Sunteți pe pagina 1din 9

Prim ajutor medical Curs anul I

UMF Iuliu Haieganu Cluj-Napoca Catedra ATI II

Intoxicaiile acute
Definiie ingerarea! aspirarea! injectarea unor su"stane cu potenial to#ic$ Into#icaiile pot %i accidentale! iatrogene! &n scop suicidal sau criminal$

Intoxicaia cu ciuperci
Ciupercile cresc &n toate ariile geogra%ice 'i din miile de specii identi%icate! apro#imati( o sut) sunt to#ice pentru om! iar *+-,- de specii sunt letale$ Mai mult de .+/ din ca0urile de into#icaii cu ciuperci sunt re0ultatul identi%ic)rii gre'ite de c)tre culeg)torii amatori$ 1e(eritatea into#icaiei (aria0) &n %uncie de aria geogra%ic)! de condiiile de cre'tere a ciupercii! de cantitatea de to#in) ingerat) 'i de starea de s)n)tate a celui implicat! c2t 'i de (2rst) 3copiii 'i (2rstnicii %ac complicaii mai se(ere4$ Tre"uie 'tiut c) pentru ciuperca to#ic)! nici &ng5earea! nici %ier"erea sau alt proces de g)tire nu &i alterea0) to#icitatea$ Into#icaia apare dup) ingestia de to#ine sinteti0at) de ciuperca &ns)'i$ To#inele ciupercilor sunt ciclopeptidele! orelanina! muscarina! psiloci"inul! muscimolul 'i acidul i"otenic! coprina! 'i cele iritante gastrointestinale$

Ciclopeptidele
Acest grup include to#ine de mare to#icitate 3amato#ine4 de to#icitate medie 3%alato#ine4 'i %)r) to#icitate 3(iroto#ine4$ Amato#ina este responsa"il) pentru mai mult de .+/ din ca0urile de mortalitate prin into#icaia cu ciuperci$ 1unt cunoscute cel puin + su"tipuri de amato#ine! cele mai semni%icati(e %iind 6 'i 7 amato#ina! care sunt rapid detectate &n ()rs)turi 'i %ecale$ Injuria 5epatic) este cau0at) de %ormarea unor radicali li"eri$ Amanita p5alloides! Amanta (irosa! Amanita (erna 'i 8alerina autumnalis

sunt cele mai cunoscute 'i cu mortalitatea cea mai mare$ Descrierea Amanitei phalloides impo0ant)! cu o p)l)rie &ntre +-*+ cm! iniial rotund)! dar aplati02ndu-se cu (2rsta$ Culoarea p)l)riei este gal"en sau m)sliniu

37

UMF Iuliu Haieganu Cluj-Napoca Catedra ATI II

Pim ajutor medical Curs anul I

palid! adesea mai palid) dup) ploaie$ Are un gulera' de *-*!+ cm su" p)l)rie$ 9amelele p)l)riei sunt al"e 'i separate &ntre ele$ Picioru'ul este al" cu striaii oli(e! a(2nd o cup) al") la "a0)$ Ciuperca t2n)r) iese din p)m2nt su" %orma unui ou al" acoperit de un ()l uni(ersal$

Fig.1. Amanita p5alloides

Intoxicaia cu amanita Into#icaia cu amanita se caracteri0ea0) printr-o perioad) de laten) de :-*, ore dup) ingestie! timp &n care pacientul este asimptomatic$ 9a s%2r'itul acestei perioade apar "rusc dureri a"dominale! ()rs)turi! diaree apoas)! care pot duce la des5idratare se(er) 'i de0ec5ili"re electrolitice$ Aceast) %a0) poate s) dure0e ,-; 0ile 'i este urmat) de o %a0) de recuperare aparent)$ A ;-a %a0)! sindromul 5epatorenal caracteri0at prin tegumente 'i mucoase icterice 3colorate &n gal"en4! 5ipoglicemie! com) 'i insu%icien) multiorganic)! urmat) de deces &n +--.-/ din pacieni$ Cu tratament adec(at mortalitatea poate s) scad) sun *-/$ Into#icaia cu amato#in) durea0) :-< 0ile la adult 'i =-: 0ile la copil$

