SEDINTA TERAPEUTICA CU FOCALIZARE PE MODELUL ABC COGNITIV In cadrul acestei sedinte s!

a c"n#enit cu $acientul ca sa se anali%e%e $r"&le'a de la ser#iciu de relati"nare cu de(ul) Daca $acientul $re%inta A * adica e#eni'entul acti#at"r $r"&le'a $ractica+ atunci incerca' sa identi(ica' C * $r"&le'a e'"ti"nala +) Tera$eut, Ce $r"&le'e a#etiPacient, A' $r"&le'e cu se(ul T, Ce si'titi in le.atura cu aceastaP, Furie) O er"are c"'una (acuta de n"#ici este ca $rin intre&area $usa sa su.ere%e le.atura dintre A si C * de e/e'$lu Si cu' te (ace sa te si'ti aceasta $r"&le'e-+ Aceasta er"are $une la risc intre.ul de'ers tera$eutic care se &asea%a $e (a$tul ca nu A cau%ea%a C ci B care se i'$une intre ele) Daca $acientul $re%inta C atunci incerca' sa identi(ica' A ) T, Ce $r"&le'e suntP, Sunt ("arte (uri"asa ) T,In le.atura cu ce anu'e esti (uri"asaP, A' $r"&le'e cu se(ul 'eu) Asadar lasa' $acientul sa ne descrie A atat cat sa a#e' " i'a.ine .enerala des$re ce se inta'$la si cat si'te $acientul sa #"r&easca)V"' re#eni la A atunci cand #"' a&"rda $r"&le'a $ractica ) Daca $acientul intra in $rea 'ulte detalii re(erit"are la A il "$ri' intr!" 'aniera c"nstructi#a, T , Bun 0ai sa ne "$ri' de"ca'data din descrierile interactiunil"r cu se(ul tau)V"' re#eni asu$ra l"r 'ai inc"l" )S$une!'i c"nsiderand aceste $r"&le'e cu se(ul * A+ ce si'ti * C + in le.atura cu eleCeea ce il aduce $e $acient la tera$eut nu era de (a$t $r"&le'e $ractica * $r"&le'e cu se(ul + ci e'"tia * $r"&le'a e'"ti"nala + care a$are in le.atura cu aceasta $r"&le'a $ractica Du$a identi(icarea lui C tre&uie sa #ede' structura sa s$re e/e'$lu $"t sa a$ara 'ai 'ulte C!uri) T , Ce altce#a 'ai si'titi in situatia res$ecti#a in a(ara de (urie-

P, Tristete)) A$"i este i'$"rtant sa identi(ica' 'atenutia * care $"ate sau nu sa a$ara + ) T , Ce si'ti in le.atura cu (uria ta P , Ma si't #in"#ata) Asadar din anali%a de $ana acu' a acestui e/e'$lu $r"&le'a de $e lista tera$eutica 1 $r"&le'a cu se(ul 1 $"ate (i desc"'$usa clinic in , O $r"&le'a $ractica 1 interactiunea cu se(ul D"ua $r"&le'e e'"ti"nale $ri'are (uria si tristetea si " $r"&le'a e'"ti"nala secundara * 'eta$r"&le'a + #in"#atia * 'etae'"tia +) T, Din ceea ce 'i!ai s$us eu #ad 'ai 'ulte $r"&le'e Una as nu'i!" $ractica in sensul ca ea se 'ani(esta in #iata de %i cu %i in interactiunile $e care le ai si se re(era la $r"&le'a de interacti"nare cu se(ul tau) As"ciate acestei $r"&le'e $ractice a$ar 'ai 'ulte $r"&le'e e'"ti"nale unele $e care n"i $si0"l".ii le nu'i' $ri'are (uria tristetea iar altele le.ate de ele adica secundare #in"#atia as"ciata starii de (urie) A' inteles &ine- Este ce#a ce ne!a sca$at- Ve%i lucrurile alt(elP , Nu) Este ("arte clar asa) C0iar asa stau lucrurile ) T , E#ident ca t"ate aceste $r"&le'e sunt i'$"rtante ) Din $acate du$a cu' cred ca iti dai sea'a nu $"t (i a&"rdate t"ate si'ultan) O sa le lua' $e rand) Cu ce $r"&le'a d"resti sa ince$e'P , Pai sa #ede' cu' $"t sa i'i re%"l# $r"&le'a cu se(ul 'eu sa il (ac sa (ie 'ai intele.at"r) T , Bine 0ai sa ne centra' $utin asu$ra d"rintei tale de a!ti i'&unatatii interactiunea cu se(ul ) Banuiesc ca si $ana acu' ai 'ai incercat sa (aci asta nu!i asaP , Da c0iar de 'ai 'ulte "ri ) T , Asta insea'na ca ce#a nu a 'ers &ine din '"'ent ce $r"&le'a $ersista si ai adus!" in discutie la intalnirile n"astre) P , A 'ers $r"st de (iecare data ) T, In ce sens a 'ers $r"st- S$re e/e'$lu ce s!a inat'$lat ulti'a "araP , Pai a' incercat sa!i s$un ca 'a deran2ea%a el '!a re$e%it iar eu '!a' in(uriat si i!a' ras$uns ca' ne$"tri#it) Pe ur'a '!a' si'tit #in"#ata ca a' (acut asta) T , Sa intele. ca daca nu te in(uriai situatia cu se(ul ar (i 'ers ce#a 'ai &ine-

