e ?n pri5inLa M,ucurieiN pe care i1o pro-uceau me@te@ugarului me-ie5al o,iectele create -e el, ca agent psihologic, lucru -e care se 5or,e@te at?ta. 2igur c un grunte -e a-e5r e aici. ?n orice caG ?ns@i asceGa a 1o+it munca -e acest 0armec laic, astGi nimicit pentru tot-eauna -e capitalism @i 11a orientat spre lumea -e -incolo. Munca pro0esional c* *t*r) este 5oit -e !umneGeu. ;aracterul impersonal al muncii -in Giua -e astGiK o,scuritatea ei @i lipsa oricrei ,ucurii prileJuite -e ea pri5it -in punctul -e 5e-ere al in-i5i-ului este ?nc trans0i gurat -in punct -e 5e-ere religios. In epoca apariLiei sale, capita lismul a5ea ne5oie -e muncitori -ispu@i s 0ie utiliGaLi ?n economie, -e -ragul con/tiin0)i# $stGi capitalismul -omin societatea @i nu mai are ne5oie -e recompense cere@ti pentru a1i constr?nge pe mun citori s munceasc. 26#

# . ?n pri5inLa acestor contra-icLii @i e5oluLii, 5eGi *. 7e5U ?n cartea citat anterior. $titu-inea pro0un- ostil monopolismului, caracteristic $ngliei, a opiniei pu,lice s1a nscut -in punct -e 5e-ere istoric -in unirea luptei pentru puterea po+itic, ?mpotri5a ;oroanei ) Darlamentul cel lung i1 a e4clus pe monopoli@ti -in r?n-urile sale ) cu moti5ele etice ale puritanismului @i cu interesele economice ale capitalismului ,urgheG mic @i miJlociu ?mpotri5a magnaLilor 0inanciari -in secolul al XCIl1Iea. Th) D)c+*r*t ion of th) $m=U-in 2 august 16I2, precum @i petiLia le5cllcrilor -in 2" ianuarie 16I# cer, ?n a0ar -e ?nlturarea acciGelor, 5milor, impo Gitelor in-irecte @i intro-ucerea unei sin1+) tu. pe )st*t)s', -eci fr)c tr*c+)9, a-ic ?nlturarea oricror ?ngr-iri monopoliste ale comer Lului ?n interior @i e4terior, consi-er?n-u1le -rept ?nclcri ale -rep turilor omului. =ot ast0el @i Mmarele protestN. # 1. CeGi ?n aceast pri5inL *. 7c5U, Okon# !i8)r*+#, p. I1 @. urm. # 2. Qaptul c acele componente ale cror r-cini religioase nu au 0ost cercetate aici, ?n speL enunLulK .MhonestU in the ,est policUN /e4plicaLia -at -e Qran+lin cr)4itu+ui: s?nt -e origine puritan aparLine unui conte4t ?ntruc?t5a -i0erit /5eGi ?n aceast pri5inL stu -iul urmtorE. $ici ne 5om mulLumi s re-m -oar urmtoarea o,ser5aLie a lui 9.!. RoYntrec /hua+erism, P*st *n4 Pr)s)nt, p. 9I36E asupra creia mi1a atras atenLia %-. &ernsteinK M[s it merelU a coin1 ci-ence, or is it a conseVuence, that the lo0tU pro0ession o0 spiritual1 itU ma-e ,U the Qrien-s has gonc han- in han- Yith shreY-ncss antact in the transaction o0 mun-ane a00airsS Real pictU 0a5ours the success o0 a tra-er ,U insuring his integritU, an- 0ostering ha,its o0 pru-ence an- 0orethoughtK ) important iteins in o,taining that stan-ing an- cre-it in the commercial Yorl-, Yhich are reVuisitc 0or the stea-U accumulalion o0 Yealth. .............................../CeGi stu-iul urmtorE. M;instit ca un hughenotN era ?n secolul al XCII1lea o e4presie la 0el -e pro1 5er,ial ca onestitatea olan-eGilor pe care a a-mirat1o 2ir W. =emple ( 6 singur ta4 pe proprietate. N ;omerL li,er. (N %ste -oar sau o consecinL 0aptul o ccoinci-enL pro0esiunile ?nalte ale spiritualitLii ?n-eplinite -e prieteni au mers m?n1n m?n cu @iretenia @i tactul ?n a-e5rat tranGacLii -e a0aceri lume@tiS Dietatea 0a5oriGeaG succesul unui comerciant, asigur?n-u1i integritatea stimul?n0ormarea unor o,iceiuri -e@i pru-enL @i cumptareK ) puncte importante ?n o,Linerea acelui statut @i cre-it ?n lumea comercial care s?nt necesare pentru o acumulare constant -e a5eri. 264

@i, un secol ti i t?rGiu, aceea a engleGilor, ?n comparaLie cu conti1 nentalii, care nu trecuser prin aceast @coal clic. # #. &ine analiGat ?n Co)th), -e &iclschoYs+U, 5oi. II, cap. 1". ;?t pri5e@te e5oluLia McosmosuluiN /tiin0ific, o i-ee ?nru-it este e4primat @i -e Win-el,an- la s0ir@itul lucrrii sale ?+iit)2)it 4)r 4)utsch)n Phi+osophi) /5oi. 11 -in ')sch# 4# n)u)r)n Phi+osophi):# # 4. Suints' E()r+*stini- R)st# cap. XII. # I. ,9M1ar putea oare ,tr?nul cu cei HI -e -olari ai si pe an s se retrag -in a0aceriS ) 8uX QaLa-a magaGinului tre,uie e4tins cu 4 -e picioare. !e ceS ) Th*t 8)*ts )()rrthin1*, Gice el. ) 2eara, c?n- soLia @i 0iicele 0ac lectur ?n comun, el t?nJe@te s se culce, -uminica se uit la ceas -in cinci ?n cinci minute, a@lept?ns0?r@itul GileiK ce e4istenL ratatXN $st0el @i1a reGumat ginerele /emi grat -in >ermania` al unui 4r(;1ooi+; nu5 -e 0runte -intr1un ora@ -e pe malul r?ului 6h io opinia asupra acestuia -in urm, o opinie pe care M,lr?nulN, la r?n-ul su. 0r ?n-oial c ar 0i consi-erat1o total lipsit -e sens @i un simptom al lipsei -e energie tipic german. # 6. ;hiar @i aceast remarc /rmas aici neschim,atE ar tre,ui s 0i putut arta lui &rentano _3_'c\ cit#: c, nicio-at n1am pus la ?n-oial importanLa 4) sin) st,t,to*r) a acestuia. Recent &orins+i su,liniaG -in nou cu putere. ?n Ahh*n4+# 4)r "iinch)n)r Ak# 4)r >iss## 1919, c nici umanismul nu era ..raLionalismN pur# # H. 8u -e aceast pro,lem, ci -e Re0orm ?n general, ?n spe cial -e cea a lui 7uther, se ocup -iscursul aca-emic al lui &eloYK Di) rs*ch)n 4)r R)fonn*tion /Qrei,urg. 1916E. Dentru tema tratat aici. mai ales pentru contro5ersele pe care Ie1a pro5ocat acest stu-iu, amintim lucrarea lui *ermelin+, R)to55tion un4 ')1)n; r)fonn*tion, care ins se re0er in primul r?n- la alte pro,leme. # ". ;ci stu-iul -e mai sus s1a re0erit ?n mo- intenLionat numai la relaLiile ?n care o in0luenL a unor conLinuturi -e con@tiinL reli gioase asupra 5ieLii culturale MmaterialeN este ?ntr1a-e5r in-u,i ta,il. 8imic nu ar 0i 0ost mai u@or -ec?t -e a se merge mai -eparte ctre o MconstrucLieN 0ormal care s 4)4uc, logic -in raLionalismul protestant tot ce este McaracteristicN culturii mo-eme. !ar pre0erm s lsm asemenea lucruri pe scama acelui tip -e -iletanLi care cre?ntr1o Munitate psihosocialN @i ?n posi,ilitatea -e a o re-uce la o sin1ur, 0ormul. ) 2 mai o,ser5m c, 0ire@te, perioa-a .i3J3e1 rio*r, e5oluLiei pe care am analiGat1o aici a -eG5oltrii capitaliste a 0ost pr)tutin4)nico-eterminat -e pe toate. al?t inhi,itoare, in0luenLeK cre@tine, O $sta le in 26I

