Fundatia CRED Centrul Romano-Elvetian pentru Dezvoltarea Sistemului de Sanatate

Uniunea Europeana Proiect finantat prin Phare

DEPRESIA POSTPARTUM

SCREENING, IDENTIFICARE PRECOCE SI TRATAMENT 25.11.2009 Domnica Petrovai, Psiholog clinician Centrul National de Sanatate Mintala

Acest material a fost elaborat in cadrul Proiectului Phare Sprijin pentru femeile cu probleme de sanatate mintala post partum. Continutul acestui material nu reprezinta in mod necesar pozitia oficiala a Uniunii Europene. Pentru eventuale informatii si sesizari legate de proiectele Phare contactati cfcu.phare@mfinante.ro.

Proiectul Pilot Sprijin pentru femeile cu probleme de sanatate mintala postpartum

Programul Phare Suport pentru dezvoltarea serviciilor comunitare de sanatate mintala si dezinstitutionalizarea persoanelor cu probleme de sanatate mintala, Componenta B Dezvoltarea centrelor comunitare de sanatate mintala Implementat de Fundatia CRED, Centrul RomanoElvetian pentru Dezvoltarea Sistemului de Sanatate www.cred.ro/sanatate-mintala

Prevalenta depresiei postpartum

Depresia postpartum este cea mai frecventa problema de sanatate dupa nastere si apare la 1 din 9 femei (1015% dintre femei). 10% dintre femeile care au nascut traiesc experienta depresiei postpartum (American College of Obstetricians and Gynecologists). In primele 3 luni dupa nastere, 14,5% dintre femei manifesta un episod depresiv major, in timp ce 10-20% dintre mame manifesta depresie pe parcursul perioadei postpartum (World Health Organization ).

Factori de risc pentru depresia postpartum

Istoric de depresie, alte probleme de sanatate mentala, sindrom premenstrual; Sensibilitatea la modificari hormonale; Sarcina neplanificata, Nasterea copilului mai devreme sau nasterea copilului cu defecte congenitale; Boli in perioada sarcinii; Dificultati maritale; mama singura; Lipsa suportului social; Dificultati financiare; Alti factori de stres: schimbari in viata personala, boala, moartea unei persoane apropiate etc.

Simptomatologia depresiei postpartum

Stari emotionale, deprimare sau furie care apar la 1-2 luni de la nasterea copilului, Sentimente de tristete, indoiala, vina, neajutorare sau neputinta care se intensifica de la o saptamana la alta si impiedica functionarea eficienta a mamei, Persoana nu mai este capabila sa aiba grija de sine sau de copil, Persoana are dificultati in a face sarcinile tipice acasa sau la munca, Schimbari de apetit Preocupari si ingrijorari intense pentru copil sau lipsa interesului pentru copil. Anxietate si atacuri de panica care pot apare, teama de a ramane singura cu copilul , Teama de a nu face rau copilului, Ganduri de autoranire sau suicid.

Cauze emotionale
Indoiala cu privire la sarcina, sarcina neplanificata, Schimbari impredictibile, neasteptate in rutinele personale si de cluplu care cresc anxietatea, Sentimente de pierdere asociate nasterii copilului (pierderea vechii identitati, imagine corporala), Schimbari in stilul de viata Dificultati de alaptare care fac mama sa se simta vinovata, Presiunea de a avea grija corect sau intr-un anume fel de copil.

Cauze socio-culturale
Maternitatea este instinctiva : trebuie sa stiu cum sa ma port cu copilul, trebuie sa am anumite sentimente fata de copil imediat

Copilul perfect: Copiii au temperamente diferite, unii sunt linistiti si mai usor de ingrijit, altii mai activi si mai dificil de linistit. Pentru mame este dificil sa se adapteze la stilul copilului. Mama perfecta: Dorinta si presiunea de a fi perfecta creste indoiala si anxietatea fata de propriile actiuni fata de copil

Cauze fizice:
Scaderea brusca a cantitatii de estrogen si progesteron, Scaderea cantitatii de hormoni tiroidieni, Lipsa somnului, Lipsa odihnei. DPP nu este relationata cu varsta mamei sau cu numarul de copii pe care ii are!

Instrumente de identificare si screening

Scala de Depresie Postpartum Edinburgh, 10 itemi.

http://www.fresno.ucsf.edu/pediatrics/do wnloads/edinburghscale.pdf

Instrumente de identificare si screening Reducerea celor 10 itemi ai chestionarului Edinburgh la 3: n ultimele 2 sptmni:
V nvinovii pentru lucrurile care merg ru ? V ngrijorai i v simii anxioas fr un motiv anume ? V-ai speriat sau ai intrat n panic fr un motiv anume?
Karolyn Kabir, Jeanelle Sheeder and Lisa S. Kelly, (2008). Identifying Postpartum Depression: Are 3 Questions as Good as 10? Pediatrics;122;696-702.

