Sunteți pe pagina 1din 15

Metode de invatamant

1. Statutul si semnificatia conceptului de metoda in activitatea didactica


2. Taxonomia metodelor de invatamant
3. Eficienta metodelor de invatare in formarea si consolidarea competentelor de baza ale
elevilor cu deficiente.
1.Statutul si semnificatia conceptului de metoda in activitatea didactica
Metoda = modalitati sau cai de urmat prin care elevii ajung in activbitatea de invatare sub
conducerea profesorului la dobandirea de cunostinte, la formarea deprinderilor si priceperilor , la
dezvoltarea capacitatii intelectuale.
Metoda trebuie aleasa in raport de :
-cel care invata (elevul)
-conditiile concrete ( resurse)
-obiectivele stabilite prin documente oficiale
-aplicate tinand cont de principiile didactice
Metodele de invatamant sunt selectate in raport cu scopul si obiectivele activitatii didactice,
continutul lectiei si particularitatile elevilor( varsta, nivelul dezvoltarii psihice, tipul si gradul
deficientelor/tulburarilor, nivelul de specificitate mijloacelor de comunicare, tipul de perceptie al
elevilor-analitic sai sintetic) si /sai stilul de lucru /personalitatea profesorului/
In scoala speciala, metodele trebuie alese si aplicate tinand cont de :
-specificitatea handicapului de intelect
-particularitatile fiecarui elev cu care se lucreaaza
-principiile didactice generale si specifice , inclusiv de orientare corectiv-formativa.
Orice metoda de invatamant se aplica printr-o serie de procedee de lucru.
De fapt, metoda poate fi desfasurata ca un ansamblu de procedee.
Dupa caz, un procedeu poate deveni metoda si invers .
Exemplu: Demonstratia unui fenomen cu ajutorul unui model sau direct poate reprezenta un
procedeu in cadrul metodei explicatiei. Dar si invers , explicatia poate deveni un procedeu in
cadrul unor lectii in care metoda este demonstratia.
2.Taxonomia metodelor de invatamant
A) Metode de predare-asimilare;
A1. Traditionale: expunerea didactica
323f53d Conversatia didactica
323f53d Demonstratia
323f53d Observarea
323f53d Lucrul cu manualul
323f53d Exercitiul
A2. De data mai recenta : algoritmizarea
323f53d Modelarea
323f53d 323f53d Problematizarea
323f53d 323f53d Instruirea programata
323f53d 323f53d Studiul de caz
323f53d 323f53d Metode de simulare ( jocurile, invatarea pe
simulator),
323f53d 323f53d Invatarea prin descoperire
a) Metode de evaluare
B1. De verificare :
1. Traditionale :
323f53d Verificarea orala curenta
323f53d Verificarea scrisa curenta
323f53d Verificarea practica curenta
323f53d Verificarea periodica ( prin teza sau practica)
323f53d Verificarea cu caracter global ( examenul), fie in forma scrisa , fie
orala , fie practica.
2. De data mai recenta : verificare la sfarsit de capitol ( scrisa sau orala), verificare prin teste
docimologice ( curente sau periodice ).
B2.De apreciere;
-apreciere verbala
-apreciere prin nota;
Sistemul metodelor -utilizat in invatamantul primar ( cu aplicare la invatamantul special)
1. Metode de transmitere si insusire a cunostintelor
a) metode de comunicare orala:
expozitive -povestirea
323f53d -descrierea
323f53d -explicatia
323f53d -instructajul verbal
conversative -conversatia propriu-zisa
(dialogate) -conversatia euristica
323f53d -discutia colectiva
323f53d - problematizarea
b) metode de comunicare scrisa (munca cu manualul, alte texte)
-metoda lecturii explicative
-metoda lecturii independente
2. Metode prin explorare si descoperire(dirijata, nedirijata)
a) metode de explorare dirijata / nemijlocit a obiectelor si fenomenelor
-instruirea programata
-studiul de caz
-observarea sistemica si independenta
- exercitiul euristic
-rezolvarea de probleme
-brinstorming-ul
-realizarea de experimente
-examinarea documentelor
b) metode de explorare prin intermediul substitutelor realitatii
-prin modele
-metoda demonstratiei prin proiectii, grafice
3. Metode bazate pe actiune
a) prin actiune reala-exercitii
323f53d -algoretmizarea
323f53d - lucrari practice
323f53d - metode observative
b) prin actiune fictiva -jocuri didactice (joc pe calculator)
323f53d - invatarea dramatizata
4. Instrurea programata -prin utilizarea calculatorului

Metodele de invatamant sunt selectate in raport cu :
-scopul, obiectivele activitatii didactice, continutul lectiei
-particularitatile elevilor-varsta
323f53d 323f53d -nivelul dezvolatrii psihice
323f53d 323f53d -tipul
323f53d 323f53d -gradul, deficienta
323f53d 323f53d -nivelul de specificitate mijloacelor de comunicare
323f53d 323f53d -tipul de perceptie al elevilor
-stilul de lucru si personalitatea educatorului .