P , Da $r"&a&il ca da) As #rea sa (ac ce#a sa ne intele.e' 'ai &ine) T , Vad ca acest lucru este ("arte i'$"rtant $entru tine) O sa il a&"rda' la un '"'ent dat dar acu' cred ca ar (i &ine sa re%"l#a' intai $r"&le'a e'ti"nala si a&ia a$"i sa ne ("cali%a' $e $r"&le'a $ractica ) Iti s$un de ce este 'ai &ine asa) Daca reusi' sa c"ntr"la' starile de (urie tristete si #in"#atie $e care le ai atunci #"' .asi 'ai us"r s"lutii la $r"&le'a $ractica) Ast(el starile res$ecti#e ne #"r i'$iedica sa .asi' cele 'ai &une s"lutii $entru re%"l#area $r"&le'ei $ractice) Re$et #"' re#eni au$ra ei dar intai 0ai sa #ede' ce (ace' cu e'"tiile acestea ne.ati#e $e care le ai ) Care este 'ai $resanta $entru tine -Cu care d"resti sa ince$e'P , Starea de (urie i'i (ace 'ai 'ult rau) T , Bun 0ai atunci sa ince$e' cu ea) Cu' se 'ani(esta aceasta stare de (urieP , Pai nu 'a 'ai $"t sta$ani si s$un lucruri $e care $e ur'a le re.ret T , Asadar te a2uta aceasta stare de (urieP , Nu t"c'ai de aceea sunt aici) T , Bun a' #rut sa (iu si.ur ca esti '"ti#ata $entru sc0i'&are) Du$a aceste clari(icari se (ace " c"nce$tuali%are c".niti#a s$eci(ica a ca%ului in care il in#ata' $e $acient ca nu e#eni'entele de #iata ii cau%ea%a reactiile ci '"dul in care el le inter$retea%a) T , Daca 344 de "a'eni ar (i in situatia descrisa de tine cre%i ca t"ti 344 s!ar in(uriaP , Da ) T"ti T , Eu 'a ind"iesc ca a&s"lut t"ti $"ate ca 'ulti dar nu t"ti ) Uite s$re e/e'$lu eu nu cred ca '!as in(uria asa tare) P , Bine d#s sunteti alt(el) Iar alt"ra $"ate nu le!ar $asa))))) T , Din ceea ce i'i s$ui intele. ca $ute' reacti"na di(erit la acelasi e#eni'ent in (unctie de cu' ne ra$"ta' la el5 "a'eni di(eriti reacti"nea%a di(erit) Un"ra nu le $asa altii sunt di(eriti de tine etc) Alt(el s$us ' nu e#eni'entele res$ecti#e ne in(urie ci '"dul in care ne ra$"rta' la el) P , Da asa este ) T , Asa cu' a' discutat 'ulti "a'eni cred ca ceea ce li se inta'$la le $r"duce di#erse reactii a(ecti#e) Or sti' de2a ca nu ceea ce ni se inta'$la ne a(ectea%a ci cu' inter$reta' si cu' .andi' n"i asu$ra a ceea ce se inta'$la ) In ca%ul s$eci(ic descris de tine 'a intre& atunci cand se(ul s!a c"'$"rat asa la ce te!ai .andit as(el incat acel .and te!a in(uriatP , M!a' .andit ca nu il 'ai su$"rt)

