Convorbiri cu parintele Cleopa Despre creatie, caderea omului, rai si iad

1. Parinte Cleopa, spuneti-mi cateva cuvinte despre creatia lumii vazute si nevazute, dupa invatatura Sfintilor Parinti. Toata creatia este scoala a sufletelor celor cuvantatoare, spune Sfantul Vasile cel Mare in Exaimeron. Caci, privind la cele create la Dumnezeu, ne inaltam cu mintea la cele nevazute si ne intarim in sfanta credinta. Cat suntem in trup, toate le vedem ca prin o!linda , adica prin creatii, care formeaza icoana, ima!inea celor viitoare de dincolo de mormant. Creatia este o!linda lui Dumnezeu in care se reflecta "unatatea, mila, pronia si iu"irea Tatalui ceresc pentru noi oamenii. Sfintii Parinti numesc pe toate cele vazute spatele lui Dumnezeu , care inc#ipuiesc, sim"olizeaza pe cele viitoare. $ar cand vom trece la cele vesnice, atunci vom vedea cu oc#ii cei du#ovnicesti fata lui Dumnezeu , adica vom privi fata catre fata slava Prea Sfintei Treimi, fara sa mai avem nevoie de o!linzile cele de pe pamant, adica de creatii. %ici pe pamant nu suntem vrednici sa privim pe Dumnezeu in fata. $ar daca auzim pe Sfantul %postol si Evan!#elist $oan, zicand & Pe Dumnezeu nimeni niciodata nu '-a vazut ( $oan 1, 1) * , sa intele!em ca nu '-a vazut dupa fiinta, dupa esenta, insa $l vedem prin creatie. Ca dupa fiinta nici in!erii din cer nu-' pot vedea si intele!e pe Dumnezeu. +. Ce spun Sfintii Parinti si mai ales Sfanta Scriptura despre in!eri si despre caderea lui %dam , 'a inceput in!erii nu stiau ca $isus -ristos este numit de Du#ul Sfant $n!erul sfatului celui mare , cum $l numeste proorocul $saia, cu care se sfatuia permanent Tatal. $n!erii nu-' stiau de .iu al lui Dumnezeu , spune Sfantul Vasile cel Mare in Exaimeron. Deci, cand a stri!at Sfantul %r#an!#el Mi#ail, zicand & $nc#inati-va $n!erului sfatului celui mare , unii din in!eri n-au vrut sa $ se inc#ine 'ui si de aceea au cazut in adancul iadului, cum spune Mantuitorul & Vazut-am pe satana, cazand ca un ful!er din cer ( 'uca 1/, 1) * . Deose"irea dintre caderea in!erilor rai si a omului este ca in!erii au cazut cu voia lor, deci din li"ertate, iar omul a cazut din ama!ire si din indemnul diavolului. $ar pacatul cu sfatuire , spune Sfantul $oan 0ura de %ur, 1umatate este al celui ce il face si 1umatate al celui ce l-a sfatuit . Dumnezeu a in!aduit omului in rai sa faca pacatul cel mai mic, adica sa manance din pomul cunostintei "inelui si raului. Ca daca manca din pomul Vietii, cum spune Sfantul $oan 0ura de %ur, omul nu mai avea pocainta niciodata, se impietrea la inima ca diavolul, cadea ca diavolul, nu mai murea niciodata si se c#inuia in veci in iad, asemenea satanei. 'a caderea lui %dam au contri"uit doua patimi rationale ale omului - mandria si pofta. Prin caderea sa, omul %dam nu a pierdut total #arul lui Dumnezeu, caci a cazut din ispita diavolului. %stfel, #arul si arvuna mantuirii au ramas in om, pentru ca a !resit din nestiinta si pentru ca este purtator de trup pamantesc. 2umai celui ce se leapada de Dumnezeu i se ia #arul Du#ului Sfant, dar si acesta. este primit prin pocainta. $ar cel ce !reseste din nestiinta, pastreaza #arul, insa acoperit de pacate. $ata pentru care pricina femeia lui %dam s-a numit Eva, adica Viata, iar nu moarte, pentru ca nu a cazut total ca diavolul si apoi pentru ca prin a doua Eva, 3 adica Maica Domnului, se va iz"avi neamul omenesc. Dupa cuvantul Sfantului $oan 0ura de %ur, indoit a fost creat omul, cu trup si suflet4 indoit a