c?t @i sti5u+*to*r)# 8atura lor 5a 0i -eG,tut ?ntr1un alt capitol. !e alt0el nu este sigur -ac -intre pro,lemele creionate mai sus una sau alta 5a mai putea 0i -iscutat ?n ca-rul *c)st)i re5iste, -at 0iin- pro1 0ilul ei. De mine nu m atrage ?ntr1o msur prea mare scrierea unor crLi stu0oase care s1ar spriJini at?t -e mult, cum ar 0i caGul aici, pe lucrrile altora /teologice @i istoriceE. /7as aici aceste propoGiLii nes1 chim,ate.E ) Dentru tensiunea -intre i-ealul -e 5iaL @i realitate ?n Mperioa-a capitalismului timpuriuN 4in*int)* Re0ormei, 5eGi 2trie-er, Stu4i)n 2ur ')schictit) 4)r k*pit*+ist# Or1*nis*tions;for5)n /1914E, cartea a Ii1a /@i contra scrierii lui Keller citat mai ?nainte @i utiliGat -e 2om,artE. # 9. >sesc c aceast propoGiLie @i o,ser5aLiile @i remarcile ime-iat anterioare ar 0i 0ost su0iciente pentru a se e4clu-e orice ne?nLelegere ?n pri5inLa scopului pe care a 5rut s11 realiGeGe acest stu-iu @i nu gsesc nici un 5oti( p)ntru un *4*os# ?n locul continurii -irecte intenLionate la ?nceput, ?n sensul programului -e mai sus, m1 am -ecis, ?n parte -in moti5e nepre5Gute @i ?n special -in cauGa apariLiei lucrrii lui %. =roeltsch So2i*++)hr)n 4)r christ+ich)n &irch)n /?n care multe -in cele ce a@ 0i 5rut eu s -iscut s?nt tratate ?ntr1un mo- -e care eu, ca neteolog, n1a@ 0i 0ost ?n stareE, -ar ?n parte @i pentru a eli,era acest stu-iu -e iGolare @i a11 integra ?n ansam,lul -eG5oltrii culturale, s pun pe h?rtie mai ?nt?i reGultatele unor stu-ii comparati5e, pri5in- corelrile u3Ji5ersa31istorice -intre religie @i societate. $cestea urmeaG aici. %le s?nt prece-ate -e un scurt stu-iu ocaGional -e e4plicare a conceptului -e MsectN utiliGat mai sus @i ?n acela@i timp -e e4punere a importanLei concepLiei puritane cu pri5ire la 8is)ric, pentru spiritul capitalist al epocii mo-erne.

(%OTESTA9T4S6 4 CA(4TA,4S6

D)/i *u tr)cut p)st) UW 4) *ni 4) +* 5o*rt)* s*, "*. >)8)r )st) consi4)r*t unu+ 4intr) 5*rii 16n4itori cont)5por*ni, unii ).)1)0i n))2it6n4 s,;M pri()*sc, 4r)pt c)+ 5*i 5*r) socio+o1 *+ tuturor ti5puri+or# Cont)5por*n)it*t)* +ui >)8)r nu 4)cur1) nu5*i 4in f*ptu+ c, )st) c)+ 5*i cit*t socio+o1, ci, 6n pri5u+ r6n4, 4in *ctu*+it*t)* *n*+i2)+or s*+) /i 4in p)r5*n)nt* r)consi4)r*r) * contri8u0ii+or s*+) 5)to4o+o1ic) /i )pist)5o+o1ic)# A cr)*t o op)r, i5pr)sion*nt,, c*r) 6n Ro5Pni* u+ti5)+or 4)c)nii * fost cunoscut, 4o*r 4) un nu5,r r)str6ns 4) sp)ci*+i/ti# !* *c)st f*pt *u contri8uit 4ou, situ*0ii# "*i 6nt6i, o +i5it*r) 4) or4in )4itori*+: *8s)n0* tr*4uc)ri+or 6n +i58* ro5Pn, * princip*+)+or op)r) *+) socio+o1u+ui 1)r5*n# 6n *+ 4oi+)* r6n4, o +i5it*r) 4) or4in i4)o+o1ic: >)8)r * fost consi4)r*t unu+ 4intr) princip*+ii *4()rs*ri t)or)tici /i i4)o+o1ici *i +ui &*r+ "*r.# 6n cons)cin0,, op)r* s* tr)8ui* 0inut, 4)p*rt) 4) c)i p) c*r) i;*r fi putut inf+u)n0*# Est) un 5)rit r)5*rc*8i+ *+ E4iturii 7%u5*nit*s9 4) * of)ri cititori+or ro5Pni o p*rt) 4intr) 5*ri+) cr)*0ii *+) +ui "*. >)8)r# Cuprin4)r)* +ucr,rii %tica protestant @i spiritul capitalismului 6n *c)*st, ini0i*ti(, nu )st) 6nt65p+,;to*r)# D) +* *p*ri0i* )i, *c)*st, +ucr*r) * pro(oc*t *prins) contro()rs) c*r) nu au 6nc)t*t nici *st,2i# Contro()rs) 4) or4in istoric, 6n pri5u+ r6n4, dar /i de or4in *ctu*+ prin punerea toi corelaie a dou categorii mari de fapte! r)+i1i* /i 4)2(o+t*r)* )cono5ic,# 3/

