SUBIHCTF!..E .AfIE-ICAT!

ILOR

{laborator, seminar, proiect)

2 ctre

1. 2.

R.elalii!e pubiice 5i

activitifile conexe.

De la -l"rr'anding la ,,LOVEMARK". Ce este brandul? pR sau advertislnp

peiltru

*re

imaginea unui sistem( Rom6niei) Recrezentdri sociale aie

identitilii. National vs. Mondial in mentalul colectiv.

gi

2 ore
Z

M*deiarea unei imagini. Realizarea unui proiect de analizS

ii^naginii rJrgen ;zatiei.

gestlonare

sre

5. $ 7

Sistenliri irrdicatorilor de imagine. lmaginea mass-media. lmpactr.:i p:"ag'-rota:. 2 ,:r*

Analize
e*e

imagine.schimbarea de identitate gi managementul

ei.

2 2

*re or*

tljerlicinarea lrnaginii

organizaliilor.

iieri'!S:

ffe $gffilnaf:

1".

inielegr':rea conceptului de relatii publice. ldentificarea une! aciiunide PR si exB!icarea irrrpiicatiilor acestei actiuni. (raspuns la cine?, ce?, cand? Unde? D* ce?)

i-.

r;re

este Lrrandultau favorit? De ce iti place acest brand? identifica valorile brandului si :'nodaiitatile in care sunt comunicate aceste vaiori. Prin ana!ogie., {:fire sunt vaio;"i:*

brandului Benetton, cum sunt comunicate aceste valor!?

3 Aiegeii

r: ccn:panie sau o echipa sportiva, un partid poiitic, un artisr etc si ccncepeii rnesaj*

iie interes pentru public. Apoi identificati canalele pe care puteti comunica acste
rnesaie. 4' Alegeti c eoinpanie care comunica permanent cu publicul ei. Reconstituit! isror"leui acelei ccrnpanii, cum a pornit, prin ce etape a trecut siunde a ajuns in prezent. ldeniiilraii

sireiegia de comunicare si propuneti imbunatatiri.

.$.

Ategeii una ciinire carnpaniile de PR nominalizate la pR Award httptr'll:y'E{i,!,pr"awarq,tqr-p-1; award/pditia-20C9.htrnl siverificati !mpactul acestei cam6:anii reailzand o caronaili+ ne *ricnitor.izal'e.

f;. ldeniiflcaii o campanie de rebranding si masurati impactul acesteia.

?. Simulati organizarea unei conferinte de presa (comunicat de presa, n'ledia ki'1, follow up) intr"e coiegi pe un subiect de interes legat de universitate, apoi anaiizati felul in care a

*ecurs conferinta sitrageti concluzii relevante. Pe acelasi subiect, organizati apoi c c*nierinta de presa reala, cu jurnalisti din mass-media oradeana si urmariti daca sau cci"ectat greseiile din timpul simularii.

[:Eese.rrse

cn-[in*:

rr,lt,vu;. iA a "f O

''"'.,'., ..*^'",^.; .^

etlte carti la bibiicgrafie:

Flstt i{a!g - f,*ari Succese ale unor branduri renumite, Ed. Meteor
lvienr-v Aronson, Don

Susine ss

Spetnet Carol Ames - Ghidul redactarii in Relaiii Pubiice- Era digitala, [c!'

Amsta Fublishine

i3" {\{frTe}ff tr

i-'rt

DAeTlcE FOLOSITE

Curs: expunere; dezbatere; studiu de caz.

.$*rri;;"r*r';
p r a b Iem

ati za re ;

d e z b ote re ; a n a

za co m pa rativ d, p roi e ct'

E. PRGCESI.IRA DE EVALUARE

Nota la disciplina Creoreq de imagine este formati din nota la exarne;ru!scris (ponderea ncta acestuia fiii-rd de 1/3 din nota finali) Si nota la seminar (ponderea acesiuia fiinei de 2/3 din p:'ezentate. Fvaluare; iinali). Exarnenul scris dureazi doui ore gi se bazeazi pe sub!ectele activit6tii de seminar se face in funclie prezentirile la seminarii 9i de e!aboi'area unui pian de gesicnare a imaginii unei organizalii'

$:.

F!SL!#SRAFIE

Chiciudean,. 1., Halic, 8.A., 2004, Analizo imaginii organizaliilor, Bucuregti, Fditirr";t comunicare.ro. 2. CDmair, {.,2AA4, Relaliile publice Simass-medio,laii, Editura Polircm. 3. lvlanr:oni, j", 2007, Ghid practic de relalii publice,lagi, Editura Poiirom. ,1+. lVliculescu, S.M.,2001, Relaliite Pubtice in mediul internegionaf $ucure5ti, [diit:ra

i.

comunle are.ro.

5, 5. ?

Rogojirraru, A. (coordonator),2006, Relaliile publice 5i publicitotea: {*ndin.te 9i prr:vrtr';ri, Bucure5ti, Editura Titonic.

Rus,F.C.,2002, introducerein$tiin.tacomunicdriisiarelaliilorPublice, ia;i,ilditurair,stitulul

Eu

ropean.

Wolff,

Cum se iniliazd ro' t7'ta rrs g e d{t e nt ul d e ntitdfii. Bucu re5ti. Ed itu ra co m u n ica re'

fl,, ?003, Naut ghid de identitate,

i

fj

se s.rsfine schimbare$ prin

G.COANPATI BI L!TATE I NTER[$ATIONALA

Se ri:djcd 3

universitdti strdine de prestigiu in core funclioneazd discipline carn arabile.

Daia: 27.*S,tCli

ilI RE TC}Rf,5FF DEPARTAMENT/CATEDRA

TITULAR DE DISEIPLINA, Leet. dr. lrina Fop

Ccnf. Dr. Matiuta Cristina

t
I
T

t I
Cuprins

I t
T
"'

Definitiisiariide expertiza ale consilierului de relatii publice ce inseamna PR. Filosofia de brand United collors of Benetton_g
Fondatorii Relatiilor publice si modelele comunicarii Strategille de comunicar_
Cocrunica lrnaginea unuisistem. PR cu resurse limitate Planul uneicampanii de
Persuasiune
LI

4.
6.

?1

5. Tehglic!le de comunicare

8. 9.
i0.

pR_ si propaganda
pR

3G

4S

Redactarea materialelor de

__

4g

t
a

I
I
&

t
i
..

I
t I
i

I
b

I I I I I
I t
I
I
I
I I
I
t
Ce este un PR?

Seminar

Definitiisi arii de expertiza

Agentide informare Specilisti in Rp sau comunicare

Relationisti
Consilieni

Atasati de presa

[xpert! in comunicare
Reponsabili cu comunicarea, afacerile publice

iurnalistideintreprindere
.Pilrtatori de cuvant
Lobbyst?

{Jnde sunt? ee trateaza?

Organizatii de toate felurile : Multinationale ,Guverne, Biserici, Grupuri de interese, Mass media, Gradinite Subiecte : Politica

. ' r

Economie

Cultura Sport

e urmaresc?

simpatia diferitelor publicuri in privinta organizatiilor lor

sau d

unor persoane

t
I
i r

il I

E a-_

Airagerea atntle! mass nredie! pentru ca aceasia sa arnplifice pilier;i Ce inte!egere iiiscursui"ilor icr, a g**sturilor sau cauzelor/ idelor lor.
Stra;-isa legatura cu jurnalistii nrdlanip*tare? /,\t;"rnci cand o organizatie sau
|!|

o persoana incearca sa stabileasca reiatii de s!r"npatie

cr;

fiub!lcr:rile sa!e, vorbim de practica RELATIILOR PUBLiCt

RF

ccnstituie o atitudirie, o abordare si o stare de spirit

.t-..i,.,

Thank you for....being laeref

ilefinitii:

c adevaraia oroblema atunci cand incercam sa definim Relatlile publice clatorita definiitiilor mr.ritip!e pe care diferiti cercetatori si organizatii ie-au dat. Doar in 3.gV6, Rex !-{arlo*y a identificat 472 de cefinitiil J" Rp, combinand toate aceste elemente vom prezenta doua dintre cele nai cunoscute definitii.
fuista
a activitate de conducere cu cardcter permonent si organizat, prin internedlu! sau public couta sG obtino si sa menlins intelegerec, simpatio si concursul celor cu core ore sou ar putee aved de-a face; in acest scap, ea ve trebui sa analizeze stareo opiniei in ceea ce o priveste, so-si eriapteze pe cat posibil compartaffientu! si, prin practica unei targi informeri, sa optina o ccoperure eficienta, i1re s# tina cont efectiv de interesele comune. (definitie data de International public Relation:
csreia
RP reprezints

o intreprindere squ un orgonism privot

Asociation)

functie de conducere, de gestiune si comunicare) cu coracter permonent, gratie :srtia un orgcnisrn public sou privat vizeaza stabilitotea, mentinerea si praynovareo uno{ relstii de incredere, fondate pe cunoostere si intelegerea mutuolo dintre acest orgrfrlism si pubticur.ile ssle interne si externe, tinsnd cont de drepturile, nevoiile si atitudiniile lar, totu! *nfarm interesului pubiicului. (definitie propusa de societatea Realtionistilor din eue*ec; seR)
a
i

R[' reprezinta

Sibb!lcgi'afie
il

Dageireis, Bernais

pro.fesio de relotionatist, (2002) porirom, rasi

..j

bi*rvaiil

t I I

- gernard Oagenais profesia de relationotist, (2OO2) polrrom, -

tasi

Ir

lr lr
F F F F T F
F F

Seminar 2 si 3

Ce inseamna PR?

