STANDARDE SPECIFICE AUDITULUI PERFORMANTEI

Curtea de Conturi prin efectuarea auditului performantei, evalueaza economicitatea,

eficienta, si eficacitatea cu care o entitate publica, un program, un proiect, un proces sau o
actiune utilizeaza resursele publice alocate pentru indeplinirea obiectivelor stabilite.
Acest referat are menirea de a prezenta standardele care sunt specifice auditului performantei.
Activitatea de audit al performantei se desfsoar n conformitate cu prezentele standarde
si cu metodologia proprie, adoptat pe baza standardelor de audit ale INTOSAI si a celor mai
bune practici n domeniu precum si pe baza rationamentului profesional al auditorilor publici
externi si se finalizeaz prin elaborarea unui raport de audit.
Potrivit Standardelor de audit ale INTOSAI, auditul performantei are ca scop evaluarea
sau examinarea independent a msurii n care un program, proiect, proces, activitate sau entitate
public functioneaz n mod economic, eficient si eficace.
Auditul performantei este un audit al bunei gestiuni financiare, urmrindu-se:
1

a) evaluarea economiilor realizate n gestionarea fondurilor alocate pentru realizarea unui
program/proiect/proces/activitti auditat/auditate, respectiv stabilirea msurii n care prin
principiile si practicile de management se asigur minimizarea costului resurselor alocate,
fr a se compromite realizarea n bune conditii a obiectivelor;
b) eficienta utilizrii resurselor umane, materiale, financiare, inclusiv examinarea sistemelor
de informare asupra indicatorilor de performant, a sistemului de control intern si
procedurile urmate de entittile auditate, respectiv maximizarea rezultatelor unui
program/proiect/proces/activitti n relatie cu resursele utilizate si stabilirea raportului dintre
rezultatele obtinute si costul resurselor utilizate n vederea obtinerii acestora;
c) eficacitatea utilizrii fondurilor publice, respectiv stabilirea gradului de ndeplinire a
obiectivelor declarate ale unui program/proiect/proces/activitti, precum si compararea
impactului efectiv realizat cu impactul dorit.


