Cauze si efecte ale riscului abandonului scolar

Educatia este perceputa ca o functie vitala a societatii, iar scoala drept principala institutie prin care societatea isi perpetueaza existenta.. Astfel scoala este un factor cheie al dezvoltarii. De la scoala se asteapta astazi totul : sa ii ajute pe tineri sa cunoasca trecutul si sa inteleaga prezentul, sa ii ajute sa constientizeze si sa isi asume responsabilitatea pentru a se implica in orientarea destinului colectivitatilor catre un viitor dorit. Din acest punct de vedere orice problema cu care se confrunta acest sistem de invatamant trebuie analizata, dezbatuta si trebuie cautate solutii pentru o eventuala ameliorare. Pe aceasta linie se inscriu si problemele de risc de abandon scolar si problemele comportamentale. Abandonul reprezinta conduita de evaziune definitiva ce consta in incetarea frecventarii scolii, parasirea sistemului educativ inaintea obtinerii unei calificari sau pregatiri profesionale complete sau inaintea incheierii ciclului de studii inceput ! "ristina #eamtu. Devianta scolara.Editura Polirom, $asi, %&&'(. Din punct de vedere legal se specifica faptul ca frecventarea obligatorie a scolii inceteaza la sfarsitul clasei a )* a.. Atunci cand statul controleaza frecventarea scolii abandonurile inaintea termenului legal al scolaritatii obligatoriisunt relativ rare, fiind adesea deghizate in absenteism intens. Pornind de la aceste considerente in scoli au fost elaborate, sub coordonarea "+APP, proiecte pentru identificarea elevilor cu risc de abandon scoalar. ,data acesti elevi identificatii s* a incercat stabilirea cauzelor si a unor eventuale masuri de prevenire sau diminuare a numarului de elevi cu risc de abandon scolar.Pe aceasta linie se inscrie si proiectul de fata.

SCOPUL CERCETRII:

$dentificarea elevilor cu probleme comportamentale si risc de abandon scolar

GRUPUL INT:

*elevii din -iceul teoretic -upeni cu risc de abandon .colar .i/sau cu tulbur0ri de comportament care 1n anul .colar %&&2*%&&3 au avut nota sc0zut0 la purtare4 *profesorii dirigin5i de la clasele cu elevi cu nota sc0zut0 la purtare.
IPOTE ELE

Dac0 p0rin5ii elevilor sunt pleca5i 1n str0in0tate la munc0 exist0 probabilitatea ca elevii s0 absenteze mai mult .i comportamentul la .coal0 s0 fie inadecvat. Dac0 profesorul utilizeaz0 strategii didactice active, atunci elevii ar fi mai interesa5i de disciplina respectiv0. Dac0 profesorii dirigin5i utilizeaz0 strategii manageriale adecvate, atunci elevii se integreaz0 mai u.or 1n colectivul clasei.
EC!IP" PROIECTULUI

Psihologul* scolar a fost sprijinit in realizarea bazei de date a licelui si in aplicarea chestionarelor de catre profesorii diriginti care au avut elevi cu nota scazuta la purtatre si de membrii "omisiei Pentru Prevenirea Esecului si Abandonului 6colar.
"cti#itatile $ro$use $entru di%inuarea $rocentului ele#ilor cu risc de abandon scolar si cu $roble%e co%$orta%entale

$dentificarea elevilor 7esponsabilizarea acestora prin clarificarea diferentei dintre

comportament scolar adecvat si comportament scolar deviant "olaborare stransa intre elev* diriginte* familie si psiholog scolar 6edinte ritmice cu parintii "onsilierea psihopedagogica ! individuala dar si pe grupe ( Atragerea in diferite activitati extrascolare

