Curs 1 Procese si fluxuri financiare

Finantele reprezinta stiinta constituirii si administrarii mijloacelor banesti la dispozitia unui agent economic pt indeplinirea obiectului sau de activitate, a functiilor si sarcinilor sale. Relatiile financiare sunt relatii banesti de repartitie a produsului global sau a componentelor sale, relatii reprezentand transferuri monetare in dublu sens intre buget si agentii economici sau intre agentii economici. Caracteristicile relatiilor financiare sunt: - relatiile financiare sunt parte a relatiilor economice - rel fin au loc organizat, adica pe baza legala si de regula au caracter de continuitate - rel fin au efecte cu caracter definitiv - rel fin pp in principiu transferuri banesti fara contraprestatie directa si imediata si fara titlu rambursabil - rel fin sunt pot fi publice sau private, dupa cum statul apare in cadrul lor ca autoritate publica sau nu FINANTELE PUBLICE Componenta publica a finantelor are in vedere: - procurarea resurselor necesare statului si utilizarea lor conform nevoilor acestuia in calitatea sa de autoritate publica - folosirea procesului de procurare si utilizare a resurselor ca un mijloc de influentare a desfasurarii ansamblului activitatii economico-sociale. Finantele publice au 3 functii principale: a) Functia de alocare (functia fiscala): are ca obiectiv formarea si miscarea flu urilor financiare, adica formarea veniturilor bugetului de stat si utilizarea lor, respectiv efectuarea c!eltuielilor prevazute in buget. "tilizarea veniturilor pp inventarierea nevoilor, cuantificarea lor, ierar!izarea, esalonarea in timp. #nventarierea nevoilor se face pornind de la functiile statului si de la dimensiunea si sensurile interventiei statului in activitatea sociala generala. $ tremele sunt cunoscute ca liberalism (interventie redussa si strict limitata) centralism (interventie masiva si ampla). Cuantificarea nevoilor este activitate ce prezinta atat caracter prosprectiv, cat si normativ. Cuantificarea prospectiva e importanta pt determinarea cat mai aproape de realitate a nevoii in cauza. Cuantificarea normativa reflecta optiunea politica referitoare la interventia statului dar si optiunea economica referitoare la capacitatea financiara de interventie a statului. #erar!izarea nevoilor se face pe baza unor criterii ca importanta, urgenta si disponibilitatile e istente. b) Functia de stabilizare (e trafiscala): are ca obiectiv utilizarea resurselor financiare ale statului pt favorizarea cresterii economice si atenuarea dezec!ilibrelor economice. c) Functia de redistribuire (sociala): are ca obiectiv transferul de putere de cumparare intre diferite domenii ale activitatii economico-sociale sau intre diferite categorii socio-profesionale.

FINANTELE PRIVATE Componenta privata a finantelor are in vedere constituirea si gestiunea resurselor umane necesare agentilor economici pt realizarea obiectului lor de activitate in conditii normale de profitabilitate %biectul finantelor publice include: - constituirea cap social - reparticarea profitului - plasarea eventualelor disponibilitati - obtinerea mijloacelor financiare necesare pt derularea curenta a activitatii - mobilizarea creantelor - lic!idarea obligatiilor RELATIILE DE CREDIT & sunt relatii banesti de repartitie a produsului global sau a componentelor sale, relatii reprezentand mobilizarea unor disponibilitati banesti in vederea acoperirii unor nevoi temporare. Caracteristicile relatiilor de credit: - au caracter rambursabil (transferul banesc e temporar) - sunt purtatoare de dobanda #n raport cu durata relatiilor de credit, e ista credite pe termen scurt, mediu si lung. #n raport cu calitatea partenerilor ce intra in relatiile de credit, creditele sunt: - credit bancar (creditor e o institutie bancara, iar conditiile de creditare le fi eaza creditorul, negocierea lor fiind o e ceptie) - credit public (debitor e statul, care de regula fi eaza conditiile de creditare) - credit comercial (acordat intre partenerii de afaceri, in care conditiile de creditare sunt propuse de creditor si de regula sunt negociate intre parti) RELATIILE DE ASIGURARI SI REASIGURARI Relatiile de asigurari reprez ansamblul relatiilor economico-financiare ce se stabilesc intre asigurati si asiguratori. 'siguratul e persoana fizica sau juridica care in sc!imbul primei de asigurare isi asigura bunurile sau se asigura impotriva unor evenimente. 'siguratorul e pers juridica ce preia riscurile asiguratilor, iar in cazul producerii acestora acopera pagubele produse sau ac!ita sumele asigurate. (rin contractul de asigurare, asiguratul se obliga sa plateasca o prima sociala de asigurare, iar in cazul producerii riscului asigurat aceasta se obliga sa ac!ite asiguratului sau unei terte persoane (beneficiar) o despagubire sau suma asigurata. Functiile indeplinite de relatiile de asigurare: functia de repartitie, functia de control, functia de compensare a pagubelor, functia de prevenire a producerii pagubelor, functia financiara.

ECHILIBRUL FINANCIAR & se defineste ca fiind acea stare careia ii este caracteristica corelarea stocurilor de mijloace cu cele de resurse si)sau a flu urilor banesti de intrare cu cele de iesire atat in timp, cat si din punct de vedere al cuantumului acestora. P LITICA FINANCIARA & reprez multimea de idei si consideratii definite in sfera si logica finantelor de catre o autoritate in vederea realizarii unor obiective sau a atungerii unor scopuri de natura financiara sau nu. (olitica financiara in macroeonomie este o parte a politicii generale a statului cu scopul de a crea un cadru de utilizare a mijloacelor financiare pt realizarea unor obiective de strategie a dezvoltarii economicosociale. (olitica financiare in microeconomie e o parte a politicii generale a firmei de realizare a obiectivelor de rentabilitate, consolidare si dezvoltare in conte tul competitiei economice si al riscurilor pe care piata le presupune.

CURS ! *#*+$,"- C.$-+ ("/-#C$

Conceptul de c! publice e legat de indeplinirea fct de alocare a fin publice si anume de component a ei privind repartizarea si utilizarea resurselor financiare ale statului. 0upa criteriul institutiei care le efectueaza avem: 1) c! publ effectuate de administratiile publice centrale de stat: -finantate din bugetul de stat ( bug central de stat, in cazul statelor federative) -finantate din bug asigurarilor sociale de stat -finantate din fonduri special ( bugetare sau e trabugetare) 2)c! publice effectuate de adm publice locale, care in cazul statelor federative se regasesc pe 2 niveluri: -efectuate de organele administrative-teritoriale intermediare ( state, provincii, regiuni) -efectuate de organele adm-ter locale (orase, comune, etc) 3)c! publice effectuate de organism international sau supranationale 0aca luam drept criteriu includerea sau nu a transferurilor in c!eltuielile publice, c! publice sunt: 1)c! neconsolidate, care cuprind transferurile, fiind deci totatlul c! publice din sist nat de buget 2)c! consolidate, care nu cuprind respectivele transferuri 0upa destinatia c! publice, avem:

1)avans de (#/, reprez c! ale inst publice pt formarea bruta de capital 2)consum definitive de (#/, reprez orice alte c! ale inst publice, numite in mod obisnuit curente sau de functionare 0upa criteriul sursei formale de finantare avem: 1)C! bugetare, finantate din bug locale sau bug inst publice autonome 2)c! finantate din fonduri cu destinatie speciala 3)c! e trabugetare finantate din res fin neincluse in bugetele inst publice. 3eniturile care se pot constitui ca e trabugetare sunt mentionate in prevederile legale iar c! efectuate din aceste venituri sunt stabilite autonom de inst publica ce a realizat venituri e trabugetare 4)c! efectuate din bugetul trezoreriei publice #n concluzie, c! publice le include pe cele bugetare si in plus pe cele efectuate din fonduri e trabugetar, din fondurile inst international sau din veniturile proprii obtinute de institutile publice. Clasificarea c! publice: Clasificarea c! publice se poate face pe baza criteriilor de continut d5j6 mentionate, dar si pe baza unora operationale, rezultate din practica fin. (rincipalele criterii de clasif operationale: 1)Clasif administrativa, bazata pe instit prin care se efectueaza c! publice (minister, dep, judet). *e asigura o repartizare a c! pe o structura e istenta si care permite identificarea comoda a ordonatorilor de credite, a beneficiarilor si a leg pe vertical 2)Clasif economica, presupune 2 grupari: a)dupa natura c!eltuielii: -C! directe ( de funct), care asigura intretinerea activitatii inst publice beneficiare -C! de capital (de investitii), care au in vedere dezvoltarea si omdernizarea instit. /eneficiare b)dupa tipul de c!eltuiala: -C! privind serviciile publice, care pp e istent unei contraprestatii aferente -C! de transfer, care nu pp contraprestatie 3)Clasif functional, ce are in vedere str de active pe domenii, ramuri, sectoare, zone, regiuni 4)Clasif financiara, are in vedere momentul in care e efectuata c!elt si modul in care sunt afectate res fin publice: a)c! definitive, se finalizeaza prin plati la scadente certe

b)c! temporare, reprez operatiuni de trezorerie reflectate in conturi special vizand rambursarea unor imprumuturi publice sau regularizarea unor avansuri c)c! virtual, reprez c! care se pot declansa numai conditionat de producerea unor evenimente (garantii de stat) 7)Clasif %8": a)functionala: -serv publice generale, aparare, educatie, sanatatea, sec soc si bunastare, act econ, locuinte si servicii comunale, recreatie, cultura, religie, alte c!. b)economica, ideftificarea c! dupa implicarea (#/ consum final sau F/# 'naliza structural si dinamica a c! publice: (rincipalele grupe de indic utilizati in acest scop sunt: 1)marimea (cuantumul, volumul) c! publice in e presie nominal si reala 2)str c! ca pondere a componentelor in total 3) indici de crestere a c! 4)ponderea c! in (#/ 7)cuantumul per capital Caract princ c! publice (rincipalele categorii de c! publice includ c! privind actiuni soc-culturale, asig soc, asig soc pt sanatate, act econ si serv publice (generale, aparare, siguranta nationale, ordinea publicea) 1)C! publice pt act soc-culturale: efectuarea acestora se bazeaza pe conceptia 9statutului bunastarii: ale carui principia sunt: -garantarea unui 3 min independent de forma de proprietate -crestearea sec soc in special pt categoriile defavorizate -asigurarea unui standard de viata ce evolueaza pozitiv pe baza unor servicii soc perederminate de regimul politico-statal, de traditie, de nivelul de cultura si civilizatie #n cadrul acestei conceptii s-au individualizat actiuni vizand sec soc si protectia sociala: *ec. soc. *e refera la actiuni cu adresa, directe, de care beneficiaza cei stabiliti prin lege (rotectia sociala se refera la actiuni de orice natura, directe sau indirect, specific sau generale initiate de stat fata de fenomene sau active cu effect negative asupra populatiei.

(rincipalele surse utilizate pt finantarea c! social-umanitare: -fondurile bugetare care constituie in multe cazuri sursa principal si care in Romania include bugetul de stat, bug asig soc de stat, bug locale si unele fonduri special -cotizatii (contributii) ale pers fizice sau juridice (fond de asig soc, fond pt asig somaj, sanatate, etca) -fondurile proprii ale intreprinderilor publice sau private pt act privind protectia muncii -3 ale unor inst soc ..c!eld in propria lor active -3 populatiei -fondurile organizatiilor nelucrative (fundatii etc) -surse e terne din partea unor organizatii international

(rogramul 8atiunilor "nite pt dezvoltare ((8"0) a propus un indicator comple de evaluare : #0" ; *",' de la 1 la 3 din (ri)3), unde ri; < indic specializat de dezv umane (8"0 def 3 astfel de indicatori specializati: a)longevitatea, b) nivelul de educatie, c) standardul de viata a)longevitatea;speranta de viata la nastere (ani)=durata medie de viata la care poate spera un nou-nascut b)nivelul de educatie este e primat prin: -gradul de alfabetizare (ponderea cunoscatorilor de care in totalul populatiei) & gradul de cuprindere in invatamant ( ponderea celor ce urmeaza cursuri de ducatie, instruire sau formare profesionala in totalul populatiei) intr-un interval de timp. c) standardul de viata e primat prin (#/)loc in > si e corectat annual cu puterea de cumparare "n alt indicator specializat e determinat dupa o relatie e permite e primare in intervalul (?=1): ri; (#*03i- 3min i)) ( 3 ma i & 3 min i ), unde: #*03i-@indic 9#: al dezv umane 3 min i -@ val min a lui #*03 i 3 ma # -@ val ma a lui #*03 i 2)C! publice pt invatamant, reflecta politica educational a statului. 0e pinde de factori: -demografici -economici cu impact preponderent direct proportional -sociali si politici, incluzand politica educational, legislatia referitoare la invatamant. $ficienta acestor c! poate fi evidentiata prin indic de mare sinteza:

-gradul de cuprindere a pop scolare -nr de stud la 1?? ??? loc -durata medie de scolarizare etc *unt utilizati si indic financiari:costul formarii profesionale, sporul de (#/ la o u.m de cost, etc 3) C! publice pt sanatate

CURS " *#+$,"- 3$8#+"R#-%R ("/-#C$

b)depinde de mai multi factori: -economici ((#/ si dinamica sa) -monetari (masa monetara, credit, dobanda, concretizati in prAt si evolutia sa) -sociali (educationali, culturali, de sanatate, etc -demografici (nr si structura populatiei) -politici -militari -financiara ( se concretizeaza in dimensiunea c! publice) 3eniturile publice pot fi structurate dupa mai multe criterii: a) Continutul economic al veniturilor -3 fiscal (prelevari cu caracter obligatoriu) -resurse de trezorerie (imprumuturi pe t scurt) -imprumuturi publice pe t mediu sau lung sub forma obligatiilor de stat sau a unor credite de la organism international. -emisiune monetara fara acoperire cu scopul de a finanta deficitul bugetar, fapt ce genreaza inflatiatia

b)Ritmicitatea incasarii: -venituri ordinare)curente (obtinute in mod obisnuit) -venituri e traordinare (situatii deosebite) imprumuturi c) (rovenienta: -interne ( din econ nationala) -e terne ( din strainatate) d) 8ivelul de preferinte: -3 ale bug de stat -3 ale asigurarilor sociale de stat -3 cu destinatie speciala, pt acoperirea c! din fonduri special -3 ale bug locale. 3eniturile fiscale reprezinta cea mai insemnata partea a 3 publice si sunt clasificate dupa mai multe criteria: 1)0upa fond si forma: -impozite directe, stabilite pt fiecare contribuabil in parte -imp indirect, stabilite pe consumul de bunuri si servicii nepersonalizate 2)0upa obiectul de impunere: -imp pe venit -imp pe avere -imp pe consum 3)0upa scopul urmarit: -imp financiare, pt acoperirea c! statului -imp de ordine, pt limitarea unor actiuni sau pt realizarea unor obiective 4)0upa frecventa incasarii: -imp permanente)ordinare -imp incidentale)e traordinare 7)0upa institutia administratoare:

-imp ale adm central -imp ale adm locale #,(%B#+$-$ 0#R$C+$ la randul lor se clasifica dupa obiectul impunerii in: -imp reale, asezate pe obiecte si care nu tin seama de situatia personala a contribuabilului: imp financare pe cladiri, pe activ. #ndustrial si comerciale si profesii liberale, pe cap. mobiliar. -imp personale, asezate pe venit sau pe avere, care tin seama de situatia personala a contribuabilului #,(%B#+$-$ #80#R$C+$ se clasifica dupa forma lor in: -ta e de consum -ven din monopoluri fiscale -ta e vamale -ta e de si de inregistrare

#,("8$R$' F#*C'-' *# (R#8C#(##-$ $#: #mp fiscala are urmatoarele caracteristici: obligatoriu, are titlu definitiv si nerambursabil, este fara contraprestatii. 3 fiscale si mai ales impozitele indeplinesc in societate un rol comple financiara, economic si social. Rolul financiar inseamna ca impozitele reprezinta principalul mijloc de formare a 3 statului reprezentand frecvent C?D din totalul lor. Rolul economic inseamna ca prin tipologia si dimensiunea lor, ca si prin inlesnirile si inaspririle sale, statul poate incuraja sau nu activitatea economica. Rolul social inseamna ca statul are posibilitatea prin termediul lor sa redistribuie produsul social. 0imensiunea si amploarea impunerii fiscale sunt diferentiate in spatiu sit imp si sunt marcate de anumite limite determinate de: factori interni si e terni. (rogresivitatea cotelor de impunere e de multe ori esentiala pt o repartizare cat mai ec!itabila a poverii fiscale. *uportabilitatea impunerii e prima gradul sau nivelul fiscalitatii si se determina pe baza indicatorului rata fiscalitatii:3 fiscale ale statului) (#/.

$-$,$8+$-$ #,(%B#+"-"#: a)subiectul;persoana fizica sau juridical pt care legea stabileste obligativitatea de plata a impozitului( contribuabilul)

b)suportatorul ; pers fizica sau jur ce suporta efectiv plata impozitului (destinatar) c)obiectul;material supusa impozitarii (venitul, averea, ob vandut sau cumparat, bunul importat) d)sursa;arata din ce anume se plateste impozitul, ceea ce in mod obisnuit e venitul contribuabilului. *ursa poate conincide sau nu cu obiectul. -a imp pe 3, cele 2 elemente coincid. #n sc!imb , la imp pe avedere ele nu coincide de obicei. e)unitatea de impunere;unitatea de masura cu care se determina dimensiunea materiei impozabile f)cota impozitului;imp aferent unitatii de impunere g)asieta;totalitatea masurilor pe care organele fiscale le iau in vederea asezarii impozitului pt fiecare subiect in parte:indentif obiectului, stabilirea marimii sale si calculul impozitului datorat !)termen de plata;data pana la care impozitul trebuie ac!itat (R#8C#(##-$ #,("8$R## F#*C'-$: $c!itatea fiscala inseamna dreptate sociala in <<<.. impunere fiscal. (t aceasta sunt formulate principiile: 1)impunerea diferentiata a 3 si averii 2)minimul neimpozabil #n virtutea principiului ec!itatii fiscale se practica 2 modalitati principale de impunere: a) in sume fi e si b)in cote procentuale. a)-e destul de limitata pt ca nu raspunde bine cerintei de corelare a sarcinii fiscale cu puterea economica a contribuabilului. $ utilizata pt asezarea unor imp directe sau a unor ta e, in special locale b)-e larg utilizata, fiind principala modalitate de asezare a imp si are 3 variante: in cote proportionale, in cote progressive (simple sau compuse-pe transe), cote regresive. (R#8C#(## 0$ (%-#+#C' F#8'8C#'R' 1)Randamentul fiscal 2)*tabilitatea 3)$lasticitatea 1)Randamentul fiscal se refera la caracterul universal al impozitului, ine istenta posibilitatilor de sustragere de la impunere a materiei impozabile, asezarea si recoltarea impozitului sa se faca cu c! minim posibile 2)*tabilitatea ; principiul potrivit caruia randamentul fiscal nu trebuie sa fie influentat de fazele ciclului economic 3) $lasticitatea; principiul cf caruia imp poate fi adaptat operativ la nevoile de venituri ale statului.

'sezarea impozitelor: -este un comple de operatiuni privind stabilirea obiectului impozabil, determinarea cuantumului impozitului si perceperea impozitului. *tabilirea obiectului impozabil are in vedere constatarea materiei impozabile si evaluarea acesteia. $valuarea se poate face indirect sau direct. $valuarea indirect se poate efectua: -pe baza semnelor e terioare ale obiectului impozabil (evaluarea unui imobil dupa nr si destinatia incaperilor) -forfetar (atribuirea unei valori in intelegere cu contribuabilul) -administrativ (atribuirea unei valor c!iar de catre organul fiscal pe baza propriilor informatii si ajustabila pe baza unor argument prezentate de contribuabil si acceptate de organul fiscal) $valuarea directa se poate efectua: -pe baza declaratiei unei terte personae -pe baza declaratiei contribuabilului. Curs # Creditul public si datoria publica Creditul public reprezinta suma pe care o autoritate publica o ia cu imprumut de la un ag ec oarecare. Creditulu poate fi pe terment scurt, mediu si lung si e purtator de dobanda. 0at publica repr totalitatea sumelor luate cu imprumut de o autoritate publica si e ista in sarcina acesteia la un mom. 0at sau pe un interval de timp (de regula 1 an). 0atoria publica poate fi interna sau e terna. *copul cr. (ublic este de a suplimenta resursele publica ale unei autoritati. #mprumut de stat apare in legatura cu e ecutia bugetului de stat, care pe perioade mai mici de 1 an sau pe total poate suferi de insuficienta veniturilor in raport cu c!eltuielile. #n cazul in care creditul e acordat din surse ale populatiei sau ale altor agenti cu e ceptia /8R, masa monetara nu creste. #n cazul in care este acordat de /8R, este posibila cresterea masei monetare pe seama emisiunii suplimentare de moneda. Ca urmare a preluarii unui credit, statul emite inscrisuri cu statut de titluri financiare (polite sau bunururi de tezaur, certificate sau bonuri de impozite, certificate de trezorerie (in cazul creditelor pentru acoperirea nevoilor de trezorerie) sau oblicatiuni, titluri de renta perpetua in cazul creditelor de ec!ivalare a bugetelor).

'coperirea golului temporar de trezorerie sau a deficitului bugetar anual prin imprumuturi in loc de impozite prezinta unele avantaje: operativitate, evitarea nemultumirilor sociale, diminuarea relative in timp a efortului fiscal. #n calitatea lor de impozite de stat se deosebesc de impozitele curente prin urmatoarele caracteristici: -au caracter contractual -au caracter rambursabil -asigura contraprestatii $-$,$8+$-$ +$.8#C$ '-$ #,(R","+"R#-%R 0$ *+'+ #mprum de stat prezinta mai multe elemente te!nice din care unele sunt de identificare, altele de caracterizare valorica si temporara, altele privesc rambursarea, diferite avantaje, etc. #nscrisul este actul care atesta ca posesor sau e creditor pentru emitent se prezinta ca o !artie tiparita, avand mentionate denumirea imprumutului,valoarea nominal, seria, emitentul si diferite semne cu rol de securizare. (e verso sunt de obicei mentionate e trasele din regulamentul emisiunii, avantajele conferite debitorilor, scadenta, etc #nscrisul are un 9corp: si un 9 carnet de cupoane:. Cupoanele reprezinta mici bucati de !artie care sunt legate intre ele si de corpul inscrisului. Cuponul e un inscris cu elemente de securizare pe care e mentionata scadenta la care e incasabila dobanda aferenta titlului pentru o perioada diferentiata. Cele mai uzuale inscrisuri sunt: 1. /onurile de tezaur: pot avea sau nu putere cilculatorie, pot fi lombardate ( vandute inainte de termen acelor banci care fac astfel de operatiuni si care isi retin o parte din dobanda aferenta respectivelor bonuri sub forma ta ei de lombardare 2. (olitele de tezaur: sunt supuse dreptului contabil (pot si scontate inainte de termen acelor banci ce fac astefel de operatiuni si care isi retin o parte din dob. 'ferenta politelor de tezaur sub forma ta ei de scont) 3. Certificatul de trezorerie: nu au putere circulatorie, ele sunt presc!imbate in numerar la scadenta E dob) 4. Certif sau bonurile de impozite: inscrisuri cu care statul isi plateste furnizorii, nu sunt purtatoare de dobanda si pot fi utilizate de posesori pentru plate impozitelor catre stat 7. %bligatiunile & inscrisuri cu o piata secundara 0enumirea imprumutului e un instrument de identificare care se face prin destinatia imprumutului fie prin anul emisiunii, fie prin dob, fie prin forma care o imbraca venitul conferit cumparatorului, fie prin denumirea autoritatii locale

