Proiect Gestiunea Fianciara a Intreprinderii

Patiseria Piscotel

Realizat de: Petrea Ana-Maria Popa Emilia-Andreea Spoiala Florentina Staicu Elena-Madalina Grupa 1028, Seria Cibernetica

I.
I.1. Date de identificare

Prezentare generala

Numele firmei: SC Piscotel SRL Codul unic de inregistrare: Forma juridica de constituire: SRL Activitatea principala a societatii si codul CAEN al activitatii principale: - Sectiunea C, diviziunea 10 (Industria prelucratoare) * CAEN: 1582 (industria alimentara) - Sectiunea G, Diviziunea 46 (Comert cu ridicata si cu amanuntul) *CAEN: 5224 (Comert cu amanuntul al painii, produselor de patiserie si zaharoase in magazine specializate) *CAEN: 5225 (Comert cu amanuntul al bauturilor in magazinele specializate) *CAEN: 5227 (Alte produse alimentare) - Sectiunea 1, diviziunea 56 (Restaurante si alte activitati de servicii de alimentatie) *CAEN: 5540 (Baruri si alte activitati de servire a bauturilor Valoarea capitalului social: 50.000 lei Natura capitalului social: Natura capitalului social (%) Roman Strain (tara) Public Privat 100% -

Conturi bancare deschise la banca/Sucursala: BCR, Sucursala BCR Romana Asociati, actionari principali: Pondere n Capital social % 25% 25% 25% 25%

Numele si prenumele Petrea Ana-Maria Popa Emilia Spoiala Florentina Staicu Madalina

Localitate / Jude Bucuresti Bucuresti Bucuresti Bucuresti

Adresa, telefon/fax, e-mail : Strada Franceza nr 20, sector 1, Bucuresti, telefon/fax: 021/250 350, e-mail: cofetaria_piscotel@yahoo.com, cofetaria_piscotel@gmail.com Persoan de contact: Popa Emilia, manager general.
1

II.2. Istoric, Activitate curenta, Management, Resurse umane

1. Istoric
Firma noastra se numeste Piscotel si a aparut prin colaborarea a patru bune prietene care au vrut sa aduca bucuria dulciurilor sanatoase in viata tuturor oamenilor, de toate categoriile si de toate varstele. Piscotel incearca se se impuna pe piata printr-un lant de patiserii proprii, care ii poarta numele, incercand sa fie cat mai aproape de clientii sai prin motto-ul dupa care ne ghidam: Piscotel te face plin de zel!. Acordam, de asemenea, o mare importanta celor trei categorii de nevoi cu care toti ne confruntam: nevoile vitale, elevate sau de varf, producand in acest sens diferite categorii de produse pentru a acoperi nevoile tuturor consumatorilor. Am inceput prin achizitionarea unui spatiu comercial in care sa ne desfasuram activitatea, am demarat apoi primele lucrari de proiectare si obtinere a tuturor autorizatiilor necesare pentru a da startul construirii unui complex de panificatie dotat conform normelor europene, cu utilaje moderne, care pe langa activitatea de productie are si un punct de desfacere a produselor proprii si a altor produse alimentare si nealimentare. Pasul urmator a fost lansarea noilor produse in paralel cu implementarea normelor de igiena alimentare si monitorizarea eficienta a tuturor zonelor de risc.

2. Activitate curenta
In prezent, firma noastra produce: Fursecuri umplute cu crema, la pretul de 10.92 RON/kg, care reprezinta 15% din cifra de afaceri; Fursecuri cu jeleu, la pretul de 10 RON/kg, care reprezinta 17% din cifra de afaceri; Fursecuri simple, la pretul de 9.08 RON/kg, care reprezinta 24% din cifra de afaceri; Prajitura de casa, la pretul de 18.49 RON/kg, care reprezinta 10% din cifra de afaceri; Prajitura Bucuresti, la pretul de 4.9 RON/buc, care reprezinta 2% din cifra de afaceri; Ecler, la pretul de 4.9 RON/buc, care reprezinta 1% din cifra de afaceri; Savarina, la pretul de 4.9 RON/buc, care reprezinta 1% din cifra de afaceri; Tarta de fructe, la pretul de 4.9RON/buc, care reprezinta 1% din cifra de afaceri; Tort cu nuca, la pretul de 45 RON/kg, care reprezinta 12% din cifra de afaceri; Tortul casei, la pretul de 55 RON/kg, care reprezinta 10% din cifra de afaceri; Tort de ciocolata, la pretul de 75 RON/kg, care reprezinta 7% din cifra de afaceri;