fost si pomul cunostintei "inelui si raului4 indoita si urmarea !reselii lui %dam4 indoit este si raiul- raiul pamantesc, sau sanul lui %vraam, unde stau sufletele dreptilor pana la 1udecata viitoare si raiul ceresc, adica imparatia cerurilor unde vor intra dreptii pana dupa a doua 1udecata. $ar mancarea din pomul cunostintei "inelui si raului inseamna cat de "ine era omului daca nu manca si cat de rau este ca a mancat . Despre in!eri tre"uie sa stim ca ei s-au zidit numai prin !andirea lui Dumnezeu, dar nu erau nesc#im"atori, ci i-a lasat ca ei sin!uri sa casti!e prin lupta nesc#im"area. %tat in!erii cat si primii oameni nu aveau ima!inatie. Cum au cazut in!erii in ima!inatie, indata au cazut din cer in iad, ca doreau sa fie asemenea celui Preainalt . $ar oamenii au cazut in clipa cand s-au indoit de cuvantul lui Dumnezeu. $ndata ce satana le-a rapit frica de moarte, zicand & 2u veti muri, ci veti fi vii... , omul a cazut in ima!inatie si apoi in pacat. Cea mai mare pa!u"a este sa uite omul de moarte. Cum i-a sters omului din minte frica mortii, indata a murit prin pacat. Sfantul $oan 0ura de %ur spune ca primul om a cazut prin trei lucruri & femeia, lemnul ( pomul * si neascultarea. Si tot prin trei lucruri va fi mantuit & Maica Domnului, Crucea si ascultarea. 5. Ce spun Sfintii Parinti despre cele sapte zile ale creatiei , Sfantul Vasile cel Mare, in cartea sa Exaimeron ( facerea lumii in cele sase zile * , spune ca zidirea s-a facut in!recata ca o femeie insarcinata in a noua luna, cu toate zidirile din ea, !ata sa le dea viata. $ar Du#ul lui Dumnezeu incalzea adancul, se odi#nea deasupra apelor , ca sa dea viata apelor si zidirilor. Deci pamantul avea viata de cand Du#ul Sfant incalzea adancul, dar nu avea si suflare de viata. Sfanta Scriptura la .acere ( cap. 1,1-+ * , spune ca pamantul era netocmit si !ol , dar nimeni nu stie de cand era, ca cele cu oc#i inca nu se creasera, nu primisera suflare de viata. 6iua intai a creatiei a fost Duminica, caci atunci a zis Dumnezeu sa fie lumina ( .acerea l, 5 * . De aceea El a inviat tot duminica, caci prin inviere a innoit lumina cea dintai. 'umina cea dintai a fost creata, iar nu necreata. Ea nu izvora din ener!iile necreate ale Du#ului Sfant. Era o lumina cereasca a carei ori!ine omul nu poate sa o stie. De asemenea, nici despre primele trei zile ale creatiei nimeni nu stie lun!imea lor, ca inca nu era soare care sa rasara si sa apuna. Soarele este numit de Sfantul Vasile cel Mare caruta luminii , spunand ca Dumnezeu a pus in soare numai putin din lumina creata in ziua cea dintai si a randuit ca soarele sa lumineze pamantul ca o lampa , adica muntii, codrii, campiile, raurile si marile, care implinesc porunca cea dintai, mereu cur! si se aduna la un loc. Toate le!ile puse de Dumnezeu in univers, dupa care se conduce intrea!a creatie, se numesc de Sfintii Parinti temeliile lumii si cine cu!eta la ele se intareste in credinta si lauda cu mai multa tarie pe 6iditorul a toate, implinind cuvantul proorocului David care zice & Cine va vor"i despre puterile Domnului, auzite va face toate laudele 'ui ( Psalm 1/7, + * . 'e!ile universului nu se sc#im"a niciodata pentru ca sunt temelii ale intre!ii zidiri. $ar cand auzim pe Sfantul %postol si Evan!#elist $oan, zicand & Tatal Meu lucreaza si Eu lucrez , sa intele!em ca Tatal lucreaza prin le!ile creatiei si ale vietii4 iar .iul lucreaza prin pronie, adica prin pazirea le!ilor universului, care formeaza temeliile lumii vazute. .rumusetea zidirilor create de Dumnezeu este asa de minunata, incat si in!erii din cer se uimesc de armonia lor, dupa cum spune $ov & cand s-au creat stelele, laudatu-M-au cu !las mare toti in!erii Mei ( $ov 5), 8 * . %rmonia si frumusetea zidirilor au uimit pe sfinti, pe filosofii, pe intelepti, pe poeti, pe artisti, pe crestini si c#iar pe pa!ani, inaltandu-i cu mintea la Creatorul a toate, Dumnezeu. Prin cu!etarea la zidiri multi au cunoscut pe Dumnezeu, au