3.Eficienta metodelor de invatare in formarea si consolidarea competentelor de baza ale
elevilor cu deficiente.
Metodele de invatamant concretizeaza caile de transmitere a continuturilor. Daca adecvarea
lor nu este corepunzatoare obiectivelor si continuturilor exista riscul ca ,desi acestea sunt
pertinente si relevante , obiectivele sa nu fie atinse , iar continuturile bine transmise , pentru ca
metoda se impune in invatare.
Metodele traditionale :
-permit transmiterea unui volum mare de cunostinte
-permit transmiterea unor cunostinte cu grad mare de conceptualizare
ex : formule, ecuatii ce nu pot fi descoperite de elevi prin efort personal, pentru ca acestea
trebuie
prezentate sistematic si coerent.
Cele mai importante modaliatti prin care metodele traditionale ( explicatia, demonstratia,
conversatia, etc) sa devina mai eficiente sunt:
1. prezentarea continuturilor intr-o maniera care sa sporeasca gradul de atractivitate pentru
respectivele continuturi;
2. prezentarea continutului intr-o forma problematizata, curiozitatea, amplificarea
motivatiei;
3. prezentarea continutului astfel incat:
- sa fie subliniate ideile de relevanta maxima pentru pastrarea in
MLD.
- Prezentarea elementelor de sustinere pentru intelegerea ideilor
(configuratii care asigura progresul cunoasterii in perioada
ulterioara).
4. prezentarea continuturilor astfel incat sa se sublinieze trecerea de la o idee la alta.
5. introducerea in cadrul metodei, pe termen scurt , a altor metode de instruire
(descoperire, problematizarea) pentru a activiza metoda si de a oferi elevilor posibilitatea
de a avea o contributie.
6. prin prezentarea unor corelatii intre continuturile predate si continuturile pe care elevii
le poseda deja.
7. prin indicarea utilizarii continuturilor pentru a constientiza ca instruirea nu este un act
de gratuitate, ci o activitate ce-i instrumenteaza sa fie capabili de a rezolva sarcini
specifice activitatii instructiv-educative.
8. utilizarea materialelor didactice-atracctivitate+ reprezentari corecte despre continuturi.
9. prin depunerea unor eforturi de ameliorare a fee-back-ului;
Expunerea didactica
Consta in prezentarea verbala monologata a unui volum de informatie , de catre educator
catre educati, in concordanta cu prevederile programei si cu cerintele didactice ale comunicarii.
In functie de varsta elevilor si de experienta lor de viata, poate imbraca mai multe variante :
povestirea, explicatia, prelegerea scolara.
Povestirea
Consta in prezentarea informatiei sub forma discriptiva sau narativ , respectand ordonarea in
timp sau in spatiu a obiectelor, fenomenelor, evenimentelor,
Explicatiile nu lipsesc cu desavarsire , dar ele ocupa un loc secundar in raport cu prezentarea
faptelor.
Povestirea consta in prezentarea continutului unor texte literare , relatarea unor evenimente.
- este utilizata foarte frecvent la d.m.
- este insotita de citirea textelor din manuale.
In cazul nevazatorilor , vocabularul activ adesea foarte bogat al acestora genereaza tendinta
educatorului de a folosi pe scara larga metodele verbale in lucrul cu elevii respectivi:
convorbirea , povestirea, explicatia verbala. La o verificare mai atenta se constata ca o parte din
cuvintele prezente in vocabularul acestor copii nu au o acoperire corespunzatoare in R. Rezulta
ca utilizarea cu predilectie a metodelor verbale nu va asigura activitatii de invatare o eficienta
reala -elevii respectivi vor fi pusi in situatia de a receptiona vorbe care nu vor actualiza in mintea
lor imagini corespunzatoare R pe care sa se sprijine informatiile.