Filosofia de brand- United Cotrlors of Benettan

.it

ii,lecesitatea de a aparea in spatiul public

Ilu esie suficlent

-sa expuifapte siidei, -sa

PR

citrebuie sa stiicum
sa

sa le

spuisicand sa ie spurii

te prezintiin spatiulpublic, citrebuie

stiisa-locupi

strnt metode de a te face remarcat cat si sisteme de autoaoarare

Srganizatiile ';or incerca sa atraga atentia creand evenimente care la randul ior vor monopoliza
fr-rASs

i"n*fiia

!.e. Eenetton

ft

t t t
I

I
t

isroria companiei Benetton incepe in 1965 cand familia Benetton { Luciano. Gilberto, Cari* Eenettcn si sora ior Giuliana) au pus bazele propriei lor companii specializandu-se in prodi.lciia si comertui cu amanuntul a pi"oduselor de imbracaminte " casual" . Mai .ics aveti o rapida

!ncursiune in activitatea {publicitarai irtlg#ryww,vq u ! u he.E Lffi 1wa

de 4A de ani a Unlted

Coi*r's

of

Eenettorr.

Demersurile cie ccmunicare- originale sau chiar socante- au fost epreciate in pian sociai si prerniate ?n plan profesicnal, dar au fost refuzate expunerii ?n anumite contexie supuse unor rigol'i culturale sau de mentalitate. Tematica propusa este extren"l ie vasta si punctand aspecteIe ilevralgice ale iumii contemporane (rasisrn, oedeapse cu rnoartea, eonfiicte

F T

il il

r
interculturaie, emigrare, poluare) a generat atat adeziune si supori, cat si reactii violente" Fiind cunoscuta pentru produsele sale din lana, compania Benetton a fost trecuta autornat pe lista neagra de catre cei de la PETA, care organizeaza sporadic prcteste sti'adale. Fent:'u a atrage atentia, ei s-au inspirat chiar de ad-urile Benetton si au mizat pe culoare si elementui de
qna

'"',

flT

#', #

'r,ffi

Chiar ciaca Benett{in a folosit diverse canale media pentru prornovare, reclamele ior se ax*ale:

nreponderent pe imagini statice, chiar si atunci cand ruleaza la televizcii'. f-:i au ales sa pu;e .rccr;nt p* print, pe aria fotografica, pe capacitatea acesteea cie a tua pulsu! ornenirii si a-l ;-et;.ansmite maselor ca rnaterial pentru rumegare intelectuala. Alegerea este fireesca daca i,e gandim ca directarul creativ de publicitate este Oliviero Toscani- un clinoscL,:t fotogref ci: fiL!rne106s !ucrari apreciate. Colaborarea lui fructuoasa cu Benetton a incep*t in 1984, eanti cornpania se pregatea sa se lanseze in exteriorul Europei si avea nevoie de o prornovanc agresiva sl binegandita. Luciano Benetton, presedintele grupului, l-a aies pe Tcscani, prclnitandu-i iibentate totala i creatie. Multi dintre critici considera ca campania publicitara Benetton incepr.rta !n 1984 pune inceputul unei noi tendinte in istoria advertislng-ului moCern. Tir.,rp rJe i:n an Toscani schimba sloganul de la "All the Colors of the Borld" ia cel pe care-l stin-' cu Totii si dezvolta o strategie de marketing bazata pe imolicarea in proble;'ne "de inalta ;"eievanta sociala" iLuciano Benetton).

il

1^

t
: :

t t

T
i{.eeultatul vaselor petroliere avariate

in largul marii conduc la asemenea Cezastre'

imagir"!e*

prtvesie r:irei pasari cu pe*e imbibate de petrol a marcat pozitia grupuiui Benertcil in ceea ce catastrcfa eiologira rezultata in urma razboiului din Goif. Ea simbcli:a victin',*le nevincvaie ele

ccnflictului, ciar si pericolui pe care il reprezinta ignorantattt:

An*al -:rgan;zeazar conferinte de presa pentru a anunta noua campanie it*;fise. Acestea fac !n*,.:rrrjur"l-li l,r":rnii irra!:':te de a fiexpuse pe panouri publicitare! Vez! lista camp;:r.r!iicr de rom*nicai"e U*iied Colo;'s of Eenetton ia adresa:

i,i.*uilr-rs.*:
{amparnia din 2$40/E/02

G- -s
GET THE

wr,vw,EgNE'r"oN.coM

VItrO AND

MORE

!I

i.L

I
fampanie 2013125/Cg

: : :

I
T
;

I t t I
T

S;)iie'i;?iea i:irriia are un rr:l foarte important in Relatiiie publice. Astfelca diveis* or'ganizatii pregatesi; r:rar:iiestatiipublice simarsuri, blocand strazisiinstitutiipeniru a atrage atenria

asilBra

re

vendrcarii.:r ior.
i.e" iifrarsqlri de protest din Canada impotriva cresterii pretui;*! le a!e*i sau

iVlansul rnqineitclrilor americani impotriva legiferarii '"free

trade" es Pafr6ista, frl!tranbia

s!

{:orea de $xrt

t I
T

I t t t

Cand o strategie PR da gres, sau nu?

26/CIE/198S i-ondra

Froniovarea rinui filnr de groaza Sarpele si Curcubeul

5-au trirnis prin posta 700 de serpi magazinelor de casete video!

Ce au reilsit?

'"

iauiali irtilric'" lhlzliive

si

canrpetati in fisa dc observ*tie

- Car:iati asp*ct negative

Liari

si c+r'npetati in fisa de rr r

observati*

alerr nrrftlpfe de alte t?*riosii

*{r:ri de bonmerang

Dezvoltarea unei imaginii

*enetten r:{e impresia ca se intereseaza de cauze umanitare si se bucui'a sinrpati*, chiar daca a avut parte de afise controversate.

'de uri capital de

-l
:

T
: :

lmaginea devine rnotorul mai multor alegeri

De ce alegem restaurantul X si nu Y? Care este c{if*renta intre marca Hyunadai si Susuki? Care are o imagine

na! bura?
PR care

irnaginea este construita de personalitatea organizatiei si de activitatiie de

pe aceasta.

sunt grefat

In ceie ce urrneaza sunt prezentate cele mai controversate afise aiJ cempa*iei united Colors

sf

t rt

Benettoir. Cr"l toate ca brand-ul Benetton insemna campanii controve.sate :i incalcarea iabur.lrilor, in iiieraiura de specialitate este foarte cunoscut scancjaiui ecpylvr"lter-ul Benetton Sliviero Toscani2 si rupture dintre cei doi. Pubticitotea tJnitedrColors af Benettan nt-i proffi*vedzs pradwsul ca atare, el este trotat moi degrabo ca un mijlac, rc se subordonedza unui scap ideaiaEi4 uneifilosofii de marca. Din aceosto couza este imposibi! sa tred pe lingc un prifti Eenettan f*rc ss-i observi, fara sa-t procesezi, fara sa-! retii.sPrlma imagine resrezentond

t il
I
I

ril

il
I

t; lr l-l
lttI
l.lI-lfI tr
I

'
3

Oespre geniul advertisgului Oliviero Toscani , disponibil on

e

line h:ip:/,/vrww.cli!,irratrs.aniqlr:Jjp"g-AfillgfuSfflld$. S

btlrJ&n":grblsediaaslry8rc&i
.lfttp:ll;u rnai;sticac

re--Tsffe$

:q

1-'

T
: ;
I

I n t t ! t
T

"ixlg;ie.bsqhvfftiqins-uk'blos
references. irtml

t$Frystf..

