Portretul= este un gen publicistic de informaare, reprezentand o naratiune centrata in jurul unui subiect animat( sub insufletit ), de cele

mai multe ori uman. Prin aceasta deosebindu-se de descriere care are ca subiect un nucleu non animat(un sat, peisaj, dcor).Poti realiza si portretul unei pisici, al unui catel in publicatiile pt copii sau in alte publicatii de nisa.Un adevarat portreet sugereaza legatura dintre: a) etaliile e!terioare( infatisare, tinuta, dcor)

b) Personalitate(temperament, c"aracter, preferinte) instinctia dintre detaliul semnifictiv si amanuntul obisnuit, previzibil tine de abc-ul reporterului in perspectiva naratologica, portretul reprezinta un tip de discrus narativ in care acumularea informatiilor nu vizeaza zona faptelor ca in relatare,reportaj, anc"eta, ci realizarea unui tablou despre insussirile, calitatile, consecintele faptelor unui actor al naratiunii.

#onsideratiile sociologice $ubiectii portretelor sunt in cea mai mare parte a cazurilor: personalitati( culturale, politice) , portretul fiind un gen strict legat de actualitate si de gradul de semnificatie sociala a subiectului.Un sef de department comanda unui reporter realizarea unui portret in circumstantele in care cititorii simt nevoia unor informatii despre personalitatea respectiva. e cele mai multe ori circumstantele sunt cele care determina ung"iul de abordare.%ata cateva motive pentru care un individ devine tina curiozitatii publicului larg: numit in functie, alegeri, accidente, reaactii deosebite in imprejurari deosebite, lansari de carti, date despre starea civila etc.Publicatiile se grabesc sa aduca informatii despre personalitatea scoasa la rampa. $unt rascolite toate ung"iurile in cautarea ineditului, particularului.&r fi nedepret sa concluzionam ca actor al portretului este obligatoriu o personalitate. $unt situatii numeroasa, cand subiect al portretului devine in om banal in conditiile in care isi propune 'aducerea pe scena ' a unor e!istente commune, intr-un effort de identificare a tipologiilor umane. (a o privire mai atenta si acest on simplu este un model, un prototip al comunitatii sale, al preocuparilor sau al modului de viata. Prin mediatizarea se urmareste satisfacerea curiozitatii indivizilor asemanatori lui, dar apartinand altor grupuri sociale cu alte preocupari. #are este rolul social)*ste cel de model ( de aici si abundenta in reviste in publicatiile specializate pt caopii, tineri)$i cel de element valorizant( de comparatie intr-o ierar"ie a cititorului, de proiectie utopic identitara sau de ' evaziune+( in cazul subiectelor legate de actori, printese).

e la documentare la scriitura

#a te"nica documentara, portretul imprumuta din cercetarea sociologica modele anc"etei de personalitate.Portretul journalistic are o multime de puncte de contact cu portretul beletristic.Punctul de rascruce este dat de opozitia fictiv reala.%n functie de investigatie pe care ne-o propunem pentru realizarea portretului, documentarea poate urmari: a) , linie pur factual cronologica de tip curriculum. &cestea sunt portrete pe care jurnalistul le primeste de la agentii de presa, birouri de presa, sectoarele de documentare ale publicatiilor b) -ise de personalitate: declaratii, reactii, pozitii, atitudini fata de un caz c) , abordare comple!a si directa a personalitatii d) , singura dimensiune ,insa in profunzime Primul tip de documentare( punctele a si b) nu necesita obligatoriu un concact direct cu subiectul, informatii de acest gen putand fi gasite in bancile de date.&gentiile de presa au constituite banci de date despre reactiile atitudinale, declaratiile tuturor personalitatilor monitoricare pe campuri tematice. Ultimele . tipuri( puncetele c si d) prezinta obligatoriu abordarea subiectului. *tapele cercetarii predocumentare a) $tudiul documentarii: cduri, fise de dosare, agentii, fotografii, declaratii, articole, etc b) %nvestigarea martorilor( membrii ai familiel, vecini, sefi, prieteni, adevarsari, fosti profesori)

*!ista un risc in cazul portretelor oprite la marturiile si izvoarele e!trase la: realizarea unei variante standardizate, bogate in detalii cunoscute si de cele mai multe ori putin semnificative.Un alt pericol, il reprezinta insusirea unor idei preconcepute, locuri commune pe care jurnalistul nu mai are cum sa le confirme sau infirme in absenta individului. e obicei, intalnirea si dicutia pot permite verificare corectitudinii documentarii, reacctualizarea informationala, personalizarea viziunii. , intalnire permite cunoasterea cadrului professional, modului de viata, relatiile cu alti actori etc., astfel de discutie reprezinta o suita de intrebari si raspusuri care vizeaza obtinerea de informatii despre parsona gata portretiazata prin parcurgerea unor zone concentrice de la e!terior spre interior, de la relatiile e!terioare la detaliile intime.Prin intermediul ei, jurnalistul verifica informatii biografice, aduna detalii de reportaj, descrieri, tip de personalitate, toate prin te"nica interviului.%ndiferent de locul intalnirii( acasaa, la birou, la o casa de vacanta, la o cafenea preferata) o prima serie de informatii aduna detalii legate de cadru., alta serie de notatii vizeaza fizionomia pers: acestea vor fi computate pe parcurs prin gesturi, comportament, ticuri, trasaturi specifice diverselor

sentimente sau emotii./estimentatia este un detaliu important, mai ales in masura in care ofera note personale. 0eporterul pastreaza controlul discutiei ca si in interviu. *l va conserva cu precadere anecdotele, detaliile intime, elemente demne de a fi anticipate mai tarziu.%ntrebarile vizeaza a c"estiunile personale, biografice in ordine cronologicab)pasiuni, de!teritati, abilitati.1u intotdeauna este suficienta o singura discutie. &ceasta poate fi reluata, impresiile primei intalniri putand fi comporate cu cele din a .-ua pan ace se contureaza o imagine ferma. *fortul jurnalistului se concentreaza pe degajarea caracterizarii in fizionomie, comportament, jesturi ,ticuri, obisnuinte si mediu de viatza, moduri de gandire etc. in acest punct de vedere portretul depaseste informatia pur biografica: are viata, este d2namic , colorat etc. %ntrebarile redactorului trebuie sa fie intr-o anumita masura indiscrete fara a atenta la viata strict privata a individului, incercand sa descopere lucruri interesante desprea personalitatea interlocutorului. ocumentarea poate fi facuta urmarind mai multe aspecte: a) #ircular, acoperind nu in profunzime, cat mai multe aspecte ale personalitatii unui individ b) (iniar, c"ronologic urmarind evenimentele unui individ in datele biografice esentiale c) %n sector, urmarind in profunzime un singur aspect. ,ricat de imp este talentul jurnalistului, prima calitate ramane pastrarea veridicitatii informatiei3