sporit in ru!aciune, au inaltat imne de lauda 6iditorului si au a1uns c#iar la ru!aciunea cea mai inalta a mintii si a inimii. De aceea, spun Sfintii Parinti, ne este de mare folos sa cu!etam la zidirile lui Dumnezeu, pentru a-' cunoaste si iu"i mai mult pe Dumnezeu. 9. Ce ne mai puteti spune despre creatie si despre crearea omului , Dumnezeu a facut pe om si intrea!a lume din patru materii sau sti#ii. Doua sti#ii usoare aerul si focul - si doua sti#ii !rele, care cur! in 1os - pamantul si apa -, dupa marturia Sfantului Vasile cel Mare. %ceste patru sti#ii lucreaza unite si neamestecate, dar si amestecate. $ar in vremea de apoi, sti#ia cea mai de sus, cea mai usoara, adica focul, va arde pe celelalte trei sti#ii, dar numai cat va fi fiinta omeneasca, dupa cuvantul Domnului care zice & De mania %tottiitorului se vor aprinde sti#iile pamantului ( adica aerul, pamantul si apa * . Dar zice Du#ul Sfant prin !ura lui David ca nu va distru!e sti#iile si intrea!a zidire, ci numai le va innoi & Trimite-vei Du#ul Tau si se vor zidi si vei innoi fala pamantului ( Psalm 1/5, 51 * . Dumnezeu a creat trei ceruri. Cerul intai este vazdu#ul4 al doilea este eterul - un fel de foc deasupra vazdu#ului4 si al treilea cer este cerul in!erilor. %ici a fost rapit Sfantul %postol Pavel si a auzit cuvinte de nespus pe care nu se cuvine omului a le !rai ( $$ Corinteni 1+, +9 * . %ici este raiul. :mul a fost creat de Dumnezeu, dupa c#ipul si asemanarea Sa. El este sin!ura faptura pe care a zidit-o Dumnezeu cu mainile Sale, iar nu numai prin cuvant, ca pe toate celelalte. '-a creat apoi cu sfatul celor trei persoane ale Prea Sfintei Treimi, ca zice la .acere & Sa facem om dupa c#ipul si asemanarea 2oastra ( .acere 1, +; * . Trupul omului a fost creat din pamant, iar sufletul lui a fost insuflat de Dumnezeu in c#ip nevazut. :mul este compus din doua parti trup si suflet - di#otomism, asa cum ne invata <iserica noastra :rtodoxa4 iar nu din trei parti trup, suflet si du#- tri#otomism, cum invatau unii scriitori "isericesti vec#i. :mul are du#, adica suflet animal ca toate vietatile, din care izvorasc puterile firesti ca & puterea seminala, cea crescatoare, de #ranire, de conservare, instinctele etc. Dar sufletul animal al omului apartine trupului si nu tre"uie sa-l confundam cu sufletul de ori!ine divina creat de Dumnezeu in om, care se uneste cu trupul in clipa zamislirii si se duce la cele vesnice prin moarte. Trupul se va reuni cu sufletul la 1udecata viitoare, insa va invia indu#ovnicit, iar nu cum a fost pe pamant. :mul incepe de pe pamant sa !uste si sa traiasca cele ale cerului, caci inca de pe pamant materia omului se indumnezeieste, se lumineaza la fata, se dez"raca de cele pamantesti si se im"raca in cele ceresti, asa cum au fost sfintii. Caci zidirea toata suspina, asteptand innoirea firii omului ( =omani ), ++-+5 * . Dumnezeu a facut trei lumi & o lume de 1os, unde este numai intuneric, vapaie de foc si tartar, in care se c#inuiesc diavolii si sufletele celor pacatosi. $adul a fost creat in clipa caderii in!erilor rai. % doua lume, numita amestecata, adica pamanteasca, unde este amestecat "inele cu raul, "ucuria cu intristarea, fapta "una cu pacatul, placerea cu durerea, viata cu moartea. %ici pe pamant se trudeste omul sa scape de pacatesi de iad si sa do"andeasca mantuirea prin fapte "une si pocainta. %ici placerea vietii sau a nuntii se rasplateste cu durerea, cu c#inurile nasterii si cresterii de copii. %ltfel nu este mantuire. Ca spune Sfantul Maxim Marturisitorul & Cine fu!e de durerile veacului de acum, are parte de durerea cea vesnica . % treia lume este raiul si imparatia cerurilor. %colo este numai "ucurie, cantare, lumina si viata vesnica. 7. Ce altceva tre"uie sa mai stim despre om ,