I I I
I

"Nu .lbtsgtafiile sacheaza, socheaza realitatea surprinsc de ele. Carnenii se indigneaza kt" vederea fotogra/iiior urzor copii murind de foame si uita de ele odata ce aceste imagini dispar ri!.n c,;*ipul iot" vizual.. Fotografiile sunt doar niste instantanee din acecst{t realitate si iucrul rneet t)i) ;i,t i:.r ! n stsri:rinrierel aces tor ins tantanee". Oliviero Toscani
F*tergrafu[ !nche!e co!aborarea cu United Collors of Benetton ce data din 1982 pana in 20*0, dr:pa scandalui campaniei mai sus amintita, insa acesta nu se apreste aici exprimand pr!n arta

t
T
E

fct*graflca r:F*eitia fata de teme extrem de actuale.

!.e.earnpania din septembrie 2007- fotografia cu lssabelle Caro {1982-2010i

i
:

1-

T T

T F

I I
A rf-

iblicgrafie:
t$lp:#'1tu'!\'1tr'.4

I 1F

hltp,if

ww-vt..i 20'

rs/bs! etlstl395*b!ff1
i

ii-Uld +l }&y*f p.j c*r

b U s. c o m

p a e d i a 1s e a rc h

? q=

;i.'ip;llc; w-4,.LqrtlrEc-

ag-rnl
c

fff S; j'6jt1t :ilt,

I e tlgn'

q f'1 1

antirasism'hlmt ;:gi:.tle-W$f ejqgl-aia.rclcomunicare/benetton campanii

cilpllwEsl-i'ade{sl
id=577'. ,Ltlg:J/jbi::l, reflhewerld,com/search/?querv !d=3201?872&paee=1&brandbii"p.}iiE lr..'ry*jp edia.ore/wikillsqb-el-lq Caro

rJhsei-valii

I I
;

3.5

Seminar 4

Fondatorii RP si modelele comu*icarEE

IVY LEDBETTER LEE

1877 -1934

il,snsiC eirat "Fondatoru I Relatii

lor

Pu bli

ce"

Fcsi ;'epofiei'Wall Street Journal

lL$l-4 ccnsiiierul

luiJohn Rockefeller ir.

Poilti*a de comunicare Filanri'*pia cor'poratista ca sitehnica de

PR

"A':esfc nu ste un birois de presd secret. Toote acfiuriiJe riaesf,"s :i]ftt !i#nspsrente. Sc*pui rlos'tru este sd informdm gi sd oferim presei inforrnaiii. Attst blr*u nu este *agenlie ae publicitate" ln cozul incare considerali cc iniarrncglii* tr*nsnise de nai pot

ltrrc abiectu! unei afoceri, vd rugdm sd nu lefolosifi. MsteriGlele ri*astre au un slngur saoft: c#*1!.inicqrea tronsparentd. Punem Ia dispozitia jurneligtil*r i*te:esali toate

dersiiiie pe .are le vor considero necesore Sisprijinul ncstru

pe

nttLj a lie:!i!cs informayiile.

Ar:tivit&file fioastre suntin slujba corporoliilor gi a instituliiiot'pusirce p.iltru a cfert prese! gipublicului din Statele Unite informotrii carecte despre subiecte se ntru c$re pwbiicul #{e sou qr puteo oved un anumit interes"

Masecrui de ia Ludlow (L914)4

9**0 rle oameni au intrat in greva, unde s-au inregistrat pie;'deri femelisi i-l- copii.
EDWARD L. BERNAYS

ii:-ri6fie ciintre r:are 2

1891-1995

Fciidaior al PR aiaiu:"! de ivy Lee

{r
A,
is

la li z* re :z O pi nie

ubl ice

!nsr:!rat 2 din cele 4 rnodeie ale Relatiiior Pub!ice

''','ezi

intreg*l episud BernardDagenais-Pro/esiaderelationalist,tzcaTjPolirom,

lasi

p.5i
l:

ii

i:
-: :
$tudlul propagandei si al persuasiunii
Cornbine siudiile lui Gustave Le Bon

in relatiiie puhlice identificam patru modele dupi cum urmeazS:

Modelul impresariat / publicitate 21 hrlodelui informirii publice 3i Modelui bidireclionalasimetric 4i tulodelul bideclional simetric

1l

I t
; ; : :

lVftCIdelcls

fn fieiatii Puhtl*e5

Propaganda

Diseminarea

Persuadarea

lnieiegerea
reciprcea

informatiilor
Adevarul

stiintifica
Efectul dual neechilibrat Ernitator
Receptor
{fee ci-back}

l---_----i | fll'ectLii dual

echilib;"at

lmportant

Emitai*r "* ilec*ptcr

Emitator
Receptor

iriierpiet inirpret

,4*b

I I I
; : ;

lmportanta
evaluarea

i:'np*rtanta
eval*area intelegerii

atitudiniilor
1920

Barnum

Edward

L.

'Tabei';i irsrirei ce cei a lui Gi'uning si Hunt (1984) diponibil on-line www.iEiiS.tp,ir!
i"9

{1810-1891"}

Sernays si alti

Sport, actiunide publrcttate sl pr0movare

Agentii guvernamentale, organizatii non-

Buisness si

3uisness si air'':mrte tipu:"i

anumite tiPuri de agenill

de agentii

profit si buisness

fiiblicgrrtiit:
RelstiiPualiteAi.cns,rn- tutrerri/; Spetnel Don; Ames, Carol- Ghidutredoctsri!in Arnsta Publishing
Er"a

digitaia,

L-d'

publicitote , metode siinstrumente; i20il4! lnstitut"j! ftus, Calin. Fieviu - Retotii pubtice si i!ur*pean, *,*ria Ccmunicare , lasi

#hsenvatii

28

h
1

F
Ce comunicare.
3".

Seminar 5

Strategiile de comunicare

Consilierul de relatii publice trebuie

si

indeplineasca o serie de

roluri

!n dezvoitarea strategi;1CI!"

lntelegerea prob[emei- rolde analist

Cunoastereaorganizatiei
Cunoasterea bunurilor si serviciilor Cunoasterea publicurilor (3) Cunoasterea inediului Cunoasterea comunicarilor anterioare

2" Formularea obiectivelor si alegerea -

tintelor - rol de consultant - obiect precis

tinte oarticulare tinte

- sarcina de comunicare in functie de

gradul schimbarii dorite

- durata necesara atingerii obiectivelor. 3" Prez*ntarea ctrategiel

rol de strateg

- srrategiile nu se imporovizeaza- SE CONSTRUIESC !!

tr

-modalitati diferite in functie de target

-acceptare - nu exista cunoastere a priori
- strateg pt interior si exterior
4* Alegerea tehniciilor

I
t

constituirea in miza sociala a produsului de

PR

h
F
I

rol de expertiza

il
il

fr

fl

I
il
_.1

I
I
I

i e. lirEence si. *niior "90

I I I I I F
F F F F

Strategia lie ct:municare pentru promovarea unui serial tv canadian printr-un ulan bine stabiiii, prinr"r-c p, *campanie, campania propiriu-zisa si post-campanial evaluarea.
s. &i*gere;: iness media

rol tehnic

-tretrui invatata fiecare caracteristica a mijlocuiui de c.ornunicai"s', pe rjere tlR -,;i lre*;i;e sa ie stapaneasca si sa ie integreze intr-o strategie de comunicere
-

I F
I
I

l*

i'i:iosesc in mod specia! sonadajele + anchetele

6. lX,legerea $:iipstlirilor ;;.tlr,"rrtUr : SCriSe

rol de imaginatie

- *r-ri:oril;ri g;"afice

- sunor"lui"i rrizuaie 7. Mesajeie *. ro! de creativitate

- iri 'li:nclre de suoont video sau text

*" Fro'$uq:tle- r r:ri de soeciaiist

eiuri:a .:e a

fost compus, mesajului trebuie sa i se dea o forrna

L.isoara,

T
'lt F

:caract. potrivit tipar, pargrafe, lectura p;"ez*ritare grafica, aooi tipar

- scil'::

fotograiii, culori,

22

cineast, specialist in montaj, imagine,sunet, muzicieni, actorl

realizator care sa coordoneze totul

I
l

Bugetul sicalendarul: - rol de logistica -un plan de comunicare se realiz in limitele unui buget dat, intr-un tlmp determinat, si cu

I I I I

re:urse umane iimltate

PR

*u!

supravegheaza termenele limita si asigura un caiencjat

le

si

fiecar* etaPa

sta!rileste

costr".i ri

- ilperatiune logistica si contabila considerabila X0. Evaluarea

rol de cercetare

Totul se evalueazal!! decizia de a lansa campania, obiectivele, publicurile, tintele, st:'ategiile, tehi.iiciie, rnass media, mijloacele, mesajul, bugetul + efectul asL!pra imaginii, veniturilor si
dezvoltarii orga nizatiei

I I I I
:

i'raluarea *,: e dcar pentru analiza ceea ce s-a facut ci si pt ce urmeaza a fl facut, unealia de orientare in strategiile viitoare! ! !