C*pit*+is5u+, c* tip 4) or1*ni2*r) )cono5ic,, * con4us +* o 4)2(o+t*r) f,r, pr)c)4)nt * soci)t,0i+or, *3un16n4 s, fi) consi4)r*t +* ni()+u+ si50u+ui co5un, c6t /i *+ unor conc)p0ii i4)o+o1ic), 4r)pt sin1ur* c*+) r*0ion*+, 4) 4)2(o+t*r) 5o4)rn,# C*pit*+is5u+ * *p,rut 6ntr;o *nu5it, p*i+) * +u5ii ) Europ* occi4)nt*+, ) /i s;* ).tins tr)pt*t, *3un16n4 un sist)5 4) or1*ni2*r) )cono5ic, 4) cuprin4)r) 5on4i*+,# Cu5 s) ).p+ic, f*ptu+ c, )+ * *p,rut 6ntr;o *nu5it, 2on,# c, * r)u/it 4o*r 6n *nu5it) soci)t,0i, i*r 6n *+t)+) nuG Ac)st)* s6nt 6ntr)8,ri+) princip*+) +* c*r) >)8)r of)r, un r,spuns 6n +ucr*r)* s*# R,spunsuri+) 4*t) 4) >)8)r *u 4o86n4it 6n u+ti5ii *ni o *ctu*+it*t) n)8,nuit,# b,ri+) fost) soci*+ist) s6nt 6n pr)2)nt 6n f*0* unor noi op0iuni 6n c))* c) pri()/t) 5o4)+)+) 4) 4)2(o+t*r)# Dintr) *c)st) 5o4)+), c*pit*+is5u+ )st) pri(it 4r)pt un* 4intr) c)+) 5*i si1ur) posi8i+it,0i# H* r)u/i 6ns, c*pit*+is5u+ 6n 0,ri+) )st; )urop)n) +* f)+ 4) 8in) cu5 * r)u/it 6n Europ* 4) ()st, 6n St*t)+) nit) *+) A5)ricii, C*n*4*, Austr*+i*# =*poni* s*u 6n *+t) 0,ii cuprins) 6n c*t)1ori* c)+or put)rnic 4)2(o+t*t)i P)ntru * put)* 4* un r,spuns cr)4i8i+ +* *c)*st, 6ntr)8*r), cuno*/t)r)* *n*+i2)i istoric) p) c*r) >)8)r o f*c) 1)n)2)i c*pit*+is5u+ui )st) 4)os)8it 4) uti+,# Nu nu5*i p)ntin sp)ci*+i/tii 6n 4o5)niu+ /tiin0)+or soci*+) /i po+itic), 4*r /i p)nti( c)i c*r) s) ocup, 4) )+*8or*r)* po+itici+or )cono5ic) /i soci*+)# P*r*4i15* *p*ri0i)i c*pit*+is5u+ui /i * 4)2(o+t,rii )cono5ic) /i soci*+) 6n 1)n)r*+ )+*8or*t, 4) &*r+ "*r. continu, s, fi) fo*rt) pr)2)nt, 6n 16n4ir)* /i *c0iuni+) o*5)ni+or po+itici 4in fost)+) 0,ri soci*+ist)# P)ntru * put)* fi 6n0)+)*s, 4) un nu5,r c6t 5oi 5*r) 4) o*5)ni, *c)*st, p*r*4i15, * fost si5p+ific*t, p6n, +* 1rot)sc# D)2(o+t*r)* )cono5ic, /i soci*+, A6n sp)0, c)* 4) tip c*pit*+ist: * fost posi8i+, 4*torit, 26"

4)2(o+t,rii for0)+or pro4ucti() Aino(*0ii+) t)hnic), cr)/t)r)* c*+ific,rii for0)i 4) 5unc,, p)rf)c0ion,ri+) 6n or1*ni2*r)* pro4uc0i)i: c*r), +* r6n4u+ )i, * 4)t)r5in*t p)rf)c0ion*r)* r)+*0ii+or 4) pro4uc0i) /i 4)2(o+t*r)* un)i *nu5it) supr*structuri i4)o+o1ic) /i institu0ion*+)# Schc5*ti26n4 fo*rt) 5u+t p*r*4i15* 5*r.ist,, 4)2(o+t*r)* )cono5ic, /i soci*+, *r fi posi8i+, 4*c, s;*r *si1ur* o 8*2, t)+5ic, 5o4)rn,, un (o+u5 sufici)nt 4) 5*rc 4) c*pit*+, o for0, 4) 5unc, c*+ific*t, /i co5p)t)n0)+) 5*n*1)ri*+) n)c)s*r)# 6n r)st# nu *r 5*i fi 4cc6t o pro8+)5, 4) ti5p# O*5)nii *r tr)8ui 4o*r s, */t)pt) 8in)f*c)ri+) un)i 4)2(o+t,ri si1ur)# E(o+u0i* 4in u+ti5)+) 4)c)nii * 5u+tor 0,ri 4in Afric*, A5)ric* !*tin, /i Asi* 4o()4)/t) c, *c)*st, sch)5, 4) 16n4irc /i 4) *c0iun) soci*+, * con4us 6n pu0in) c*2uri +* r)2u+t*t)+) scont*t)# An*+i/tii *c)stor situ*0ii *u fost n)4u5)ri0i 4) f*ptu+ c, 5o4)+u+ 4) 4)2(o+t*r) c*pit*+ist c*r) * con4us +* r)2u+t*t) *t6t 4) 8un) 6n r)1iuni+) 6n c*r) * *p,rut nu * 4us +* r)2u+t*t) si5i+*r) /i 6n *+t) 2on)# Conc+u2i* * fost c, 6n 4)2(o+t*r)* c*pit*+is5u+ui int)r(in 5u+t 5*i 5u+0i f*ctori 4cc6t s6nt *(u0i 6n ()4)r) 6n p*r*4i15* 5*r.ist,# P)ntru * 6n0)+)1) ro+u+ *c)stor f*ctori, *n*+i2* +ucr,rii +ui >)8)r %tica protestant @i spiritul capitalismului r)4)(in) fo*rt) uti+, /i *ctu*+,# C*pit*+is5u+ * *p,rut 6ntr;o 2on, 1)o1r*fic, 6n c*r) ini0i*+ nu s) 6ntrun)*u co5p+)t pr)con4i0ii+) st*8i+it) 6n pi<*4i15* 5*r.ist,# Ino(,ri+) t)hno+o1ic) 4in Asi* 4) su4;)st nu *u con4us +* schi58,ri i5port*nt) 6n 4o5)niu+ )cono5ic /t soci*+# n)+) 4intr) *c)st) ino(*0ii *u fost pr)+u*t) 4) Europ* occi4)nt*+, /i uti+i2*t) 6n for5) noi 4) or1*ni2*r) )cono5ic,# 6n ti5p c) 2on)+) 6n c*r) )+) *u fost pro4us) *u r,5*s (r)5) 6n4)+un1*t, n)schi58*t) 6n sti(c;turi+) +or )cono5ic) /i soci*+)# Din punctu+ 4) ()4)r) *+ 4isponi8i+it,0i+or 6n c*pit*+, *+t) 2on) 4in Europ* ASp*ni*, Portu1*+i* /i, p*r0i*+, Br*n0*: 269