T , La aceasta $r"&a&il te!ai .andit cand erai de2a (uria"sa ) Ma interesea%a sa a(lu la ce te!ai .andit inainte sa te ener#e%i as(el incat acel .and a dus la (urie P , M!a' .andit ca nu este c"rect ceea ce (ace)) T A' inteles) Aici sa $resu$une' de"ca'data ca intr!ade#ar nu se c"'$"rta c"rect cu tine ) Ce insea'na asta $entru tineP , Pai nu este &ine) T , Mai $recisP , Nu este c"rect) T , Si daca nu este c"rectP , Ei na aceasta este de neacce$tat) T , Su'a ca si cu' ar tre&ui sa se c"'$arte c"rect sau a' inteles eu .resitP , E#ident ca tre&uie sa se c"'$"rte c"rect ) Eu 'a c"'$"rt c"rect cu el este n"r'al ca si el sa se c"'$"rte c"rect cu 'ine) T , A' inteles ) Dar 'er.and un $ic 'ai de$arte daca nu se c"'$"rta asa cu' cre%i ca ar tre&ui sa se c"'$"rte atunci))))P , Atunci nu $"t su$"rta acest lucru) T Si .andul acesta te in(urie) P , E/act) Iata asadar ca $rin intre&ari succesi#e lant in(erential a' a2uns sa identi(ica' B!ul care se a(la intre A si C , se(ul discuta 'ai 'ult cu su&"rd"natii ei decat cu ea5 B , descrieri si in(erente, 6 nu este c"rect ce (ace7 e#aluari , 6 tre&uie sa se c"'$"rte c"rect alt(el nu $"t t"lera acest lucru 6 C C, (urie) Ur'ea%a acu' sa ne asi.ura' ca $acientul intele.e aceste relatii) T , Alt(el s$us de ce a$are starea de (urieP , Pai din cau%a se(ului ))))))El 'a ener#ea%a ) T , Si $e altii de ce nu ii ener#ea%a P , A intele. ce s$uneti)Nu el 'a ener#ea%a ci ceea ce .andesc eu des$re el si anu'e ca nu este c"rect ca tre&uie sa (ie c"rect) T , Si cand nu este c"rect asa cu' ar tre&ui sa (ie )))))) P , I'i este .reu sa su$"rt ) T , Ceea ce te (ace acu'P , Furi"asa ) T , Bun asadar aceste .anduri iti $r"duc (urie (urie care nu este ("l"sit"are)Care cre%i ca ar (i reactia e'"ti"nala de d"rit in aceasta situatieP , Sa (iu cal'a)

T , Ce se #a inta'$la daca #ei (i cal'aP , Nu " sa i'i 'ai $ese) T , Si e &ineP , Nu stiu) T , Si atunci P , P"ate 'ai $utin (uri"asaT , Pr"&a&il ca 'ai aserti#a) Daca este ne'ultu'ita (aci ce#a ca sa sc0i'&i situatia) La ur'a ur'ei cu' reacti"nea%a cei 'ai 'ulti "a'eni atunci cand nu "&tin ceea ce #"rP , Sunt ne'ultu'iti ) T , C"rect) Unii sunt (uri"si unii sunt ne'ultu'iti iar altii $asi#i)Cei 'ai 'ulti reacti"nea%a cu stari de ne'ultu'ire iar unii care sunt (uri"si si8sau $asi#i a2un. sa de%#"lte $r"&le'e su$li'entare) Deci care este "&iecti#ul n"struP, Sa trans("r'a' starea de (urie in una de ne'ultu'ire ) Asadar se incearca sta&ilirea "&iecti#ului tera$eutic trans("r'a starea de (urie in una de ne'ultu'ire) si anu'e acela de a

T , Acu' n"i sa re#eni' la starea aceasta de (urie si sa ne ("cali%a' un $ic $e cau%ele ei adica $e acele .anduri ) Sa le lua' $e rand) T , El tre&uie sa se c"'$"rte c"rect) Acesta este .andul tau in situatia res$ecti#a ) Gandul acesta deter'ina starea de (urie) Acu' sunt ("arte curi"s cu' ai a2uns sa .andesti ast(el-Nu 'a ind"iesc ca iti d"resti ("arte 'ult ca el sa se c"'$"rte c"rect dar este " di(erenta de la a!ti d"ri ("arte 'ult la a s$une ca daca iti d"resti si tre&uie sa se inta'$la ) Ve%i aceasta di(erentaP , Da adica daca i'i d"resc ce#a nu tre&uie nea$arat sa se inta'$le) T , C"rect) Dar in situatia descrisa tu nu .andesti ca ar (i &ine sa se c"'$"rte c"rect ci ca tre&uie cu necesitate sa se c"'$"rte c"rect $entru ca si tu te!ai c"'$"rtat c"rect cu el ) P , Asa este) T , Unde scrie ca daca tu te c"'$"rti c"rect cu cine#a si $ers"ana res$ecti#a tre&uie sa se c"'$"rte c"rect cu tineP , In c"dul &unel"r 'aniere) T , P"ate ca da dar unde scrie ca se(ul tau tre&uie sa ai&a &una 'aniereP , Acu' intele. ce s"uneti9 T , Si anu'eP , Si'$lul (a$t ca eu i'i d"resc ca se(ul 'eu sa se c"'$"rte c"rect nu insea'na ca si tre&uie sa " (aca )