Intr-o camFnaie de comunicare trebuie intodeauna sa existe un plarr, o etapizare, irnpetuci lecesara flecarei strategii. Aceasta etapizare are un rol hotataior in succesul sau insuccesur *ricarei strateg;i.

Se r-irmareste as.tfel: 1. Coordonarea actiunilor diferitelor tehnicii6:'elizate cu difeiit*

instrumarrie ccntroland totodata, aplicabilitatea acestora si relevanta efeeteior determinate de aceste actiuni. ?. Reliefanea fazelor critice sau chiar prevenirea acestoraf o e'rentuala sirategie de rezerva, pianul 8; care sunt posibile sa apara in derularea strategiei gener"ale. 3. Permiterea

flexibiiitatii, pentru ca ia un moment

dat, din diferite

motive termenele stabilite pent!'t:

I
:
I

r*iizarea urr*r oblective intermediare nu pot fi respectate.

; t-I

t-

ln capitclullserrirerul ilrmator vom explica mai detaliat tehnicile e comunicai'e

J'J

F
l-.

il lr
I

t I I t t I t I t

PLAN DE ACTIUNE

Discursur!ale conducatorilor
-folii
-scrierea ciiscursurilor -deruiarea
*,ren irne;rtelcr . adu;er"ea la cunostiinta

Listfr de invirati -invitatii scrise

-trimitere -confir$are telefonica

t t t t
:

ate ri a I e f oJ os itt*-coprere pfogfam lbnsere -copiere ternatica l -copiere folii -aicatuirea de mape
$vT

Georgescu

iuform*rea rnembrii0r slsternuf ui

-prin ;iaru' oropriu in fiuturasi
20 feb

L2 martie Vasilecu

L4-15 martie

Organizarea inai*rtea
rneepenr -contioieaza stsi'ea salii -conrroleaza nrijioacele i*l'lnice
-nrapp,:'

L5 martre
-ori

tz

t
T

-ora L3
-ora L4
::, :

hsrtii,
pentiu
nt

pianrlo.

pixuri fiecare

Fart

':r,::rr.r

''

:,

l,':

Sursa

-Tabel p.2!in Reiatii Publice si publicitate

, ,,.,,.,, ..'

',' '-,
{ZCr04}

I I

L+

I I I I I

T T
Sibiiografie: Aronson, Merr"y; Spetner, Don; Ames, Carol -Ghidulredoctariiin RelstiiPublice- Era digitala, Amsta Fublishing
Rus. Calin. Flaviu
Ecl.

Relatii publice si Publicitate , metode si instrumenfe; {200a} lnstitutul

F-rlropean, sei'ia Camunicare, lasi

T*rr*e
L)*pa rr*cielui rnsi
p

sLJs

prezentat alcatuti o strategie de comunicare pentrll

organizatie rr#fi-

T T T

r*:f

it

il:b:;ervatii

I tl I
I I

F
ts
I I

F
I

tt
F F F
t

25

Seminar 6

Tehnicile de comunicare
trebuie sa stapaneasca in linii mari diferitele tehnici de comunicare dar sa cuncasca foarte trine cel putin o tehnica, asa incat sa-l inteleaga compiexitatea si sa fie astfel in masura sa sesizeze si compexitatea celorlalte tehnici.
FR

Tehnica de baza

scriitura -comunicarea de masa -comunicarea interna

-com unicarea personalizata

Serlitura

0"ice s,uilor'l scris/audiovizual necesita stapanire perfecta a lirnbil

Ant;i cie a stii sa traduci in cuvinte sentimente , idei politice, eiemente de contrc'o;ersa, nel:es;tatea crearii simbolicului deoarece comunicarea pune astazi ele*rentele in vaioare - cer * cunoastere perfecta a limbajului
Se expi,irna in comunicare prin communicate, mape de presa, brosur'!, pliante, Ciscursurl.

raporturi anuale, scrisori, cererii, reclamatii, procese verbale, buietine unterne,/exierne, dccurnente ale audiovizualului, afise, suporturi tridimensionale, iilternet, supo;'tu:"i publle itare
Ce

trebuie sa faca PR-ul?

sa

-sa scrie communicate, sa pregateasca conferinte de presa, sa faca fiime, rl:.g*nizeze intalniri cu diferite grupuri sau sa instituie programe de corn interna.

eemunicarea de masa
Reuneste Lin numar mare de oameni in acelas timp

Relatiile cu presa
- pista de lansare a PR - comunicatul de presa reprezinta unealta de baza a ecestor relatii

Cum se redacteaza?

z*

I I
I I I
I I I I I I I I t I t I I
-conferinta de presa/ expuneri de presa (briefings)
Cum sa-i infrunti pe jurnalisti?

-organizarea de evenimente
LJn

mijloc interesant de a atrage atentia media.

fivenimeieie forma iansari unei politici, portile deschise,manifestatia catorva mii de persoane, expezititt dintr-un muzeu, saparea primei lopeti de pamant la o fundatie, ziua tematica, celebraree a X ani.

Afaeerile publice, lobby si propaganda

- &P se ciisting de FR prin public nu prin tehniciile folosite

- Lobby-ui t'izeaza sa influenteze deciziile politice si administrative

- Propaganda recurge la c strategie proprie deoarece ea abordeaza domeniul ideologiei Domenach {1979) identifica 6 abordari: 1) regl simplificarii si a dusmanului unic; 2i regl ingosarii si a desfigurarii; 3) regl orchestratiei si a repetitlei; 4) regl transfuziei; 5i regl

unaninrltatii si a contaminarii; 6) contra-propaganda. - i.ltiiiz foarte mult dennagogia si mizeaza pe prejudecatile populatiei, o forrna de propagand= ineagra) nu ezita sa foloseasca minciuna pentru a-si atinge scopuriie,

Publicitatea

- furrctioneaza cu ajutorul unor reguli de creatie, de productie si de piasare a mesajelelor

particulare cu care trebuie sa te familiarizezi.

- in functie de mesajul pe care dorim sa-l transmitem alegem vehicuiul nr:edia potrivit pentru ne atinge target-ul.

I I

3a

eampaniide finantare
-gasirea de fonciuri suplirnentare

-tehniciile solicitarii de fonduri: teletonul, tombole etc'

0rganizarea de evenimente

trebuie notarat tipul de eveniment care va avea cea rnai mare acoperire mediatica,
Noite tehnologii

jurnalisti. Cemersurile utiie organizariii acestuia si ceea ce trebuie facut pentru a-i coopta pe

I I
I
I

- pR se va adapta noiilortehnologii, lucru care iiva usura si ingreuna munca deopotriva

accesui la internet schima sfera comunicationala astfel accesa banei de

rjate

inepuizabiie,
azl

astfei se pot "reunii" rapid si personal toti ce scriu cronici despre un automobil lansat g:rimind in acelasitimp informatia, siteurile web au devenit noile vitrine ale crganizatiilot""

- in aceiasi timp noiile tehniici pot deveni un cosmar pt organizatii si PR . i'e un profesor nemultumit de noul cip instalat in cel mai nou produs Nokia, posteaza o cronica critica 5i
ci:mpania vincvata
iN

retrage de pe piata cu pierderi de milioane de euro'

momentui crizeior organizatiile care au stiut sa-si intretina reteaua ir"iformatie continua pe internet au putut sa-si mentina controlulasupra dialogului
r1r

I
I
I I I
Definifi cele 3 afacenile publice, iobby-ul si propaganda c*ncept* si exernpiificati'
Blbliografie
Dagenais, Eernard - Profersio de relationist, (2002l'Polirom, seria Relatii publice si pubiicitate
iaEi