Orelanina
>relanina este un compus ne%roto#ic sinteti0at de un num)r de specii din %amilia cortinarius$ At2t cortinarius orellanus! c2t 'i cortinarius speciosessimus se g)sesc &n ?uropa 'i &n @aponia$ Fig.2 Cortinarius >rellanus

Descrierea Cortinarius Orellanus: P)l)ria! ;-. cm! la &nceput glo"uloas)-con(e#) 'i! apoi treptat de(ine plat)! de culoare ruginie! cu nuane ro'cate 'i cu aspect cati%elat 'i uscat din cau0a numero'ilor sol0i'ori care o acoper)! &n partea central) are un gurgui nu prea proeminent! %oarte amplu 'i ad2ncit &n mijloc$ 9a deplin) maturitate! marginea tinde s) se crape ad2nc$ Piciorul! 38

Prim ajutor medical Curs anul I

UMF Iuliu Haieganu Cluj-Napoca Catedra ATI II

=-< cm! este neted! %oarte dens 'i plin &n interior! cilindric sau cur"at! puin su"iat la "a0)$ 9amele sunt mult distanate &ntre ele! relati( c)rnoase 'i alternate cu lamele$ Carnea este gal"en-maronie! cu miros sla" caracteristic de ridic5e 'i gust dulceag$ Coloritul p)l)riei (aria0) de la ro'uportocaliu la "run-ro'cat$ Piciorul este iniial gal"en 'i treptat se colorea0) &n nuane ruginii$ Intoxicaia cu orelanin Into#icaia &ncepe cu semne minore gastrointestinale caracteri0ate prin grea) 'i ()rs)turi! 'i uneori diaree care durea0) ,=-=< ore! dup) ingestie$ Aceast) %a0) este urmat) de o perioad) de laten) de ; 0ile p2n) la ; s)pt)m2ni$ 1e instalea0) apoi setea 'i poliuria! semne ale insu%icienei renale$ Poate s) apar) ce%aleea! mialgiile! crampele musculare! pierderea cuno'tinei 'i con(ulsiile$ Aiali0a poate %i necesar) la +-/ din pacieni$ Aecesul poate s) apar) &n *+/ din ca0uri$

Psilocibina
?ste produs) de un num)r de ciuperci PsilocB"e! Panaeolus! Copelandia$ Aup) ingestie! Psiloci"ina cau0ea0) e%ecte psidedelice! similar acidului lBsergic 391A4$ Fig.3. PsilocB"e semilanceata

Descrierea

Psilocybe

semilanceata:

P)l)ria! -!+-*!+ cm! %oarte su"ire! este conic) sau &n %orm) de clopot cu gurgui central %oarte ascuit$ Piciorul! ;-< cm este %oarte su"ire 'i %usi%orm! cilindric sau puin su"iat la (2r%$ 9amele nu sunt prea dese 'i destul de &nalte$ Carnea este puin) cantitati(! %)r) miros 'i gust$ Coloritul p)l)riei (aria0) &ntre ocru 'i "run-g)l"ui! c2teodat) cu nuane (er0ui$ Piciorul este al" sau crem! cu "a0a c2teodat) pigmentat) &n al"astru$ Intoxicaia cu psilocibin Halucinaiile sunt simptomul principal 'i e%ectul durea0) &n general , ore$ Into#icaia este rareori %atal)$ Ca0urile se(ere apar la copii unde 5alucinaiile sunt acompaniate de %e"r)! con(ulsii 'i com)! 'i posi"il deces$ 39