:mul este re!ele creatiei pentru ca este facut cu sfatul Prea Sfintei Treimi, dupa c#ipul si asemanarea lui Dumnezeu4 pentru ca are suflet viu si poarta in el, prin <otez, pe Tatal, pe .iul si pe Sfantul Du#. :mul este sin!ura fiinta care primeste darul de a spori in virtute, in sfintenie si in putere, a1un!and pana la indumnezeiere. $nsa prin pacat, omul a cazut din cinstea cea dintai, in starea cea de ro", de om pacatos. De aici, se poate iarasi sui la cinstea cea dintai, de fiu al lui Dumnezeu, insa cu multe si mari 1ertfe si osteneli. $ata ce zice despre aceasta Sfantul 0ri!orie de 2>ssa & Precum Dumnezeu l-a facut pe om alt dumnezeu, dumnezeu al pamantului, tot asa, prin pacat, Dumnezeu S-a suparat asa de mult pe om, incat intrea!a zidire s-a razvratit asupra omului. Trupul ii este neputincios si plin de suferinte, focul il arde, fri!ul il omoara, sarpele il musca, lupul il ucide, marea il ineaca, pamantul il in!#ite, foamea il c#inuie, diavolul il ispiteste pana la moarte... . Totusi Dumnezeu nu l-a parasit pe om. $-a dat mi1loace de indreptare, de pocainta si de mantuire. Mai intai i-a lasat #arul mantuirii, desi ina"usit de pacate. %poi i-a dat le!ea constiintei ca sa-l invete si sa-l mustre pentru cele rele. $-a lasat in inima dorul raiului pierdut, adica nostal!ia paradisului, care ii da omului ravna pentru ru!aciune, lacrimi de pocainta, simtire du#ovniceasca spre cele "une. $n -rono!raf se spune ca dupa iz!onirea lui %dam din rai, patruzeci de zile a plans stramosul %dam la portile raiului, cerand iertare, insa #eruvimii care stra1uiau portile raiului nu i-au mai desc#is, caci nu mai putea sa intre in nemurire omul muritor fara pocainta si 1ertfa de rascumparare a lui -ristos. %tunci, intorcandu-se %dam inapoi pe pamant, a inceput a-l ara, a-l semana si a lucra in sudoarea fruntii sale, ca sa-si do"andeasca painea cea de toate zilele. Desi era departe de Dumnezeu, de aici de pe pamant omul $l putea vedea pe Dumnezeu, cum spune Sfantul $saac Sirul, insa in c#ip tainic, prin cei doi oc#i ai sufletului. Cu un oc#i $l vedea pe Dumnezeu din zidiri, adica prin contemplarea du#ovniceasca a creatiei, a tuturor celor facute asa de minunat de mainile lui Dumnezeu. Cu al doilea oc#i $l vedea pe Dumnezeu prin implinirea poruneilor 'ui si prin simtirea du#ovniceasca a inimii. Sfantul Vasile cel Mare spune in aceasta privinta ca, cu cat sporeste omul in cu!etarea sau contemplarea naturala a zidirilor, in aceeasi masura sporeste in credinta si in dra!ostea de Dumnezeu. ;. Ce ne invata Sfintii Parinti despre cele noua cete in!eresti , Dumnezeu a creat mai intai lumea nevazuta, adica pe in!eri. Sfantul %postol Pavel si mai tarziu ucenicul sau, Sfantul Dionisie %repa!itul, in lucrarea sa $erar#ia cereasca si "isericeasca, imparte in!erii in noua cete ceresti, fiecare ceata de in!eri avand o anumita misiune dumnezeieasca ( =omani ), 5)4 1 Petru 5, ++ * . %stfel, Serafimii cei cu cate sase aripi, -eruvimii cei cu oc#i multi si Scaunele sau Tronurile, care odi#nesc pe Dumnezeu !anditor , formeaza prima ceata de in!eri. %cestia incon1oara tronul cel de vapaie si lumina al Prea Sfintei Treimi ( $ezec#iel 1, 9-+) * . %poi urmeaza Puterile, Stapaniile si Domniile, care formeaza a doua ceata mi1locie de in!eri. %cestia au misiunea sa stapaneasca intre! universul, planetele, stelele, vanturile, marile si puterile intunericului, adica pe diavoli si iadul. ?rmeaza apoi $ncepatoriile, %r#an!#elii si $n!erii, care formeaza a treia ceata de in!eri si au ca misiune sa faca cunoscuta oamenilor voia lui Dumnezeu. Deci, in!erii nostri pazitori sunt numarati in ceata a noua, ca cei mai de pe urma dintre in!eri si cei mai apropiati de neamul omenesc. 8. Ce stim din Sfanta Scriptura si de la Sfintii Parintii despre rai , Sfanta si dumnezeiasca Seriptura ne vor"este despre rai, zicand & Si a sadit Dumnezeu rai in Eden, catre =asarit, si-a pus acolo pe omul pe care l-a facut. Si a facut Dumnezeu sa rasara