Rirs, Calin, Flaviu

Retatii pubtice si Pubticitote , metode siinstrumenfe; {20CI4} Institutui

IuropeaL:, seria Comunicare , lasi

I I

*bE*rvatii

ZE

I
t I
I I
I
Seminar 7

Comunicarea
f,g
sn

Un-i-ca{ga i nte rn a

f.iu exisra tehnici aparte de comunicare internal Toate tehnicile de comunieare sunt folasite pentru a atrage aiat publicui intern cat si cel extern.
5e redacteaza buletine si reviste pt circuit intern (i.e. ziarul intreprinderi) PR/ redactorul poseda

I
I I
I
I

u iegitirnatie de presa. pR rje interior face zilnic revista presei

pt a simti pulsul populatiei, analizeaza tendintele

PR.

si

pr*p,.,lne strategii. Aceasta este o activitate tipica de

Pxhlieitatea
- exlsta drgair!zatii care aleg sa faca publicitate in interior * se face rubNiciiate locala nu doar pt scopul de a face cunoscui produsul si a-! vinde dar

nrai ales pi a creee $entimentulde aparteneta si mandrie angajatilor

I
I
I
I I I I I

,&etivitati tipiee com interne - Brimirea noilor angajati (ceremonii)

sistenie comunicationale amplasate in organizatie {Tv, intranei, n"lemo, rapcas'te,

scrisori, prr:pune;"i) - in interior relatiiie personalizate sunt privilegiate mai mult decat ccn';unicarea de rnasa

t t
I

I I

Comunicarea personalizata
PR utilizeaza dlverse

forme de comunicare personalizata in paralel cu comunicarea de masa

este folosita atat In interior cat si in exterior

l
I
I
I I
I
I
I
I
I
I
I
lnta!nirile individuale - reprzinta o sursa privilegiata de contact
De ce?

Sati un exemplu.......... Camunicarea palitica

Lin astfel de dialog permite persoanelor sa construiasca o argumentare in functie de receptarea

mesajului sau - transmitere info vs. schimb informatii

Cornunicarea directa

- se carac'r, prin faptul

ca aceasta com nu mai trece prin filtrul mass-rnedia

soiicitari

per"sonallzate {curierul, telfonul, faxul, e-mail)

- stiie cui se adreseaza si poate adapta un mesaj specific fiecarui receptor - se aicatuiesc liste/ baze de date in timp

lntalnirile in grup mic

- reunirea unuigrup mic de oameni pt a transmite un msg
i,e. conferinta, seminar, reuniune, intalnire informala la care invitatui poate interactioner cu toate persoanele din grup
- are o dinamica pozitiva sl amplifica empatia

- se poate comunica mai in profunzime pt ca gr este captiv, receptiv si adesea omogen - dr:;cursurile surlt mai pr.rtin standardizate decat cele cerute in mass-media

I
I I
-

Expoaitiile
- permite interactiunea dintre gazda sivizitatori
- targurile permit un contact direct intre organizatie si trecator

- permite

Ltn contact

direct interpersonal intarirea si intensificarea legaturllcr pt ca grupul este

deja selectat si cucerit

- pt asigurarea succesuluii trebuie cunoscute toate tehniciile de expunere, animare, decorare difuzare a documentelor
Prctoco!ul - arta de a menja succeptibilitatile egoului, caci toate gesturile care se fac se bazeaza pe reguli bine codificate
i.e cand sunt 3 personalitati invitate la un eveniment trebuie stiut in pa"ealabil cine va iua

cuvantul orimul, cine ultimul, cat lung e discursul etc

Eibliografie
Dagenais, Bernard - Frofersia de relationist, (2OO2l Polirom, seria Relatii publice si publicitate
iasi

Mucchieif i, A,lex

Comunicoreo in institutii si orgonizotii (2008) Polirom, seria Relatii publice

sr

publicitat*
ilhservati!

las!

:il

t I I

I I I t

Seminar 8 si 9

lmaginea unui sistem

PR cu resurse
Htape Sisternele mici nu-si pot permite luxul publicitatii prin mass media

limitate

- utllizarea unor metode si instrumente de PR

- metocja observatiei (organizatiile puternice Determinarea gr. tlnta siabia apoi potentiali clienti

t I t

I I I I

t I

t t I

mentinerea si intarirea imaginii)

- instrumentele

folosite trebuie sa creeze o imagine unitara ii,e o organzatie cu angajati nu are nevoie de ziarul institutiei)

Crearea unui concept unitar de imagine care emana specifcul sistemuiui + icJentitate proprie

Modalitatile de difuzare

resurse limitate

L, !nvitatia sub forma de ilustrata: doua tipuri scrisoare sau vedere 2. Folosirea urrei rnasini- personalizarea unui automobil cu insemnelel+slogan organizatiei 3. Anunturile: prin mass media sau prin mijloace proprii (afise sau fluturasi de informare)

4. Baloane de infornrai'e

eficenta insa costisitoare

5. Cartea slstemului- o descriere din perspectiva istoriei sistemului prezentuiui siviitoi'uiui. 5e pune !a varizare l cel mi;lt 2ori/an cu ocazia diferitelor evenimente. Pretuitrebuie sa fle mic si
sa

fie piezenta in librarii avand o valoare simbolica mare.

6. Biraul de i*fcrmare
7. SteagLrl sisternului

orice organzatie respectabila trebuie sa aiba unul.

ofera identitate fiecarui sistem si-l face cunoscut.

8. Fa*ioane si insigne- elemente de imagine mici, dar care au un impact mare {cui*rile
organizatiei+ sigiai.

Pliar:tele- rnenirea de a informa, format A4 sau A5 indoite. Prima pg. numele si sigia arganizatiei, cul*riie foarte importante. lnteriorul trebuie sa contina info despre sistem Be care FR dores:e ca pubiicui sa le cunoasca. Info trebuie sa fie f bine struncturata , logica , clara si

I
I
t I I
I I I
e

ursiva. r""iitima pg trebuie sa contina adresa, telfon, fax, website + numeie de contact. 5e pcate adauga pe priirie ori ultima pagina un slogan reprezentativ.
Lr.l. Muzeui sisternului

pt organizatii cu o traditie indelungata.

personalizat, trebuie apelat la specialisti atat pt pariea erierioara cat $i pt cantinut {grafica, specificatii tehnice) trebuie permanent actualizat.

1i.

CD-liSfu4

l-2" Brosuri *.descriu sistemul in ansamblul sau cu toate laturile saie sau focllzate doar pe
,urodus reprezentativ sistemu lui.

urr

scurt 10-15 min, prezinta traditia evolutia, modul de crganzare, deprartamente, dispersie in ieritoriu, conducere, produse, recunoastere ;nt*r-nationala, prentii

13.

Filrnr"rl sistenrului

ej:c"

si forma materialelor de prezentare - forma materiala iinfo pi presa, piiarrt*, brosuri. cari!, ioiuturasi, ziai'ul sist, invitatii, etc.) imaterilala {moda!itatile de compoi"tarnent -' ci*ati\i iiilte sr ni'iginalitate din partea PR-ului)
1"4. Designui
1!-5 iJ?lcc-fiuturas!

manirnea unui calendar de mana ce contin o singura idee. Sunt fclosit!

Xn n

:nfr:rrrna cu privire la un eveniment. Sunt albi cu cerneala neagra dar pct l'i si personaiizaii.

I I

Rapc'i:ui asupra activitatij sistemului - menirea de a arata foria sistemululi, dlnarnie* s; iiezvait*rea acesrula. lnfo interesante pt potentialii actionari, banci. sist dependente, ciienti. ,iEr'ilrrii de afaceri, politicieni. Pt a asigura transparenta in fluxui cie comunrcare, areste rapOafte sunt date publicitatii.

ifi.

17. lnft:mabilui - n'letoda de a se face cunoscut un eveniment, nu un sistem/ orsarizarle {earavarra pe roti i.e. Cinemtograful mobil Coca Cola Africa}.

Povestea Coca Cola

33

t
I
I I
I t
I I
I
I
I I
I
Reguiile pietei
1

1. 2. 3. .4. 5. 6.

Da-le oarnenilor un buget pe care sa-l cheltuiasca intelept' Gradui de constientizare a marcii e sfant. Promoveaza ciin interior, dezvolta-te organic si nu te antrena.

Extinde'te pentru a avea succes.

Acumr.ileaza,'nuita informatie.

Marketingul reprezinta o cheltuiala inutila.

Regurlile pietei 2

i Accrda bugete

proiectelor, nu oamenilor.