 6ustinerea in cadrul "ercului de Psihologie al -iceului 8eoretic -upeni Prin ochi de adolescent a unor teme care sa acopere cat mai multe din interesele de autocunoastere ale elevilor Prezentarea rezultatelor acestui proiect in data de 9.9% %&&3 in cadrul "ercului de Psihologie PRE ENT"RE" &I INTERPRET"RE" '"TELOR Datele cercet0rii au fost centralizate 1n perioada %'.9&* 9:.99.%&&3. Datele ob5inute 1n urma prelucr0rii celor dou0 chestionare, at;t al profesorilor dirigin5i c;t .i al elevilor, au fost prelucrate la nivel de .coal0 de c0tre profesorul psiholog al fiec0rei unit05i .colare participante la acest studiu. Partea I ( ELE)II * "hestionarul a fost aplicat la un numar de '' de elevi
STRUCTUR" PE SE+

9'4 '>=

@E8E %&4 <9= AA$E8$

CL"S"

%4 <= :4 9%= $) ) 9>4 ?3= )$ 34 %:= )$$

$n timpul anului scolar elevii:

locuiesc cu unul dintre $arinti

locuiesc cu alte rude

-. , 0 1 20 21 -0 -1 30

locuiesc cu a%bii $arinti

efectuez ne#eta

Parintii tai :
%? %& 9? 9& ? & locuiesc impreuna sunt divortati ambii sunt in strainatate numai unul este in strainatate am un parinte decedat ? 9 : 9 %'

Astfel din totalul de '' de elevi cu nota scazuta ?2= locuiesc cu ambii parinti si aproape 92 = locuiesc cu unul din parinti.6i un procent de aproape 9?= au unul sau ambii parinti plecati in strainatate. $n aceste conditii nu putem considera, din punct de vedere statistic, plecarea parintiilor in strainatate drept motiv fundamental al aflarii elevilor din cadrul liceului nostru in situatie de risc de abandon scolar. Astfel prima din ipoteze nu isi gaseste validarea la modul general. Plecand de la premisa rolului fundamental al familiei in dezvoltarea echilibrata a adolescentului am tinut cont si de problemele care se regasesc in familiile elevilor chestionati.

?4 9?= 94 '= :4 9%= %&4 ?3= :4 9%=

consum de alcool violenta verbala si fizica lipsa acuta a banilor lipsa comunicare niciuna

Bodelul oferit de familie are o imortanta covarsitoare familia fiind cadrul socializarii primare a copilului. Din acest univers fac parte parintii, fratii, surorile si alte rude apropiate.. Ei se identifica mult timp cu aceste persoane. -a varsta copilariei acestia isi accepta parintii asa cum sunt. 6ocializarea primara este mai constrangatoare in sensul ca marcheaza individul pe toata durata vietii sale. 6ocializarea secundara ! in scoala ( nu are eficienta si profunzimea celei primare, copilul ramanand timp indelungat prizonierul lumii definite de parinti. Cn alt aspect al socializarii primare este caracterul relatiilor copii* parinti care trebuie sa satisfaca nevoile de siguranta, de sprijin al parintiilor, nevoi care odata satisfacute ii permit copilului sa se emancipeze si sa isi formeze personalitatea. Aceaste nevoi par a fi satisfacute la majoritatea elevilor chestionati. "u toate acestea sunt in unele din familii copii care resimt indiferenta parintilor sau considera ca acestia sunt prea severi.
REL"TIILE CU 4"5ILI" 5E"

<4 93= 94 '=

94 '=

ma sprijina in ceea ce fac sunt indiferenti sunt prea severi %?4 2<= sunt de acord cu tot ceea ce fac

, validare a faptului ca mediul familial are un impact fundamental pentru copil este si graficul urmator care ne arata ca problemele cu famila sunt cele mai acut resimtite de adolescentii chestionati

li$sa banilor

notele %ici certurile cu $rietenii sanctiunile scolare neintele6erea din $artea $rofesorilor $roble%e din fa%ilie

$n sistemul de invataman actual se pune foarte mult accentual pe relatia scoala* familie. Astfel o buna comunicare intre aceste doua variabile are efecte positive in dezvoltarea tanarului. Din pacate insa un sfert din parintii elevilor cu risc de abandon scolar vin la scoala doar la sedintele cu parintii si putem considera, in aceste cazuri, ca exista un deficit de comunicare intre scoala si parinti. Parintii vin la scoala :

3 . 3 . 21

?4 9%= '4 2= la sedintele cu parintii cand sunt chemati discuta frecvent cu dirigintele nu vin la scoala

>4 %%=

%:4 ?>=

Din cei '' de elevi cu nota scazuta la purtare aproximativ jumatate au avut in anul scolar %&&2/%&&3 media >.?&, iar sub media 2 este un procent minor de <,&<. Botivul pentru care au fost sanctionati elevii a fost numarul de absente.