Spre deosebire de copilul normal la care povestirea are functie pozitiva deoarece declanseaza
emotii, sentimente si orienteaza copilul spre ceea ce este bun si frumos, la copilul d.a. ( mai ales
la clasele mici) - povestirea nuda nu trezeste emotii si sentimente , nu are valoare formativa , iar
la clasele mari are o valoare formativa nesemnificativa.
La d.m. ,la care R si vocabularul sunt sarace, lacunare, convorbirea, povestirea, fara sprijin
masiv pe material concret si fara antrenarea elevilor la activitati de prelucrare individuala a
materialului de invatare nu pot fi eficiente.
Sunt mai eficiente atunci cand sunt utilizate:diafilme, materiale ilustrative.
Un deziderat al invatamantului special il reprezinta ameliorarea utilizarii mijloacelor de lucru
la lectii , astfel se capteaza mai usor atentia si este facilitata implicarea afectiv-motivationala a
elevilor in sedcventele lectiei.

Explicatia
Metoda de comunicare orala expozitiva
-este o forma de expunere a unui subiect ( principiu, lege, teorema), prin care se prezinta in mod
logic cauze, motive, relatii, functii, sensuri.
-este frecvent insotita de demonstratii
-se porneste de la teorie la practica , de la abstract la concret.
-pentru elevii d.m. , din clasele mici, acest demers deductiv este inaccesibil, explicatia
reprezentand o metoda bazata pe gandirea operatorie, in timp ce elevii cu d.m. din clasele mici se
afla la stadiul gandirii preoperatorii.
- ca o varianta a metodei explicative in invatamantul special se utilizeaza citirea explicativa 9
asociata cu citirea unor texte din manual).
Explicatia , ca si descrierea in cazul copilului cu deficiente ( senzoriale si mintale) sunt mai
eficiente atunci cand sunt utilizate cu alte metode ca : demonstratia, convorbirea.
Descrierea
-metoda de comunicare orala expozitiva
La deficientul de auz aceasta solicita o serie de conditii pentru a fi eficienta:
-realizarea in bune conditii a labiolecturii;luminozitate, unghi, distanta, capacitate de concentrare
a atentiei, nivelul motivatiei, etc.
-este foarte important modul de organizare al clasei:scaunul profesorului situat la acelasi nivel cu
al elevilor.
-profesorul trebuie sa vorbeasca cu fata spre clasa, el trebuie sa repete raspunsurile, intrebarile si
comentariile celorlalti copiii;este important ca si copiii sa se vada atunci cand vorbesc =pentru
facilitatrea labiolecturii.

Instructajul
-metoda de comunicare orala expozitiva
-explicatia care precede sau insoteste o activitate practica, activitatea de atelier, o excursie.
-ajuta la precizarea sarcinilor de indeplinit, a conditiilor, a modului de comportare a subiectului.
-se aplica mai mult la clasele mari
-formarea acestui procedeu la d.m. e dificila pentru ca se retine cu mare greutate continutul
verbal .
exemplu: Instructajul la atelier , la o activitate practica. Se realizeaza in acelasi timp instructajul
si demonstratia pe material didactic.
1. se face planul-momentele care trebuie parcurse
2. fotografia observata care trebuie realizata pe etape.
3.
Prelegerea scolara
Reprezinta forma de expunere in cadrul careia informatia este prezentata ca o succesiune de idei
, teorii, interpretari de fapte separate , in scopul unificarii lor intr-un tot. Intrebuintarea ei se
concepe la clasele mari.
Conversatia didactica
Conversatia euristica
Este o metoda de comunicare orala dialogata -conversativa.
-favorizeaza descoperirea noului, exersarea proceselor psihice, clarificarea , sintetizarea,
consolidarea si sistematizarea cunostintelor, verificarea si evaluarea performantelor.
Se foloseste in scopul:
1. insusirii de catre subiect a unor noi cunostinte
2. reactualizarea cunostintelor si introducerea in lectia noua ( debutul lectiei)
3. fixarea si sistematizarea cunostintelor ( pe parcursul predarii)
4. evaluarea / verificarea orala a cunostintelor
Trebuie sa :
1. predomine intrebarile de judecata : Cum? De ce ? Ce insemnatate are? Si nu intrebarile
de memorie: Cine? Unde? Ce este?