Furnizorii actuali de materii prime sunt: PANIMON S.A., faina pentru producerea dulciurilor; S.C. AGRICOLA INTERNATIONAL S.A. pentru ouale necesare; RARAUL S.A. pentru lactate; Dr. Oetker pentru esente si alte produse necesare pentru producerea dulciurilor.

Procesul tehnologic: Se pregatesc ingredientele necesare; Se face blatul prajiturii, in general dupa reteta: se bat albusurile spuma, se adauga apoi galbenusurile, faina, praful de copt si se da la cuptor; Se face apoi crema specifica fiecarei prajituri care contine lapte, unt, diferite esente sau fructe. Aceasta poate fi facuta pe foc mic sau la rece; Dupa ce se scoate blatul din cuptor si lasat la racit se adauga crema; Prajitura/tortul este apoi ornat si pus la rece pentru a putea fi servit.

Date tehnice cu privire la mijloacele fixe: 3 cuptoare, achizitonate in 2010, la pretul de 2500 RON/buc; Vase pentru gatit, tigai si oale, achizitionate in 2010, insumand 1500 RON; Vase pentru prepararea dulciurilor, achizitonate in 2010, insumand 950 RON; Farfurii, pahare, tacamuri pentru servit, achizitionate in 2010, insumand 450 RON; Mese si scaune pentru servit clientii, achizitionate in 2010, insumand 1000 RON.

Locatia in care ne desfasuram activitatea se afla in Bucuresti, in zona Piata Romana si este un spatiu comercial achizitionat la inceputul desfasurarii activitatii firmei. Acesta are acces la toate utilitatile necesare si este impartit in spatiul destinat producerii dulciurilor si spatiul desemnat servirii acestora.

3. Management
Funcia Manager (1) Director economico financiar(1) - Contabil(1) Director de marketing si comunicare(1) Director imagine(1) Studii superioare/ medii /Specializri Economice/ management Economice/ contabilitate, finante Economice / medii/ superioare Economice/ marketing/ comert Economice/ relatii internationale

4. Resurse umane

Activitatea Cofetar Vanzator cofetarie Sofer Curatenie TOTAL

Numr de salariai 2 3 2 1 8

II.3. Indicatori economico-financiari

1. Indicatori de echilibru financiar Fondul de rulment reprezinta un indicator care ofera informatii semnificative privind echilibrul financiar, nivelul riscurilor de exploatare si lichiditatea intreprinderii. FR = Capitaluri permanente - Active pe terment lung (active imobilizate) 2011: FR = 47.708 - 12.921 = 34.787 2012: FR = 48.124 - 10.520 = 37.604 Fondul de rulment are valoare pozitiva, ceea ce inseamna ca se realizeaza echilibru financiar pe termen lung , iar surplusul de resurse rezultat din finantarea investitiilor poate fi utilizat pentru finantarea activelor circulante.

Nevoia de fond de rulment exprima partea din activele circulante (stocuri si creante) care nu este finantata din datoriile pe termen scurt non-bancare (furnizori, datorii fiscale si salariale). NFR = Active curente (circulante) Datorii curente 2011: NFR = 5.898 2.038 = 3.860 2012: NFR = 3.972 1.257 = 2.715 Nevoia de fond de rulment are valoare pozitiva in cazul nostru, ceea ce inseamna ca exista un surplus de nevoi de exploatare fata de resursele ciclice, de exploatare. Se observa ca stocurile au fost mai mari in anul 2011 decat in 2012. Trezoreria neta exprima rezultatul intregului echilibru financiar al intreprinderii (pe termen lung si pe termen scurt). TN = FR NFR 2011: TN = 34.787 3.860 = 30.927 2012: TN = 37.604 2.715 = 34.889 Trezoreria neta pozitiva reprezinta un excedent de finantare, concretizat n disponibilitati in casa si in conturile bancare. Surplusul monetar trebuie fructificat pe piata monetara si/sau financiara in conditii de lichiditate, rentabilitate si securitate optime pentru intreprindere. Asadar, am hotarat sa folosim acest surplus pentru a finanta o investitie.