3aloarea nominal reprezinta suma inscrisa pe titlu si care se e prima in u.m. nationale sau valuta. 3aloarea nominala e standardizata in cupiuri, adica un nr standard de u.m. 3al. $fectiva sau val de piata este suma de bani cu care se poate procura de pe piata la un moment dat un titlu. #n cazul in care cumpararea are loc c!iar la lansarea pe piata, valoarea efectiva se numeste valoarea emisiunii sau pret de emisiune. 3al de piata precum si prima de emisiune pot fi peste, sub sau la val nominal, adica emisiunea este supra, sub sau alpari. Cursul este nr de u.m cu care se pot cumpara la un moment dat 1?? um din valoarea nominal a unui titlu: C;3al piata titlu)3.8.F1?? +ermenul de rambursare este scadenta. +ermenul poate fi precizat sau neprecizat ( cazul titlurilor cu rata perpetua) 3enitul asigurat de titlu e venitul ce revine posesorului unui titlu pe perioada detinerii acestuia. (rima de rambursare este plusul de valoare oferit creditorului de catre debitor la momentul rambursarii imprumutului si care de regula e anuntat inca din perioada de rambursare. (rima de rambursare ; 3al rambursare & 3al emisiune %($R'+#"8#-$ *($C#F#C$ #,(R","+"R#-%R 0$ *+'+ *unt legate de plasare, de modif unora dintre elem te!nice ale imprumutului ulterior lansarii lui si in rambursare. a) (lasarea imprumutului pp vz titlurilor si incasarea contravalorii vanzarii care va reprezenta suma colectata ca imprumut catre emitent. *ubscript a publica este forma de plasare organizata si gestionata de ministerul finantelor sau de o institutie publica autorizata in acest sens. 'coperirea c!elt ocazionae de vz titlurilor si colectarea sumelor se face printr un comision acordat institutiei organizatoare a plasarii. (lasarea prin sindicate bancare pp: organizarea si gestionarea plasarii de catre un grup de banci. 'ceasta se poate face: -in comision, similara subscriptiei publice care nu angajeaza raspunderea bancilor pe obligatiunile nevandute -prin cumparare ,cand grupul de banci cumpara intreaga emisiune la un curs convenabil emitentului si plaseaza aceasta emisiune la cursuri formate pe piata. 'coperirea c!elt facute de banci pentru plasare, ca si castigul lor provine din dif de curs intre cursul pietei sic el de preluare de la emitent CURS $

b) Conversiunea & operatiune vizand modif dobanzii la un imprumut public datorata diminuarii dobanzii curente sub nivelul celei practicate la respectivul imprumut c) Conversiunea fortata pp inlocuirea titlurilor vec!i cu altele noi intr-un interval de timp anuntat. 0upa inc!eierea acestuia, titlurile vec!i isi pierd valabilitatea. Conversiunea facultative pp inlocuirea titulurilor vec!i cu altele noi prin presc!imbarea benevola de catre posesorii celor vec!i, titlurile vec!i nu isi pierd valabilitatea, iar titlurile noi pot fi procurate fie la sc!imb cu cele vec!i, fie prin cumparare. Conversiunea prin rambursare anticipate pp inlocuirea tilurilor vec!i cu unele noi cu optiunea pentru posesorii de titluri de a isi presc!imba sau de a solicita rascumpararea lor. d) 'rozarea imprumuturilor & operatiunea inversa conversiunii si este practicata cand datorita cresterii de pe piata monetara su de capital sau a altor fenomene conjucturale, cursul bursier al obligatiunilor de stat scade. (t a redresa aceasta imagine se pot lansa noi inscrisuri cu dobanda majorata care sa le inlocuiasca pe cele vec!i. e) Consolidarea & operatiunea vizand modificarea termenului de rambursare a unui imprumut si se practica in legatura cu imprumuturile pe termen scurt si mediu care sunt transformate in imprumuturi pe termen lung sau fara termen f) Rambursarea imprumuturilor de stat e operatiunea de rascumparare a titlurilor emise anterior pentru un astfel de imprumut. Rambursarea prin bursa se poate practica ptr orice fel de imprumut alea carui titluri sunt cifrate la bursa. 0ecizia e luata de Guvern care stabileste si sursa din care se va face rambursarea. Rambursarea de scadenta emisa se practica ptr imprumuturile pe t scurt si pp rascumpararea tuturor titlurilor la scadenta mentionata, cu plata inclusiv a dobanzii. 're dezavantajul ca pune in circulatie dintro data o mare masa de numerar ce poate afecta stabilitatea pietei. Rambursarea prin anuitate, apare in cazul unor imprumuturi cu sfera limitata de creditori si consta in calculul sumei anuale de plata in contul imprumutului pe baza procedeelor de actualizare. 'nuitatea se poate calcula ca plata esalonata imediata sau amanata (e istenta in perioada de gratie in care nu se fac rambursari in contul datoriei, dar dobanda se acumuleaza), anticipate (plata la inceputul anului) sau plata posticipata (plata al sf anului), in transe egale (anuitate constant ape toata perioada imprumutului) sau crescatoare)descrescatoare. Rambursarea prin tragere la sorti se practica in cazul imprumuturilor cu sfera larga de creditori si consta in rascumpararea periodica a unor titluri prin tragere la sorti a seriilor acestora. #n cazuri de e ceptie statul nu mai are in vedere rambursarea datoriei, ci amanarea sau stingerea ei fortuita sau fortata. #n acest sens sunt cunoscute: 'rieratele financiare & amanarea rambursarii datorita unor imprejurari e ceptionale Reesalonarea & reasezarea termenelor de plata si a cuantumului rambursarilor

*tingerea prin inflatie & diminuarea relative a platilor angajatilor anterior unui proces puternic inflationist si de durata sau a unei !iperinflatii. Repudiera & negarea unui imprumut angajat de stat anterior si care intervine in cazul sc!imburilor de regim politic.