2. Gradul de constientntizare a marcii este irelevant, asa ca trebuie sa continui comtinicarea.

3.:i-rvata-i pe ceilaiti cc,nstant si asigura-te regulat ca ai ramas intiparit in rnintea lor' 4. Expicreaza la maximum posesiunile existente.
5. Aduna

iniormatii relevante.

6. $"4arketir.]gul reprezinta o itivestitie.

REGULI'. Sa

cheltuiesti pentu s face bani, so cheltuiesti pentru a vinde sa continui ostfe! pana cand nu rt;ai ai ce vin'Jel

l
I
c d s s u
Crrnoaste-ii puLrlici.ri

Ciilematogratul mobii
Valearea branduir.ri
Oaca i! cal pe gfatis acesta nu valoreaza

NlMlCll!

Oarnenii ecestea sunt saracil dar beau Coca Cola

Se ir'cepe

prin a cere rrn capac de persoana pentru vizionarea filmului.

I
-!

F
Ir
I

lr
tr
I

Dacaseurrplesaia, crestepretui "biletului"la2capace,si dacasi atunci seumpie,3respectiv4s'm'd'

IT
!

i;

I ,l
t I
T
T
:

I t

Canc sunt sraur:e goale atunci stiti care e pretul rentabil!

presupune informarea individului agar"tinatr:r sisi*:n'iului sau nu' iiit-l r'liiie se va imollca in i"edactarea rnaterialelor informative pt mass-media, ci de i* aciuce inf*

ig.

Serv:cii cle infoi"n-.lare

despre si$terfi.

Bibiiograf!e.
h4ucchieili, Aiex cr.rblicitate. lasi

Comunicareo

in institutii

si organizotii (2008) Polirom,

se

ri* Relati! publlce

si

pring!*, I,iamish; Fleld, Peter - Strategii pentru brondingu! de success, Notariet*tea irsgevitatea unei rnarci: {2011-) Polirom, seria Relatii publice si publicitate, lasi

si

Fierentatif: strst*gi de crear*a de imagine *nuisistern cu res*trse liml'iet*

{i**

cuvinte j

t
t
I

iJbselvatii

35

I I

Seminar 10

Planul unei campanii de

PR

Colecteqzq selectiv. Nu oruncq Io intamplare!

i.

{rrohlema

GererarEa unui sprijun public maierialeior si reducerea risipei'

Cr'asuiX ?60
CriCI

pt

implementarea noului prograrn

de

recicla!'e

de case trebuie sa adopte noile cosuri mobile pentru reciclarea deseurilcr'

?. ,Analiua Eituatiei

Inve:itigate 180 000 camine/ gospodarii prin chestionare sau prin telefon, ii: ce3 ce priveste atitudinea fata de :
- rec!ciarea deseurilor menajere,

-ciorinta de accePtare -impiicarea in Program

l-,1c,;s-grr-rpilriie completeaza datele din ancheta si au pre-testat afisui promotionn-:1.

il f I
T
l

.ffiar w.ffi$xwru#,w ffgx

ff*mffi $ffirm.
{g;vr'; sai

tr

rt:gi#ezi?

h
T T

Tiar:e cercetarile se desfasoara in 2-3 limbi, vorbite in zona respectiva! RO, HU, Ei\

3b

I I I
T
T

3. Stabilirea obiectivelor

Dubiarea, prin obtinerea sprijinului populatiei, a volumului de materiale reciclabile provenite din resturile menajere, reducerea materialelor care sunt depuse in gropile de gunoi cu 50%.

t timpul

sa reciclezi!

Puteres exemplului!

5. ldentificarea publicurilor

Sunt vizate casele in care locuiesc familii de vorbitori de locuitori din apartamentele orasului.
6. Strategie

RO, HU,

si EN si 75 000 de

I
T

lrnplementarea.unei campanii pe multiple suporturi media si atragerea sprijinului a numeroase organizatii.

I
T

['tp'/iwww.z!Ere,
7. Calendaru!

Eforturile au fost concentrate in intervalul februarie -septembrie 2011

http:,//www.praward.ro/pr-award/editii-anterioare/dupa-premiu/students-award,/nuarg!-q 8. Bugetul
Au fost aprobate 1.2 mil Euro.
- 60 000 pt cercetare - 735 000 cheltuieli materiale

t t
I I t t
;

- 100 000 atragerea unor minoritati

- 300 000 conceperea si

distribuirea anunturilor

a,'1

l.

ts ts

t
: i

9. lmplementarea campaniei irdesajele

il
FT

{in 3 limbi} au fost plasate pe materiale distrbuite o data cu abonamentele

de

salubritate, precum si prin newsletter sau apeluri telefonice; presa scrisa, audiovizuala au fost implicate prin diverse stiri si mesajetip publicity. Voluntarii merg din casa in casa pt a discuta cu locuitoarii din zona.
Una dintre companii poate organiza un program educational in diferite scoli.

iI iI

i0.

Evaluarea

Dupa 6 luni de campanie cantiatatea de materiale reciclabile provenite din deseurile mena1ere
s-a

triplat {s-a obs -2O% mai putine gunoie aruncate la gropile de gunoi}

Frezentai'ea campaniei in presa era in continuare pozitiva si jurnalistii isi manifesta sprijinui pt
aceasta actiune.

'f

Atitudinea lccuitorilor este una pozitiva fata de campanie dupa cum arata
desfasurata ulterior.

ancheta

I I

TrMA/OPORTUNTTATEA a) Specificul organizaliei pentru care o fast reolizatd campania

t
I t
t
t
T

Agentia Regionala de Protectia Mediului Pitesti este o organizatie care se ocupa cu implementarea poiiticilor locale de mediu, cu gestionarea de5eurilor gi substanfelor chimice periculoase, cu protejarea

natr;rii

5i

ariilor protejate.

I
t

38

tr
F

lr tt
F

il

I tF

b 1 P r r,,h

le rri s s pe :i.f i r :r

a bo

rd sta

itc,i"ranii*r nri ir pasa de reciclare si nu sunt constienti de importanta colectarii selective a deseuriior'.

[i

i:inhuie sa il'iteieaga ca ii priveste personal aceasta problema si sa inceapa sa-si asume responsabriltatee

L'
ta

oenlru e*. A.g,rnlia Regionala pentru Protectia Mediului Pitesti va initia astfei c campanie de coirslienlirere a tineriicr pitesteni pentru a creste gradui de implicare ai acestcra in colectarea sri*ctiv;" inifiJrst e rriult rnai sirnplu sa formezi mentalitati decat sa schimbi, campanie rra fi acresata tinerilor Fenijis ta acestia i'eprezinta viitorul orasului si ei trebuie invatati sa devina mai respcnsabili fata cje
|

14t;I

4.

t' t'
F
[-

CT.qCTTAREA

V*n: reaiiza a ce:"cetare cantitativa in timpul careia voluntari de la Facultatea

t
F
Ir

Ce Ecoiogie vor ap!ic.i, li: iicee si unlversltati, chestionare pentru a testa gradul de informare al tlnerilor cu pi"iiri:'e la coieci;rea sr:iectiva a deseurilcr dar si felul cum ei privesc aceasta problema. De asemenea, vorn efectua ceri"etiiii ilentru a afia daca sd ex.istat proiecte similare in Pitesti. Vom face si o cercetare caiiiaiiva prin ,:rganizarea de iniainlrr intre tineri si reprezentantii Agentiei de Mediu dar si prin aplicarea de

ihestionaie

la sfarsitui carripaniei pentru a testa gradul de implicare al

tinerilor in campanie.

,*i.-AFi;FICAR}:A

Oblecrivele':rirtpaniei: *biecti"t generai: c!"esterea cu50% a numarului tinerilor care colecteaza selectiv dese'-.irile
tf bir:ctive secu niia,"e
:

I
t-

;r:formarea a7A% din publicul tinta cu privire la importanta colectarii seiective a deseurilor

t I

cresterea cu 5A% a gradului de constientizare a tinerilor cu privire la efectele colectarii improprii deseur!lor sporirea eu
5Ao/o

a numarului tinerilor care colecteaza selectiv deseurile

Criterii de evsluare a obiectivelor nurnarui de tineri informati numarul de tineri care au constientizat efectele colectarii improprii a deseurilor. numarul tinerilor care colecteaza selectiv deseurile

ldentrficarea publiculuitinta

Pubiic principal: Tinerii pitesteni cu varste cuprinse intre 14-25 ani Public secundar: parintii tinerilor

e Farmularea mesajelar comunicate grupurilor tinta Pentru elevi de liceu:,,orice aruncare reusita conteazalArunca gunoiul la locul lui" Pentru studenti: ,,Nepasarea ta distruge natura! Colecteaza selectiv deseurile"
Pentru parinti:,,Lumea s-a schimbatl Schimba-te si tu! Pune fiecare deseu la locul lui!"