din pamant tot pomul frumos la vedere si "un la mancare4 si pomul vietii in mi1locul raiului, precum si pomul cunostintei "inelui si raului ( .acere +, )-@ * . Sfantul $oan Damasc#in, despre rai, zice asa & Pentru ca Dumnezeu a vrut sa faca pe om dintr-o fire vazuta si una nevazuta, dupa c#ipul si asemanarea Sa ( .acere 1, +; * , ca pe un in!er si stapan al intre!ului pamant si ale celor ce sunt intru el, i-a zidit omului inainte un fel de palat imparatesc in care traind, va avea viata fericita. %cesta este raiul dumnezeiesc, plantat in Eden cu mainile lui Dumnezeu, camara a intre!ii "ucurii si veselii4 caci Eden inseamna desfatare si este situat in partea de rasarit, mai sus decat tot pamantul. %re o clima temperata si este luminat de un aer foarte fin si curat, acoperit cu plante vesnic inflorite, plin de miros de "una mireasma, umplut de lumina, depasind notiunea oricarei frumuseti si podoa"e simtite4 un tinut cu adevarat dumnezeiesc si o locuinta vrednica de cel facut dupa c#ipul si asemanarea lui Dumnezeu. $n el nu locuia nici o fiinta rationala, ci numai omul, plasmuirea mainilor dumnezeiesti ( Sfantul $oan Damasc#in, Do!matica, cap.11, Despre paradis * . Sfantul Vasile cel Mare, aratand din Sfanta Scriptura ca raiul a fost zidit de Dumnezeu la rasarit, zice & Si a sadit Dumnezeu raiul in Eden, spre rasarit, si a pus acolo pe omul pe care l-a plasmuit. Sa intele!em, deci, ascultatorilor, sadire vrednica lui Dumnezeu si rai cuviincios iu"irii de podoa"a al unui 6iditor ca %cesta atat de mare . %poi, aratand ca nu cu lemne de o"ste a fost impodo"it raiul, zice acelasi Sfant Parinte & Daca cu lemnele cele de o"ste ar fi fost plin raiul, s-ar fi cuprins cu adevarat intru facerea cea dintai a sadurilor si nimic nu ar fi fost tre"uinta de sadirea cea mai aleasa si mai deose"ita... dar acum, mult mai deose"ite si cu c#ipul si cu !usturile si cu neamurile, sadurile cele din sine, care mai inainte rasarisera din pamant, sunt felurile copacilor saditi de Dumnezeu in rai ( Exaimeron * . ). ?nde este locul raiului si al iadului si care este ori!inea lor , Cat priveste despre locul raiului, Sfantul Vasile cel Mare nu arata locul !eo!rafic unde a fost anume. Ci zice doar atat & Deci acolo a sadit Dumnezeu raiul unde nu era sila vanturilor, nu nepotrivire a celor patru sti#ii si patru vremi ale anului, nu !rindina, nu trasnete care aprind, nu vol"uri, nici trasnete care lovesc, nici in!#etare de iama, nici umezeala de primavara, nici infocare de vara, nici uscaciune de toamna... %colo floarea nu putina vreme straluceste... <una mireasma este fara de sat, frumoasa vopseala vesnic straluceste... %colo sunt neamuri de feluri de pasari, care prin floarea aripilor si prin dulcea viersuire a !lasului, dulceata prea minunata adau!a celor ce se vad, incat sa se ospateze omul prin toate simtirile & pe unele vazandu-le, pe altele auzindu-le, pe altele pipaindu-le, pe altele mirosindu-le si din altele !ustand... ( Exaimeron, Cuvant pentru rai * . Despre rai, atat Sfanta Scriptura, cat si dumnezeiestii Parinti ne arata ca locul lui este la =asarit. =aiul se mai numeste si Paradis , care in lim"a persana inseamna !radina plina de saduri si flori. $n lim"a e"raica raiul se zice Pardus . Teofilact al <ul!ariei si Sfantul 2icodim %!#ioritul spun sa nu se confunde raiul cu cerul, pentre ca altul este cerul si altul raiul, unde a fost primul om. %sadar, iata aici putine cuvinte despre rai si locul raiului. $ar despre iad stim din dumnezeieasca Scriptura ca iadul este loc de c#in ( Matei 1), )4 +5, 554 Marcu @, 954 'uca 1;, +5, +) * . Stim ca in iad sufera trupul si sufletul celor pacatosi ( Matei 7, 5/4 1), @ * . Stim ca in iad este pedeapsa vesnica ( Daniil 1+, +4 Matei +7, 9; * . $adul are foc vesnic ( Matei 1), ) * 4 flacara vesnica4 are rau de foc ( %pocalipsa +/,1/4 1@, +/ * 4 are foc nestins ( $saia ;;, +94 Marcu @, 95 * 4 are foc mistuitor ( $saia 55, 19 * 4 are !#eena focului ( Matei 7, ++4 1/, +)4 1), @ * 4 are tartar ( + Petru +, 94 %poc. +/,1 * 4 acolo este viermele, plan!erea si scrasnirea dintilor ( Matei 15, 9+4 71, 7/ * , cum spune Domnul nostru $isus -ristos. Dumnezeiescul Parinte $oan 0ura de %ur, aratand cat folos aduce omului cu!etarea la iad,

