Nr 1. 1. 2 legi kepler 2. Erorile de ceas ale receptorului. 3. Scrieti in ordine crescatoare sistemele satelitare dupa nr de sateliti functionali. Nr2.

1. Principiul VRS. 2. Orbitele geostationare 3. Modulatia codurilor. Nr3. 1. Ce inseamna jamming si spoofing. 2. Ecuatiile diferentiale. 3. Ce inseamna PDOP. Nr.4 1.Diferenta dintre pozitia relativa cinematic si pozitia diferentiala. 2. Surse de erori propagate in GNSS 3. Orbita ecuatoriala. Nr.5 1.Efecutul multipath (cause, eliminare) 2. Ceinseamna CADM, FADM? 3. Explicati principiul prin care receptorul dispune de informatii suficient de precise referitoare la orbitele satelitare. Nr.6 1.Principiul EGNOS 2. Eroarea de ceas a receptorului. 3. Difuzarea orbitelor. Nr.7 1.Troposfera (cause, elim) Troposfera reprezint partea cea mai joas a atmosferei si zona in care este concentrat circa 80% din intreaga mas atmosferic. Din punct de vedere termic, troposfera se caracterizeaz printr-o scdere a temperaturii odat cu cresterea altitudinii. Troposfera este un mediu nedispersiv pentru frecvene de pan la 15GHz. In acest mediu, vitezele de grup si de faz sunt intarziate in acelasi mod fa de viteza din vid, atat pentru L1 cat si pentru L2.Intarzierea este o funcie ce depinde de indicele de refracie al mediului, care este la randul sau dependent de temperatur, presiune si umiditate. In cazul in care aceast eroare nu este luat in considerare, contribuia sa in determinarea

pseudodistanei variaz de la 0.5 m (cand satelitul se afla in direcia zenitului) pana la 2.5 m (cand satelitul are un unghi de elevatie de pana la 50). In funcie de componentele atmosferice ce conduc la aceast intarziere, Hopfield opune divizarea acestei erori in dou pri: o parte umeda, cauzat de prezena vaporilor de ap in atmosfer (aproximativ 10% din valoarea erorii), si o parte uscat, cauzat de prezena altor constitueni atmosferici (aproximativ 90% din valoarea total a erorii): TROPO umed TROPO uscat TROPO = + Dup cum am menionat, troposfera fiind mediu nedispersiv pentru undele GNSS, Propagareas emnalelor nu este dependent de frecven (ca in cazul ionosferei). In consecin, eliminarea refraciei troposferice folosind combinaii liniare ale purttoarelor nu mai este posibil in acestcaz.

2. Ce inseamna AGNSS. In cazul receptoarelor folosite in navigaie (telefoane mobile, echipamente GNSS Pentru autoturisme, etc.) unde mobilitatea afecteaz TTFF iar soluia de poziionare nu necesit o precizie foarte ridicat dar in care TTFF trebuies fie foarte sczut, s-a dezvoltat in ultimul deceniu o tehnic de poziionare denumit Assisted GNSS (aGNSSsau A-GNSS), in care i se ofer receptorului informaii externe care s il ajute s treac de la un Cold start sauWarm start la un Hot start in catevasecunde.

3. Modulatia de amplitudine (desen)

4. Ecuatiilediferentiale. Nr.8 1.Ceestemesajul de navigatie Pentru a puteatrece de la distane determinate la poziiiintr-un sistem de referin, estenecesarcareceptoarelescunoascpoziiilesateliilor. De aceea, pelangcodurile C/A si P, cesuntutilizatepentrupoziionare, semnalulsatelitartrebuiescuprindsi informaii legate de poziiasateliilorprecumsialteinformaiinecesarepentruca receptorul de la solspoatrealizaintersecia de distane in scopuldeterminriipoziiei proprii. Acestmesajestedenumitmesaj de navigaiesiestesuprapusprinanumitetehnici pestecoduriletransmise. Mesajul de navigaietrimis de fiecaresatelitconineinformaii legate de starea de sntate a acestuia, coreciilecetrebuieaplicateceasuluipropriu pentruaduceareasa in sistem GPST, efemerideledifuzatepentrucalcululpoziiei satelituluisi, de asemenea, un almanahcecuprindeorbitanominal a tuturorcelorlali satelii din constelaie. Mesajul de navigaieestetransmis cu o rat de 50 bii/secundsisuntnecesare 12.5 minutepentru a transmiteintregmesajul de navigaie. Mesajulesteimprit in cadre (frames) de cate 1500 de bii cu o durat de 30 de secunde. La randulsu, cadruleste divizat in 5 sub-cadre (subframes). Fiecaresubcadruincepe cu un cuvant TLM (Telemetry Word) cereprezint un sir binarce nu se schimbsi care estefolosit in principalpentru a ajutareceptorulsgseascinceputulfiecaruisubcadru. De asemenea, fiecaresubcadruconinesi o secvendenumit HOW (Hand-Over-Word) ceajut in

sincronizareareceptoruluipentrupoziionarefolosindcodul P.

2. Ceestepozitiaabsoluta Acest tip de poziionareestecelmai des intalnit, intrucat el reprezintcazul poziionriioferite de receptoarele de navigaie. In aceastmetod de poziionare se dispune de un singur receptor cepoate face observaii de cod (sau cod sifaz a purtatoarei) si cu ajutorulcruia se determinpoziiaunuipunctizolat. Precizia de determinare in acest cazestelimitat, deoarecemarea parte a erorilornu se poateelimina (troposfera, ionosfera, etc.). Precizia de poziionare (pentrucazul in care tehnica SA Selective Availability nu este activat1) este de ordinul a 10 pan la 30 m pentrupoziionareplanimetric, funcie de numrul de satelii, geometriaacestora, etc. Preciziapoate fi imbuntitprinmsurtori statice de-a lunguluneiperioademai lungi de timp. Aceastmetodmaipoartdenumirea inliteratura de specialitate de single point positioning iarrezultatulpoziionariimaieste cunoscutsicasoluie de navigaie. Dacpoziionarea se face pebazaobservaiilor de cod, pentru a puteaobine o soluie, suntnecesare minim 4 ecuaii, cu altecuvinte 4 msurtori de pseudodistane de la 4 satelii. In acestfel se pot estimacele 4 necunoscute (cele 3 coodonatereprezentand poziiasieroarea de ceas a receptorului) 3. Influentageometriei In cazulgeodezieiclasice, in precizia de poziionare a punctelornoi, geometria reeleiavea un rolfoarte important. Si in cazulgeodezieifolosindtehnologiisatelitare xist o componentasemntoarecetrebuieluat in considerare. Constelaiasatelitara trebuieprivitaicica o reeadinamic, siastfel, distribuiageometric a sateliilor are un rolfoarte important in poziionare.