1. STANDARDE SPECI FICE ETAPEI DE PLANI FI CARE

1
Standarde de audit 2011, Curtea de Conturi

Standardul privind planificarea auditului performantei prevede c: auditorii publici externi
trebuie s planifice activitatea de audit al performantei astfel nct s identifice riscurile care pot
afecta economicitatea, eficienta si eficacitatea si s formuleze, pe baza acestora, ntrebrile de
audit.
1.1 Planificarea strategica - sau Strategia este prima faz a misiunii de audit al
performantei, n cadrul creia sunt selectate temele si entittile ce vor fi supuse auditului
performantei.
Standardul acestei etape stabileste ca: Auditul performantei trebuie orientat catre entitatile in
care un audit extern si independent poate sa conduca la economisirea banilor publici si la
cresterea eficientei utilizarii lor.
Curtea de Conturi examineaz performanta n administrarea finantelor publice si si
fundamenteaz o strategie pentru o perioad de minimum 3 ani, care este revizuit si
mbunttit permanent.
Obiectivul fundamental al planificrii strategice l reprezint realizarea unui portofoliu
echilibrat de studii care s conduc la economisirea banilor publici si la cresterea eficientei
utilizrii lor.
Planificarea strategic const n stabilirea unei strategii de audit coerente si realiste, n
cuprinsul creia s fie enuntate temele, domeniile de audit, problemele, ntrebrile si alte
argumente care s sustin interesul pentru auditarea acestora.
Planificarea strategic are ca finalitate selectarea acelor programe, proiecte, activitti si
entitti a cror auditare va fi aprobat prin Programul de activitate a Curtii de Conturi.
Construirea strategiei constituie un proces intern al Curtii de Conturi, care se realizeaz n
principal prin examinarea:
domeniilor predispuse la riscuri mari de fraud sau nereguli;
rapoartelor sau a altor documente elaborate de Ministerul Finantelor si alte ministere;
managementului entittilor auditate; programelor si initiativelor noi ale executivului.
1.2 Planificarea operationala in cadrul acestei etape auditorii publici externi trebuie s se
documenteze pentru ntelegerea programului, proiectului, procesului si/sau activittii ce urmeaz
a fi auditat(), precum si a mediului n care entitatea si desfsoar activitatea n vederea
elaborrii planului de audit al performantei.
1.2.1 Documentarea in auditul performantei - Auditorii publici externi trebuie s se
documenteze pentru a dobndi cunostinte n domeniul auditat.
Pentru obtinerea acestor informatii auditorii publici externi folosesc, n principal, procedura
de examinare a actelor, documentelor si informatiilor furnizate de ctre entitatea auditat,
precum si studierea literaturii de specialitate sau organizarea unor grupuri de dezbatere.
1.2.2 Identificarea si evaluarea riscurilor in auditul performantei si a impactului potential al
acestora - Auditorii publici externi trebuie s identifice si s evalueze riscurile n auditul
performantei ntruct exist posibilitatea producerii unor evenimente cu efecte negative n
organizarea si functionarea entittii auditate.
Riscurile pentru buna gestiune financiar, adic riscurile de nendeplinire a obiectivelor de
economicitate, eficient si eficacitate n utilizarea fondurilor publice si n administrarea
patrimoniului, pot fi inerente prin natura lor (risc inerent) si/sau pot fi influentate de deficientele
existente n organizarea si desfsurarea controlului intern (risc de control).
Identificarea riscurilor specifice programelor, proiectelor, proceselor, activittilor si entittii
auditate i va ajuta pe auditorii publici externi la selectarea procedurilor de audit, care vor fi
orientate, n special, ctre zonele cu potential ridicat de risc.
Riscurile identificate de auditorii publici externi trebuie s fie descrise ntr-un mod coerent
si vor fi incluse n Lista riscurilor identificate si evaluarea acestora. Descrierea riscului trebuie s
includ informatii privind cauzele si consecintele posibile ale acestuia (impactul) asupra gradului
de ndeplinire a obiectivelor activittii sau entittii auditate.
1.2.3 Stabilirea criteriilor de audit care se vor utilize si a surselor acestora - auditorul public
extern trebuie s selecteze criterii de audit care reprezint termenii de referint, respectiv standardele
fat de care este apreciat atingerea performantei, adic se compar ceea ce este cu ceea ce ar fi
trebuit s fie.
Criteriile de audit sunt alese de auditorii publici externi prin exercitarea rationamentului lor
profesional si trebuie s fie cuprinztoare, obiective, relevante, rezonabile, accesibile si flexibile
pentru a corespunde obiectivelor auditului performantei.
1.2.4 Formularea si revizuirea obiectivelor specifice ale auditului performantei, precum si a
intrebarilor la care trebuie sa raspunda acest audit - auditorul public extern trebuie s utilizeze
o combinatie de ntrebri de audit, formulate astfel nct acestea s l ajute s emit concluzii
pertinente asupra aspectelor care pot afecta economicitatea, eficienta si eficacitatea activittii
entittii auditate si s prezinte, pe baza acestora, concluzii si recomandri n raportul de audit al
performantei. ntrebrile trebuie s fie formulate de ctre auditorii publici externi n mod
obiectiv, rational si n legtur cu obiectivele auditului performantei, pentru a se putea colecta
probe de audit suficiente si adecvate.
ntrebrile la care trebuie s rspund auditul performantei vor fi cuprinse ntr-o list, care
reprezint un inventar al tuturor obiectivelor specifice ce trebuie evaluate n cadrul procesului de
audit al performantei.
1.2.5 Stabilirea metodologiei de audit care va fi utilizata pentru obtinerea probelor de audit -
Stabilirea metodologiei de audit care va fi utilizat pentru ob_inerea probelor de audit presupune
c auditorii publici externi trebuie s identifice:
a) natura, sursele si valabilitatea probelor de audit care pot fi obtinute, lund n
considerare si factori cum ar fi: valabilitatea altor rapoarte de audit, studiile efectuate n legtur
cu programul/procesul/ proiectul/activitatea auditat/auditat si costurile obtinerii probelor de
audit.
b) procedurile de audit ce se vor utiliza pentru obtinerea probelor de audit.
Procedurile de audit utilizate n auditul performantei sunt:
proceduri de audit utilizate pentru obtinerea probelor de audit, respectiv: observarea
direct, examinarea documentelor, rezumatele, interviurile si chestionarele;
proceduri analitice de audit, cantitative si calitative, utilizate pentru analiza probelor de
audit, prin care se explic ceea ce s-a constatat si se stabile_te legtura dintre cauz si
efect.
1.2.6 Elaborarea planului de audit al performatei - Auditorii publici externi trebuie s elaboreze
un plan de audit, n care s descrie obiectivele auditului si modul efectiv de realizare a acestuia,
ntr-o manier economic, eficient, eficace si la termenul prevzut.
Planul de audit al performantei este un document al echipei de audit si cuprinde:
a) obiectivul general si specific al programului, proiectului, procesului sau a activittii auditate;
b) ntelegerea entittii, a mediului n care aceasta si desfsoar activitatea;
c) evaluarea sistemului de control intern,
d) lista riscurilor identificate din care s se poat extrage riscurile critice pentru ndeplinirea
obiectivelor legate de economicitate, eficient si eficacitate;
e) criteriile de audit stabilite;
f) procedurile de audit prin care se obtin probele de audit;
g) metodele de sintetizare, analizare si interpretare a probelor de audit;
h) repartizarea sarcinilor pe fiecare auditor si timpul necesar pentru ndeplinirea fiecrei sarcini
de audit.