zice & Daca la !#eena totdeauna vom !andi, nu vom cadea de!ra"a in !#eena . Si iarasi & 2imeni din cei ce au inaintea oc#ilor !#eena nu va cadea in !#eena ( $mpartire de !rau, Cuvant despre 1udecata cea viitoare * . $ar unde este locul iadului, dupa Sfanta Scriptura, acesta ni-l arata dumnezeiescul %postol Pavel in Epistola sa catre Efeseni, zicand & $ar aceea ca S-a suit, ce inseamna decat ca S-a po!orat in partile cele mai de 1os ale pamantului . %poi zice & cel ce S-a po!orat, %cela este care S-a si suit mai presus decat toate cerurile, ca pe toate sa le umple ( Efeseni 9, @-1/ * . Deci, iata marturia Sfintei Scripturi despre locul iadului. 'ocul lui este in partile cele mai de 1os ale pamantului , adica adancul cel nemasurat al vazdu#ului. De aceea si dumnezeiescul Parinte $oan Damasc#in, intele!and acest lucru din Sfanta Scriptura, zice astfel in cantarile sale & Po!oratu-Te-ai intru cele mai de 1os ale pamantului si ai sfaramat incuietorile cele vesnice, care tineau pe cei le!ati, -ristoase, si a treia zi, precum $ona din c#it, ai inviat din mormant ( Slu1"a $nvierii, pesna a ;-a * . $n cartea ?sa pocaintei tiparita in lim"a romana la <rasov, in anul 1)1+, scrie & Drumul cerului se face prin po!orare, dupa cum si drumul iadului se face prin suire4 si macar ca cerul este deasupra crestetului nostru, iar iadul este su" picioarele noastre, cu toate acestea, ca sa a1un!i in cer este tre"uinta sa te smeresti si sa te po!ori, pentru ca este scris in Sfanta Scriptura & Tot cel ce se va inalta pe sine, se va smeri, iar cel ce se smereste pe sine se va inalta ( 'uca 19, 11 * . Cat priveste ori!inea raiului, el a fost creat de Dumnezeu odata cu crearea primului om, caruia i-a fost incredintat sa-l lucreze si sa-l stapaneasca. $adul a fost creat de Dumnezeu pentru in!erii cazuti care s-au prefacut in diavoli, inainte de crearea omului, adica in clipa cand 'ucifer a cu!etat sa fie asemenea cu Dumnezeu. %ltceva este raiul si altceva este $mparatia Cerurilor. =aiul a fost destinat omului inainte de cadere, in care stau si sufletele dreptilor pana la 1udecata de apoi, fiind numit si sanul lui %vraam 4 iar $mparatia Cerurilor este locul unde se afla scaunul si slava Prea Sfintei Treimi si unde vor intra sufletele dreptilor dupa 1udecata de apoi, fiiind numita si fericirea vesnica ( Matei +7, 9; * . @. Care este numarul in!erilor cazuti din cer, dupa Sfanta Scriptura si Sfintii Parinti, in ce loc stau diavolii pana la 1udecata viitoare si de au voie sa ispiteasca si sa piarda pe oameni , Dumnezeiasca Scriptura nu ne arata exact numarul in!erilor cazuti din cer, ci numai ne spune ca cei ce au cazut din cer impreuna cu 'ucifer au fost a treia parte din stelele cerului , adica din in!eri ( %pocalipsa 1+, 9, @ * . $ar locuinta in!erilor cazuti este in vazdu#, adica locul dintre cer si pamant ( Efeseni ;, 1+ * . $n alt loc spune ca in!erii rai sunt aruncati in intuneric, adica departe de fata lui Dumnezeu, pana la 1udecata viitoare ( $saia 19,1+,174 $$ Petru +4 94 $uda 1, ;4 'uca ), 51 * . Crestinii, toti oamenii drepti ai lui Dumnezeu sunt ispititi si suparati de diavoli cu in!aduinta si voia lui Dumnezeu, pentru a nu se mandri, pentru a li se incerca credinta si pentru a-si pune toata nade1dea lor numai in Dumnezeu ( $$ Corinteni 1+, 84 $ Petru 1, ;-8 * . De asemenea, crestinii sunt ispititi de diavol, pentru incercarea dra!ostei lor fata de Dumnezeu ( Deuteronom 15, 5 * 4 pentru incercarea supunerii oamenilor fata de Dumnezeu ( Deuteronom ), + * 4 pentru a se ale!e cei "uni de cei rai si a se invrednici de mai multa plata. $spitele diavolului, insa, nu intrec niciodata puterile noastre, caci Dumnezeu nu in!aduie sa fim ispititi mai presus de puterile noastre ( $ Corinteni 1/, $54 $$ Petru +, @4 %pocalipsa 5,1/ * . 1/. Din ce cauza a cazut omul din rai , Din mandrie, din neascultare sau din ama!irea diavolului ,