"

Selectia canaielor de comunicare

Internet: site-urile Agentiei de Mediu, Primariei si Consiliului Judetean

Crearea unui site al campaniei si a unui grup de discutii pe yahoo TV locale: Alpha TV, pRO TV Pitesti, Arges TV, Antena 1 Pitesti

Ziare: Argesul, Observator Argesean, Societatea Argeseana, Curierul Zilei, Top

Suporturi de comunicare a mesajelor

-materiale informative tiparite i pliante, fluturasi) -conferinte de presa -web site-ul campaniei -articole -filmulet cle prezentare a campaniei
Contacte realizate cu echipa managerialo Agentia Nationa!a de Mediu ofera suport informational si logistic pe toata durata campaniei.

IMPLEMENTAREA.

Descrierea etapeior campaniei campania dureaza 3 h-rni iperioada martie-mai 2009) si va avea doua etape.

It lr lr
Ir Ir
I

E{ripa i : {luna rnanie} Informarea tinerilor - ria avi ioc confe rinta de presa care anunta inceputul campaniei

';a fi creat site-ul si grupul pe yahoo al campaniei unde vor fi postate informatii despre campanie si
cje

articoie desore colectarea selectiva a deseurilor - vor fi inci:eiate parteneriate cu autoritatile locale {Primarie, Consiliul Judetean}, cu institutiiie invatamant preuniversitar si universitar

IT

vor avea loc intainiri informative cu tinerii in licee si universitati, in cadrul carora le va fi prezentat

fiimul campaniei

if

si vor discuta cu reprezentantii Agentiei de Mediu voluntarii Facultatii de Ecologie vor imbraca costume in forma cie pubele in cuiorile reprezentative pen:ru colectarea deseurilor{ albastru, verde, rosu, portocaliu) si vor imparti piiante informative prin

toate zoneie imgortante ale orasului

Etnpa a li o: iapriiie si mai) Constientizarea tinerilor - ernisiunile perrtriJ tineret vor dezbate problema colectarii selective

t T t I I

r r I r I I I I

iinerii uin licee si universitati vor participa la intalniri cu doua vedete pitestene Srniley

si CRBI-, care le

vor explica i:"nportanta colectarii selective a deseurilor

va avea loc un concurs de adunat deseuri in padurea Trivale destinat tinerilor'. Cei care ie vor plasa in pubelele rorespunzatoare vor primi premii si recompense din partea autoritatilor locale partenere in

$rciact
sfarsitul campaniei va fi marcat de o conferinta de presa in care vor fi prezentate :"ezultatele campaniei si de un concert sustinut de trupa SIMPLU sub sloganul ,,Nu arunca ia intamplare!". Dupa .oncrt, tinerii participanti sunt rugati sa isi stranga gunoaiele si sa le plaseze in pubela potrivita. La fiecere ,nubela vor fi voluntari care vor supraveghea tinerii si le vor oferi recompense sepci, ;nslgne,esarfe cu insemnele campaniei.

n
ir

{tjustori

,.ste

p!anului

functie de desfasurarea evenimentelor si de disponibilitatea institutiilor de invatamant, intalnirile 'iinerilor cu reprezentantii Agentiei pot fi mutate. In acest caz, vom anunta acest iucru in tirnp r.;ti! prin interrnedir;l canaleior de comunicare alese.

EdrcuJraii intampinate

lnexiste nta stttdrilci'despre colectarea selectiva a deseurilor la nivelul Municipiuiu! Piiesti e o dificuitate rnajora $s i:a;'e c intalnim in etapa de cercetare. IVALiJARTA

a ,;3i

Rezultaieiecampaniei
7A?/o

d!t-rtre li;rerii care constituie publicul tinta au fost informati cu privire !a irnpcrianta colectarii

seleciive a cese*rilor
a {i'escut c.: 50% gradu! de constientizare a tinerilor cu privire la problerna expusa

a.res(-'tJt cu 5C% rtumarul tinerilorcare s-au implicat efectiv in procesul de coiectare selectiva
*:

rlf

iiCi

n4

si cu autoritatile locale au fosi realizate parteneriate cu institutiile de invatamant

t
t I t
I t
I t I
t I t I I I I

* -

si intalniri cu reprezentantii evaluarea cantitativa a numarului de tineri participanti la dezbateri ,qgentiei si ceie doua vedete din padurea Trivale evaluarea nurytarului de tineri care au participat la concursul

Evaluarea carnPaniei

evaluarea numarului de materiale promotionale impartite numarului membrilor grupului de pe evaluarea nurnaruiui de accesari ale siteului campaniei si ale

Yahoo

monitorizarea aparitiei campaniei in mass-media

analiza irnaginii difuzate in mass-media cornpararea rezultatelor obtinute cu cele asteptate

prin chestionare, focus grupuri, interviuri, evaiuarea va fi realizata prin cercetari post campanie,

!^nasurarea audienteiT.

td*ntificati
fibservatii.

eve

ni*alele {arente in proiectul de mai sus si propuneti noi sCIluti;

'

Proiect reaiiza: de Doanta Georgeta Claudia, Manescu Maria Mihaela

42

lr lr ll
I
I

If

seminar 11

II

lr lr
rI I t
f

Persuasiune si manipulare

Tipqrid"e-jnfluenta exercitata prin comunicare Situatia/contextulcomunicational

t f I
t

il
i i I
I
II

Caracteristicile comunicatorului+mesajului

Caracleristicile receptorului
sub-prccesele ea acordare a atentiei, intelegere, acceptare nfeetele implicate

a-i I

I t
LI
T

L.

Caracterul sursei de influenta

2.
3.

Particularitatilor receptorului

Variabilele situationale (nivelul de organizare sociala la care are loc procesul de influenta: interpersonal, gr organizational, societal)

I t

Reiatiile de putere intre Emitator (agent comunicativ)si Receptor- relatia interpersonaia irelt. intre indivizi, fle doar R este un individ in timp ce agentul poate fi o norma, un gr, sau o parte a unui grup). Modificari prirnare care au loc in urma unui sistem ca rezultat direct al proceselor de influenta
50crata.

I r

I I
I I I
I
43

r
T
Lxsista s: inf!,;enra pasiva, nu doar intentionata.

t
I I I t
I
I
I

prezeftia unuifizica a unui politist, exercita o inflenta restrictiva a celo;'din jur!

5 l:aze ale puterii/ influentei comunicatorului : puterea recompensatoa''e,

iegiiima, referentiala si a expertuluis

coercitir'.r,

I iI
I

Definitii ale influentei sociale

i:i"upui de la {ieneva - rnecanlsmele de confirmare si obedienta

-controlul social
-schinrbarea atitudinii prin interactiune sociala

'l

t
t
I
I
I

Iniluent* sacisio csntine procesele prin care indivizii si grupurile configureoza, mentifi, tilfuzesz-e s! modificrt madurile lar de o gondi si a actiono in contextul octiunilor sacisie si simbolice. i8, Mugnv)

Fensu-qs$sga
Reprezint* reqistru! cel mai dificil al activitatii de comunicdre, examenul ce! ms! sever!

- Coafcrn:

i,Ji rre5is

l.lcquail -Cornunicarea

44

,l

{rrrnareste schimbararea opiniei unor persoane/ audtente (modificarea aiiiudinii si comportamentului)

- siudierea audientei, obliga o focalizare a atentiei pe receptor - structurarea si dozarea msg - feed-back, argumente rationale cu motive emotionale
Exeryrplu

"

Dupa 7/12/1941,, Presedintele Roosevelt se adreseaza camerelor reunite ale Cong:'esului

ernerican si declara razboi Japoniei. "Japonia a injunghiat America in spate" iar in convoi"birea cie la gura sobei, "difuzata " in urma acstui eveniment acesta ii numeste pe japonezi gangsteri sau tradatori. In mintea poporului american folosirea ecestor apelative in repetate randuri ii fac sa-i vada pe japonezi ca fiind * rasa si;bunrane,
intruchiBarea cruzimiie

F F
:

M-efitPula-rqa Iniiuenta soeiala candqmnobila lr:flrrent* maninulatoare este ignorarea sidispretul vointei manipulatului.
i-egatura dintre manipulare si propagnada
- cornunicarea de masa - apare ce parte de influenta psihologica

L
I

in procesul

de prcpaganda

P-rypaeanda
-vezi Jacques Eiuil

tl
;

Propagonda (1962)New York, Vintage Books 1973

tl
I

Ir

Paui Dobresau s; Ajina B3rgaoanu-Mass media sisocletatea rX5

I
: ;_

Vorbeste ciespre 4 arii pentru a definii propaganda: asttfel : actiunqa-gsihologtqA.jezh,oiill psihQioglc, re-eciucare sispalarea creierului, relatii publice si umane.
Dorneniile ProPagandei
l-. Actiunea Psihologica

modifice opiniile altora folosind numai mijloace psihologice; de muite ori urmireSte obiective semi- educalionale in modul ?n care se adreseazb concetS|enlicr prnoagandistul cautd

si

sii.