2. STANDARD SPECIFICE ETAPEI DE EXCUTIE

Pe parcursul etapei de executie a auditului performantei sunt utilizate proceduri de audit
pentru colectarea si analizarea datelor, n vederea obtinerii de probe care s sprijine constatrile,
concluziile si recomandrile formulate de auditorul public extern.
Auditorii publici externi trebuie s utilizeze procedurile de audit prevzute n planul de audit
al performantei, pentru a obtine probe de audit, s sintetizeze, s analizeze si s interpreteze
probele de audit, n sustinerea constatrilor si formularea concluziilor si recomandrilor urmare
misiunii de audit al performantei.
Probele obtinute trebuie s fie suficiente si adecvate pentru ca auditorii publici externi s
sustin constatrile si concluziile n legtur cu tema auditat.
Etapa de executie const n parcurgerea urmtoarelor faze:
1. Utilizarea procedurilor de audit prevzute n planul de audit al performantei, n scopul de
a obtine probe de audit n legtur cu programul/procesul/proiectul/activitatea
auditat/auditat;
Auditorii publici externi trebuie s obtin probe de audit suficiente si adecvate pentru a-si
sustine constatrile si concluziile n legtur cu tema auditat.
Acestia identific, colecteaz si analizeaz probe de audit cu privire la:
a) programul/procesul/proiectul/activitatea auditat/auditat;
b) gradul de realizare a obiectivelor cuprinse n planul de audit al performantei;
c) perceptiile sau opiniile beneficiarilor programului/ procesului/proiectului/activittii
auditat/auditate, dac este cazul.
2. Sintetizarea, analiza si interpretarea probelor de audit n vederea sustinerii constatrilor si
a formulrii concluziilor si recomandrilor ca urmare a misiunii de audit al performantei.
Auditorii publici externi trebuie s sintetizeze, s analizeze si s interpreteze probele de audit
n vederea sustinerii constatrilor si a formulrii concluziilor si recomandrilor ca urmare a
misiunii de audit al performantei.
Sintetizarea datelor si informatiilor presupune:
a) organizarea lor sub form de tabele, care contin date statistice, rezultate ale observatiilor,
rspunsuri la ntrebrile chestionarelor;
b) clasificarea lor dup natura sau continutul (codificarea) rezultatelor examinrii
documentelor, notitelor din timpul interviurilor si a rspunsurilor la ntrebrile din
chestionare.

3. STANDARDE SPECIFICE ETAPEI DE RAPORTARE

Standardul aplicabil acestei etape stabileste c: La finalizarea fiecrei misiuni de audit al
performantei, auditorii publici externi trebuie s ntocmeasc un raport de audit al performantei
n form scris.

3.1 Structura raportului de audit al performantei - Structura si caracteristicile raportului
de audit al performantei trebuie s contribuie la mbunttirea gradului de ntelegere a raportului
si la evidentierea aspectelor relevante cuprinse n acesta.
Raportul de audit al performantei trebuie s fie obiectiv si corect si, s cuprind toate
constatrile relevante, inclusiv cele pozitive, s fie constructiv si s prezinte concluziile si
recomandrile formulate de echipa de audit.

3.2 Transmiterea raportului final de audit al performantei - Raportul de audit al
performantei, semnat doar de ctre auditorii publici externi care au efectuat auditul, se transmite
entittilor auditate nsotit de o adres semnat de membrii echipei de audit. Raportul de audit al
performantei sau o sintez a principalelor constatri, concluzii si recomandri ale acestuia, pot fi
transmise, dup caz, si institutiilor publice interesate, comisiilor de specialitate din cadrul
Parlamentului, Guvernului, prin intermediul departamentului n a crui competent de verificare
intr domeniul auditat.