2. intrebarile sa fie formulate clar, simplu, corect.
3. intrebarile sa solicite raspunsuri corecte, precise.
La d.m. este dificila pentru ca:
-conversatia presupune existenta unui bagaj de cunostinte, R ( la d.m. R sunt lacunare,
insuficiente, bazate pe sablon).
-necesita o disciplina a dialogului ( deprinderea de a asculta intrebarea si de a formula logic
raspunsul- aceste calitati sunt diminuate, chiar inexistente la d.m.).
-este supus unei excitatii verbale;
-presupune un vocabular relativ bogat si activ.
Recomandari :
- evitarea conversatiei spontane, improvizate ca mijloc de comunicare a cunostintelor.
- sa nu se porneasca de la ideea ca oricum la varsta data fiecare subiect trebuie sa aiba niste R
empirice
- trebuie activizat vocabularul
-trebuie provocat la raspuns un copil care suntem siguri ca va da un raspuns corect , nerigid.
Conversatia, citirea din manual , povestirea deci lectii bazate pe material verbal- copilul este
supus unei excitatii verbale.
Trebuie asociata cu demonstratia , cu observatia, cu exercitiul practic-copilul sa ia contact
prin toate simturile.
Conversatia traditionala (catehetica)
De cele mai multe ori este contraindicata in cazul elevilor cu deficiente, deoarece prin aceasta
metoda este favorizata memorarea mecanica. Experienta practica a demonstat necesitatea
combinarii metodelor interogative cu celelate metode (expozitive, demonstrative, activ-
participative);astfel se inlatura monotonia , sunt stimulate gandirea si concentrarea atentiei,
conditii necesare in obtinerea succesului la elevii cu cerinte speciale.
Demonstratia
Metoda prin explorare si descoperire
-se utilizeaza mai ales in activitatea de invatare cu caracter practic;
-subiectii sunt antrenati sa observe ceea ce demonstreaza profesorul si apoi sa repete activitatea
demonstrata de profesor folosind materiale didactice.
-trebuie insotita de explicatie verbala, pe secvente
-are o valoare terapeutica in activitatea cu d.m. pentru ca cere si stimuleaza atentia , incita
interesul pentru natura , pentru obiectele observate.
Demonstratia este o metoda de predare-invatare ,in cadrul careia mesajul de transmis catre
elev se cuprinde intr-un obiect concret, o actiune concreta sau substitutele lor.
Demonstratia este prezenta intr-o forma sau alta , in toate materiile de invatamant.
Se pot delimita cinci forme de demonstratie relativ distincte , in functie de mijlocul pe care se
bazeaza fiecare:
- demonstratia cu obiecte in stare naturala
- demonstratia cu actiuni
- demonstratia cu substitutele obiectelor , fenomenelor, actiunilor.
- demonstratia de tip combinat
- demonstratia cu mijloace tehnice.
Observarea
Observarea poate fi independenta sau dirijata partial de profesori, se desfasoara dupa un plan
stabilit de acesta, precizand obiectivele observarii, notarea datelor esentiale si prelucrarea lor. Pe
cat este posibil profesorul ii va laasa pe elevi sa observe independent , sugerandu-le doar directii
mai importante, pentru a-i pregati in vederea cercetarii.
Consta din urmarirea sistematica de catre elev a obiectelor si fenomenelor ce constituie
continutul invatarii, in scopul surprinderii insusirilor semnificative ale acestora.
Observarea - metoda de explorare dirijata/nemijlocita
-ca metoda se observa mai ales la activitati cu caracter practic;
-insoteste explicatia ;
-are o valoare terapeutica-compensatorie, dezvolta spiritul de observatie, curiozitatea.
-se intocmeste planul de observat , apoi are loc urmarirea fenomenului de observat in etapele
prestabilite.
-se asociaza cu activitati practice pe care subiectul le desfasoara cu modelul de observat -
manipulari comparative.
-obseravrea reprezinta una dintre metodele de invatare prin cercetare si descoperire
Lucrul cu manualul
Metoda didactica in cadrul careia invatarea are ca sursa esentiala si ca instrument de formare
a elevului cartea scolara sau alte surse similare.