0'+%R#' ("/-#C' Repr un indicator care arata totalitatea obligatiunilor asumate de stat fata de creditorii interni si e terni. Cuantificarea indatorarii statului pe piata interna sau e terna se realizeaza prin indicatorul: Grad de indatorare;soldul datoriilor publice)(#/F1?? (latile efectuate de un stat intr-un an privind rambursarea datoriilor publice, reprezentand ratele scadente, dobanzile, comisioanele si celelalte c!eltuieli aferente constituie serviciul datoriei publice. (rincipalii indicatori de evaluare a efortului financiar realizat de stat privind datoria publica sunt: -marimea absoluta a datoriilor publice e primata fie in moneda nationala fie in valuta. -serviciul datoriilor publice e primat in marime medie pe cap de locuitor; ; serviciul datoriilor publice)nr de locuitori -raportul dintre serviciul datoriilor publice si totalul c! publice -ponderea datoriilor publice in (#/ -ponderea dobanzilor aferente datoriilor publice in (#/ -rap dintre dobanzile si totalul c!elt. (ublice 0at publica are 2 componente: a) #nterna b) $ terna #n functie de gradul de dezvoltare ec a statelor, structura datoriilor publice difera de la o tara la alta astefel: #n tarile dezvoltate ponderea datoriilor publice interne in totalul dat publice este mai mare decat ponderea dat publice e terne #n tarile in curs de dezvoltare situatie e invers

0at e terna totala are urmatoarele componente:

0at pe term scurt 0at pe term lung Credite de la organism international

0in pdv al debitorului, dat pe terment lung se clasifica: 0atorie private negarantata 0atorie publica 0atorie garantata de stat

"n prim indicator in analiza dat e t e datoria e terna totala, e primata in valuta. 'lti indicatori utilizati sunt: (onderea dat e t in (#/ (onderea dat e t in e portul de bunuri si servicii Rap dintr datoria publica e terna si c!eltuielile publice

(ovara dat e t precum si efortul financiar reclamat de aceasta se poate e prima prin indicatorii: serviciul datoriilor e terne, format din ratele scadente precum si c!el aferente imprumutului e t ponderea serviciului dat e t in (#/ rap dintre serviciul dat e t si volumul e porturilor de bunuri si servicii ponderea serv dat e t in c!elt publice ponderea dobanzilor aferente dat e t in (#/ ponderea dobanzilor in vol e porturilor de bunuri si servicii ponderea dobanzilor in totalul c! publice

Curs %-Finante

'naliza ec!ilibrului financiar

*e calculeaza indicatori statici:

1.situatia neta(*8) ; 'ctiv total - 0atorii totale.

-e bine sa fie pozitiva si crescatoare= -e negativa in cazul falimentului.

2.fondul de rulment financiar(net)(FRF;FR8) ; Capitalul permanent - 'ctivul imobilizat net *'" 'ctiv

circulant - 0atorii. -arata cu cat capitalul permanent este mai mare decat activul circulant.

$c!ilibrul financiar este atunci cand fondul de rulment financiar(FRF)este egal cu zero.#nsa, in realitate FRF este mai mic ca zero.

3.fondul de rulment propriu(FR() ; Capitalul propriu si asimilat - 'ctiv net.

4.fondul de rulment strain(FR*) ; FR( - (R( sau mai este egal cu Capitalul permanent - Capitalul propriu.

7.nevoia de fond de rulment(8FR) ; *tocuri E Creante - 0atorii de e ploatare.

8FR mai mare decat zero atunci 8 mai mare decat R. 8FR mai mic decat zero atunci R mai mare decat 8. 8FR egal cu zero atunci R egal cu 8.

7.trezoreria neta(+8) ; FRF - 8FR.

-disponibila si elemente assimilate-credite bancare curente. +8 mai mare ca zero. +8 mai mic ca zero rezulta ne ducem si luam credit de trezorerie.

+8 egal cu zero.

Cas&'flo( ; '+8 ; +81 - +82 ; CF. $ste bine sa fie pozitiv si crescator. 'ceasta reprezinta variatia +rezoreriei nete(+8)

Curs )'Finan*e

'naliza rezultatelor intreprinderii(performantele)

-se realizeaza pe baza contului de profit si pierdere care arata cum s-a ajuns de la situatia financiara de la inceputul e ercitiului la situatia financiara de la sfarsitul e ercitiului. Flu urile de venituri si c!eltuieli sunt structurate in contul de profit si pierdere in functie de tipul activitatea care le genereaza astfel: a)activitate ordinara(curenta):-operatiuni de e ploatare= -operatiuni e ceptionale= -operatiuni financiare.

b)activitate e traordinara. 3eniturile din e ploatare sunt constituite in spcial din cifra de afaceri neta dar si din productia imobilizata si alte venituri din e ploatare. C!eltuielile din e ploatare se refera la c!eltuielile cu materii, servicii prestate de terti, c!eltuieli cu salariile personalului si asigurari sociale aferente, amortizari si provizioane de e ploatare constituite precum si alte c!eltuieli de e ploatare. 3eniturile si c!eltuielile e ceptionale sunt flu uri generate de operatiuni care nu se intalnesc in mod frecvent intr-o intreprindere: despagubiri, amenzi, penalitati cuvenite sau datorate ,donatii, subventii primate sau acordate, cedari de active si alte operatiuni de capital. 'ceste flu uri se regasesc in cadrul activitatii de e ploatare, in posturile:alte venituri din e ploatari: si 9alte c!eltuieli din e ploatari:.

3eniturile financiare provin din interese de participare(#(),alte investitii financiare si creante imobilizate, din dobanzi, din diferente favorabile de curs valutar,etc. C!eltuielile financiare sunt c!eltuielile privind #.F., pierderile din participatii, diferente nefinanciare din curs valutar, dobanzile platite, sconturile acordate, provizioane constituite pentru titlurile obtinute. 3eniturile si c!eltuielile e traordinare provin din operatiuni care nu tin de vointa intreprinderii si anume calomitati naturale, razboaie, nationalizari,etc. 3eniturile si c!eltuielile afecteaza rezultatele e . din punct de vedere financiar, insa numai unde veniturile si unele c!eltuieli afecteaza trezoreria, generand incasari, respectiv plati. $ ista venituri incasabile si c!eltuieli platibile care afecteaza trezoreria si e ista venituri si c!eltuieli calculate care nu afecteaza trezoreria. 3eniturile incasabile au influenta atat asupra rezultatului e ., cat si asupra trezoreriei (e .:venituri din vanzarile productiei,venituri din servicii prestate,venituri din dobanzi,etc.). 3eniturile calculate nu genereaza incasari,deci nu afecteaza trezoreria(venituri din e ploatare,venituri din solventi pentru investitii, venituri din cedarea activelor). C!eltuielile platibile au influenta asupra rezultatului e . si asupra trezoreriei(e :c!eltuieli naturale,c!eltuieli cu servicii prestate de terti, c!eltuieli cu salarii si asigurari sociale,cu dobanzi, cu impozite, etc.). C!eltuielile calculate nu afecteaza trezoreria deoarece nu genereaza plati(e :c!eltuieli cu amortizari si provizioane,etc.) (e baza contului de profit si pierdere se pot determina marje successive de acumulare #n literatura anglo-sa ona se calculeaza marje asupra c!eltuielilor variabile(,C3) si este egal cu C' minus C!eltuieli din e ploatare. $/#+' reprezinta profitul inainte de dobanzi,impozit pe profit, depreciere si amortizare. $/#+' ; C' C!eltuieli din e ploatare(mai putin amortizari si provizioane calculate). $/#+ reprezinta profitul inaintea de dobanzi si impozit pe profit. $/#+ ; $/#+' - amortizari si provizioane. $/#+ arata castigul din activitatea de e ploatare a intreprinderii. $/+ reprezinta profitul inainte de impozitul pe profit.$/+ ; $/#+ - dobanzi. Rezultatul net ; $/+ - impozitul pe profit. #n literature franceza se calculeaza urmatorii indicatori: a)productia e . ; productia vanduta E productia stocata E productia imobilizata.

b)valoarea adaugata ; productia e . - consumul de la terti. c)$/$(e cedentul brut de e ploatare) ; valoarea adaugata - c!eltuielile cu personalul - impozite)ta e asimilate. d)rezultatul e ploatarii ; $/$ - amortizari si porvizioane de e ploatare calculate E alte venituri din e ploatare - alte c!eltuieli din e ploatare. e)rezultatul curent ; rezultatul e ploatarii E venituri financiare - c!eltuieli financiare. f)rezultatul net ; rezultatul curent E rezultatul e traordinar - impozit pe profit. g)C'F(capacitatea de autofinantare) reprezinta un indicator sintetic care determina pe baza elementelor din contul de profit si pierdere potentialul financiar al intreprinderii, posibilitatea ei de a-si finanta dezvoltarea si activitatea de e ploatare viitoare din surse proprii interne, degajate prin operatiuni curente. $ ista doua metode de calcul a C'F: 1.metoda deductive-porneste de la $/$,adaugand alte venituri incasabile si scazand celelalte c!eltuieli platibile. C'F ; $/$ E 3enituri financiare si e traordinare incasabile - c!eltuieli financiare si e traordinare platibile - impozit pe profit. 2.metoda aditionala - porneste de la rezultatul net, la care adaugam c!eltuieli calculate si scadem venituri calculate. C'F este egal cu rezulatul net plus amortizari si provizioane calculate plus valoarea neta a elementelor de active cedate minus reluari asupra provizioanelor minus subventii pentru investitii virate la venituri minus venituri din cedarea activelor.