Situatia neta SN = Activ total - Datorii totale 2011: SN = 12.921 + 5.898 (2.038 + 1.203) = 15.578 2012: SN = 10.520 + 3.972 - (1.257 + 2.966) = 10.269

2. Indicatori de performanta Soldurile intermediare de gestiune (SIG)

2011:

Venituri din vnzarea mrfurilor Cheltuieli privind mrfurile = MARJA COMERCIAL (MC) - Consumuri externe

23.225 2.903 20.322

cheltuieli cu materiile prime si materialele 6.157 consumabile; 6.415 combustibilul, energia, apa; alte prestatii externe 1.625 = VALOAREA ADUGAT (VA) + Venituri din subvenii de exploatare Cheltuieli cu impozite i taxe Cheltuieli de personal = EXCEDENTUL BRUT AL EXPLOATRII (EBE) 6.125 8.520 799 9.662 4.184

+ Alte venituri din exploatare Ajustarea valorii imobilizrilor corporale i necorporale Ajustarea valorii activelor circulante Ajustri privind amortizarea si provizioanele pentru riscuri i cheltuieli Alte cheltuieli de exploatare = REZULTATUL EXPLOATRII (RE)

673 712

412 0

2.424 1.309

+ Venituri financiare Cheltuieli financiare = REZULTATUL CURENT (RC)

4.890 1.959 4.240

+ Venituri extraordinare Cheltuieli extraordinare Impozit pe profit = REZULTATUL NET (RN); PROFIT NET(PN)

0 0 16% * 4.240= 678,4 3.561,6

2012:

Venituri din vnzarea mrfurilor Cheltuieli privind mrfurile = MARJA COMERCIAL (MC) - Consumuri externe

18.835 2.233 16.602

cheltuieli cu materiile prime si materialele 3.821 consumabile; 6.549 combustibilul, energia, apa; alte prestatii externe 1.388 = VALOAREA ADUGAT (VA) + Venituri din subvenii de exploatare Cheltuieli cu impozite i taxe Cheltuieli de personal = EXCEDENTUL BRUT AL EXPLOATRII (EBE) 4.844 7.800 458 10.139 2.047

+ Alte venituri din exploatare Ajustarea valorii imobilizrilor corporale i necorporale Ajustarea valorii activelor circulante Ajustri privind amortizarea si provizioanele pentru riscuri i cheltuieli Alte cheltuieli de exploatare = REZULTATUL EXPLOATRII (RE)

731 519

199 0

1.846 214

+ Venituri financiare Cheltuieli financiare = REZULTATUL CURENT (RC)

984 834 364

+ Venituri extraordinare Cheltuieli extraordinare Impozit pe profit = REZULTATUL NET (RN); PROFIT NET(PN)

0 0 16% * 364 = 58,24 305,76

Capacitatea de autofinantare (CAF)

Capacitatea de autofinantare (CAF) se poate defini plecand de la rolul si componentele sale. In ceea ce priveste rolul sau, CAF reprezinta capacitatea intreprinderii de a finanta. 2011: CAF = 4.685,6 EBE + Alte venituri din exploatare + Venituri financiare + Venituri extraordinare Alte cheltuieli de exploatare Cheltuieli financiare Cheltuieli extraordinare Impozit pe profit 678,4 2.424 1.959 0 4.184 673 4.890 0

2012: CAF = 1.023,76 EBE + Alte venituri din exploatare + Venituri financiare + Venituri extraordinare Alte cheltuieli de exploatare Cheltuieli financiare Cheltuieli extraordinare Impozit pe profit 58,24 1.846 834 0 2.047 731 984 0