I
T

2.Razboiul Psihologic

Pr"opagandlstul este preocupat de adversar,

rr.rijloace Fsihologice, in aga sale

ciruia cauiS sdi distrug5 moraiu!,

priv:

misuri inc6t oponentul

sd se indoiascS de credintele 5i de aciir:nile

3. Re-educarea si spalarea creierului

de transformare a adversarului in propria iroastr5 arr,"ri. illte ia 2 ani - 5i cu ei'ec'te r:r+sibiiS transforrnarea numaiin lagirele de prizonieri, in timp de la 6 luni fiste
?n

* metodi complex5

!imitate

iimp.
4. Reiatii Publice si umane

ia 0 anLlrne Tci'nia fie $i acestea cautS si adapteze individul la societate, la tip de viafi, activrtate. file servesc la r:btinerea conformirii, ca orice tip de propaganciS.

I I I I I
I

Caraeteristicile ProPagandei

-se erjreseaza e*ncomitent indivizilor si maselor, fiecarui individ ca parte a masei

-Se adreSeazS. totdeauna,,Omului

rnediu", ca parte a masei 5i nu

Ca persOana

-nu existf; relatii directe intre persoane

-reLi$e$t* cu individu! izoiat

in mas5, incon$tient de

izolarea sa, dar toial izclat, ?nsingurat iir

mljlocul

oar,qe

nilor
i

-prcpagandH inceteazd unde incepe dialogul

-*l"nu!rr.r*dii-:rjarteamaseiestesub-uman,darsecredery

rt,6

T tt-

TV, prcpaganda foloseste toate mijloacele pe care le are la dispozitie: presa scrisa, radio, filme, lozinci, postere, mitinguri, conferinte, internet'

-nrj este ryrultumita cu rezultate partiale de aceea nu tolereaza DIALOGUL

-trebuie sa fie cuprinzatoare, permanenta side durata

CIrganizarea ProPagandei

partid' -trebuie sa existe un aparat, o masina de propaganda ca sa fie eficienta (i'e' aparatul de nazism, fascism, comunism) prin forta sifrica de cele mai multe ori
- functicneaza din interior, din afara este o necesitate slaba ''t

trelrille
HLUL

sa exlste

c pre-propaganda si anume educatia si organizatia

o alta caracteristica externa a propagandei

ortopraxia (practica, actiunea corectai

I
t t t
t t
t

provoace un -scopul propagandei nu este sa schimbe idei si credinte ci sa le garanteze! sa anur:rit tip de actiuni.

Educatia {pre-propaganda) se face prin

:t]

crea1ea reflexelor conditionate la individ esuaza niciodata'

reflexe ce se decianseaza la intalnire cu anumite simboluri, cuvinte, fapte persoane si care conduc la reactii ferme care nu

2)

pun stapanire crearea de mituri - i.e. mitul rasei si a proletariatului, a Fuhrerelui - care pe mintea individului pana ajunge sa-i consacre intreaga viata unei asemenea mitolcgii"

R*alizati un eseu {1500 cuvinte} prin care sa eliefati legalura dintre Prcpagnada si

PR

0bs*rvatii

l
I I I

Seminar 12

Redactarea materialelor de
Memo, e-mail, scrisori

PR

i.3.decembrie 20L1 eatre:

Ue

Gheorghe lonescu, supervisor Ana Morariu, biroul de relatii cu actionarii ora 10, in sala Ce Planificarea conferintei pentru raportul pe anul 2011' 18 decebrie,

[a:

Subieetul:
conferinte

I
I

i
I

neprotacolor, fara nttne tie ilaca autoruitextului si destinotoru! se cunosc, stilul poote fi si moi

fanile si functte.
ooco
nreryro

-ul

este ttimis unui alt deparatoment trebuie scrise toate infarrnstiile'

ilaca falaslti un sntet, nu aveti nevoie de odresa si numar de telefon.

fista atietihcrfie
ex 2j

sneciala

pt memo-urL si nu sunt scrise nr de tetf si sdress trebuie trecute ' {vezi

* "

atat ln mentinerea fluxului informatiilor la nivel corect, relevant, oportun; interiorul organizatiei cat si intre ea si clienti'
Rolui

irriparani Flrr\40 {nota de serviciu) = modaliatea neprotocolara de a semnala un lucru

f,are 5-a petrecut sau urmeaza sa se petreaca' sunt folosite, in general*, pt comunicarea in interiorui cornpaniei

l t
t
l

mesaje|etransmiseprinfaxsuntredactatesubformaunulmemo
44

l3.decembrie 2011
Catre: Gheorghe loaescu, supervisor c.P. 311 Tel. 741-3189, interior 325

Fax:747-371!
De la: Ana Morariu, biroul de relatii cu actionarii

c.P.258
T

el. 7 4\-2537, interior 434

fax747-25M
Subiectul/ RE(F): plarificarea conferintei pentru raportul pe anul 2011, 18 decebrie, ora 10, in saia de conferinte

C: Florlna

Huse, CFO*

L_-_

49

tJ.oecemoile zuii

"

eatre: Gheorghe lonescu, supervisor

c'P. 311
Tel. 741-3189, interior 325
Fax: 741--3111

De la: Ana Morariu, biroul de relatii cu actionarii c.P. 258

T el. 7

4t-2531, interior 434

Fax:741-2544

" '

Subiectul/ RE{F): Planificarea conferintei pentru raportul pe anul 2011, 18 decebrie, ora 10, in sala de ccnferinte
C

Fiorina Huse, CFO*

partea principala a unui memo se deosebeste de a unei scrisari pt cs este mai scurta si ofera

multe semne vizuQle, cum ar Frozele si paragrafele sa parQgi*fe.

fi o listo de elemente numerotote'

scris

fie scurte. Memo-ul este

lo un rand cu spatii duble intre

Fiecare pc{agraf reprezinta o idee nouo, dar legoto de celelalte. Astiel, olimenteazfi p{acsul de gondire care orgonizeaza info legate de continutulsi scopul memo-uli.

Aiunci sftC aferlti nateride de bozo, trebuie sd mentionoti scest lucru, odugond lo sfarsitttl memo-uluicuvzntulAnexe urmqt de o listo o moteriolelor incluse'
Fac.eti

o iista verticola

si puneti morcatori, pentru a fi moi usor de verificat.

Fracedeui e diferii la fox, poote fi nevoie de o pagina explicotiva, cdre aratG ca antetul faxului, dar preclzeazo si nr de pg transmise.

Clasificarea memo-u rilor

'fonulsi ritmul unui memo depinde de scopul si stilul si publicul caruia i se adreseaza,

1, fin

buletin * implica o urgenta. Este scurt si stilul concis.

50

2.

Tipul expunere - mai descriptiv decat precedentul (hai sa discutam despre asta). Stilul conversatie, neprotocolar.

3.

Infcrmativa * document descriptiv, detaliat i.e actiunile care au fost executate + rezultateie lor, se recomanda programe precum si rezultate prevazute. Stilul si totnu! sunt de obicei protocolare. (pot fi trimise de serviciul de contabilitate).

Bibliografie
Cornan, Cristina

- Relatii publice. Principii si strategii(2001)

Polirom, Iasi

Newsom Dcug, Carrell Bob - Redoctoreo materiolelor de Relotii Publice {2004} Polirom, lasi

R*cl;*ctati eate *n memo din fiecare tip {buletin, expunere, informativa}

le

L'*za iribliografiei reallzati un comunicat de presa scrisa si unul pentru televiziun* irrtr-o

s!ti.:atie iie crira {accident aviatic, ecologic, scandal sexual, delapidare de fondurii

*bservatii

JT