)r*u 6ntr;o situ*0i) 5u+t 5*i *(*nt*3o*s,# C)* 5*i 5*r) p*rt) * *uru+ui /i *r1intu+ui c*r) pro()n)* 4in !u5)* Nou, nu f,c)* 4)c6t s, tr*n2it)2) prin 5)tropo+)+) sp*nio+, /i portu1h)2,# b,ri+) 4) =os c*r) )r*u 6n *c)* (r)5) co+onii sp*nio+) 8)n)fici*u 5*i 5u+t 4) 8o1,0ii+) !u5ii Noi# Af+u.u+ 4) c*pit*+ * 4)t)r5in*t 6n Sp*ni* chi*r un *nu5it 4)c+in *+ pro4uc0i)i int)rn)# S;*u ).tins *spir*0ii+) no8i+i*r) /i, 4)cur16n4 4in *c)*st*, 4orin0* 4) * nu 5*i 5unci# Sp*ni* * fost n)(oit, s, p+,t)*sc, su5) tot 5*i 5*ri p)ntru i5porturi+) 4) pro4us) n)c)s*r) consu5u+ui *+i5)nt*r /i 4) pro4us) 5*nuf*ctur*t)# b,ri+) pr)c*to+ic), 4)/i 4ispun)*u 4) c*pit*+uri i5port*nt) /i 4) un)+) 4intr) c)+) 5*i *(*ns*t) t)hno+o1ii *+) (r)5ii, *u cunoscut o 4)2(o+t*r) c*pit*+ist, r)+*ti( t6r2i)# P)ntru c* nou+ sist)5 4) or1*ni2*r) )cono5ic, 4) tip c*pit*+ist s, po*t, s, *p*r, /i s, s) ).tin4, *u fost n)c)s*r) co58in*r)* 5*i 5u+tor f*ctori /i 5*nif)st*r)* unor* c*r) nu s) r)1,s)sc 6n c)+)+*+t) 2on) *+) +u5ii# Ac)st f*ctor 4)os)8it )st) i4)ntific*t 4) >)8)r 6n cor)+*0i* 4intr) )tic* r)+i1io*s, /i co5port*5)nt)+) )cono5ic)# 6n conc)p0i* +ui >)8)r, co5port*5)nt)+) )cono5ic) *u un con0inut )tic intrins)c# P)ntru o5u+ 5o4)rn, 5unc* )st) o 4*tori), un s)5n 4) (irtut) /i o surs, 4) s*tisf*c0i) p)rson*+,# Ac)*st* )st) o tr,s,tur, * 7o5u+ui c*pit*+ist 5o4)rn9, 4*r )* *r) o ori1in) tr*nsc)n4)nt*+, /i o s)5nific*0i) r)+i1io*s, )(i4)nt, p) c*r) socio+o1u+ 1)r5*n 6/i propun) s, o r)+i)f)2)# 7Spiritu+ c*pit*+is5u+ui9 +* >)8)r *r) o s)5nific*0i) c*r) contr*st)*2, cu un *+t tip 4) *cti(it*t) p) c*r) )+ 6+ 4)s)5n)*2, c* fiin4 7tr*4i0ion*+9# Co5port*5)ntu+ tr*4i0ion*+ )st) )(i4)nt *tunci c6n4 5uncitorii pr)f)r, 5unc, 5*i pu0in, 6n +oc 4) 8*ni 5*i 5u+0i, c6n4 6n or)+) 4) 5unc, ur5,r)sc 5*.i5u5 4) confort /i 5ini5u5 4) )fort, c6n4 s) 4o()4)sc inc*p*8i+i s, s) *4*pt)2) +* noi+) 5)to4) 4) 2H

5unc,# E+ s) 5*nif)st, *tunci c6n4 6ntr)prin2,torii s) conc)ntr)*2, p) o 1*5, 4i()rsific*t, 4) pro4us) /i nu p) pro4uc0i* 4) c*+it*t) st*n4*r4i2*t,, c6n4 rit5u+ 5uncii +or )st) in)1*+, c6n4 s) 5u+0u5)sc cu ()nituri c*r) p)r5it o (i*0, confort*8i+, /i c6n4 r)+*0ii+) +or cu +ucr,torii, n)1ustorii /i concur)n0ii s6nt 5*i cur6n4 p)rson*+) /i 4ir)ct)# A+t) tr,s,turi *+) spiritu+ui tr*4i0ion*+ s6nt 216rc)ni*/i +ips* 4) scrupu+) 6n or1*ni2*r)* *f*c)ri+or# Tr)pt*t, *c)st 7spirit tr*4i0ion*+9 * c)4*t +ocu+ unui nou spirit ori)nt*t 4up, *nu5it) principii 5or*+)# Chi*r 4*c, )+ s) 5*i pr*ctic*, */* cu5 * fost c*2u+ +* sf6r/itu+ E(u+ui ")4iu t6r2iu, * 6nc)put s, fi) 4isi5u+*t, to+)r*n0* pu8+ic, f*0, 4) )+ 4i5inu6n4u;s) 5u+t# D)os)8iri+) 4intr) c)+) 4ou, tipuri 4) co5port*5)nt) s) pot o8s)r(* /i 6n 5o4u+ 6n c*r) 6ntr)prin2,torii ur5,r)sc c6/ti1u+# 6ntr)prin2,toru+ tr*4i0ion*+ 4o86n4)/t) c6/ti;1u+ prin c*5,t, /i circu+*0i* 8*ni+or, prin p*rticip*r)* +* fin*n0*r)* unor tr*n2*c0ii po+itic) cu5 *r fi r)(o+u0ii+), r,28o*i)+), confrunt,ri+) 6ntr) 1rup,ri po+itic), prin ).p+o*t*r)* co+oni*+, s*u fisc*+,, prin uti+i2*r)* for0)i 4) 5unc, *s)r(it), prin co5)r0u+ 5onopo+ist cu co+onii+) s*u prin uti+i2*r)* * 4if)rit) 5)to4) 4) i5po2it*r)# C6/ti1uri+) r)*+i2*t) 4in *c)st co5port*5)nt 4)pin4)*u fo*rt) 5u+t 4) f+uctu*0ii+) po+itic)# 6n contr*st cu *c)st co5port*5)nt, c*pit*+is5u+ ur; 5,r)/t) c6/ti1u+ 6n 5o4 r*0ion*+, prin co5)rci*+i2*r)* continu, p) o pi*0, +i8)r,, 4*r 4o5in*t, 4) r)1u+i#/i +)1i, prin 4)2(o+t*r)* 4) 6ntr)prin4)ri pro4ucti() c*r) fo+os)sc conturi+) cont*8i+), prin op)r*0ii+) fin*nci*r), prin tr*n2*c0ii+) sp)cu+*ti() cu 8unuri st*n4*r4i2*t), prin *45inistr*r)* p)r5*n)nt, * or1*nis5)+or po+itic), prin 4)2(o+t*r)* 6ntr)prin4)ri+or ori)nt*t) 6n func0i) 4) o80in)r)* profitu+ui p) t)r5)n +un1# 2H1

