Rsul

In padurile dese din muntii Carpati traieste rasul, un animal de prada azi foarte rar intalnit si la noi, dar si in alte parti ale lumii. Oamenii ii zic Pantera Carpatilor , iar altii tigrul nordului (desi nutraieste in nord). In Europa mai supravietuiesc vreo mie de exemplare. La noi in arcul Muntilor Carpati si in Balcani el este considerat monument al naturii. Rasul este de marimea unui caine, are corpul acoperit cu blana fina, moale, de culoare sura sau cafenie roscata, presarata cu pete brune, care il ajuta sa se ascunda in desisurile padurilor. Are picioare scurte foarte musculoase, terminate cu gheare ascutite retractile (ca la pisica) si o coada scurta. In varful urechilor are un mot format din peri negri, lungi, iar pe fiecare falca are peri de culoare neagra, ce dau impresia ca ranjeste, de unde vine si denumirea lui, iar botul este impodobit cu mustati. Corpul este indesat avand lungimea sub un metru, greutatea 40 kg. Se aseamana cu o pisica, dar este mai mare. Glasul lui este un urlet ragusit, maraie si miauna. Are privire agera, auz fin si o dibacie deosebita in capturarea prazii, aterizand pe neasteptate din copac in spatele victimei. Vaneaza animale mari si mici: cerbi, caprioare, iepuri si pasari de padure. Vaneaza noaptea, iar ziua sta ascuns in scorburile copacilor sau pe stanci, pietre. Si animalele de prada sunt folositoare, pentru ca ele vaneaza acele animale care sunt slabite si nu sunt destul de viguroase sa se apere de dusmani. Din cauza ca au fost vanati in numar mare pentru blana lor fina si moale, rasii au fost aproape starpiti si sunt pe cale de disparitie. De aceea s-a formulat lege pentru ocrotirea lor.

LEGENDA RASULUI Demult, in codrul secular Slatioara din Moldova se adunau la castelul de vanatoare stapanitorii locuitorilor de prin partile locului. Vanatorii foloseau arcui si sageti facute din lemnul arborelui de Tisa, pentru ca pe atunci nu se cunosteau armele de foc. incepea vanatoarea lacoma, fara masura, astfel ca pana seara, gonasii adunau animalele rapuse in gramezi mari, de mare pret pentru viata padurii. Vanatul era in parte pregatit in frigari la flacarile focului, pentru desfatarea la o cina copioasa, din fripturi stropite din belsug cu vin ales de Cotnari, si cheful tinea pana dupa,miezul noptii, inveselit de cantecele lautarilor,apoi toti adormeau bustean. in codru se asternea o data cu lasarea noptii, o jale mare: unele animale ucise se mai zbateau inca in agonie (cerbi, mistreti, ciute s.a.). inspre ziua conducatorul chefliilor si mai marele dregator simti ca o mana nevazuta il scutura zdravan, spunandu-i trezeste-te. Abia dupa ce mai fu o data zgaltait si lovit peste umar isi deschise ochii. in fata lui statea un ins inalt, imbracat in haina lunga, alba, care tine o spada in mana dreapta. Acesta i-a spus: - Sa stii ca eu sunt duhul acestor munti. De ce ati venit cu totii aici si ati adus atata jale, ucigand animalele padurii? Oare nu stiti ca, pe pamant, este destul loc pentru toate vietatile? A sosit ceasul sa-ti dai seama de tot raul ce l-ai facut, omorand animale blande din paduri si brutalizand oameni nevinovati. Pentru toate

marsaviile tale, esti transformat de azi inainte intr-o fiinta salbatica cu o infatisare inspaimantatoare si un ranjet demonic, de care vor fugi toti oamenii si animalele. Vei sta ascuns ziua in scorbura copacilor, iar noaptea vei umbla in cautarea hranei! Si atingandu-l cu spada pe cap, l-a transformat in Ras, care s-a indreptat rusinat spre codru, urmarit de privirea celor care formau alaiul vanatorilor. Un padurar, care intamplator trecea pe acolo, a vazut si a povestit oamenilor din imprejurimi cele ce s-au petrecut zicand: iata ce soarta ii asteapta pe cei ce stapanesc fara chibzuiala, distrugand tot ce este frumos in natura! Oare nu-si dau seama ca omul hraparet si crud este sortit pieirii si nu are parte de bucurii in lumea asta trecatoare?

Nume: BoaruCristina Clasa: a VIII-a E