STANDARDUL INTERNATIONAL DE AUDIT 260
COMUNICAREA PROBLEMELOR DE AUDIT CELOR RESPONSABILI CU
GUVERNANA

Scopul acestui Standard Internaional de Audit (ISA) este de a stabili standarde i de a
oferi ndrumri n ceea ce privete comunicarea problemelor de audit financiar care apar n
cursul auditrii situaiilor financiare ntre auditor i cei responsabili cu guvernana unei entiti.
Aceste comunicri sunt legate de aspectele de audit care sunt de interes pentru guvernan, aa
cum se definete n prezentul ISA. Acest ISA nu furnizeaz ndrumri cu privire la modalitile
de comunicare ale auditotului cu tere pri aflate n exteriorul entitii, de exemplu, ageniile de
reglementare sau supraveghere.
n scopul prezentului ISA, probleme de audit de interes pentru guvernan sunt acele
probleme care apar din auditarea situaiilor financiare i care, n opinia auditorului, sunt att
importante, ct i relevante pentru cei responsabili cu guvernana n supravegherea procesului de
raportare financiar i prezentare de informaii. Problemele de audit de interes pentru guvernan
vor include doar acele aspecte care au venit n atenia auditorului ca rezultat al efecturii
auditului. Auditorul nu este obligat, n concordan cu ISA, s proiecteze proceduri cu scopul
specific de a identifica problemele de interes pentru guvernan.
n sensul prezentului ISA, guvernana este termenul ce va fi utilizat pentru a descrie
rolul persoanelor nsrcinate cu supravegherea, controlul i conducerea unei entiti. Cei
nsrcinai cu guvernana sunt rspunztori, de obicei, de asigurarea c entitatea i atinge
obiectivele acesteia, n ceea ce privete fiabilitatea raportrii financiare,eficacitatea i eficiena
operaiunilor, respectarea legislaiei aplicabile, precum i de raportarea ctre prile interesate.
Structurile nsrcinate cu guvernana includ conducerea numai atunci cnd aceasta desfoar
astfel de funcii.
Auditorul trebuie s comunice celor responsabili cu guvernana unei entiti aspectele de
audit de interes pentru guvernan care apar din auditarea situaiilor financiare.
Persoane relevante : auditorul trebuie s determine persoanele relevante care sunt
nsrcinate cu guvernana i crora urmeaz s le comunice problemele de audit de interes pentru
guvernan.
Structura guvernanei variaz de la ar la ar, reflectnd cadrul cultural i juridic. De
exemplu, n unele ri, funcia de supraveghere i funcia de management sunt separate din punct
de vedere legal n dou organisme distincte, cum ar fi un consiliu de supraveghere (n totalitate
sau n principal cu atribuii non-executive) i un consiliu de conducere (cu atribuii executive). n
alte ri, ambele funcii reprezint responsabilitatea juridic a unui singur consiliu unitar, cu toate
c poate s mai existe un comitet de audit care sprijin acel consiliu n responsabilitile
specifice guvernanei, privitoare la raportarea financiar.
Atunci cnd structura guvernanei unei entiti nu este bine definit, sau cei nsrcinai
cu guvernana nu sunt clar identificai de circumstanele angajamentului de audit sau de ctre
legislaie, auditorul va ajunge la un acord cu entitatea n ceea ce privete persoanele crora le va
comunica problemele de audit de interes pentru guvernan. Exemplele pot include entiti
conduse de ctre proprietar, unele organizaii non-profit, precum i unele agenii
guvernamentale.
Pentru a evita nenelegerile, o scisoare de angajament poate explica faptul c auditorul
va comunica doar acele probleme de interes pentru guvernan care vor veni n atenia sa ca
urmare a desfurrii unui audit i c auditorul nu este obligat s proiecteze proceduri cu scopul
specific de a identifica probleme de interes pentru guvernan. Scrisoarea de angajament poate,
de asemenea:
descrie forma sub care vor fi communicate orice probleme de audit de interes pentru
guvernan
identifica persoanele relevante crora le vor fi comunicate aceste aspecte
identifica orice probleme specifice de audit care prezint interes pentru guvernan i
care s-a convenit c vor fi comunicate.
Probleme de audit de interes pentru guvernan ce urmeaz a fi comunicate : auditorul trebuie
s ia n considerare problemele de audit de interes pentru guvernan care apar n urma auditrii
situaiilor financiare i s le comunice acelora nsrcinai cu guvernana.
Auditorul trebuie sa-i informeze pe cei nsrcinai cu guvernana respectivelor situaii eronate
necorectate agregate de ctre auditor n cursul auditului, ce au fost determinate de conducere ca