C*pit*+is5u+ )st) o or1*ni2*r) )cono5ic, 4) tip r*0ion*+ c*r) cuprin4) 6ntr)prin4)ri 8*2*t) p) in()sti0ii+) p) t)r5)n +un1, p) +i8)rt*t)* 3uri4ic, * for0)i 4) 5unc,, p) 4i(i2iun)* p+*nific*t, * 5uncii 6n c*4ru+ 6ntr)prin4)rii /i p) *+oc*r)* f*ctori+or 4) pro4uc0i) 6n func0i) 4) c)rin0)+) pi)0)i# Consi4)r*t +* ni()+u+ co5port*5)ntu+ui in4i(i4u*+, spiritu+ c*pit*+ist nu )st) o in()n0i) *8so+ut, * )pocii 5o4)5) /i * un)i *nu5it) 2on) 1)o1r*fic)# 6ntot4)*un* *u ).ist*t 6ntr)prin2,tori c*ic /i;*u con4us 6n 5o4 sist)5*tic *f*c)ri+), c*r) *u 5uncit 5*i 5u+t /i 5*i 1r)u 4)c6t oric*i) 4intr) +ucr,torii +or# c*r) *u *(ut un consu5 5o4)st /i /i;*u fo+osit )cono5ii+) p)nti( * Ic in()sti# 6n p)rio*4)+) pr)5o4)rn), *c)/ti* *u constituit 6ns, c*2uri i2o+*t) /i nu *u putut i5pun) o nou, or4in) )cono5ic,# P)ntru c* nou+ co5port*5)nt s, s) 1)n)r*+i2)2) 6n 6ntr)*1* soci)t*t), * fost n)c)s*r c* )+ s,;/i *i8, ori1in)* nu 6n co5port*5)nt)+) in4i(i4u*+) ci 6n c)(* co5un tuturor 5)58ri+or un)i soci)t,0i, c)(* c*r) s, fi) *cc)pt*t c* 4) +* sin) 6n0)+)s# Ac)st c)(* co5un 5*3orit,0ii 5)58ri+or un)i soci)t,0i )st) i4)ntific*t 4) c,tr) >)8)r 6n )tic* prot)st*ntis5u+ui# 6n s)co+u+ *+ $H+;+)*, 6n ()stu+ Europ)i s;*u 6nr)1istr*t, p) 4) o p*rt), o int)nsific*r) * *cti(it,0ii )cono5ic) /i co5)rci*+), i*r p) 4) *+t, p*rt), o int)nsific*r) * *cti(it,; 0i+or r)+i1io*s) prin R)for5,# Ac)*st, situ*r) )st) *p*r)nt p*r*4o.*+,# 6ntruc6t int)nsific*r)* *cti(it,0ii r)+i1io*s) /i int)nsific*r)* *cti(it,0ii )cono5ic) s6nt# 6n 5o4 o8i/nuit, inco5p*ti8+)# E.p)ri)n0)+) 5u+tor soci)t,0i pro8)*2, c, int)nsific*r)* *cti(it,0ii r)+i1io*s) )st) 6nso0it, 4) o 4i5inu*r) * pr)ocup,ri+or p)ntru *sp)ct)+) +*ic), i*r int)nsific*r)* *cti(it,0i+or )cono5ic) )st) 6nso0it, 4) o sc,4)r) a pietismului s*u chi*r 4) in4if)r)n0, r)+i1io*s,# Soci)t,0i+) c*r) *u 658r,0i/*t prot)st*ntis5u+ *u f,cut 6ns, ).c)p0i) 4) +* *c)st) r)1u+*rit,0i istoric)# 2H2