3. Rate de rentabilitate Ratele de rentabilitate economic exprim rezultatele degajate de capitalurile angajate n desfurarea unei activiti. Acestea nu in seama de structura financiar a ntreprinderii (modalitatea de procurare a resurselor). Rentabilitate economica ca raport R ec = (EBIT Impozit pe profit)/AE EBIT = RE AE = Capitaluri proprii + Datorii 2011: R ec = (1.309 - 678,4) / (47.708 + 3.241 ) = 0,01418 = 1,24% 2012: R ec = (214 58,24 ) / (48.124 + 4.223 ) = 0,00354 = 0,30% Rentabilitate economica ponderata R ec = Rf * CP/AE + Rdob * Dat.fin/AE Rdob=10% 2011: R ec = 0,07465*47.708/50.949+0.1 * 1.203/50.949 = 0,07+0,0024= 0,0724=7,24%
10

2012: R ec = 0.00635*48.124/52.347 + 0.1 * 2.966/52.347= 0,006+0,006 = 0,012=1,2% Rentabilitate financiara ca raport

Ratele de rentabilitate financiara masoara randamentul capitalurilor proprii, adica gradul de remunerare a plasamentului efectuat de proprietarii intreprinderii. Remunerarea se realizeaza fie prin plata dividendelor, fie prin capitalizarea profiturilor, care conduce la cresterea valorii intreprinderii pe piata si implicit a averii actionarilor.

Rf = PN/CP 2011: Rf = 3.561,6 / 47.708 = 0,07465 = 7,465% 2011: Rf = 305,76 / 48.124 = 0,00635 = 0,635% Efectul de levier EL = (R ec R.dob) * Dat.fin/CP Rdob=10% 2011: EL = (0,0124-0,1) * 1.203/47.708= -0,0022 2012: EL = (0,003-0,1) * 2.966/48.124 = -0,006

4. Indicatori de bonitate Lichiditatea curenta (RLG) = Active Curente / Datorii curente 2011: RLG = 5.898 / 2.038 = 2,8940 2012: RLG = 3.972 / 1.257 = 3,1599 Lichiditatea partiala = (Active Curente Stocuri) / Datorii Curente 2011: L.partiala = (5.898 627) / 2.038 = 2,5863 2012: L.partiala = (3.972 364) / 1.257= 2,8703 Rata solvabilitatii = Activ total/ Datorii totale 2011: R.solv = 18.819/ 3.241 = 5,8065 2011: R.solv = 14.492/ 4.223 = 3,4316

11

Coeficientul total de indatorare = Datorii totale/ Capitaluri proprii 2011: CTI = 3.241 / 47.708 = 0,06793 = 6,793% 2012: CTI = 4.223 / 48.124 = 0,08775 = 8,775% Marja de profit = (Profit net *100) / Cifra de afaceri 2011: Marja de profit = (3.561,6 * 100) / 60.275 = 5,9089 2012: Marja de profit = (305,76 * 100) / 40.864 = 0,7482

II.

Descrierea noului serviciu oferit

1. Caracteristici distinctive ale serviciului

Pe langa diversitatea de prajituri si torturi oferite de cofetaria noastra, dorim sa punem la dispozitia clientilor nostri un nou serviciu: livrarea produselor la domiciliu. Dorim sa achizitionam doua autoturisme, care sa faciliteze transportul produselor la domiciliul clientilor.

2. Avantajele competitive ale serviciului

Noul serviciu pe care ne propunem sa il oferim clientilor este destul de rar intalnit la cofetarii. Tocmai de aceea, venim in intampinarea clientilor ocupati, care nu au timp sa ajunga la magazinele noastre. Astfel, ei pot comanda produsele prin telefon iar in maxim 24 de ore de la comanda, produsele vor fi livrate la adresa aleasa de client. Acest serviciu ne va aduce un mare avantaj, deoarece putini competitori pun la dispozitia clientului aceasta modalitate de a achizitiona un produs.

3. Potential de dezvoltare al serviciului

In viitor ne propunem sa extindem aria de livrare a produselor la domiciliu si in afara Bucurestiului, unde inca nu avem cofetarii.