Manualul scolar si explicatiile profesorului , cartile , revistele, emisiunile radio si televiziune
sunt principalele instrumente de acces ale elevilor spre valorile culturii umane. Inca din clasele
mici , ei trebuie obisnuiti cu tehnicile de munca intelectuala, ca mijloc de pregatire pentru
invatarea permanenta. In urma unor cercetari s-a constatat ca aproximativ 80 % din elevi nu
folosesc manualul si nici nu stiu cum sa-l foloseasca eficient , intrucat nu cunosc tehnicile
muncii intelectuale.
Inca din clasele gimnaziale, elevii trebuie familiarizati cu tehinicile lecturii eficiente.
Exercitiul
Executarea repetata si constienta a unei activitati urmarind formarea deprinderilor,
consolidarea cunostintelor si dezvoltarea capacitatilor intelectuale.
Exercitiul nu se limiteaza doar la formarea deprinderilor , ci vizeaza in acelasi timp
consolidarea unor cunostinte , care reprezinta aspectul teoretic al actiounilor implicate in
exercitiu.
Este importanta asigurarea varietatii pentru a nu accentua inertia patologica .
Exemplu: in cazul lectiilor de aritmetica -nu se dau coloane separate +, -, se alterneaza.
Exista mai multe tipuri de exercitii clasificate astfel:
-dupa subiectii care le executa , exercitii:
-individuale
-in echipa
-frontale
-dupa functia indeplinita :
-introductive
-debaza
-operatorii (de manuire)
-dupa modul de interventie al profesorului:
-dirijate
-semidirijate
-libere
-dupa obiectul didactic urmarit :
-de calcul mintal
-de comunicare
-de rezolvare a problemelor
-de formare a deprinderilor intelectuale
-de creativitate
-de autocontrol.
Metodele de simulare ( bazate pe jocul didactic si dramatizare) pot fi aplicate cu succes
atat in ceea ce priveste continutul unor discipline ( dramatizarea unor lectii) , cat si in formarea si
dezvoltarea comunicarii la elevii cu deficiente mintale si senzoriale. Implicarea lor cat mai
directa in situatii si circumstante de viata simulate ( activitati de tip jocul de-a..) trezeste
motivatia si faciliteaza participarea activa, emotionala a elevilor, constituind si un mijloc de
socializare si interrelationare cu cei din jur.
Jocul didactic -metoda bazata pe actiune
Exemplu:
1. La matematica -formarea reprezentarilor despre formele geometrice, verificarea
cunostintelor despre culori.
Joc: "Ce forma am primit?"-se folosec figuri geometrice decupate ( cerc, triunghi, patrat), in
clasa vor fi asezate obiecte a caror forma este asemanatoare:
-minge-cerc
-batista-patrat
-basma-trunghi
fiecare elev primeste o figura geometrica din carton.Apoi, educatorul va indica batista , iar elevii
care au patratul il ridica , il numesc si ii spun culoarea.
2.Pentru fixarea numeratiei 1-10
jocul : "Ce numere lipsesc"
-se desfasoara sub forma de concurs
-elevilor li se prezinta un sir de numere naturale lacunar, ei trebuie sa gaseasca numerele care
lipsesc si sa le scrie pe foi de hartie.
La lb.romana-dezvoltarea vocabularului
Jocul : " Cine scrie mai multe cuvinte"
-concurs cu o silaba data , copiii trebuie sa formeze cat mai multe cuvinte care sa inceapa cu
silaba respectiva.
La mediul inconjurator:
"Roata anotipurilor"
"Ce mananca fiecare animal"
Jocurile didactice satisfac nevoia de motricitate si gandire concreta a prescolarilor si elevilor
mici.
Dupa continut si obiective :
-jocuri senzoriale (vizual-motorii, auditive)
-jocuri de observare a mediului inconjurator
-jocuri de dezvoltare a vorbirii
-jocuri aplicative
-jocuri de imaginatie
Dupa materialele folosite:
-jocuri cu / fara materiale
-jocuri orale
-jocuri cu intrebari .
In contextul activitatilor specifice educatiei speciale, mai ales pentru copiii cu deficiente de
intelect, tulburari asociate(autismul, sindromul Down) sau pentru cei cu tulburari
senzoriale,metoda imitatiei si procesul inlantuirii ,ocupa un loc foarte important datorita
compatibilitatii existente intre specificul acestora si particularitatile de invatare ale respectivelor
categorii de subiecti, pe de o parte, dar si datorita calitatii acesor metode si procedee, extrem de
potrivite si eficiente in situatiile de prezentare, antrenare si consolidare a noilor cunostinte si
deprinderi din diverse discipline pe care elevii sa le insuseasca , pe de lat parte.