Curs + Decizia de investitii-in mod cert

H;rata de actualizare CF1;CF1)(1 EI) CF2;CF2)(1 E I) la puterea a 2 *n;*o(1EI)la puterea n

3'8;suma actulizata de cas!-floJuri viitoare;investitia initiala actulizata $ : 3'8;K (CFt)(1EI)la puterea t ) E (3Rn)(1EI)la puterea n)-#o 3'8;?R#R;HmE(H , -Hm) (3'8 Hm)(3'8 HmE3'8 H,)

+r;termenul de recuperare-nr de ani in care investitia initiala se recupereaza din cas!-floJurile viitoare. #(;indice de profitabilitate #(3'8)#o @? sau #(;(3'8)#o) E 1 @1 CR8';cursul de revenire net actualizat CR8';C!eltuieli actualizate e primate in lei ) 3enit net actualizat e primat in valuta Curs , Analiza pragului de rentabilitate

Riscul nu depinde numai de factorii generali(pret de vanzare,cost,C') ci si de structura costurilor, respective comportamentul lor fata de volumul de active. Costurile pot fi:fi e-CF sau variabile-C3 C3 sunt direct proportionale cu nivelul productiei. CF sunt independente de natura activitatii si sunt platite c!iar in absenta C'. #mpartirea in CF si C3 trebuie facuta prin prisma timpului deoarece pe tl toate c!eltuielile sunt considerate variabile si numai pe ts se impart in2. (unct mort sau punctual critic reprezinta nivelul de active sau C' pt care c!eltuielile sunt egale cu C',pt care profitul este ?. C+;C' C+;CF EC3 C3;Lprag C';L (ret v;Lprag (ret Lprag;CF)(p-v) v(c!eltuiala variabila unitara)

CFELprag p;pret unitar

p-v;marja unitara asupra C3 C'prag;Lprag (R;CF ) ((p-v))p);CF)rata marjei asupra C3 unitare;CF)((C' realizata & C3))C' realizata)

'naliza pragului de rentabilitate este foarte utila pt ca permite urmatoarele informatii: -C' pt care rezultatul este ? -marimea profitului realizabil ca o crestere data a C' -marimea C' care sa duca la un profit dorit -marimea C' necesara pt mentinerea unui anumit profit in conditiile in care creste CF

#n procesul decisional este interesat de stabilit pragul de rentabilitate e primat in zile. (rag in zile;(C'aferenta pragului C' realizata) 3M?

$valuarea riscului de e ploatare structural se face prin rata riscului de e ploatare si prin indicele de e ploatare. Rata riscului de e ploatare;(C' aferenta pragului)C' realizata) +rebuie ca sa fie mai mica pt ca riscul sa fie cat mai mic. #ndicele de securitate;#s;(C' realizata & C' aferenta pragului) ) C' realizata 1??

,arja de securitate a intreprinderii e cu atat mai mare cu cat indicele e mai mare. *e poate calcula si un indicator de pozitie fata de pragul de rentabilitate, si anume: 1) indicator de pozitie absoluta alfa;C' realizata & C' aferenta pragului 2) indicator de prozitie relative alfaN;(C' realizata & C' aferenta pragului))C' aferenta pragului $ de dorit ca alfa sa fie cat mai mare pt a arata un risc de e ploatare cat mai redus.'lfaN se mai numeste si coefficient de volativitate si inregistreaza valori mai mari atunci cand riscul este minim. *e apreciaza situatia intreprindetii in raport cu pragul de rentabilitate astfel: 1)instabil,daca C' realizata e cu mai putin de 1?D deasupra pragului de rentabilitate 2)relativ stabila,daca C' realizata e cu 1?-2?D deasupra punctului critic

3)confortabila,daca C' realizata depaseste punctual critic cu peste 2?D. (t intreprinderile sezoniere, pragul de rentabilitate determinat pe baza indicatorilor anuali, adica cumulati pe cele 4 trimestre nu este realist deoarece nu surprinde variatiile sezoniere. (t a evidential factorii sezonieri se calculeaza dupa aceeasi metodologie, un prag de rentabilitate dar incepand cu trimestrul in care marja asupra C3 cumulata la inceputul anului si pana la momentul respective e pozitiva. ,odelul pragului de rentabilitate prezentat anterior e fndamentat pe ipoteza privind liniaritatea evolutiei indicatorilor financiari pe toata perioada supusa analizei. 0aca se adopta ideea mai realista a neliniaritatii intre evolutia eforturilor(C3) si cea a efectelor(C')atunci pot aparea mai multe praguri de rentabilitate. 'naliza pragului de rentabilitate ofera informatii interesante dpdv al calcului economic,dar mai putin pertinente dpdv al realitatii eco, datorita urmatoarelor limite: -presupune o cerere limitata la pret fi cat si randamente ct -orizontul pe care il are in vedere este scurt si nu determina modificari in structura productiei(separatia in C3 si CF nu poate sa ramana constanta in timp si nici pt variatii mici ale C')deci metoda poate fi aplicata cu success la intreprinderi mici si pe perioade scurte. Cu toate aceste limite e utilizat din urmatoarele considerente: -furnizeaza informatii cu privire la nivelul ma im de activitate necesar pt a obtine profit -permite sub diferite ipoteze anticiparea profitului -e un instrument ce ajuta la luarea deciziei privind investitiile -ofera informatii privind abaterile dintre previziune si realizari(e :scaderea profitului e datorata fie de scaderea vanzarilor,fie de cresterea CF sau C3 si invers)

Sensibilitatea rezultatului in raport cu nivelul de activitate

Riscul global este e primat sub forma coeficientului de elasticitate globala sau altfel spus coeficientul efectului de levier combinat;C$-C C$-C;ORezultatului net ) O C' ;(OR8? ) R8o) ) (OC')C');(OR8?)R8?) ) (ORi ) Ri?) ( ORe ) Re?) ( ORe ) Re?) ) (OC')C') (ORi ) Ri?) )

Rezultatul net;C'-C!letuieli de e ploatare(;Rez e ploatare)-C!elt financiare(;Rez curent)-#mp pe profit

$1;( ORe ) Re?) ) (OC')C');arata cu cat creste in procente la o crestere a C',se mai numeste C$-$,arata riscul de e ploatare C$-$;Car?)(C'r? &C' prag?) ;(Car?-C3r?))(Car?-C3r?-CFr?) $2;C$-F-levier financiar-arata riscul financiar;(ORi ) Ri?) ) ( ORe ) Re?) $3;se demonstreaza ca el este egal cu 1;(OR8?)R8?) ) (ORi ) Ri?) C$-C;C$-$ P C$-F -uarea in calcul a c!eltuielilor financiare care la un nivel dat de actv considerate fi e conduce la determinarea unui prag de renatbilitate global. C' aferenta pragului global;(CF EC!elt finaciare)) Rmcv. *e poate determina pozitia relative fata de pragul de rentabilitate global;(C'r-C' aferenta pragului global) ) C' aferenta pragului global Analiza cash-flow #ntreaga actv desfasurata de intreprindere cuprinde 2 categorii de operatiuni:de gestiune si de capital. %peratiunuile de gestiune cuprind operatii de e ploatare si financiare.%peratiunile de capital vizeza modificari in volumul si structura activelor si pasivelor intreprinderii ca urmare a deciziilor de investitie si a celor de finantare luate de conducerea intreprinderii. Rezultatul operatiunii de gestiune il constituie cas!-floJul de gestiune, deoarece acesta este determinat in cea mai mare parte de operatiunea de e ploatare, acesta se evidentiaza cel mai frecvent ca si cas! floJul de e ploatare. Cas! floJ de e ploatare;CFe ploatare;(rofit din e ploatare-#mpozit pe profit E'motizare #mpozit pe profit;((rofit din e ploatare-0obanzii) cota de impozit pe profit.