Plecand de la premisa ca un factor important in comportamentul scolar al elevului este relatia acestuia cu cadrele didactice consideram relevant urmatorul grafic:
CON4LICTE CU C"'RELE 'I'"CTICE

%& 9'

DA

#C

Botivul principal al chilului pare sa fie teama de a lua o nota mica.

5OTI)UL PENTRU C"RE "5 C!IULIT

dezinteres pentru materie 9'4 %<= %94 :%= 94 %= 9&4 %&= ?4 9&= antipatie fata de profesor teama de a lua o nota mica permisivitatea profesorului obisnuinta

Una din i$otezele cercetarii de fata este ur%atoarea : Dac0 profesorul utilizeaz0 strategii didactice active, atunci elevii ar fi mai interesa5i de disciplina respectiv0. "ele % grafice de mai jos sunt semnificative pentru verificarea acestei ipoteze. 6e observa o neconcordanta evidenta intre atitudinea apreciata la un profesor si varianta cea mai des folosita de majoritatea profesorilor . Atitudinea cea mai apreciata de elevi este implicarea tuturor elevilor in desfasurarea lectiei, atitudine, care din punctul de vedere al acestor elevi, nu se regaseste si in realitatea unei ore.

"TITU'INE" "PRECI"T" " PRO4ESORULUI IN TI5PUL OREI

implica toti elevii in lectie da sarcini individuale 9 realizeaza activitati pe grupe pune multe intrebari face schema pe tabla dicteaza lectia ? < 2 2 %&

)"RI"NT" CE" 5"I 'ES 4OLOSIT" 'E 5"7ORIT"TE" PRO4ESORILOR

implica toti elevii in 9 lectie da sarcini 9 individuale face schema lectiei dicteaza lectia :

%2

CON4LICTE CU COLEGII

%4 :=

?4 9&= ?4 9&=

batai certuri amenintari jigniri santaj ironizari nu exista

%&4 :%=

24 9:= %4 :=

34 9<=

"CTI)IT"RI 'ES4"SUR"TE IN "4"R" SCOLII

lucrez pentru bani de buzunar4 altele4 9&4 93= 94 %= imi ajut parintii4 ajut parintii sa 9<4 %>= castige bani4 94 %= intalniri cu prietenii4 %%4 :&= internet*cafD4 '4 sport4 %4 := ?=

P"RTE" a II8 a ( 'IRIGINTII * $n grupul tinta al acestei cercetari ai intrat si dirigintii elevilor cu nota scazuta la purtare in anul scolar %&&2* %&&3. Au fost 99 diriginti iar repartitia acestora pe sex rezulta din graficul urmator

:4 '<= feminin masculin 24 <:=

Dupa cum rezulta din graficul urmator, parerea dirigintilor coincide cu parerea elevilor in ceea ce priveste problemele fundamentale care ii afecteaza pe elevi, 3% = fiind de parere ca problemele din familie sunt cel cu impactul cel mai puternic pentru copii.

PRO9LE5E C"RE "4ECTE" " ELE)II

>

problemele de familie

neintelegerea din partea profesorilor

lipsa banilor

5O'"LIT"TE" CE" 5"I UTILI "T" 'E PRO4ESOR IN PRE'"RE

9 implic activ elevii

realizez activitati pe implic toti elevii in grupe desfasurarea lectiei

Profesorul, ca partener al educatiei, intra in relatie cu alti factori ai educatiei, in special cu parintii.El isi asuma rolul de consultant al familiei, actionand impreuna cu parintii, atunci cand se impune, in vederea solutionarii problemelor ce apar pe parcursul traseului scolar al elevului. Acest rol merge de la schimbul de informatii privind conduita elevului pana la oferirea de indicatii metodice . $nstrumentele de care acesta dispune pentru a relationa cu parintii sunt urmatoarele:

5O'"LIT"TI 'E CO5UNIC"RE CU P"RINTII

sedinte cu parintii >4 %?= 9&4 %2= vizite la domiciliu implicarea in activitatile organizate de mine informari scrise %4 <= 9&4 %3= %4 <= '4 3= discutii individuale convorbiri telefonice

6coala fiind un mediu in care profesorul se gaseste o mare parte din timpul zilei am considerat semnificativa si o intrebare care se refera la climatul psihosocial care exista in cancelarie. Problemele cele mai dezbatute sunt legate de elevi: modalitati de lucru cu elevii, probleme de comunicare cu elevii, probleme conflictuale ale claselor,modalitati de evaluare. Astfel putem considera ca preocuparea fata de elevi este punctul de plecare in colaborarea din cancelarie.
TE5E 'E 'ISCUTIE IN C"NCEL"RIE
politica <4 %&= ?4 92= probleme conflictuale ale claselor modalitati de evaluare ?4 92= <4 9>= probleme de comunicare cu elevii modalitati de lucru cu elevii viata de familie

'4 9&=

?4 92=

Pornind de la premisa rolului important al dirigintelui in viata clasei de elevi, si in sistemul actual de invatamant se pune accentul pe activitatea de manageriat a clasei de elevi. "oordonatele pe care trebuie sa se axeze dirigintele, in calitate de manager al clasei, la nivelul perceptiei profesorilor diriginti chestionati, rezulta din graficul urmator:

CE INSE"5N" UN 9UN 5"N"GER

sa ai intotdeauna solutii la probleme sa faci elevii sa asculte 9&4 ''= ?4 9<=

<4 9>=

<4 9>= :4 9'=

sa implici elevii in rezolvarea problemelor clasei sa realizeze reguli ale clasei si sa le afisezi sa stabilesti responsabilitatile elevilor

Cnul din rolurile profesorului diriginte este si cel de consilier al elevului: el este un observator sensibil al comportamentului elevilor, un sfatuitor al acestora. Astfel intr* un conflic in clasa de elevi primul pas este, in majoritatea cazurilor, discutarea cu elevii implicati. Acesta este primul lucru pe care il poate face un diriginte. Doi dintre dirigintii chestionati au optat pentru discutarea problemi la nivelul intregii clase. Dupa acest pas urmator facut este apelarea la sprijinul profesorului* psiholog
INTR8UN CON4LICT IN CL"S" 'E ELE)I
solicit a;utor din $artea $si<olo6ului scolar

discut cu ele#ii i%$licati

discut cu toata clasa $e %ar6inea conflictului

, concordanta a parerilor profesorilor si elevilor este si la intrebarea cu privire la motivul chiulului. Astfel, ca si in cazul elevilor chestionati, procentul cel mai mare este al dirigintilor care considera ca teama de a lua o nota mica determina in cea mai mare masura fuga de la ora.

'E CE C!IULESC ELE)II =

dezinteres pentru materia respectiva %4 ?= ?4 9:= 24 9>= permisivitatea profesorilor obisnuinta antipatie fata de profesor <4 9<= 34 %%= teama de a lua o nota mica pliciseala <4 9<= '4 3= pentru a petrece mai mult timp cu prietenii

C"U E "LE CO5PORT"5ENTELOR IN"'EC)"TE "LE ELE)ILOR L" SCO"L"

relationarea defectoasa profesor elev probleme in familie dezinteresul familiei fata de scoala

:4 9'=

:4 9'=

<4 9>= 9&4 '&=

probleme in relationarea cu colegii elevul considera ca materia nu il ajuta in viitor

34 %?=

6peram ca cercetarea de fata ofera un material informational suplimentar pentru profesori despre un fenomen ingrijorator4 situatia elevilor aflati in risc de abandon scolar. Aceasta avand in vedere ca cercetarea presupune o prelucrare statistica, cantitativa, la nivelul liceului nostru dar si o prelucrare calitativa . #u reprezinta doar un cumul de cifre ci si informatii despre cauze si efecte mergand pe cele trei coordonate fundamentale: scoala* familie* elev.