Excursii, vizite
-precedate obligatoriu de o activitate pregatitoare (ce va trebui sa faca)
-succedate de o activitate de sinteze si concluzii.
Utilizarea calculatorului
In procesul instructiv-educativ, calculatorul joaca 2 roluri importante:
-suport in comunicare
-sprijin in invatare
In cazul copiilor cu deficiente fizice si senzorile, invatarea asistata de calculator (IAC) determina
cresterea independentei in invatare.
Efecte ale utilizarii PC:
-dezvolta capacitatea elevilor cu deficiente severe de a opera cu semne si simboluri
-antreneaza, dezvolta perceptia vizuala si auditiva
-motiveaza elevul
Metode activ-participative in activitatea educativa a copiilor cu cerinte speciale
In ultimul timp se invoca frecvent metodele activ-participative utilizate in practica
instructiv-educativa deoarece permit elevului satisfacerea cerintelor educationale prin efort
personal sau in colaborare cu alti colegi. Specific acestor metode este faptul ca se stimuleaza
interesul pentru cunoastere, se faciliteaza contactul cu realitatea inconjuratoare, ele fiind
subordonate dezvoltarii mintale si a nivelului de socializare al elevilor.
Aceste metode stimuleaza si dezvolta foarte mult invatarea prin cooperare( lucrul in perechi
sau in grupe mici de elevi) , facilitand astfel comunicarea, socializarea , relationarea, colaborarea
si sprijinul reciproc pentru rezolvarea unor probleme.
Experienta practica de pana acum in aplicarea metodelor de invatare prin cooperare a
evidentiat o serie de rezultate, dintre care cele mai evidente sunt:
-cresterea motivatiei elevilor pentru activitatea de invatare;
-increderea in sine bazata pe acceptarea de sine;
-competente sociale sporite;
-atitudine pozitiva fata de personalul didactic, disciplinele de studiu si continutul acestora;
-cooperarea intre elevii clasei;
-relatii mai bune, mai tolerante cu colegii;
-capacitati sporite de a percepe o situatie, un eveniment sau o serie de obiecte si fenimene si din
perspective celuilalt;
-confort psihic sporit, dezvolatrea capacitatii de adaptare la situatii noi, cresterea capacitatii de
efort.
Algoritmizarea
Algoritmizarea =modalitatea de a studia un obiect, fenomen, proces, sau de a rezolva o
problema teoretica sau practica, prin intermediul unor operatii precise, neschimbate, prin reguli
sau prescriptii denumite legi.
Algoritm= o operatie univoca de rezolvare a unui anumit procedeu de lucru intr-un anumit
domeniu de activitate( retete, formule, coduri, reguli, modele tipice de natura matematica).
algoritm = model operational care ajut la rezolvarea unor probleme , micsorand efortuirle si
timpul de efectuare a actiunilor, marind productivitatea muncii intelectuale sau practice
Algoritmizarea = conceputa si utilizata inteleigent poate asigura si spori precizia , rigoarea ,
operationalitatea si randamentul muncii in toate domeniile de activitate( exceptie, arta, filozofie,
literatura).
Algoritmizarea presupune ca predarea continuturilor catre elevi sa se faca prin utilizarea unor
logaritmi, pot fi definiti ca seturi de operatii care se desfasoara mereu intr-o ordine standard,
valabile pentru anumite categorii de sarcini.
Dat fiind specificul activitatii de instruire , in activitatea didactica se folosesc algoritmi cu un
numar mai mare sau mai mic de verigi.
Exemplu;
a) simpli: 1,2 operatii;
b) complecsi:mai mult de 3 operatii;
pot fi utilizati in diverse contexte ( obiectivarea lor intr-un proiect de lectii, sir mare de operatii ,
sau alte categorii de sarcini).
Limite
1. nu toate disciplinele de invatamant se preteaza la utilizarea ei. Cele mai adecvate pentru
aceasta metoda:matematica, fizica, gramatica.
2. utilizarea excesiva-riscul favorizarii invatarii de tipul S-R, oarecum se limiteaza
creativitatea didactica
3. in cazul utilizarii excesive poate apare riscul mecanizarii activitatii de instruire( prin
specificul sau ramane o activitate interactiva =presupune schimburi de pareri , atitudini
intre agentii care intra in interactiune).