12

III.
1. Piata actuala
Principalii clienti

Analiza pietei

Cand vorbim despre clientela patiseriei Piscotel ne gandim si la localizarea punctului de desfacere, care este un factor determinant pentru succesul afacerii. In marile orase, in fiecare zona exista patiserii, dar rareori ele dobandesc un renume in afara perimetrului. Deci, pentru noi este esential ca magazinul sa fie amplasat in capitala, locul unde proprietarii isi desfasoara activitatea, mai exact in centru, de unde majoritatea persoanelor grabite, cu locul de munca aflat in apropiere sau doar in trecere pot achizitiona produsele oferite. Desi se adreseaza unei baze de clienti numeroasa si eterogena, principalii consumatori ai produselor de patiserie raman elevii si studentii. Fiind o firma mica, nu am reusit inca sa ne extindem pe piata externa, insa pe piata interna producem la comanda produse pentru diverse evenimente (nunti, botezuri, aniversari), comenzi ce ne aduc un venit suplimentar de pana la 20% din cifra de afaceri.

Principalii concurenti

Concurentii directi ai patiseriei noastre sunt alte patiserii care ofera aceleasi servicii si care isi au sediul in apropierea noastra. Tot in cateogoria concurentilor putem adauga covrigariile, care ofera servicii asemanatoare cu ale noastre. Putem spune insa ca ne diferentiem fata de concurenta prin raportul calitate/pret foarte bun, prin calitatea personalului si a materiilor prime folosite.

2. Date privind piata si promovarea noului serviciu

Clienti potentiali

Clientii potentiali ai patiseriei noastre sunt toate persoanele care consuma dulciuri, indiferent de varsta, sex sau etnie. Firma se poate extinde prin introducerea unor produse noi, prin infiintarea unor puncte de desfacere suplimentare sau printr-o campanie publicitara ampla, prin care sa se faca cunoscuta la nivelul intregului oras. Principalele avantaje ale noilor produse/servicii oferite

Firma se adapteaza cerintelor pietei astfel ca se poate observa preocuparea permanenta pentru calitate si igiena, care a condus la importante schimbari in structura liniei de patiserie. Unele
13

dintre acestea sunt complet noi, altele s-au modificat permanent de-a lungul timpului. Procentul celor care opereaza cu utilaje vechi si uzate moral este in scadere, dar inca mai exista. Patiseria Pisotel isi propune sa ofere clientilor produse de inalta calitate, produse care sa reprezinte ceva nou pe piata, fabricate cu utilaje noi si moderne. De asemenea, pretul serviciului nou pe care intentionam sa-l introducem, ar fi de 10% din comanda, la o comanda minima de 50 RON.

Posibilie amenintari pentru produsele/serviciile oferite

Amenintarile pe care le putem intampina in ceea ce priveste serviciul de livrare la domiciliu, pot veni atat din exterior, cat si din interior. Din interior, ne putem gandi la lipsa materiilor prime pentru satisfacerea comenzii, iar din exterior putem intampina dificultati in cazul in care exista prea multe cereri de livrari la domiciliu sau daca sunt mai multe patiserii care ofera acest serviciu si atunci clientii vor fi impartiti. De asemenea, distanta pe care se va plasa comanda poate fi un impediment daca este prea mare si nu se pot acoperi costurile sau pretul va fi prea mare, iar clientii nu vor mai apela la noul serviciu.

Promovarea vanzarilor noilor produse/servicii:

Din cauza dimensiunii relativ mici a unei astfel de afaceri, cea mai buna modalitate de promovare este prin intermediul propriilor produse. Numele ales pentru magazin este inspirat, in speranta ca va aduce un numar mare de clienti curiosi. Vom opta pentru ambalaje personalizate: hartia de invelit produsele, pliante mici, pungi de hartie pentru comenzi mai mari, flyere, panouri publicitare in zone cheie ale orasului. Avem in lucru si o pagina de facebook cu poze din patiserie prin care sa se promoveze si produsele patiseriei, dar si locatia. Un aspect de luat in calcul este si fidelizarea clientilor. Atitudinea angajatilor este cea care ne diferentiaza si duce la atragerea cator mai multi clienti. O conversatie prietenoasa si un zambet sunt elemente care fac diferenta intre un client care cumpara o data si unul care se va intoarce, eventual cu alti doi clienti. Chiar si serviciul de livrare la domiciliu reprezinta un mod unic de a-ti promova patiseria.

14

IV. Strategia generala de dezvoltare a afacerii

1. Obiectivul proiectului de investitii
Obiectivul principal este deschiderea unor noi puncte de desfacere, precum si extinderea gamei de produse. Consideram ca astfel ne vom face o vizibilitate mai mare la nivelul orasului, iar clientii vor fi mai numerosi si vor avea o varietate mai mare a produselor dintre care sa aleaga. Acest lucru, imbinat cu livrarea la domiciliu va transforma afacerea intr-una mai prospera.