UMF Iuliu Haieganu Cluj-Napoca Catedra ATI II

Pim ajutor medical Curs anul I

Acidul ibotenic i !usci!olul


Ciupercile Amanita muscaria 'i Amanita pant5erina sinteti0ea0) acid i"otenic 'i muscimol care sunt su"stane 5alucinogene$

Fig." Amanita muscaria

Fig.# Amanita pant5erina

Intoxicaia cu acid ibotenic i muscimol 1imptomele apar &n general la *-, ore de la ingestia ciupercii$ Perioada de ameeal) alternea0) cu 5iperreacti(itate 'i delir$ 1imptomele durea0) c2te(a ore$ Ca0urile de deces sunt rare$ Cn ca0ul copiilor! consumul unei cantit)i mai mari poate duce la con(ulsii! com) 'i alte pro"leme neurologice care durea0) *, ore$

$uscarina
Muscarina este o amin) cuaternar) produs) de speciile inocB"e 'i clitocB"e$ Muscarina stimulea0) sistemul ner(os peri%eric muscarinic$ Fig.% ClitocB"e deal"ata

Descrierea Clitocybe dealbata: P)l)rie al" sau al" murdar)! ,-= cm &n diametru! plat) sau c5iar esca(at)$ Picioru'ul ,-;!+ cm &n)lime 'i grosime de -!+-* cm$ F)r) miros sau gust distincti($ Cre'te &n iar") toamna 'i (ara$ Poate %i u'or g)sit) de copii$ Cre'te ast%el! riscul consumului accidental$

40

Prim ajutor medical Curs anul I

UMF Iuliu Haieganu Cluj-Napoca Catedra ATI II

Intoxicaia cu muscarin ?ste caracteri0at) printr-o sali(aie a"undent)! perspiraie 'i lacrimaie ce apar la *+-;- min dup) ingestie$ Aac) se consum) &n cantit)i mari pot apare dureri a"dominale! grea)! diaree! tul"ur)ri de (edere 'i respiraie greoaie$ Into#icaia durea0) , ore$ Dareori apare decesul$

Coprinele
Un num)r de specii de ciuperci 3Coprinus atramentarius4 produce coprine 3un aminoacid4 a c)rui meta"olit "loc5ea0) o en0im) 5epatic)! acetalde5ide5idrogena0)! 'i &n pre0ena alcoolului se produce acetalde5id)! re0ult&nd o reacie de tip disul%iran 3utili0at &n de0alcoli0are4$ ?%ectul durea0) E, de ore dup) ingestie$ Fig.& Coprinus atramentarius Descrierea Coprinus atra!entarius: P)l)rie gri-maronie ,-< cm &n diametru! o(alconic)$ 9amelele! iniial al"e! de(in negre$ Picioru'ul! *--*+ cm &n)lime! al" m)t)sos$ Cre'te &n gr)din) &n soluri grase$ 1unt r)sp2ndite &n emis%era nordic)$ Intoxicaia cu coprin 1imptomele de into#icaie apar doar dac) se consum) alcool &ntr-un inter(al de dou) ore de la ingestie$ Pacientul pre0int) ce%alee! grea)$ F)rs)turi! dureri toracice! dia%ere0)! ca 'i la ingestia de alcool &n pre0ena disul%iranului$ Aurea0) ,-; ore$

'oxinele gastrointestinale
1ute de ciuperci conin to#ine care produc grea)! ()rs)turi! diaree 'i dureri a"dominale$ Printre ele se include Goleatus Piperatus$ Aceasta se g)se'te &n p)durile de coni%ere 'i de stejar &n perioada de toamn)$ Fig.(. Goletus Piperatus 1imptomatologia poate dura c2te(a 0ile$ Aecesele sunt rare 'i apar la cei de"ilitai 'i la (2rste e#treme$ De&nlocuirea lic5idelor pierdute este cea mai "un) terapie$