T , E/act 9 Si daca ai .andi asa cu' cre%i ca te!ai si'ti atunci cand el nu se c"'$"rta c"rectP , P"ate 'ai $utin (uri"asa)))))) T , Ne'ultu'ita dar nu (uri"asa) P , E/act) T , Daca te .andesti ca el tre&uie sa se c"'$"rte c"rect si nu " (ace atunci tu te in(urii)Daca iti s$ui ca ar (i &ine sa se c"'$"rte c"rect dar "a'enii nu se c"'$"rta 'ereu asa cu' ar (i &ine si el nu se c"'$"rta c"rect atunci #ei (i ne'ultu'ita $"ate ("arte ne'ultu'ita dar nu (uri"asa si a.resi#a)Iar aceasta ne'ultu'ire t"lera&ila ne #a a2uta sa .asi' s"lutii la $r"&le'a $ractica si iti #a $er'ite sa te &ucuri de alte lucruri (ara a (i 'ereu incrancenata din cau%a $r"&le'el"r de la ser#iciu ) P , Intele.) T , Ce $ute' (ace $entru ca nu d"ar sa intelea.a asta aici ci sa a2un.i sa cre%i acest lucru si sa!l ("l"sesti in #iata de %i cu %iP , Nu stiu) Acu' se ela&"rea%a te'e $entru acasa in ("r'a un"r $rescr$tii c".niti#! c"'$"rta'entale care sa intareasca relatia dintre c".nitiile ada$atati#e si relati"nale si e'"tiile (uncti"nale si care sa inl"cuiasca c"'&inatia anteri"ara de c".nitii dis(uncti"nale si irati"nale si e'"tii dis(uncti"nele) T , Ce ar (i ca $ana la sedinata #iit"ra sa incerci sa iti aduci a'inte si sa!ti i'a.ine%i #ii :!; situatii in care te!ai si'tit e/tre' de (uri"asa $e se(ul tau ) A$"i in (iecare dintre acestea sa identi(ici .andul care te!a in(uriat * s$re e/e'$lu 6 tre&uie sa se c"'$"rte c"rect 6 + si sa incerci sa il inl"cuiesti cu unul 'ai rati"nal * De $ilda 6 'i!as (i d"rit sa se c"'$"rte c"rect dar nu $"t sa $retind sa se $"arte int"tdeauna cu' 'i!ar $lacea 'ie sau cu' ar (i c"rect7 +) T"t"data #ei ur'ari cu' se '"di(ica * calitati# si ca intensitate + e'"tiile tale) Cre%i ca ai $utea (ace astaP , Da si.ur T , Cre%i ca e/ercitiul acesta te!ar $utea a2uta sa identi(ici si sa!ti sc0i'&i 'ai us"r .andurile in situatii de acest .enP , Desi.ur ) Cred ca 'i!ar (i 'ai .reu sa ince$ direct cu situatii c"ncrete $e 6 #iu7 ) T , Care cre%i ca ar $utea (i lucrurile ne$re#a%ute care sa te i'$iedice sa (aci e/ercitiul $ana data #iit"areP , Pai stiu si eu )))Sa nu a' ti'$)) T , Ca' cat cre%i ca ti!ar lua (iecare dintre cele ; situatii P, 34 13; 'in

T , Ti se inta'$la (rec#ent sa ai %ile in care nu ai nici 3; 'in li&ere $entru tineP , Nu $rea) T , Sa intele. deci ca $r"&a&ilitatea ca asta sa se inta'$le $ana la sedinta #iit"are este ("arte 'icaP , Da si.ur ca #"i a#ea ti'$ )))) $"t (ace e/ercitiul) Du$a a'eli"rarea acestei $r"&le'e in aceasi sedinta si8 sau in sedintele ur'at"are se a&"rdea%a celelalte $r"&le'e e'"ti"nale ) Atentie, starea de tristete s!ar $utea sa (ie una (uncti"nala ca% in care nu #a (ace "&iectul inter#entiei tera$eutice ) Du$a a'eli"rarea $r"&le'el"r e'"ti"nale $acientul #a a#ea " stare t"lera&ila de e'"ti (uncti"nale si ne.ati#e #i%a#i de relatiile de la ser#iciu * de e/e'$lu ne'ultu'ire tristete+ care s$re de"se&ire de starile e'"ti"nale dis(uncti"nale si ne.ati#e anteri"are * (urie #in"#atie + ii $er'it se se i'$lice creati# in alte situatii de #iata care sa!i $r"duca e'"tii $"%iti#e)In acesta (a%a #"' inter#eni si asu$ra re%"l#arii $r"&le'ei $arctice $rin te0nica de antrena'ent aserti# * de $ilda te0nici de c"'unicare ne."ciere+ si8sau de re%"l#are de $r"&le'e ceea ce $"ate reduce c0iar intensitatea e'"tiil"r ne.ati#e (uncti"nale )