2. Indicatori de evaluare a procesului de investitie

Deschiderea unui nou punct de desfacere: -valoarea investitiei= 5500E -valoarea actualizata neta: Ne propunem ca investitia sa fie amortizata in 4 ani, cu un cash-flow anual de 100E, la o rata de actualizare de 0.5%. Rezulta deci ca valoarea reziduala va fi de 150E. VAN=- + VAN=-5500+ + =

-5500+ 952,38+ 907.03+ 863.84+ 822.70+ 1234.05 = -719.55 Deoarece VAN<0 spunem ca aceatsa investitie duce la diminuarea capitalului companiei. -indice de profitabilitate: IP= = +1=0.8691 Deoarece IP>0 spunem ca putem accepta proiectul de investitii, insa il vom alege pe cel care are IP maxim. -termen de recuperare: TR= =7.37

= 746.21

Situatia prognozata dupa implementarea investitiei

Dupa ce vom reusi sa deschidem un nou punct de desfacere credem ca vanzarile si numarul clientilor vor creste. De asemenea, speram ca in viitor sa ne putem extinde pe pieta din afara Bucurestiului, atat in vecinatatea acestuia, cat si pe teritoriul intrgii tari.

15

Modul de asigurare cu utilitati

Locatia noua se afla in Calea Victoriei, va avea toate utilitatile necesare desfasurarii activitatii, insa produsele vor fi fabricate tot in locatia initiala si vor fi transportate cu o masina specifica catre noua locatie.

Modificari necesare a fi operate in structura si numarul personalului angajat

Vom angaja astfel un sofer care sa transporte marfa de la un punct de desfacere la altul, un cofetar care sa-i ajute pe ceilalti deja angajati pentru ca volumul de munca va fi mai mare, 3 vanzatori in cofetarie si o persoana care sa se ocupe de curatenie, creandu-se in total 7 locuri noi de munca. Aceste persoane vor fi angajate prin intermediul unor firme care se ocupa de recrutarea persoanelor fara un loc de munca si distributia lor in firmele care le solicita, firme ce vor oferi personalul calificat pentru fiecare dintre posturile nou create.

Plan de finantare a investitiei

Deoarece firma s-a dovedit a fi profitabila, vom investi din profitul obtinut 30% din valoarea investitiei, adica 1650E, urmand ca restul de 3850E sa fie contractati prin credite la banca.

Riscurile afacerii si sansele de succes

1. Riscul de piata Studiul pietei patiseriei efectuat nu poate preciza daca tot ce este produs este si vandut. Instabilitatea cererii, a vanzarilor, a pretului, determina aparitia riscului.

2. Riscul economic (de exploatare) Activitatea patiseriei difera, in cazul in care apare un nou punct de desfacere, firma confruntandu-se cu situatii diferite datorita interactiunii unor factori, cum ar fi: variatia cererii, care face incasarile nesigure si posibilitatile de plata a furnizorilor si de extindere a afacerii;
16

fluctuatia preturilor de achizitie a factorilor de productie utilizati influenteaza nivelul costurilor si marimea profitului firmei; calitatea activitatii de marketing, care poate influenta sau nu firma sa adopte modificarile impuse de conjunctura pietei; competenta managerilor, dovedita in oportunitatea deciziilor luate.