(entru a e:plica aceast e:cepie, +eber proc)4)*2, +* o *n*+i2, co5p*r*ti(, * 4octrin)+or t)o+o1ic) 4o5in*nt) 6n p)rio*4* c*pit*+is5u+ui ti5puriu# Ac)*st, *n*+i2, 6+ con4uc) +* conc+u2i* ).ist)n0)i unor put)rnic) +)1,turi 6ntr) 5o4)+)+) co5port*5)nt*+), conc)pt)+) )ticii s)cu+*r) /i 4octrin)+) r)+i1io*s) *+) prot)st*ntis5u+ui# D) *ici nu tr)8ui) s, tr*1)5 conc+u2i* c, p,rin0ii R)for5)i *u ur5,rit 6n 5o4 4)+i8)r*t pro5o(*r)* 7spiritu+ui c*pit*+is5u+ui9# >)8)r *fu5, 4o*r c, 4octrin)+) prot)st*nt) con0in 6n 5o4 i5p+icit 6ncur*3,ri *+) nou+ui tip 4) co5port*5)nt )cono5ic, cu5 )st) c*2u+, 6n sp)ci*+, cu 4octrin* pr)4)stin,rii# Su8 *c)st *sp)ct, prot)st*ntis5u+ * 5*rc*t o 4if)r)n0i)r) )(i4)nt, 6n r*port cu c*to+icis5u+# 6n 4octrin* c*to+ic, A/i 6n c)* orto4o.,:, Du5n)2)u )st) 8un /i 6n4ur,tor# B*ptu+ 4) * fi *+)s s*u 4*5n*t 4)pin4) 6n 5*r) 5,sur, 4) co5; port*5)ntu+ in4i(i2i+or, 4) 1r*4u+ 6n c*r) *c)/ti* r)sp)ct, porunci+) 4i(in)# Nicio4*t, nu )st) pr)* t6r2iu p)ntru * intr* 6n 1r*0i* 4i(in,# Chi*r /i c)+) 5*i cu5p+it) p,c*t) pot fi i)rt*t), cu con4i0i* c* p,c,tosu+ s,; /i r)cuno*sc, 1r)/)+i+) /i s, s) con4uc, 6n continu*r) 4up, pr)c)pt)+) 4i(in)# Prot)st*ntis5u+ intro4uc) o conc)p0i) nou, *supr* pr)4)stin,rii# B*ptu+ 4) * fi *+)s s*u 4*5n*t )st) st*8i+it 4) Du5n)2)u 4) +* 6nc)puturi+) ti5puri+or /i p)ntru tot4)*un*# O5u+ nu po*t) /ti 4*c, * fost *+)s s*u 4*5n*t, p)ntru c, o *s)5)n)* /tiin0, *r 6ns)5n* c* )+ s, po*t, p,trun4) 5ist)r)+) 4i(in) /i s,;/i po*t, n)1oci* 4)stinu+ cu Du5n)2)u, 6n c)+) 4in ur5,# *c)*st* *r 6ns)5n* o n)6n0)+)1)r) * *totput)rnici)i /i *tot/tiin0)i +ui Du5n)2)u# St*r)* 4) 1r*0i) s*u 4) 4*5n*r) )st) hot,r6t, 4) o put)r) *8so+ut, /i nu 4)pin4) 4) c))* c) f*c) omul& )octrina protestant a predestinrii produce, pentru $nceput, o stare de inconfort psi ic& $ntruc$t nu mai poate coopera cu )umne;eu la furirea propriului destin #i nici 2H#

nu-i poate ptrunde 5ist)r)+), in4i(i4u+ tr,i)/t) o st*r) 4r*5*tic,, 4) p)r5*n)nt, inc)rtitu4in)# Doctrin* pr)4)stin,rii )+*8or*t, 4) C*+(in AMDW^;MDYX: of)r, un r,spuns +* *c)*st, n)+ini/t)# Confor5 *c)st)i 4octrin), c))* c) /ti5 )st) 4o*r f*ptu+ c, unii o*5)ni s6nt *+)/i, i*r *+0ii s6nt 4*5n*0i# Cu5 * +u*t Du5n)2)u *c)*st, 4)ci2i) nu /ti5 /i nici nu put)5 *p+ic* principii+) 3usti0i)i p,56nt)/ti +* hot,r6ri+) 4i(in) p)ntru c, *5 4* 4o(*4, 4) +ips, 4) cr)4in0,# 6n f*0* *c)st)i 4)ci2ii i5p+*c*8i+), o5u+ 4)(in) n)putincios# ?is)ric*, pr)otu+, s*cr*5)nt)+) nu;M pot *3ut*# Nici Du5n)2)u 6nsu/i nu;M po*t) *3ut* p)ntru c, *r 6ns)5n* c, * 1r)/it 6n 4)ci2ii+) s*+) ori1in*r)# So+u0i* of)rit, 4) C*+(in )st) c* o5u+ s, s) co5port) c* /i cu5 *r fi *+)s /i s, r)spin1, oric) 6n4oi*+, c* p) o t)nt*0i) * 4i*(o+u+ui# P)ntru *;/i 4)p,/i 6n4oi)+i+) /i * s) con(in1) c, s) nu5,r, printr) c)i *+)/i, o5u+ tr)8ui) s, +ucr)2) 6n p)r5*n)n0, 6n s+u38* +ui Du5n)2u /i s, s) co5port) c* un *+)s# 6n *8s)n0* oric,rui 5i3+oc 5*1ic 4) * *tin1) st*r)* 4) 1r*0i), o5u+ nu *r) *+t, so+u0i) 4)c6t 4) * 4uc) o (i*0, *sc)tic,# Toc5*i 6n *c)st co5*n4*5)nt *+ )ticii pro; t)st*nt) )st) i4)ntific*t, 4) c,tr) >)8)r +)1,tur* 4intr) c*+(inis5 /i 7spiritu+ c*pit*+is5u+ui9# Doctrin* pr)4)stin,rii /i *+t) 4octrin) t)o+o1ic) con).) 6ncur*3)*2, (i*0* *cti(,, 5unc*# Doctrin* purit*n, *r1u5)nt)*2, cr)4incio/i+or f*ptu+ c, 5unc* )st) sin1ur* *p,r*r) 65potri(* t)nt*0ii+or, * 6n4oi)+i+or# Cr)4inciosu+ tr)8ui) s, fo+os)*sc, fi)c*r) c+ip, 4in (i*0* s* p)ntru * s)r(i 1+ori* +ui Du5n)2)u /i p)ntru * 4o86n4i 6ncr)4)r)* *supr* 7*+)1)rii9 s*+)# A fo+osi (i*0* 6n con()rs*0ii inuti+), 6n p)tr)c)ri 4) soci)t*t), 4or5in4 5*i 5u+t 4)c6t )st) n)c)s*r p)ntru 5)n0in)r)* s,n,t,0ii, chi*r /i 6n ru1,ciuni )st) r,u pentru c omul se sustrage astfel de la o via activ care este singura conform cu cerinele lui )umne;eu& 6unca perpetu este modul de via poruncit de )umne;eu 2H4