Cas! floJ din e ploatare are semnificatia unei capacitati potentiale reusite din contabilitatea pe baza contului de profit si pierdere pt autofinantarea cresterii economice a intreprinderii si pt remunerarea investitiilor de capital(actionari cu dividente si creditori cu dobanda) Cas! floJ de gestiune;CFg;(r net E 'mortizari E0obanzi (t cazuri mai generale se ia in calcul si rezultatul operatiunii de capital atunci remunerarea efectiva a investitorilor de capital se face la nivelul cas! floJ-ului disponibil(Fd);CFg-(O#mobilizari EO 8FR) O#mobilizari;#mobilizari 1-#mobilizari ?E'mortizarea O8FR;8FR1-8FR? #n raport cu destinatiile sale CFd se imparte in: 1)CFd pt actionari 2)CFd pt creditori

CFd;CFd actionariECFd creditori CFd actionari;(R net -OC(R(variatia capitalului propriu) OC(R;C(R1-C(R? CFd creditori;0obanzi -O0atoriilor O0atoriilor;0at1-0at? CURS 1Rentabilitatea fin remunereaza actionarii fie prin acordarea de dividend, fie sub forma majorarii rezervelor care, de fapt, reprezinta o crestere a averii proprietarilor prin incorporarea lor in capital si deci o crestere a valorii intrinseci a actiunii. 'ctionarii majoritari fac adesea un plasament pe tremen lung si in consecinta nu solicita o rentabilitate imediata pe actiune si deci un dividend important, pe ei interesandu-# profitul pe actiuni. 'ctionarii minoritari sunt interesati adesea de rentabilitatea pe termen scurt, pe ei interesandu-# dividendul pe actiune. *e poate calcula si rentabilitatea financiara a capitalurilor permanente(profitul e ercitiuluiEdobanzi aferente imprumuturilor)cap propriiEimprumuturi pe t mediu si lung) Rentabilitatea astfel e primata remunereaza capitalurile proprii prin acordarea dividendelor, dar are si o dimensiune pentru remunerarea imprumuturilor prin plata dobanzii. Rentabilitatea fin este deci influentata de structura fin a intrep, respectiv de situatia indatoririi. #n general, cand nu se precizeaza capitalurile in raport cu care se calc rentab fin este vorba despre rentab cap proprii. #nlocuind notiunea de cap proprii cu aceea de valoare bursiera, se pot calcula rata capitalizarii profiturilor si randamentul efectiv al dividendelor a) Rata capitalizarii profitului;profit net al actiunii)curs bursier al actiunii;profit net al e ercitiului)capitalizare bursiera Capitalizarea bursiera;nr actiuniFcursul bursei ($R(coef de capitalizare bursiera);1)rata capitalizarii profitului;curs bursier)pr net al act;capitalizare bursiera)pr net al e b) Randamentul efectiv al dividendelor;dividend pe actiuni)cursul bursier al act;dividend totale)capitalizare bursiera 'ceasta rata conteaza pt actionarii minoritari care asteapta un rezultat sub forma dividendelor, dar si a plusului de valoare al actiunii.

R fin;0E(C1-C?))C? C?;cursul initial C1;cursul la vanzarea actiunii 0;dividendul incasat intre mom ? si 1 Rfin;profit net)capital propriu;(profit net)cifra de afaceri)F(cifra de afaceri)cap propriu) Rfin;profit net)cap propriu;(profit net)cifra de afaceri)F(cifra de afaceri)active total)F(pasiv total)cap propriu) (ornind de la influenta indatorarii intrep asupra rentab capitalurilor proprii se poate stabili un criteriu de optimizare a structurii capitalurilor in vederea minimizarii costului de procurare al acestora,a cresterii rentab fin , cu evidentierea efectului indatorarii(efectului de levier) Rfin;ReconomicaE(Rec-Rdobanda)F(datorii)cap propriu) Re@Rd;@rentab fin@rentab ec ReQRd;@rentab finQrentab ec(situatie de nedorit) Riscul financiar mareste riscul economic implicand o mai mare vulnerabilitate a trezoreriei care, in final, genereaza o incapacitate de plata(risc de faliment).

Ratele structurii financiare;arata modalitatile de realizare a ec!ilibrului financiar pe t lung si scurt si se impart in 3: a)ratele ec! fin b)ratele de indatorare c)ratele privind structura activului si pasivului Ratele ec! fin ; sunt e presia realizarii ec! fin pe t lung sis curt si a ec! functional, evidentiind e istent sau ine istenta fondului de rulment, a nevoii de fond de rulment si a trezoreriei nete. *e impart in 2: a) Ratele de finantare: Rata de finantare a imobilizarilor(rata FR);cap permanente)active imob nete 0aca este @1;@FR este pozitiv Cresterea valorii ratei corespunde t!eoretic unei ameliorari a structurii de finantare. #n termini nominali, valoarea ratei nu reflecta intocmai realitatea deoarece omogenitatea dintre numerator si numitor este denaturata de inflatie.

*e poate calcula si o rata a FR propriu;cap propriu)active imob brute Rata autofinantarii investitiilor;C'F)inv e ercitiuluiEvariatia 8FR pt e ploatare 0aca este @1;@firma este oI Rata de investire;investitia anuala)valoare adaugata Rata finantarii activului economic;resurse durabile)capital economic; resurse durabile)nevoi stabileE8FR de e ploatare Rata de finantare bancara a e ploatarii(rata creditelor de trezorerie);credite de trezorerie)8FR de e ploatare 'rata gradul in care intrep angajeaza credite bancare pe t scurt pt a suplini<.R

b) Ratele de lic!iditate(de trezorerie) 'rata situatia fin a intrep pornind de la structura bilantului fin. ,asoara cap de plata a intrep, respective solvabilitatea pe t scurt. Rata lic!iditatii generale;active circulante)dat pe t scurt 0aca este @1;@cel putin pe t scurt, intrep are capacitatea de a-si infrunta datoriile e igibile Cu cat RRR este mai mare decat rata, intrep este ferita de o insuficienta de trezorerie. 0aca Q1;@dat e igibile pe t scurt nu sunt acoperite in principiu de cap circulante,astfel ca FR e negative. #nseamna ca intrep a imobilizat o parte din fondurile provenite din credite bancare pe t scurt, ceea ce contravene regulilor de finantare. 3al Q1 nu reprez pericol daca gradul de lic!iditate al active circulante @cel de e igibilitate al dat pe t scurt(stocurile se reduc treptat pt a putea ac!ita dat e igibile pe t scurt, fara a impiedica continuitatea productiei, iar dat se reinnoiesc treptat). % evolutie descendenta a lic!iditatilor ilustreaza o lic!iditate in declin, creditorii trebuind sa fie atenti. Rata lic!iditatii reduse;creanteEdisponibilitati)dat pe t scurt;active circ-stocuri)dat t scurt 0aca @1;@stocurile nu sunt finantate prin dat pe t scurt. 0e obicei,rata este subunitara nu creeaza problem daca intrep dispune de stocuri sanatoase si rata este intre ?,S si 1. Rata capacitatii de plata imediata ; disponibilitati)dat pe t scurt $ste bines a fie @?,3

0esi t!eoretic o rata ridicata indica o lic!iditate ridicata, ea poate avea si alte semnificatii cum ar fi folosirea ineficienta a resurselor disponibile. 0eci,o val ridicata nu inseamna o garantie a solvabilitatii in cond in care restul activelor circulante au un grad redus de lic!iditate.