3. Riscul in tehnologie Deoarece tehnologia evolueaza si are un rol atat de important in activitatea concurentiala, anticiparea schimbarilor in acest domeniu poate imbunatati pozitia unei firme pe piata. O ezitare sau eroare in previzionarea evolutiei tehnologiei poate aduce prejudicii nebanuite intreprinderilor. Factorii, sursele si efectele schimbarilor progresive ale tehnologiei nu vor fi aceleasi ca in situatia discontinuitatii din acest plan. 4. Riscul de faliment (insolvabilitate) Un obiectiv major al diagnosticului financiar in aprecierea starii de sanatate financiara a patiseriei in momentul deschiderii unui nou punct de desfacere il constituie evaluarea riscurilor ce ii nsotesc activitatea, din care unele indica vulnerabilitatea, iar altele ameninta cu falimentul (insolvabilitatea). Cumularea riscului economic cu cel financiar prin intermediul coeficientului levierului total (CLT) permite evaluarea riscului global economic si financiar cu atat mai ridicat, cu cat cheltuielile legate de amortizare si dobanzi detin o pondere mai mare in totalul cheltuielilor. Marimea riscului activitatii economico-financiare intereseaza nu numai patiseria studiata care apeleaz la credite, ci mai ales bancile creditoare, care considera c pentru a beneficia de un credit intreprinderea trebuie sa prezinte bonitate financiara, care sa arate o garantie ca activitatea este gestionata corespunzator la toate nivelurile. Cauzele care pot conduce la faliment sunt numeroase si vizeaza: - reducerea activitatii; - aparitia si amplificarea problemelor de trezorerie, de management; - reducerea pieelor de desfacere.

5. Analiza de sensibilitate Examineaza cat de sensibila este VAN a unui proiect cand se produc schimbari ale ipotezelor. Estimarea veniturilor depinde de trei ipoteze: cota de piaa, marimea pietei si pretul unui produs de patiserie. Prin urmare, trebuie modelate mai realist aceste venituri poteniale. Din
17

marketing, este sugerat faptul ca numarul de produse vandute anual se determina prin multiplicarea cotei de piata ce-i revine firmei cu potentialul anual al pietei pentru astfel de motoare. Adica, numarul de motoare este egal cu produsul dintre cota de piata si marimea anuala a pietei. Sa presupunem ca firma va obtine o cota de piata de 20%, iar marimea pietei se estimeaza la 10.000 produse/an. Prin inlocuire, numarul de produse pe care firma spera sa le vand intr-un an este: 10.000 x 20% = 2.000 produse. Analiza costurilor necesita gruparea lor in doua categorii: costuri variabile si costuri fixe. Costurile variabile variaza in functie de volumul productiei, iar cand productia este zero si aceste costuri devin nule. Costurile cu fabricarea directa si materiile prime sunt in general variabile. In mod normal se presupune ca un cost variabil este constant pe unitatea de produs, astfel, costurile variabile totale sunt proportionale cu nivelul productiei. Costurile fixe nu sunt dependente de volumul productiei aferent perioadei analizate. Costurile fixe sunt costuri raportate la unitatea de timp, cum este amortizarea activelor sau chiria. In realitate, costurile sunt fixe numai intr-o perioada de timp determinata si intre anumite limite de variatie a productiei. Exemplu: Variabile/estimari Marimea pietei Cota de piata Pret Cost variabil Cost fix Investitia initiala Pesimista 10000 10% 0.27 0.18 340 810 Probabila 30000 20% 0.3 0.15 400 700 Optimista 50000 30% 0.4 0.12 500 560

Este necesar sa evaluam sansele de succes ale unei firme si ale unei noi investitii. Afacerea este amplasata in centrul Bucurestiului, capitala Romaniei, deci un loc aglomerat si vizitat de persoane, in principal tineri care doresc o gustare in drum spre facultate, serviciu sau doar simt nevoia sa consume un produs sa le stapaneasca foamea cat sunt in trecere. Extinderea in urmatoarea cea mai aproape zona este benefica deoarece, astfel, clientela se diversifica, dar si productia va creste la fel ca si vanzarile. Potentialii platitori vor plati in functie de produsul cerut. Localizarea este un aspect care contribuie la pret deoarece, fiind unica patiserie deschisa in acea zona, clientii vor fi inclinati sa plateasca chiar si un pret cu putin mai mare decat cel mediu pentru a-si satisface nevoia.

18

ANALIZA SWOT Puncte tari - Amplasarea - Preturi mici - Personal calificat/experimentat - Materie prima de calitate - Ambient placut - Diversitatea liniei de productie Puncte slabe -Perisabilitatea produselor - Profitabilitate in scadere - Situatie nefavorabila a echilibrului financiar

Oportuniti -Patrunderea pe noi piete -Extindere -Apropierea de client pentru aflarea nevoilor acestuia

Ameninri -Chiria -Concurenta -Lipsa de capital -Costul in crestere al materiei prime

19