cruia fiecare om trebuie s, i s) conforme;e& ti+it*t)* 5uncii )st) 3u4)c*t, dup re;ultatele bune o80inut), c*r) +* r6n4u+ +or r)pr)2int, s)5n) *+) 1r*0i)i 4i(in)# Profitu+ /i 8un,st*r)* s6nt con4*5n*8i+) nu5*i 4*c, )+) con4uc +* +)n)(i) /i 4)+,s*r)# Di5potri(,, 4*c, s6nt r)2u+t*tu+ 6n4)p+inirii o8+i1*0ii+or, )+) s6nt 4) *pr)ci*t c* 4*ruri *+) +ui Du5n)2)u p) c*r) o5u+ nu +) po*t) r)fu2*# At6t* ti5p c6t )st) r)2u+t*tu+ unui )fort p)r5*n)nt, 4o86n4ir)* 4) c6/ti1uri )st) o o8+i1*0i), o 4*tori) p)ntru 6ntr)prin2,tor# Doctrin* purit*n, s) opun), 4) *s)5)n)*, s+,8iciuni+or )5o0ion*+) 6n (i*0* p)rson*+,# E.*1)r*r)* r)+*0ii+or )5o0ion*+) 4intr) o*5)ni 6i p+*s)*2, 6n p)rico+u+ 4) * s) +,s* pr*4, i4o+*tri)i# Oric) ch)+tui*+, )st) susp)ct, 4in punct 4) ()4)r) 5or*+ 4*c, )* s)r()/t) p+,c)ri+or, p)ntru c, o5u+ )st) 4o*r un s)r(itor c*r) tr)8ui) s, 4)* socot)*+, p)ntru to*t) 8unuri+) p) c*r) Du5n)2)u +);* pus +* 4ispo2i0i* s*# "unc* 4)sf,/ur*t, confor5 co5*n4*5)nt)+or +ui Du5n)2)u )st) sin1uru+ 5i3+oc 4) * o80in) c)rtitu4in)* *supr* 1r*0i)i 4i(in)# Co5port*5)nt)+) 6ntr)prin2,tori+or prot)st*n0i 4in s)co+)+) *+ $HI;+)* /i *+ $HII;+)* s6nt o r)f+)ct*r) * *c)stui principiu )tic 4)4us 4in 4octrin)+) r)+i1io*s)# "unc* p)r5*n)nt,, pi)t*t)*, si5p+it*t)* /i *utocontro+u+ 6n to*t) *c0iuni+) s6nt tr,s,turi c*r) s) 1)n)r*+i2)*2, r*pi4 p) 5,sur* st*tornicirii prot)st*ntis5u+ui# An*+i2* 4octrin)+or t)o+o1ic) /i * scri)ri+or p*stor*+) 4in c*4ru+ prot)st*ntis5u+ui pun) 6n )(i4)n0, f*ptu+ c, *c)st)* con0in 6n 5o4 intrins)c i4)i+) 6ncur*3,rii p+*ni; fic,rii /i ur5,ririi p)r5*n)nt) * c6/ti1u+ui )cono5ic# 6n *c)st f)+, prot)st*ntis5u+ c* 5i/c*r) r)+i1io*s, * inf+u)n0*t de;voltarea cu+turii 5*t)ri*+) /i a i5pri5*t o tendin general activitilor oamenilor& 4mpulsurile psi ologice care-#i au originea $n credinele #i practicile religioase au dat un sens vieii cotidiene a oamenilor #i i-au determinat s adere la acest sens& 2HI

>)8)r nu * 6ntr)prins o *n*+i2, 6n sin) * i4)i+or r)+i1io*s), ci /i;* conc)ntr*t *n*+i2* *supr* 5o4u+ui 6n c*r) 4octrin)+) R)for5)i /i 5or*+* purit*ni+or *u 4)()nit un 5o4 4) (i*0, p)ntru un 6ntr)1 1rup 4) o*5)ni# P)ntru * r,spun4) +* *c)*st, pro8+)5,, )+ * f,cut o *n*+i2, sp)ci*+, * co5unit,0i+or s)ct*r)# S)ct)+) prot)st*nt) /i *soci*0ii+) (o+unt*r) 4in St*t)+) nit) s6nt fo+osit) 4) )+ c* ).p+ic*0ii *+) 5)c*nis5u+ui soci*+ prin c*r) structuri+) 5or*+) *+) purit*ni+or *u putut fi intro4us) 6n soci)t*t)# S)ct)+) purit*n) s6nt un c*2 sp)ci*+ 4) or1*ni2*0ii (o+unt*r) 6n c*r) *4)r)n0ii 4uc *c)+*/i 5o4 4) (i*0, /i ur5,r)sc s,;i ).c+u4, p) n)cr)4incio/i 4) +* (i*0* int)rn, * 1rupu+ui# ")58rii s)ct)+or 6/i 4)2(o+t, un put)rnic s)nti5)nt 4) so+i4*rit*t) p) 8*2* cr)4in0)+or co5un) /i * con(in1)rii c, )i s6nt c)i *+)/i 4) Du5n)2)u s, st*8i+)*sc, o *ristocr*0i) spiritu*+, s)p*r*t, 4) r)stu+ +u5ii# ")58rii s)ct)+or tr)8ui) s, pro8)2) 6n p)r5*n)n0, c, )i 4)0in c*+it,0i+) p)ntru c*r) *u fost *45i/i# Cr)4inciosu+ tr)8ui) s, f*c, pro8* 6n f*0* c)+or+*+0i 5)58ri *i s)ct)i, 4*r 6n pri5u+ r6n4 tr)8ui) s,; /i pro8)2) *c)st +ucru si) 6nsu/i# To*t, (i*0* )st) p)ntru cr)4incios o p)r5*n)nt, pro8,# Or1*ni2*r)* soci*+, * s)ct)+or * of)rit 5i3+o*c)+) prin c*r) )tic* purit*nis5u+ui * fost *si5i+*t, 5o4u+ui 5)to4ic 4) (i*0,# "o4)+u+ s)ct)+or purit*n) * fost pr)+u*t /i 4) c,tr) *+t) con1r)1*0ii /i co5unit,0i r)+i1io*s)# E(it6n4 r)4uc0ionis5u+, >)8)r *r*t, c, )tic* prot)st*nt, * fost 4o*r unu+ 4intr) 5u+t)+) f)no5)n) c*r) *u con4us +* cr)/t)r)* r*0ion*+is5u+ui 6n 4i()rs)+) *sp)ct) *+) (i)0ii soci*+)# R*0ion*+is5u+ s;* 5*nif)st*t 6n4)os)8i 6n ci(i+i2*0i* ()stic, /i )st) 6ntr;o 5,sur, i5port*nt, cor)+*t cu 4)2(o+t*r)* c*pit*+is5u+ui# R*0ion*+is5u+ * fost fo+osit 6n H)st 6n cuno*/t)r)* /i o8s)r(*0i* /tiin0ific,, iii uti+i2*r)* 5)to4)+or ).p)ri5)nt*+), 6n *n*+i2* istoric,, 6n 3uris;pru4)n0,, 6n or1*ni2*r)* *45inistr*0i)i /i * *cti(it,0i+or 2H6