Mituri despre depresie si depresia postpatum

Depresia trece de la sine,

Fiecare dintre noi avem depresii, Depresia este o dovad de slbiciune sau de lips de
voin,

Trebuie s poi depi de unul singur depresia,

Depresia nu este o problem serioas

Sunt mofturi, ar trebui sa-si revina si sa aiba grija de copil

Particularitati ale depresiei cu debut postpartum Femeile ascund modul in care se simt dupa nastere. Se simt vinovate sau rusinate de modul in care se simt. Familia, partenerii nu iau in serios starea emotionala a femeii care a nascut.

Depresia cu debut postpartum: simptome i indicatori de evaluare

Emoii : tristee, vinovie, deprimare, iritabilitate, teama, anxietate etc. Gnduri : inutilitate, neajutorare, vina, autoculpabilizare , ingrijorare etc. Comportamente : apatie, neimplicare, lips de comunicare, agitatie etc.
Manifestrile fizice ale unei persoane: oboseal, lips de energie, insomnii incapacitatea de a dormi chiar si atunci cand copilul doarme etc.

Strategii de interventie timpurie in depresia postpartum

Interventii psihosociale: vizite la domiciliu imediat dupa nastere, vizite de follow-up (monitorizarea mamei pe o periada de un an de zile dupa nasterea copilului si dupa identificarea depresiei postpartum).

Interventii psihologice: psihoeducatie, validarea emotionala, prescriptii comportamentale.

Implicarea familiei in asistenta persoanei cu depresie postpartum.
The WHO Reproductive Health Library; Geneva: World Health Organization.

Obiectivul proiectului
Dezvoltarea unui serviciu comunitar de sanatate mintala adresat femeilor cu probleme de sanatate mintala post partum Trei obiective specifice:
dezvoltarea capacitatii de screening si depistare a cazurilor cu risc; dezvoltarea capacitatii de interventie timpurie si tratament; Sensibilizare personalului medical si a publicului

Activitatile proiectului (1)

Formare in vederea depistarii cazurilor cu risc de DPP (126 de medici de familie, neonatologi, pediatrii, obstetricieni, asistente) Formare in vederea terapiei cazurilor de depresie postpartum (56 de psihologi, psihiatri, asistente)

Activitatile proiectului (2)

Elaborarea unei brosuri cu tema depresie post partum Elaborarea unui ghid de interventie pentru cazurile de depresie postpartum Crearea unei baze de date cu formularele de evaluare a riscului de depresie postpartum Elaborarea unor recomandari pentru interventii ulterioare in domeniu

Concluzii screening
71% dintre mame reprezinta risc de DPP statisticile existente: 80%; tendinta noilor mame de a-i nega modul n care se simt i teama lor de reaciile sociale negative

Recomandari (1)
DPP nu este recunoscuta ca problem de sntate de ctre profesionistii Recomandari: Creterea capacitatii medicilor de familie, a ginecologilor, neonatologilor, asistentelor medicale n recunoaterea depresiei postpartum ca problem de sntate cu consecine severe asupra sntii mamei, familiei i asupra dezvoltrii copilului.

Recomandari (2)
Creterea competenelor psihiatrilor n diagnosticul i tratamentul depresiei postpartum i recunoaterea acestei probleme prioritare de sntate mintal. Introducerea unui modul referitor la depresia post partum si psihoza postpartum in curricula de rezidentiat

Recomandari (3)
Realizarea la scara nationala a screeningului depresiei postpartum

Recomandari (4)
Accesarea scazuta de catre mamele cu depresie postpartum a serviciilor de sntate mental consultaiile psihiatrice i psihologice Recomandari: Campanii de contietizare a depresiei postpartum ca problem de sntate public

Recomandari (5)
Suinerea unei reele de servicii de sntate mental mai puin stigmatizante servicii psihologice de tratament i a serviciilor psihiatrice n ambulator pentru a reduce bariera stigmei asociat cu instituiile de psihiatrie.

Recomandari (6)
Parteneriatul dintre profesionitii de sntate mintal care lucreaz cu copiii i cei care lucreaz cu adulii/ n acest moment exist o separare a acestor servicii. Recomandare: Dezvoltarea unor servicii pentru familie/mam i copil de sntate mintal care s asigure nevoile de tratament medical i psihologic familiei.