% cazut din toate aceste pricini. Si din mandrie, caci a voit sa fie asemenea 6iditorului sau4 si din lacomie, pentru ca a mancat din pomul oprit4 si din neascultare, si din zavistia si ama!irea diavolului ( Sf. Maxim Marturisitorul, .ilocalia, vol. $$$. pa!. 1754 .acere 5, 1-84 $$ Corinteni 11, 54 $ Corinteni 8, 74 Matei 9, 14 $ Tesaloniceni 5, 7 * . 11. Ce s-ar fi intamplat cu %dam daca nu manca din pomul cunostintei "inelui si raului, ci manca din pomul vietii , Daca %dam ar fi mancat din pomul vietii, atunci si pedeapsa lui ar fi fost fara de sfarsit, adica nu ar mai fi murit, ca prin moarte sa i se ierte pacatul, ci ar fi fost aruncat in adancul iadului, impreuna cu diavolul, fara nici o speranta de iertare si rascumparare ( Do!matica Sfantului $oan Damasc#in, cap. 11 * . 1+. Cum s-ar inmultit neamul omenesc si ce soarta ar fi avut daca nu !resea %dam in rai , Sfantul Maxim Marturisitorul spune ca scopul de mai inainte al lui Dumnezeu a fost sa nu ne nastem prin le!atura nuntii, din stricaciune . Dar calcarea poruncii a facut ca oamenii sa se inmulteasca prin nunta, intrucat %dam a nesocotit le!ea data de Dumnezeu. Deci, toti cei ce se nasc din %dam se zamislesc intru faradele!i , cazand su" osanda protoparintelui. %ceasta o spune proorocul David zicand & in pacate m-a nascut maica mea . Deci Eva, maica noastra, a tuturor, a nascut in pacat, adica din placere. De aceea, si noi cazand su" osanda maicii noastre Eva, zicem ca ne nastem in pacate ( .ilocalia, vol. $$, pa!. +1/ * . ?nii Sfinti Parinti afirma ca, daca %dam nu ar fi !resit, neamul omenesc s-ar fi inmultit prin cuvant. $n aceasta privinta spune Sfantul Vasile cel Mare & Ce zici, omule , Este oare vreun lucru cu neputinta la Dumnezeu , :are Dumnezeu, Care inmulteste neamul multor feluri de pasari fara impreunare, nu putea face acest lucru si cu neamul omenesc ,... ( Exaimeron, Cuvantul ) * . $ar daca intre"i ce soarta ar fi avut %dam daca nu !resea in rai, la aceasta zic ca Dumnezeu l-a facut pe om pentru ca sa se impartaseasca de "ucuria de a fi in prea1ma lui Dumnezeu si de fericirea de a cunoaste, de a-' slavi pe Dumnezeu . El este incununarea intre!ii zidiri, este o lume mica, cum spun Sfintii Parinti. Prin trupul sau, omul face le!atura cu lumea vazuta, iar prin suflet el face le!atura cu Dumnezeu. :mul a fost facut sa fie faptura aleasa a slavei dumnezeiesti. =ostul sau in rai era sa implineasca porunca lui Dumnezeu si sa lucreze prin #arul Du#ului Sfant la desavarsirea sa, a1un!and prin participare sa fie dupa c#ipul si asemanarea lui Dumnezeu ( $nvatatura de credinta :rtodoxa, pa!. 81-85 * . 15. Cum se cuvine sa traim noi pe pamant, pentru a rascumpara pacatul stramosesc al lui %dam facut in rai , Mai intai tre"uie sa ne "otezam in numele Prea Sfintei Treimi, deoarece Sfantul <otez desc#ide imparatia cerurilor, dupa cuvantul Sfintei Evan!#elii, care zice & De nu se va naste cineva din apa si din Du#, nu poate sa intre in $mparatia lui Dumnezeu ( $oan 5, 7 * . <upa "otez, avem datoria sa ne pazim de pacate si sa luptam impotriva lor, fiind a1utati de #arul lui Dumnezeu cel primit la Sfantul <otez. Prin "otez ne-a scos eu sila din ro"ie, desfiintand pacatul prin cruce si ne-a dat poruncile li"ertatii4 dar a urma sau nu poruncilor, a lasat la voia noastra li"era. Deci, c#iar de la Sfantul <otez, dupa #arul lui $isus -ristos, ni s-a daruit #arul desavarsit al lui Dumnezeu, spre implinirea tuturor poruncilor. Dar pe urma, tot cel ce l-a primit in c#ip tainic, dar nu implineste poruncile, pe masura neimplinirii este luat in stapanire de pacat, care nu este al lui %dam, ci al aceluia ce a nesocotit poruncile, intrucat luand puterea