fiind forma de form, att fiecare n parte ct i la un loc, fa de situaiile financiare luate n
ansamblu.
Ca parte integrant a comunicrilor auditorului, cei responsabili cu guvernana vor fi informai
cu privire la faptul c:
comunicarea problemelor de ctre auditor va include doar acele aspecte de audit de
interes pentru guvernan care au intrat n atenia auditorului ca rezultat al efecturii
auditului;
un audit al situaiilor financiare nu este menit s identifice toate aspectele care pot fi
relevante pentru cei nsrcinai cu guvernana. Prin urmare, auditul financiar nu
identific n mod normal toate aceste probleme.
Comunicrile auditorului cu cei responsabili cu guvernana pot fi n form oral sau scris.
Decizia auditorului cu privire la forma de comunicare aleas (oral sau n scris) depinde de
factori cum ar fi urmtorii:
mrimea, structura operaional, forma de constituire juridic i procesele de
comunicare care caracterizeaz entitatea ce urmeaz a fi auditat;
natura, gradul de sensibilitate i importana problemelor de audit de interes pentru
guvernan ce urmeaz a fi comunicate;
aranjamentele fcute cu privire la ntlnirile periodice sau raportrile problemelor de
audit de interes pentru guvernan;
contactul i dialogul continuu pe care auditorul l are cu cei nsrcinai cu guvernana.
Atunci cnd problemele de audit de interes pentru guvernan sunt comunicate oral,
auditorul consemneaz n documentele de lucru att problemele comunicate, ct i orice
rspunsuri legate de acele probleme. Aceast documentaie poate lua forma unei copii a
procesului verbal ncheiat n urma discuiei auditorului cu cei nsrcinai cu guvernana. n
anumite cazuri, n funcie de natura, sensibilitatea i importana problemei, se poate recomanda
ca auditorul s confirme n scris celor responsabili cu guvernana orice comunicri orale cu
privire la problemele de audit de interes pentru guvernan.
n mod normal, auditorul va discuta iniial cu managementul problemele de interes pentru
guvernan, cu excepia cazului n care acele probleme sunt legate de competena sau integritatea
managementului. Aceste discuii iniiale cu conducerea sunt importante pentru clarificarea
faptelor i a subiectelor, precum i pentru a oferi conducerii oportunitatea de a furniza informaii
suplimentare. n cazul n care conducerea accept s comunice o problem de interes pentru
guvernan celor responsabili cu guvernana, auditorul nu mai este obligat s repete comunicarea,
cu condiia ca auditorul s fie mulumit c respectiva comunicare a fost fcut ntr-o manier
eficient i adecvat.
Cerinele organismelor contabile profesionale naionale, legislaia sau reglementrile pot
impune obligaii de confidenialitate care vor restriciona comunicarea de ctre auditor a
problemelor de audit de interes pentru guvernan. Auditorul face referire la astfel de cerine, legi
sau reglementri nainte de a comunica problemelor celor responsabili cu guvernana. n unele
circumstane, conflictele poteniale cu obligaiile etice i legale ale auditorului n ceea ce privete
confidenialitatea i raportarea pot fi complexe. n aceste cazuri, auditorul poate dori s apeleze
la consultana juridic.
Pentru angajamentele de audit din sectorul public, tipurile de probleme care pot fi
considerate de interes pentru guvernan pot fi mult mai numeroase dect cele discutate n
prezentul ISA, care sunt direct legate de auditul situaiilor financiare. Mandatele auditorilor din
sectorul public pot impune raportarea problemelor care intr n atenia auditorului i care sunt
legate de:
2

conformitatea cu cerinele legislative i de reglementare, precum i cu autoritile
relevante;
adecvarea sistemelor de contabilitate i control;
economia, eficiena i randamentul programelor, proiectelor i al activitilor.
n cazul auditorilor din sectorul public, comunicrile n scris pot fi puse la dispoziia
publicului. Din acest motiv, auditorul entitilor din sectorul public trebuie s fie contient de
faptul c tot ceea ce comunic n scris poate fi distribuit unui public mult mai larg dect doar
acelor persoane care sunt nsrcinate cu guvernana.






2
ISA 260 , 2005
BIBLIOGRAFIE
1. Hotararea Curtii de Conturi nr 70 din 16 oct. 2006
2. ISA 260 , 2005
3. Legea nr. 94/1992, art. 21 alin (2), art. 28
4. Manualul Auditului Performantei, Curtea de Conturi, Bucuresti 2005
5. Standarde de audit 2011, Curtea de Conturi
6. www.cafr.ro
7. www.curtedeconturi.ro
8. www.ifac.org
9. www.oeconomica.uab.ro
10. www.scritube.ro