)cono5ic)# D)/i Ori)ntu+ * fost fo*rt) *(*ns*t 6n 5u+t) 4o5)nii *+) cuno*/t)rii, sist)5*ti2*r)* r*0ion*+, * Occi4)ntu+ui i;* fost totu/i str,in,# !* o *s)5)n)* )(o+u0i) * Occi4)ntu+ui *u contri8uit /i i4)i+) r)+i1io*s)# ')n)r*+i26n4 *n*+i2*, >)8)r *fir5, c, *nu5it) *sp)ct) *+) cu+turii 5o4)5) *u fost 4)t)r5in*t) 4) for0) r)+i1io*s)# Pr)ci2*r)* int)nsit,0ii *c)stor +)1,turi *r n)c)sit* stu4ii 5*i nu5)ro*s) /i 5*i *5,nun0it)# Socio+o1u+ 1)r5*n *fir5, c, 6ntr) prot)st*ntis5 /i c*pit*+is5 )st) o +)1,tur, inci4)nt*+, /i nu o 4)p)n4)n0, c*u2*+, *8so+ut,# !ucr*r)* socio+o1u+ui 1)r5*n )st) 5*i cur6n4 o for5u+*r) 4) ipot)2) p)ntru c)rc)t,ri (iito*r)# As)5)n)* c)rc)t,ri s;*r put)* r)f)ri +* 5o4u+ 6n c*r) r*0ion*+is5u+ *sc)tic *+ puri; t*ni+or * *f)ct*t or1*ni2*r)* (i)0ii 4) 2i cu 2i * 1rupuri+or soci*+), 6nc)p6n4 cu con1r)1*0ii+) /i t)r5in6n4 cu st*tu+ n*0ion*+, cu5 s) r)+*0ion)*2, )+ cu r*0ion*+is5u+ u5*nist, cu )5piris5u+ /tiin0ific, cu 4)2(o+t*r)* tc+5o+o1i)i 5o4)rn) /i * cu+turii# Ipot)2)+) for5u+*t) 4) >)8)r *u fost pr)+u*t) /i *n*+i2*t) /i 4) c,tr) *+0i socio+o1i* c*r) *u )(i4)n0i*t 5o4u+ cu5 s;*u co58in*t inf+u)n0)+) i4)i+or r)+i1io*s) /i *+) *+tor f*ctori 6n 1)n)2* c*pit*+is5u+ui: ino(*0ii+) t)hnic), *f+u.u; ( ;a orientare general, oteoria lui We,er este Duncte consi-erat ipoteG plauGi,il. -e 5e-ere ?n spriJinul teoriei sale au 0ost 0ormulate -e ctre R. *. =aYneU, R)+i1ion *n4 th) Ris) of C*pit*+is5, 8eY 1926. Bor+, *arcourt &race 9o5ano5ich, *. M. Ro,ertson, Asp)cts of th) Ris) of Econo5ic<ni5ersitU In4i(i4u*+is5, 7on-on, ;am,ri-ge Dress, 19##. R. &en-i4, Portr*it, "*. >)8)r# An Int)++)ctu*+ 7on-on, Methuen j ;o. 7t-., 19I9. 9. ;ohen, MRaLional ;apitalism in Renaissance ItalUNO, ?n A5)ric*n =ourn*+ of Socio+o1E, 19" , "I. R. ;ollins, MWe,erOs 7ast =heorU o0 ;apitalismK $ 2istematiGationN, ?n A5)ric*n Socio+o1ic*+ R)(i)<, 19" , 4I. -uncte de vedere n contradicie cu cele susinute de %. >eber au fost formulate de !anfani, C*tho+icis5, Prot)st*ntis5 and C*pit*+is5, ;eE TorD, ?&eet U >ard, 'nc., 5:22 i de V. ?amuelsson, %eligion and Econo5ic Action: A Criti@u) of 6a: +eber, ;eE 5:35. TorD, Aarper <orc&booDs, 2HH

ii+) 4) 8o1,0ii 4in !u5)* No(,, ).p*nsiun)* n)+i5it*t, a pi)0)+or, 5*ri+) 4isponi8i+it,0i 4) foi0, 4) 5unc, +i8)r, 4in punct 4) ()4)r) 3uri4ic# Ac)/ti socio+o1i *u *r,t*t c, prot)st*ntis5u+ nu * con4us 6n 5o4 n)c)s*r pr)tutin4)ni +* c*pit*+is5# D) ).)5p+u, c*+(inis5u+ tr*nspus 4) o+*n4)2i /i 4) hu1h)no0ii fr*nc)2i 6n Afric* 4) Su4, 4)/i )st) si5i+*r 4in punct 4) ()4)r) t)o+o1ic cu c*+(inis5u+ )urop)*n, nu * con4us +* c*pit*+is5# Di5potri(,, )+ * *(ut 6n Afric* 5*i cur6n4 un i5p*ct cons)r(*tor 4)c6t ino(*tor T)ori* 4)2(o+t*t, 4) >)8)r 6n %tica protestant @i spiritul capitalismului tr)8ui) p)rc)put, 6n 4i5)nsiuni+) p) c*r) i +);* 4*t *utoru+ )i: o t)ori) 4) ).p+ic*0i) r)1ion*+, /i istoric,# A f*c) 4in *c)*st, t)ori) un 5o4)+ ).p+ic*ti( 1)n)r*+ /i * o contr*pun) *+tor t)orii pri(in4 1)n)2* c*pit*+is5u+ui Acu5 *r fi t)ori* 5*r.ist,: *r 6ns)5n* s,;i *tri8ui5 *utoru+ui o ).*1)r*r) /i chi*r o )ro*r) p) c*r) nu +);* co5is# Prof# 4r# IOAN "I%I!ESC

C PRINS

I8=R6!<;%R% ....................................................... I 86=% ................................................... 21 I. DR6&7%M$ 2# 86=% ................................................... H1 II. %=I;$ DR6Q%2I68$7: $ DR6=%2=$8=I2M<7<I $2;%=I; ................................................. 1 " 86=% ................................................. 1"# DR6=%2=$8=I2M PI ;$DI=$7I2M ..................................................... 26H /Dost0aL -e Ioan MihilescuE

%prut 5::0 "ulegere i paginare A+8%;'<%?

(rinted b7 6ETA-(%49T 0< Silvestru, =/uc arest ( one! >"3&2?&?3

i oi 11 '?,; T@(:4( 1.521(: au trecut peste /1#5. = >eber este om nditori conteni tind s(l priveasi(. log ui tuturor tiniW eu lui >eber nu Xl ' c este cel m6 i imul rnd, din 6u sale i din peru onlribuiil oi sale i Vtlogice. % creat # ne n MomYnia ui iosciit doar de un i ialiti. Ba acest '. ituaii. 8ai iutii, o rial: absena tradu a principalel or op. nan. n al doilea i i ideologic: >eber intre principalii .ui +ici ai lui Varl 8 sa trebuia inut.i d '' putut influent.i 'O%; Z5lli Z

8a= >eber

protestan i spirit ipitalismul

O. +I

*<M$ 8*