lucrarii, nu a savarsit lucrul ( .ilocalia, vol. 1, Sfantul Marcu %scetul, pa!. +8) * . Caci in masura in care crezand, lucram poruncile, in aceeasi masura lucreaza si Du#ul Sfant in noi roadele Sale... ( $"idem, pa!. +@/ * . 19. Care este cea dintai le!e data omului in rai , Dupa cuvantul Sfantului $saac Sirul, cea dintai le!e data de Dumnezeu omului in rai este le!ea cea fireasca, adica vederea si intele!erea zidirilor lui Dumnezeu ( .ilocalia, vol. A, Cuvantul 7 * . 17. Spuneti-ne cateva cuvinte despre patriar#ul %vraam si urmasii 'ui. Cum a a1uns el parinte al multor neamuri , %vraam a fost al unsprezecelea patriar# de la Sem, fiul lui 2oe. El a avut trei femei, prin pronia lui Dumnezeu, ca prin ele sa uneasca toate cele trei !rupe de popoare care se tra! din semintia lui 2oe. %stfel, prin Sarra, care era din neamul lui Sem, se tra!e semintia evreilor, adica semitii. Prin -eturia, care era din neamul lui $afet, al doilea fiu al lui 2oe, se tra! popoarele %siei si Europei, adica iafetitii. $ar prin a treia femeie, %!ar slu1nica, care era din neamul lui -am, al treilea fiu al lui 2oe, se tra!e semintia a!arenilor sau ara"ilor, numiti si #amiti. Deci, prin cele trei femei, %vraam a devenit parinte al tuturor semintiilor pamantului, adica al semitilor ( evreilor * , al iafetitilor, adica al crestinilor ( indo-europenilor * si al #amitilor, adica al ara"ilor. Cand toate aceste trei semintii vor crede in -ristos, atunci se vor uni toate popoarele si va fi o turma si un pastor . 2oi crestinii suntem fiii lui %vraam prin credinta lui $saac, care sim"oliza 1ertfa lui -ristos si prin femeia lui, -eturia. Semitii sunt fiii lui %vraam prin Sarra, iar #amitii ( ara"ii * sunt fiii lui %vraam, prin %!ar slu1nica. Dar noi crestinii suntem fiii lui Dumnezeu prin credinta in $isus -ristos, care este mult mai de pret decat a fi fiul lui %vraam prin san!e, cum sunt evreii si ara"ii. 1;. Spuneti-ne ceva si despre 2oe si urmasii lui. 2oe este al doilea %dam al omenirii, pentru ca el sin!ur cu inca sapte suflete au fost scapati de Dumnezeu cu viata in vremea potopului. El a avut trei fii & Sem, -am si $afet. Pe Sem l-a "inecuvantat tatal sau 2oe, zicand & <inecuvantat sa fie Domnul Dumnezeul lui Sem, iar Canaan ( fiul lui -am * sa-i fie ro" . Pe $afet, de asemenea, l-a "inecuvantat, zicand & Sa inmulteasca Dumnezeu pe $afet... iar pe -am l-a "lestemat, pentru ca a vazut !oliciunea tatalui sau, zicand & <lestemat sa fie CanaanB =o"ul ro"ilor sa fie la fratii sai. ( .acere @, +7-+8 * . Datorita pacatelor lui Sem, pamantul Palestinei a fost mai tarziu ocupat de popoarele canaaneice, care se tra! din -am. De aceea a fost c#emat %vraam din tara ?r in Canaan ca sa mosteneasca pamantul stramosului sau Sem. Pentru aceea si Moise a intors poporul ales din E!ipt in pamantul fa!aduintei, adica in tara Canaanului, care era dat lor de Dumnezeu dupa potop. Dar, dupa cum stim, din Vec#iul Testament, evreii au "iruit aproape toate popoarele canaaneice din Palestina, afara de cinci cetati pe care Dumnezeu nu le-a dat in mainile evreilor4 pentru ca prin aceste popoare pa!ane sa-i smereasca pe evrei cand vor iesi inaintea lui Dumnezeu. Deci, ori de cate ori evreii suparau pe Dumnezeu, El ii lasa sa cada in mainile celor cinci popoare pa!ane, printre care au fost si filistenii. Sfintii Parinti spun ca Dumnezeu face tot asa si cu crestinii si c#iar cu "ar"atii sfinti. 'e lasa unele sla"iciuni si patimi firesti ne"iruite de ei, precum mania, somnul, foamea, lenevirea, !andurile, ima!inatia, ispitele trupesti, cu scopul sa-i smereasca, ca sa nu cada in pacatul

mandriei. 'a sfarsitul vietii, insa, Dumnezeu le ridica aceste patimi si prin mila 'ui se mantuiesc. Caci fara mila 'ui, nici sfintii nu se pot mantui, dupa cuvantul care zice & $n dar sunteti mantuiti .