41

UMF Iuliu Haieganu Cluj-Napoca Catedra ATI II

Pim ajutor medical Curs anul I

Diagnosticul intoxicaiei cu ciuperci


Aup) de0(oltarea &n timp a simptomelor! into#icaiile cu ciuperci sunt clasi%icate &n trei categorii majore cele &n care simptomele apar repede dup) ingestie! &n primele : ore 'i includ greuri! ()rs)turi! scaune diareice! simptome alergice 'i semne neurologiceH cele cu simptomatologie instalat) &ntre : 'i ,= de ore dup) ingestie! cu apariia 5epatoto#icit)ii 'i ne%roto#icit)iiH cele cu simptomatologie tardi( instalat)! dup) ,= de ore de la ingestie 'i se mani%est) mai ales cu semne de ne%roto#icitate$ Istoricul pacientului este cel mai important aspect de diagnostic$ ?%ortul tre"uie %)cut pentru identi%icarea c2t mai rapid) a ciupercii! &ntre"2nd pacientul sau %amilia acestuia sau prin consultarea in%ormaiei de pe Internet$ 1e a%l) *$ timpul de la ingestie! ,$ timpul de instalare a simptomelor! ;$ cantitatea ingerat)! =$ dac) 'i alii au consumat din ciupercile respecti(e 'i +$ dac) sau consumat di%erite ciuperci$

'rata!ent
Cn a"sena posi"ilit)ilor de identi%icare a ciupercii! orice into#icaie se consider) serioas) 'i posi"il letal)$ Pri! a)utor Aecontaminarea gastrointestinal)$ 9a(ajul gastric dup) prima or) de la ingestie s-a do(edit a %i ine%icient! dar se pot practica clisme e(acuatorii$ Cel mai important rol &l joac) &ns) administrarea de c)r"une acti( 3c)r"une medicinal4 care limitea0) a"sor"ia majorit)ii to#inelor 'i se poate administra la toi pacienii cu into#icaie cu ciuperci$ Indi%erent de timpul de la ingestie$ Atunci c2nd amato#inele sunt suspectate! se administrea0) do0e repetate de c)r"une timp de ;-= 0ile$ Terapia speci%ic) se %ace &n ser(iciul de urgen)! respecti( seciile de terapie intensi() unde ajung ace'ti pacieniI

Intoxicaia cu !onoxid de carbon


Mono#idul de car"on 3C>4 este un ga0 %)r) miros 'i %)r) culoare care se produce prin com"ustie incomplet) de produ'i organici$ Cele mai multe ca0uri %atale re0ult) din arderi incomplete &n so"e 3ga0! motorin)! lemne4 &nc)l0itoare porta"ile sau din e#5austarea automo"ilelor$ ?#5austarea o"struat) sau %uncionarea de%ectuoas) a so"elor &n spaii &nc5ise poate duce la into#icaii cu mono#id de car"on! dar e#ist) 'i ca0uri de suicid cu 42

Prim ajutor medical Curs anul I

UMF Iuliu Haieganu Cluj-Napoca Catedra ATI II

mono#id de car"on$ Fumul de igar) poate %i o important) surs) de mono#id car"on$ Into#icaia cu mono#id de car"on poate s) apar) 'i &n ca0ul in5al)rii (apori de clorur) de metilen! un lic5id (olatil ce se g)se'te &n sol(eni! degresani$ Cei ce &noat) &n spatele ")rcilor cu motor sunt supu'i riscului de into#icaie mono#id de car"on$ Muncitorii din oel)rii! cei ce lucrea0) &n interior cu ma'ini cu com"ustie sau com"usti"il ga0os au risc mare de e#punere$