Rata lic!iditatii immediate e un indicator putin relevant datorita instabilitatii incasarilor. (t a spori fiabilitatea analizei, trebuie avuta in vedere si viteza de rotatie a capitalului.

Gradul in care intrep face fata dat totale este data de rata solvabilitatii pe t lung;RRR 0aca este @1,7;@intrep are capacitatea de a-si ac!ita oblig banestiu mai apropiate si mai indepartata fata de terti. #ntrep poate fi solvabila c!iar daca, la un mom dat, din lipsa de lic!iditate, nu prezinta capacitate de plata. *olvabilitatea e generate de o activitate eficienta, iar lipsa cap de plata si a lic!iditatii poate avea un c!aracter temporar daca intrep se bazeaza pe o solvabilitate generala. % val Q1,7 arata riscul de insolvabilitate, risc evidentiat si in analiza ec! fin de val negative a situatiei nete.

CURS 11 1. 2. Rata datoriilor financiare;dat fin)I permQ?,7 3. Rata independentei financiare;I proprii)I perm@;?,7 4. 0aca eQ1, capacitatea teoretica de imprumut a intreprinderii e saturata 7. Rata capacitatii de rambursare (rata acoperirii creditelor) ; imprum pe t.l.)C'F. Cu cat e Q cu atat mai buna va fi capacitatea de rambursare. #ntervalul ma im impus de normele bancare pentru rambursarea teoretica a imprum la termen prin C'F este de 3 ani, iar rata capacitatii de rambursare a dat totale este de 4 ani. Rata capacitatii de rambursare a dat totale ; imprum totale) C'F.

M. Rata de prelevare a c!elt fin ; c!elt fin)$/$. 0aca e@?.M atunci sunt dificultati de gestiune. T. Costul indatorarii (rata media da dob) ; c!elt fin)imprum totale. 0aca eQ decat rentab econ, atunci indatorarea favorizeaza finantarea prin imprum S. (onderea creditelor curente in indatorarea globala ; cr. /ancare curente)indat globala

RATELE PRIVIND STRUCTURA ACTIVULUI SI PASIVULUI -arata ponderea fiecarui cost sau grupe de costuri de ' sau ( in totalul bilantului, oferind posibilitatea e primarii bilantului in D a) R'+' (R#3#80 *+R"C+"R' 'C+#3"-"#. 1. Rata activelor imobilizate ; ' imob)' totalF1??. *e recomanda determinarea unor rate analitice: Rata imob corporale ; imob corp) ' totalF1??= inregistrare valori difera de la o ramura la alta. Cu cat e @, cu atat va fi mai greu intreprinderii sa faca o conversie in caz de sc!imbare a profilului de activitate Rata imob fin;imob fin)' totalF1??= este legata de marimea intreprinderii, are valori mici la intreprinderi mici si valori mari la !oldinguri.

2.Rata activelor circulante ; ' circulant) ' totF1??, e ista mai multe rate analitice: - Rata stocurilor ; stocuri)' tot F1??, e influentata de natura activitatii intreprinderii, e influentata de natura clientilor si de temenele de plata -Rata ' de trezorerie ; ' de trez) ' total F 1?? b) R'+' (R#3#80 *+R"C+"R' ('*#3"-"# -arata politica de finantare a intrep: 1 Rata stabilitatii financiare ; H perm)(asiv totF1?? 2 Rata stabilitatii fin globale ; Hperm)(asiv totF1?? e bine sa fie @; U 3 Rata de indatorare globala ; 0at tot) (asiv totF1?? c) R'+$ (R#3#80 R%+'+#' C'(#+'-"-"#: arata cele mai importante functii calitative privind analiza bilantului financiar, sunt recomandate in analiza lic!iditatii. *e pot calcula: rate de rotatie e primate in numar de rotatii (Hr & coeficient de rotatie) sau viteze de rotatie in numar de zile (0, 3zviteza in zile;3M?)H). 0urata de rotatie globala a capitalului ; '(dat) totale ) C' totala F 3M? & arata nr de zile in care C' totala sau C' anuala reinnoieste activele sau ac!ita datoriile.

Ratele e primate printr-un coeficient de rotatie compara flu urile inregistrate in contul de rezultate cu soldurile din bilant. Rotatia de ansamblu a capitalului in raport cu C' este I;C' totala ) ' (dat) totale. 3iteza de rotatie e primata in nr de rotatii se poate calcula pt fiecare element corespunzator ' circulante, respectiv datoriilor de e ploatare: 1. (t stocuri: I stocuri ; Ca fara +3' ) stocul mediu global I marfuri ; cost de cumparare al marfurilor ) stoc mediu marfuri I materii prime ; materii prime cuprinse in vanzare fara +3' ) stoc mediu materii prime I produse finite ; vanzarea la cost de productie ) stoc mediu de produse finite 8r de rotatii ale diferitelor categorii de stocuri difera in functie de natura activitatii si de conditiile de gestiune in intreprindere. *e recomanda e primarea indicatorilor in preturi fara +3' pt comparabilitatea datelor. 2. (t creante: I creante ; C' inclusiv ta e ) valoarea medie a creantelor clientilor si conturile asimilate 3. (t datorii catre furnizori: I furnizori ; cumpararea de marfuri si alte c!eltuieli e terne inclusiv +3' ) datoria furnizorilor si conturi asimilate Ratele e primate prin coeficientul de rotatie au o putere informativa redusa. 0e aceea se calculeaza duratele sau vitezele de rotatie in nr de zile. Formula generala este: 0urata de rotatie ; element de activ ) (C' total F( D) F3M?= (D ; ponderea componentei valorice corespunzatoare elementului de activ sau de datorie in C' totala. 0urata de rotatie a stocurilor trebuie e aminata in functie de natura activitatii si de conditiile de gestiune. % crestere e agerata a stocurilor poate proveni din cumparari speculative care pot reprezenta in timp o buna afacere, desi pe moment va creste riscul de insolvabilitate. Rotatia stocurilor cuprinde o serie de factori interni si e terni. Factori e terni: conjunctura economica, intervalul de timp acceptat de furnizori pt plata facturilor. Factori interni: durata ciclului de e pl, comple itatea procesului te!nologic, durata de viata a produsului, caracterul sezonier al productiei, particularitatile produselor stocate, etc. 'naliza posibilitatilor de accelerare a vitezei de rotatie a stocurilor pp cercetarea cauzala pe cele 3 faze ale ciclului de e ploatare ( aprovizionare, productie si comercializare). *e pot calcula eliberarile de resurse financiare ce rezulta din accelerarea vitezei de rotatie.

$;(0r1-0r?) C'1)3M?= 0r1-durata de rotatie din per accelerarii= 0r?- durata de rotatie anterioara accelerarii= $-evaluarea=C'1-Ca din perioada accelerarii. 2. 0urata de incasare a clientilor ; Clienti 3M?)C' iD, unde clienti- creditele clienti ( luate din bilant)= i DV-ponderea incasarilor in C' inclusiv +3'. 'ceasta durata depinde de specificul intreprinderii. 3. 0urata de ac!itare a fz; Fz 3M?)C' mD