de de cu cu

Fi*iopatologie
To#icitatea mono#idului de car"on re0ult) din 5ipo#ia celular) cau0at) de imposi"ilitatea li(r)rii o#igenului$ Mono#idul de car"on se leag) re(ersi"il de 5emoglo"in)! dar se leag) de ,;--,E- de ori mai a(id dec2t o#igenul! ast%el &nc2t c5iar cantit)i reduse de mono#id de car"on duc la ni(ele ridicate de car"o#i5emoglo"in) 3H"C>4$ Mono#idul de car"on se leag) de mioglo"ina cardiac) c5iar mai a(id dec2t se leag) de 5emoglo"in)! ceea ce duce la depresie miocardic) 'i 5ipotensiune ce e#acer"ea0) 5ipo#ia tisular)$ Ni(elele de car"o#i5emoglo"in) nu re%lect) adesea ta"loul clinicH simptomele adesea apar la ni(ele de apro#imati( *-/ 3ce%aleea4$ Ni(ele de mono#id de car"on de +--E-/ pot duce la con(ulsii! com) sau deces$ Mono#idul de car"on este eliminat prin pl)m2n$ Timpul de &njum)t)ire a mono#idului de car"on la temperatura camerei este de ;-= ore$ >#igenul administrat &n concentraie de *--/ poate s) reduc) timpul de &njum)t)ire la ;--.- minuteH o#igenul 5iper"aric la ,!+ atm cu o#igen *--/ reduce timpul de &njum)t)ire la *+-,; minute$ Noi-n)scuii sau %etu'ii sunt mult mai (ulnera"ili la mono#id de car"on! c2t 'i indi(i0ii cu "oli pulmonare 'i cardio(asculare (or tolera mult mai prost into#icaia cu mono#id de car"on$

+i!pto!e
?#ist) un spectru larg de simptome ceea ce poate duce la un diagnostic gre'it 3simptomele de de"ut pot %i con%undate cu de"utul unei (iro0e4$ 9a into#icaia acut) simptomele sunt o"oseala! durerile musculare! asemenea celor din (iro0e 'i grip)H dispnee la e%ortH dureri toracice! palpitaiiH somnolen)H con%u0ieH 43

UMF Iuliu Haieganu Cluj-Napoca Catedra ATI II

Pim ajutor medical Curs anul I

tul"ur)ri de comportament impulsi(itate! neatenieH 5alucinaii! con%a"ulaiiH agitaieH grea)! ()rs)turi! diareeH ce%alee! (ertij 3Fig$.4H sl)"iciune muscular)H tul"ur)ri de (edereH incontinen) %ecal) 'i urinar)H tul"ur)ri de memorieH con(ulsii$ Fig.,. Into#icaia cu mono#id de car"on

-xa!inare fi*ic.
Are (aloare limitat)! e#aminarea %i0ic)$ Arsurile sau injuria prin in5alare tre"uie s) ne alerte0e &n leg)tur) cu posi"ila into#icaie cu mono#id de car"on$ 1emnele (itale a$ ta5icardieH "$ 5ipotensiune sau 5ipertensiuneH c$ 5ipertermieH d$ ta5ipnee marcat)H Pielea a$ culoarea ro'ie clasic) este rar)! mai adesea cei into#icai cu mono#id de car"on sunt pali0iH Neurologic a$ tul"ur)ri de memorieH "$ stupor! com)H 1top cardiac$

Pri!ul a)utor
Aac) se suspectea0) into#icaia cu mono#id de car"on! atunci se procedea0) ast%el 1e scoate (ictima din aria de injurie imediat$ Despiraia cu aer proasp)t (a stopa e(enimentul de into#icaie s) a(anse0e$ Nu r)m2nei &n &nc)pere mai mult de *-; minute! pentru a nu () into#ica$ 1e apelea0) num)rul de urgen) **,I Into#icaia cu mono#id de car"on necesit) asisten) cali%icat) 'i ec5ipament de li(rare a o#igenului$

44

Prim ajutor medical Curs anul I

UMF Iuliu Haieganu Cluj-Napoca Catedra ATI II

P2n) sose'te ajutorul cali%icat se pune pacientul &n po0iie de siguran) dac) este comatos sau se &ncep m)surile de resuscitare dac) este &n stop cardiorespirator 3suportul "a0al4$

45